Hidrografia

Europa
 Apele curgatoare apartin urmatoarelor bazine oceanice:
Oceanul Atlantic: ……………… cu marile sale:
- Marea Nordului: Rin, Elba, Tamisa...........................................................................................................................
- Marea Baltica: Oder, Vistula, Dvina de
Vest.......................................................................................................................................
- Marea Manecii: Sena, ....................................................................................................................................
- Marea Irlandei: Shannon......................................................................................................................................
- Golful Biscaya: Garonne, Loara..................................................................................................................................
- Oc Atlantic: Duero, Guadiana, Tejo,
Guadalquivir…………………………………………………………………………………………………….
- Marea Mediterana: Ebro, Ron, Tibru,
Pad....................................................................................................................................
- Marea Neagra: .Dunarea, Nistru, Nipru,
Don, ..........................................................................................................................................
Oceanul Arctic: ..Dvina de Nord,
Peciora...................................................................................................................................................
Marea Caspica cu .......Volga, Ural...............................................................................
 Tipuri de regim hidrologic:
- Nordic- …debite mari, ingheata iarna………………………………………………………………., ex…
Dvina de N, Peciora………………………….. - Atlantic- …debite constante,
estuare………………………………………………………………, ex……Rin, Sena……………………….
- Mediteranean- …fluvii scurte, debit redus vara si mare
iarna…………………………………………………………, ex ……Pad, Tibru……………………… -
Central- …debit regim complex ………………………………………………………………..,
ex…………………………….
- Estic-……debit mare primavara…………………………………………………………………,
ex……………………………
 Apele subterane = 10-25% din volumul total de ape ale Europei
 Lacurile - glaciare - create in urma actiunii ghetarilor de calota .........Ladoga si Onega-cel mai
mare......................................................
…Saima, Vattern, Vanren, Mallaren…………………………………….....
………………………………………….
- create in urma actiunii ghetarilor montani ………Zona M. Alpi : Geneva, Boden/Como, Garda,
Majore…………………………………..
…………………………………………...
- tectonice - ……Balaton, Scutari,
Ohrid…………………………………………………………………………………. - vulcanice-
Trasimeno, Bolsena……………………………………………………………………………………….
 - limane si lagune- …Pe tarmul marii Baltice si al marii
Negre……………………………………………………………………………..
- de acumulare - ……Volgograd……………………………………………………………………………..
 Ghetarii - de calota ..Islanda. ....................................................................................................................................
- montani .............peste 3000 m : Pirinei, Alpi,
Caucaz...........................................................................................................................
Romania
Reteaua hidrografica
• unitara................................................................................................................................................ 
radiara ...............................................................................................................................................
• regimul scurgerii este determinat de ..............
................
• grupe - NV :....................................................................................................................................
- V :.......................................................................................................................................
.............................................................................................................................
- SV : ....................................................................................................................................
- S : ......................................................................................................................................
- NE si E .............................................................................................................................
.............................................................................................................................
- Dobrogene : .......................................................................................................................
 Lacurile - glaciare - - create in urma actiunii ghetarilor montani …………………………………………..
............................................................................................................................................................................
- vulcanice- ……………………………………………………………………………………….
- de baraj natural ...........................................................................................................................
- limane si lagune- ………………………………………………………………………………..
- lacuri in crovuri - ..........................................................................................................................
- de acumulare - …………………………………………………………………………………..
- iazuri si helestee : ..............................................................................................................................
Dunarea
 Izvoraste din ................................................................................................, strabate ...... tari si ...... capitale.
 Lungime totala 2860 km., al doilea ca lungime dupa ..............................
 Axa de legatura intre Marea ..................... si Marea ....................... prin canalul ……..………………... si canalul
…………....................................
 Cursul superior - de la izvor - Bratislava
- afluenti pe dreapta dinspre Alpi .........................................
 Cursul mijlociu - Bratislava- Bazias
- afluenti : .......................................................................................................................
 Cursul inferior (romanesc)
• Defileul - ..........................- ........................., pe o lungime de 144 km - lacul de
acumulare ......................................................
• Subsectorul luncii - ............................ - ....................................
 - lunca e mai dezvoltata pe malul.............
- lacul de acumulare ...........................................
• Subsectorul baltilor - ..............................- ..............................., latime cca. 20 km -
Balta ..................................
- Balta ……………………..
• Subsectorul Braila- Marea Neagra sau Dunarea maritima
- pana la ............................ curge intr-o singura albie
- de la ................................... se desface in bratul ...................... si bratul....................
- in aval de ........................ se desface in bratul .................. si bratul...................................
Marea Neagra
 Mare de tip continental datorita legaturii reduse cu Oceanul Atlantic prin str. .................... si str..............................
 Suprafata = 413 490 km2 la care se adauga suprf. M. Azov de care este despartita prin str. ......................................
 Insule ..................................................................., peninsule.............................................
 Relieful
• platforma continentala (200m ad.) – mai extinsa in partea de .....................................  abruptul
continental (200-1600 m. ad.)
• fundul marii - pana la adancimea max. de ................................
Salinitatea - la suprafata = 17-18 la mie (10-12 ‰ in NV)
- in adancime = 22-23 ‰
 Temperatura - la suprafata = media anuala= 12-13 0C
- in adancime- constanta= 90C
 Miscarile apei
• valurile …………….
• mareele …………………..= 8-12 cm, datorita ……………………………………………………
• curentii - de suprafata - circulari, generati de vanturile dinspre N si NE - de compensatie - de descarcare
M. Neagra spre M. Marmara
- de compensare M. Marmara- M. Neagra
- lipsesc curentii verticali sub 200 ad. nu mai exista viata, datorita prezentei H 2S (otravitor)

