ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------------------

PEŞTI

1

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

_________________________ 2009 SUPRACLASA PISCES

Caractere generale Peştii sunt vertebrate exclusiv acvatice şi se caracterizează prin corp cu forma hidrodinamică acoperit cu solzi de origine dermică. Scheletul lor este cartilaginos sau osos. Se deplasează cu ajutorul înotătoarelor perechi şi neperechi. Înotătoarele perechi (patru) sunt două pectorale şi două ventrale, iar cele neperechi (în număr variabil) pot fi 1–3 dorsale, 1–2 anale şi înotătoarea codală. Circulaţia sângelui este închisă, simplă, inima este alcătuită din două camere: un atriu şi un ventricul. Temperatura corpului este variabilă (poichilotermie). Respiraţia este branhială. Reproducerea este sexuată. Are loc în mediul acvatic, iar fecundaţia este, la majoritatea speciilor, externă. Peştii se clasifică în două clase: clasa peştilor cartilaginoşi şi clasa peştilor osoşi. CLASA PEŞTILOR CARTILAGINOŞI Cuprinde peşti cu schelet cartilaginos şi cu corpul acoperit cu solzi placoizi. Gura aşezată ventral sub bot (gură subterminală) are numeroşi dinţi. Înotătoarea codală are lobul superior mai mare (heterocercă). Au 5–7 perechi de branhii aşezate în pungi branhiale care comunică cu exteriorul prin fante branhiale. Le lipseşte vezica înotătoare. Trăiesc în apele mărilor şi oceanelor. Majoritatea sunt răpitori, cunoscuţi sub numele de rechini selacieni: rechinul albastru, rechinul alb, rechinul ciocan, câinele de mare (lung de 1,5 m prezent şi în Marea Neagră), peştele ferăstrău, rechinul balenă (lung de peste 15 m), etc. O parte din speciile de peşti cartilaginoşi sunt bentonice (bentos = zona de fund a mărilor) şi au corpul puternic turtit dorso-ventral, cu înotătoarele pectorale mult întinse pe laturile corpului: vulpea de mare, pisica de mare, torpila electrică (prezentă şi în Marea Mediterană) cu organe electrice ce produc descărcări de 70–80 V, cu rol în aparare. CLASA PEŞTILOR OSOŞI

2

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

Cuprinde peşti cu scheletul parţial sau total osificat, cu corpul acoperit cu solzi osoşi. Branhiile sunt aşezate în două camere branhiale, plasate de o parte şi de alta a capului şi acoperite de câte un opercul. La majoritatea speciilor există vezica înotătoare. Sunt cei mai numeroşi dintre peşti. Populează atât apele marine şi oceanice, cât şi cele dulci. Peştii osoşi actuali sunt grupaţi în mai multe unităţi sistematice: - acipenseride (morunul, nisetrul, păstruga, cega, viza, şipul, etc.) - teleosteeni (scrumbia, somnul, zărganul, ştiuca, anghila, acul-de-mare, plătica, crapul, - crosopterigieni (latimeria) CUPRINS
PEŞTI DE APĂ DULCE Amurul …………………………………………………1 Aspretele ……………………………………………….1 Avatul …………………………………………………..2 Babuşca de Dunăre …………………………………... 2 Batca …………………………………………………….3 Beldiţa …………………………………………………..3 Bibanul …………………………………………………4 Bibanul soare …………………………………………. 4 Boarţa …………………………………………………...5 Boişteanul ……………………………………………...5 Caracuda ……………………………………………….6 Carasul …………………………………………………6 Chişcarul ……………………………………………….7 Cleanul …………………………………………………8 Cosacul …………………………………………………8 Crapul ………………………………………………….9 Crapul oglindă ……………………………………….10 Fitofagul ………………………………………………10 Fusarul ………………………………………………...11 Gambuzia ……………………………………………..11 Ghiborţul ……………………………………………...12 Grindelul ……………………………………………...13 Linul …………………………………………………...13 Lipanul ………………………………………………..14 Lostriţa ………………………………………………..14 Mihalţul ……………………………………………….15 Morunaşul …………………………………………….15 Mreana ………………………………………………..16 Murgoiul bălţat ………………………………………16 Nisiparniţa ……………………………………………17 Novacul ……………………………………………….17 Obletele ……………………………………………….18 Pangasiusul …………………………………………..18 Păstrăvul curcubeu ………………………………….18 Păstrăvul de lac ………………………………………19 Păstrăvul fântănel …………………………………...20 Păstrăvul indigen …………………………………….20 Plătica …………………………………………………21 Poliodonul ……………………………………………21 Porsuşorul ……………………………………………22 Roşioara ………………………………………………22 Săbiţa ………………………………………………….23 Scobarul ……………………………………………….23 Scrumbia de Dunăre …………………………………24 Somnul ………………………………………………..24 Somnul pitic …………………………………………..25 Somnul negru ………………………………………...25 Şalăul ………………………………………………….26 Ştiuca ………………………………………………….26 Ţiparul ………………………………………………...27 Zglavoaca ……………………………………………..28 Zvârluga ………………………………………………28

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

cambula,

pestele-luna)

- dipnoi (neoceratod, lepidosiren si protopter.)

PEŞTI DE APĂ SĂRATĂ Aterina ..................................................................... ......29 Bacaliarul ................................................................. .....29 Barbunul .................................................................. ......29 Bibanul de mare ...........................................................30 Boul de mare ................................................................30 Calcanul ................................................................... .....31 Cambula .................................................................. ......31 Cega ........................................................................ .......32 Chefalul mare ...............................................................32 Chefalul auriu ..............................................................32 Chefalul mic .................................................................33

3

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Cocoşelul de Merluciusul .............................................................. mare .......................................................33 .....41 Codul de Merlanul ................................................................... Pacific ...........................................................33 .....41 Codul de Morunul .................................................................... Atlantic .........................................................34 ....41 Codul negru de Nisetrul .................................................................... Alaska ...............................................34 .....42 Codul Pălămida .................................................................. Eglefin ...............................................................34 .....42 Codul Păstruga .................................................................. Pollack ...............................................................34 ......43 Codul Peştele Leng ...................................................................35 spadă ................................................................43 Corbul de Pisica de mare ............................................................35 mare ..............................................................44 Corosbina ................................................................. Rândunica de .....35 mare .....................................................44 Dorada ..................................................................... Rechinul de Marea ......36 Neagră ........................................45 Dracul de Rizeafca ................................................................... mare .............................................................36 ......45 Gingirica .................................................................. Sardina .................................................................... ......36 ......46 Guvidul de Scorpia de nisip ..........................................................37 mare ...........................................................46 Guvidul Smaridul .................................................................. negru ..............................................................37 .....47 Guvidul Sparosul ................................................................... strunghil ........................................................37 .....47 Guvidul Stavridul .................................................................. hanos ..............................................................38 .....47 Guvidul de Şipul ......................................................................... mare ..........................................................38 .....48 Hamsia ..................................................................... Şprotul ..................................................................... .....38 .....48 Heringul ................................................................... Tonul ........................................................................ .....39 .....49 Limba de Viza .......................................................................... mare .............................................................39 ......49 Lufarul ..................................................................... Vulpea de ......40 mare ............................................................50 Lupul de Zărganul .................................................................. mare ..............................................................40 ......50 Macroul .................................................................... .....41

PEŞTI DE APĂ DULCE

4

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

AMURUL (Ctenopharyngodon idella)
Denumire populară: ten, crap chinezesc. Este una dintre speciile de crap cele mai spectaculoase care trăiesc în ţara noastră, având preferinţe alimentare de natură predominant vegetală. Corpul său zvelt şi fusiform este acoperit în întregime de solzi mari, de culoare gri argintie, cu nuanţe închise pe spate. Exemplarele mari ating uzual 30 kg şi peste 130 cm lungime. Aceştia sunt nişte peşti deosebit de vioi, iar când sunt capturaţi opun o mare rezistenţă, în timpul drilului. Se hrăneşte cu vegetaţie submersă, alge şi stuf. Originar din China, din bazinul fluviului Amur, a fost introdus în apele române în ultima jumatate de secol. Deşi este numit ,,crap chinezesc’’ el este mai apropiat filogenetic de clean decât de crap. A fost introdus în piscicultura ca sursa de proteină; practic este o maşină de transformat algele, brădişul şi stuful în proteină animală. Creşte foarte repede, iar carnea sa este destul de apreciată pe piaţa de peşte.