Hidrografia Europei

Hidrografia Europei cuprinde:

- Oceane si mari
- Apele curgatoare
- Lacuri
- Mlastini
- Ape subterane
- Ghetari
Europa este marginita de 2 oceane: Oceanul Atlantic si Arctic.
Oceanul Atlantic cuprinde o serie de mari marginase: Marea Manecii, Marea Nordului, Marea Baltica,
Marea Norvegiei, Marea Irlandei si Golful Biscaya.
 Oceanul Arctic cuprinde Marea Barents si Marea Alba.
Apele curgatoare apartin urmatoarelor bazine oceanice:
Oceanul Atlantic: Tajo, Duero, Guadiana, Guadalquivir cu marile sale:
- Marea Nordului: Rin, Elba, Weser
- Marea Baltica: Oder , Vistula, Neman, Dvina de Vest.
- Marea Manecii: Tamisa si Sena
- Marea Irlandei: Shannon, Severn
- Golful Biscaya: Loire, Garonne
- Marea Mediterana: Ebru, Ron, Tibru, Arno, Pad
- Marea Neagra: Dunare, Nistru, Nipru, Don, Kuban Oceanul Arctic: Onega, Dvina de Nord,
Mezen, Peciora.
Marea Caspica cu Volga si Ural
Cele mai importante fluvii europene sunt Dunarea ce strabate de la vest la est 10 state si 4 capitale si formeaza
la varsarea in Marea Neagra o delta declarata rezervatie a Biosferei si Rinul, fluviul Europei de vest. Cele 2
fluvii au fost conectate prin canalul Rin Main Dunare astfel incat distanta dintre porturile Rotterdam si
Constanta a fost scurtata cu cateva mii de km.
Fluviile Europei formeaza la varsare delte (Dunare, Volga, Ron, Pad, Tibru, Vistula, Peciora, Ebru, Don),
limane (Nistru) si estuare (Tamisa, Sena, Garonne) .
De a lungul principalelor fluvii au fost ridicate o serie de orase importante ce cu timpul au devenit chiar
capitale:
Tamisa-Londra; Sena-Paris; Tibru-Roma; Tajo-Lisabona; Vistula-Varsovia; Dunarea-Viena, Bratislava,
Budapesta si Belgrad; Nipru-Kiev; Duero-Porto; Elba- Hamburg, Praga; Rin-Koln, Duisburg, Rotterdam; Ron-
Marsilia, Lyon; Volga-Nijni Novgorod, Samara, Volgograd.

Raurile din peninsila Scandinavica sunt scurte, repezi si au debit bogat , motiv pentru care sunt folosite
in hidroenergie in Norvegia si Suedia, tari ce si asigura necesarul de energie electrica aproape numai din
hidroenergie.
Raurile din estul Europei sunt lungi datorita reliefului de campie, cu panta redusa de scurgere, cu debite
mari primavara la topirea zapezii si cu debite minime vara si inceputul toamnei.
Raurile din sudul Europei sunt scurte datorita reliefului muntos al peninsulelor au debite crescute iarna
datorita precipitatiilor bogate si debite mici vara datorita lipsei precipitatiilor. Exceptie fac raurile cu izvoare in
ghetarii alpini care au debite crescute si vara datorita topirii ghetii.
Raurile din vestul Europei sunt lungi cu debite bogate datorita climatului umed oceanic.
Lacurile in functie de geneza se clasifica in:
-lacuri tectonice: Marea Caspica, Balaton, Ohrid
-lacuri glaciare: Ladoga si Onega, lacurile din sudul Suediei, din nordul Poloniei, Germaniei, Belarus si
Federatia Rusa rezultate in urma topirii calotei glaciare pleistocene din nordul Euroipei, precum si lacurile
glaciare montane din Carpati (Bucura, Zanoaga, Balea), Alpi (Geneva, Constanta, Como, Garda si Maggiore) -
lacuri vulcanice: Sf. Ana, Bolsena, Albano.
- lac de baraj natural: Lacul Rosu
-lacuri de lunca
-limane fluvio-maritime: limanul Nistrului, Techirghiol
-lacuri de baraj antropic
Mlastinile sunt frecvente in zona de campie nord europeana unde se gasesc morenele glaciare formate in
special din argila, ce impiedica infiltrarea apelor de precipitatii: Campia Germano-Poloneza, Belarus si nordul
Federatiei Ruse.
Apele subterane se gasesc la diferite adancimi in zonele de campie, dealuri, podisuri si depresiunile
intramontane cu roci sedimentare moic e permit infiltrarea apelor din precipitatii. Acestea alimenteaza apele
curgatoare in special pe timpul verii, cand precipitatiile sunt reduse.
Ghetarii au avut o evolutie oscilanta in ultimii 3 milioane de ani, cand clima Europei a cunoscut o serie de
raciri si incalziri succesive. Pana acum cca. 10.000 ani nordul Europei si muntii cu altitudini de peste 1800m au
fost acoperiti cu ghetari de calota si montani. Acum 10.000 ani clima incepe sa se incalzeasca si cea mai mare
parte a ghetarilor se topesc, ramanand doar in insulele arctice, Islanda si in muntii Alpi, Caucaz, Pirinei,
Cordiliera Betica la peste 3000 m altitudine, Alpii Scandinavici si Uralul Nordic la altitudini sub 2500 m .