ASPRETELE (Romanichthys valsanicola)
Denumire populară: poprete sau sforete. Este singurul peşte a cărui denumire internaţională este cea în limba română: asprete. Răspândire: În apele ţării noastre şi anume în râul Vâlsan, care izvorăşte din Munţii Făgăraş, afluent stâng al râului Argeş şi în Râul Doamnei. A fost descoperit abia în august 1956! Are aspect general asemănător cu zglăvoaca, corpul alungit şi comprimat lateral în regiunea posterioară şi îmbrăcat în solzi ctenoizi. Capul mare, turtit dorso-ventral; osul preopercular neted; nările mari, în formă de pâlnii,; gura terminală şi protractilă; ochii mari şi apropiaţi între ei. Linia laterală completă, prelungită până la baza cozii. Distanţa între cele 2 dorsale este mică. Dorsala a doua este mult mai lungă decât prima. Coloraţia este cafenie, cenuşie cu aspect slab marmorat. Trăieşte pe fundul apelor de munte, pe sub pietrele mari din mijlocul râului acolo unde curentul este puternic. 5

60 cm (excepţional 1m). Valoare gastronomică: Carne fină.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.7 kg (excepţional 15 kg) Mod de viaţă: trăieşte în toate râurile de ses. Culoarea corpului este asemănătoare mediului în care trăieşte. iar in momentul de faţă există pericolul dispariţiei sale. La noi este răspândită în Dunăre şi în bălţile ei. Vânează aproape numai la suprafaţă şi numai ziua. Bega. îi plac apele clare şi repezi. Olt. are o vechime de peste 65 de milioane de ani. Trăieşte singuratic în curent puternic. şi . Se reproduce în martie-aprilie. Greutate: 4 . ameţindu-i. urcând până în regiunea dealurilor. unde se întâlnesşte mai ales în cursul inferior şi foarte rar în Prut. Bega. Cât este mic se hrăneşte cu zooplancton. aripioarele ventrale în dreptul aripii dorsale. cleni. iar ca adult cu obleţi. A fost contemporan cu ultimii dinozauri. dar îl întâlnim şi în lacurile şi bălţile adânci. Timiş. gustoasă. Cerna. făcând-o să se camufleze bine în zona de habitaţie. bălţi şi iazuri. Răspândire pe glob: Centrul şi estul Europei. în ape curgătoare şi stătătoare. făt. Răspândire în România: În Dunăre. vânător. AVATUL (Aspius aspius) Trăieşte în ape stătătoare şi poate fi găsită pe un areal imens de iazuri şi bălţi şi în mai toate lacurile noastre cu fundul nisipos-mâlos şi vegetaţie abundentă. vulcan. Someş. însă cu oase multe. preferă fundurile pietroase. în special la răsărit şi la apus. dar preferă obletele. Paşcani – IAŞI 2009 Aspretele este o fosilă vie şi este cel mai rar peşte din Europa. însă urcă şi până în regiunea desişurilor. Are burta albă şi lateralele gălbui-argintii 6 BABUŞCA DE DUNĂRE (Rutilus rutilus) . Timiş. Tisa. Criş. Are corpul înalt. pe care-i atacă prin lovituri de coadă.Se hrăneşte cu peşti de talie mică. boulean. peşte lup. în curent repede. butoi. scoici şi melci de apă. porcuşori. femelele depunând icrele pe funduri pietroase şi nisipoase. Benelux. aun. în gârlele şi bălţile limitrofe Dunării. Specie ocrotita de lege! ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Denumire populară: avat. Lungime: 50 . vrespe. în lacuri. este rară în râuri (Mureş.chiar din lume. Dimensiunea minimă legală: 30 cm. cu fundul nisipos şi pietros. în brăţele închise ale Siretului). întunecată pe spate şi reflexe mimetice albăstrui sau verzui. gura puţin înclinată. apoi îi înghite. Prut. imediat după dezgheţul apelor.după unele estimări . hanţ.

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. lacuri. lateralele argintii-cenuşii. Paşcani – IAŞI 2009 ce vin în contrast cu aripioarele care bat în portocaliu. plante acvatice. moluşte şi crustacee mici. lângă stuf şi papură. pe Crişuri şi Someş. greutatea 100-200 g. Dimensiune minima legală: 15 cm. primavara şi toamna între ape. spatele albăstrui. 7 . Se reproduce în aprilie-mai. unde femelele depun icrele pe vegetaţia submersă. roşioara. Oltului. Dimensiunea minima legala: 15 cm. Localizare: bălţi din lunca inundată a Dunării. Argeşului. heleştee sau gârle şi canale de campie. Se poate găsi şi în bălţi. iazuri. BATCA (Blicca bjoerkna) BELDIŢA (Alburnoides bipunctatus) Acest peste mic poate fi gasit pretutindeni in raurile reci. obletele.Se pescuieşte aproape de maluri. Preferă apele închise (bălţi. deosebindu-se prin forma şi culoarea aripioarei anale. Masculii. abdomen alb strălucitor. iar vara în ape limpezi pe fundul acestora. limpezi si cu cursul relativ rapid din Europa. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Este un peşte asemănător plăticii. viu colorată. Ialomiţei. viermuşi roşii de mâl şi resturi vegetale. Traieste in toate apele care alcatuiesc bazinulul Marii Negre. lacuri). Se hrăneşte cu larve de insecte. Caracteristici: aripioara anală este scurtă şi roşie. crustacei mărunţi. cursul inferior al Prutului. iazuri. Ochii au în partea de sus marginile cărămiziigălbui bordate de o porţiune roşie. Este un peşte de fund. Masculii sunt mai mici decât femelele. batca. prin talia mică şi solzii puţin mai mari. în perioada reproducerii au pe corp şi pe înotătoare tuberculi albi. trecând din râuri în bălţi. în ape adânci cu fundul mâlos sau nisipos. Dimensiunile acestui peşte sunt de 20-25 cm. din nordul Alpilor si pana in Marea Nordului si Marea Baltica. Dă numeroşi hibrizi cu plătica. heleştee. căutând fundurile nisipoase. se hrăneşte cu seminţe. însă hrana principală este mătasea broaştei. larve. insecte de apă. Siretului. uneori şi cu propria progenitură.

pe flancuri este verde cu reflexe aramii. Se hraneste cu insecte. bosman.5 kg) Aspect: Corp robust. zbors. pana la Marea Neagra. melci. cu o lungime medie de 9-10 cm (rar peste 14-15 cm) si greutatea medie de 10-12 g (exemplarele mai mari de 35 g sunt exceptii). Este un peste care inoata rapid. pestisori. ca de exemplu rame mici. asprii si bine inplantati in tegument. costrus. ochiurile din stuf etc. Beldita este un peste de talie mica. Se consuma fileuri prajite sau peste intreg saramura. in Asia de nord. ghebus. vermusi. Raspandire in Romania: In toate apele. recurgand doar foarte rar la hrana de natura vegetala. iar celelalte sunt rosii. Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit. Bibanul prezinta tepi pe placile operculelor si pe dorsala anterioara. Dinti marunti si ascutiti pe ambele maxilare. burta fiind cenusiu alburie. icrele altor pesti. Corpul prezinta intre cinci si noua dungi verticale mai inchise ce coboara de pe spate spre burta. Dificil de curatat de solzi (prin oparire. bubuioc. copaci. ghiban. Ii plac apele limpezi. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ In Romania.60 cm) Greutate: 200 . pe care o gaseste la fundul raului. Inotatoarele ventrale sunt galbui. baboi. Dimensiunea minima legala: 20 cm. insa traieste si in rauri. BIBANUL (Perca fluviatilis) Denumire populara: biban. si de aceea il vom gasi mai mult in lacuri si balti. beldita se gaseste in toate raurile mai mari. chiar si proprii sai pui. Nu patrunde pana pe cursurile superioare ale paraielor de munte. cu putine oase. asprisor. de obicei in imediata apropiere a fundului apei. Greciei. Lungime: 30 . solzii marunti. gustoasa. prajire). Da gust bun ciorbei de peste. Mod de viata: Traieste in apele dulci ca si in cele salmastre. unde albia este acoperita de pietre si nisip.500 g (exceptional 2 . 8 . Consuma de obicei hrana de origine animala. bogate in oxigen dizolvat. lin curgatoare. insecte acvatice si larvele acestora. melci minusculi. iar cei mai batrani vaneaza spre fund unde traiesc solitari. larve. incepand din zona unde traieste scobarul. cu debit insuficient si neuniform. Prefera apele limpezi cu fundul acopreit de vegetatie. picioare de pod. vioi. sudul Italiei precum si vestul peninsulei Balcanice.35 cm (exeptional 50 . Cei mai mici vaneaza in bancuri intre ape. mai reci si cu adancimi medii. Spatiul sau de viata il constituie raurile. Pe spate are culoare verde-cenusiu ajuncand spre un verde-negricios. Raspandire pe glob: In toate apele europene cu exceptia Portugaliei. Beldita traieste in carduri. rame. bonduras.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. In general acesta sta la loc de panda radacini. sau chiar galbena. Acesta se hraneste tot timpul anului . Este un peste lacom si prefera hrana vie. incepand cu zona pastravului si pana la cea a scobarului si a mrenei. Valoare gastronomica: Carne este alba.

larve. insecte. alevinii altor pesti. regina.15 cm Greutate: 100 . biban-soare. iazuri. tub cu ajutorul caruia depune icrele in scoicile de pe fundul apei. Valoare gastronomica: Carnea este buna mai ales la exemplarele mari. 9 . cu solzi colorati frumos verde-oliv. Nu exista restrictii privind dimensiunea capturii. prezinta o linie mijlocie intrerupta. cu o dunga verzuie inspre coada. rauri. plat. Raspandire in Romania: In toate apele dulci. raspandindu-se pe intreg continentul.150 g Aspect: Corpul este oval. traieste in santuri cu multa vegetatie. BOARŢA (Rhodeus sericeus amarus) Peste cu corpul latit. Mod de viata: Ii plac locurile cu stuf alge si alte plante acvatice pe unde pestii isi depun icrele cu care acesta se hraneste. avand aripioarele rosii. Raspandire pe glob: Originar din America de Nord. Coloritul acestui peste devine frumos in timpul depunerii icrelor când. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ BIBANUL-SOARE (Lepomis eupomotis gibbosus) Denumire populara: regina baltii. Masculul se deosebeste prin culori aprinse si diverse. Se hraneste cu: icrele de peste. a fost adus in Europa in sec XIX. burta fiind liliachie. cu pete brune si albastre. ar trebui eliberat. Prezenta nedorita fiind daunator altor specii. sorel. in mod sportiv. Cu o lungime de 6-8 cm.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Lungime: 12 . helestee. lacuri. Femela are o prelungire de forma unui viermisor inaintea analei. Da gust bun ciorbei de peste.

lunita. Dimensiunea minima legala: 17 cm. cu dimensiuni cuprinse intre 15-20 cm (exceptional 35 . Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ BOIŞTEANUL (Phoxinus phoxinus) Asemanator cu beldita si obletele. cu corpul rotunjit. de laturile deschise. Irizatiile laterale bat spre albastru-verde sidefat. caracudacrap. Se hraneste cu: larve.5 kg). unde cauta vietuitoare mici si resturi organice. Mod de viata: Traieste in apele statatoare. rusinoasa. de aceea camuflarea trebuie sa fie cit mai buna. Are simturile foarte dezvoltate. Are culoarea namolului pe spate. au ajuns pana la o greutate de peste 1.40 cm). cu pete asemanatoare bibanului.Coloritul specific demarca spinarea verde bruna. fiind un peste foarte lenes. întâlnind rar şi exemplare ce pot ajunge la 15 cm. iar botul si unele aripioare se nuanteaza in rosu. crap de balta. Peste de fund. boisteanul se diferentiaza prin forma corpului care este cilindric. Boisteanul traieste in mal. Are o dezvoltare inceata. CARACUDA (Carassius carassius) Denumire populara: caras. mamaliga. cu albia namoloasa. Este un peste foarte putin pretentios. si 80-200 g. este caracterizat de faptul ca nu paraseste zona in care sta. gurgusel. la adincime. in locuri cu ape domoale. 10 . rame. are solzii mai mari si aripa spinarii mult mai lunga. carasita.10 cm. cu exceptia celor de munte. Dimensiunile obişnuite sunt de 9 . fiind in lungime aproape egal cu inaltimea. nu prea adanci. aparand hibride caracuda-platica. laturile mai deschise spre burta care este de culoare galbenrosiatica. In comparatie cu carasul. Nu exista restrictii privind dimensiunea capturii.100g (exceptional.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. etc. Lungime: 15-20 cm Greutate: 80 . cu care se aseamana foarte bine. botul este rotunjit si solzii marunti.

cap scurt. in Delta si in Dunare. purici de balta. solzi mari si grosi. traind in aceleasi biotipuri cu caracuda. insa din a doua vara se pare ca acestia devin femele. Este aclimatizat in toate tarile Europei. si ca acesta ar fi o incrucisare intre acestia. Se credea ca icrele lor sunt fecundate de crap si carasul auriu.20 cm (exceptional 40 cm) Greutate: 200 – 300 g (exceptional 2. viermi. caracuda argintie. insa este o specie bine definita. Curios la acest peste faptul ca toate exemplarele de peste 15 cm sunt femele. caras-florat. Sub aceasta talie sunt si masculi in proportie de circa 50%. larve de insecte. mai luminat sau mai putin luminat. caras argintiu. icre de peste. de culoare cenusienegricios-albastruie.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Valoare gastronomica: Carnea este gustoasa. caracuda alba. Raspandire pe glob: Provine din Asia Orientala. In Romania se intalneste in toate raurile si lacurile de ses. etc. care devine pe flancuri cenusiu-argintie cu usoare reflexe aurii. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CARASUL (Carassius auratus gibelio) Denumire populara: caras. dulce. argentina. Partea dorsala a capului si spatele sunt intunecate. Se hraneste cu organisme vegetale si animale. apoi argintie curat. bine fixati. CHIŞCARUL (Eudontomyzon danfordi) 11 . Mod de viata: Prefera locurile cu vegetatie si fund malos. in care traieste. fiind mai raspandit in China si Japonia. insa carasul atinge talii mai mari si are o coloratie diferita. etc.5 kg) Aspect: Asemanarea cu caracuda ii face pe unii sa ii cofunde. Corpul este alungit. Culorile sunt mai inchise sau mai deschise in functie de mediul. Dimensiunea minima legala: 15 cm. Lungime: 15 .

este perfect circulara. corpul sau fiind de regula de grosimea unui deget. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ (Eudontomyzon mariae) In tara noastra traieste mai ales in afluentii Muresului. seara si mai ales noaptea se hraneste cu larve de perlide.80 cm) si 200 g greutate (exceptional 4 kg). pandind prada din zone unde curentul apei nu este prea puternic. scarabeti.si in apele de campie. sunt tiviti cu negru.000 icre de diametrul de 1 -1.mai rar . Duce o viata parazitara pe seama pestilor (mai ales a exemplarelor bolnave) din raurile de munte. care creste la dimensiuni mai mari decat chiscarul din apele montane. dar poate atinge si 30 cm. destul de slab fixati. gura terminala si larga. Spatele chiscarului este gri-albastrui sau gri-brun. acolo unde apa este linistita.Se deosebeste de crap prin lipsa mustatilor. dar a fost intalnit si in afluentii Argesului si ai Moldovei. cum sunt Iadul. Descriere : Are corpul gros. sugandu-le sangele si celelalte substante nutritive.40 cm (exceptional 50 . vegetale. dar il putem gasi . Chiscarul se reproduce in august. Se reproduce devreme si chiar in lunile iulie . Crisul Negru si Crisul Repede. el se lipeste de corpul pestilor. Dimensiune minima legala: 25 cm 12 . cu cat avanseaza in varsta devenind solitar. Folosind drept ventuza gura sa circulara. Chiscarul poate fi usor recunoscut dupa corpul lung. are o greutate de 1025 g. iar abdomenul galbui sau de un alb murdar. Comportament : Vara si toamna sta in locuri mai linistite. cand o tine complet deschisa. capul relativ mare. Dimensiuni: poate atinge lungimi de 25 . pietroase sau fara vegetatie acvatica. Dambovita si Bistrita Aurie. In prima perioada de viata traieste in carduri. Somesului si ai Crisurilor. Eudontomyzon mariae. Dupa depunerea icrelor. Streiul. viermi. precum si prin aripioara dorsala. atacand si puii si icrele altor pesti. efemeride.august.5 mm. Sebesul. solzii. Dimineata. Somesul Rece si Cald. precum si in Siret. Lungimea exemplarelor mature este de 20-22 cm.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. reproducatorii mor. In Dunare traieste ruda sa apropiata. Specie ocrotita de lege! CLEANUL (Leuciscus cephalus) Raspandire: Foarte raspandit in toate apele curgatoare din regiunile de dealuri. in bulboane. aproape cilindric. La prima vedere se aseamana cu un sarpe. nefiind prevazuta cu maxilare. Femela depune pana la 100. pe locurile tari. in Timis. partile laterale gri-galbui. urca pana in zona pastravului si lipanului. cilindric si gura rotunda. care la clean este mult mai mica. In timpul reproducerii masculii poarta niste granulatii albe pe cap si pe laturi.

larvele rosii. crustacee si moluste. Dimensiunea minima legala: 25 cm. Greutatea oscileaza intre 200 .300g. Pescarul va cauta pe fundul apei. rar ajungand la 30 cm. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ COSACUL (Abramis ballerus) COSACUL CU BOT TURTIT (Abramis sapa) Este un peste asemanator platicii. ajungand rar la 700 g -1 kg. in rest pescuitul se desfasoara nădind in acelasi fel si având aceleasi monturi ca la platica. in unele cazuri roscat.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. 13 . cu capul mic si culoare albastruie inchis spre verde pe lateral. Hrana de baza o constituie insectele. unde curentul este lent si materialul mocirlos. Abdomenul este usor galbui. cu un areal redus la baltile riverane Dunarii. iar dimensiunea intre 15-25 cm.

Dimensiune minima legala: 45 cm. O femela depune o cantitate de icre de pana la 23% din masa sa neta. se apropie de maluri si isi depun icrele. vara urmand a se retrage la apa adanca sau in cazul apelor curgatoare pe albia apei cautand ape mai oxigenate. dorsala si anala. plante. rari si mari. crapul incepe sa misune in cautarea hranei. exceptie facand zonele de contur si linia mediana pe care sunt dispuse randuri de solzi. Are culoarea brun-galbuie. crapii masculi lovesc cu putere femela in abdomen ajutand la expulzarea icrelor. El se intalneste in apele dulci din Europa. ce poate trai pana la 150 de ani. spre deosebire de anotimpul verii cand se orienteaza catre hrana de natura vegetala. Durata incubatiei este de 4-6 zile la o temperatura de 20 0C.5 mm diametru. Corpul este acoperit cu solzi mari. intr-o masura mai mica sau mai mare. La depunerea icrelor.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Modul de hranire si comportamentul sunt similare cu cele ale crapului comun. lipindu-le de ierburi. rari si mari. cicloizi. In acest timp. Dupa ecloziune aceste larve stau imobile pe vegetatie. Meniul de baza este format din larve. iar inotatoarele perechi. In tara noastra acest crap mai este cunoscut si sub denumirea de crap Salonta. Crapul se hraneste scurmand fundul apei pana la o adancime de 20 de centimetri. viermi. exceptand primele 2-3 care au forma de spini. Spre deosebire de caras. Perioada de depunere a icrelor este deosebit de grea pentru femelele crap. Africa si Asia. Primavara si toamna. scoici. Crapul este un peste omnivor. crapii se retrag in gropi cu fund malos si isi reduc activitatea si hranirea la limita supravietuirii. dar exemplarele mari. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CRAPUL (Cyprinus carpio) Denumire populara: crap romanesc Crapul comun se aseamana cu carasul si are corpul acoperit cu solzi. crapii se aduna in carduri mari. Iarna.se caracterizeaza prin lipsa solzilor de pe cea mai mare parte a suprafetei corpului. Crapul oglinda are culoare brun-galbuie. Fiind un peste de talie mare. Pe maxilar are o pereche de mustati mai mici. un crap consuma zilnic o cantitate de hrana egala cu dublul greutatii sale. exemplarele cele mai mari depasind 40 de Kg. el prezinta la baza gurii doua mustati tactile. prefera hrana de origine animala. greutatea medie a unui adult ajunge la 11 kg. mai degusta si pestisori sau raci. In mod normal. America de Nord. cu nuante determinate de mediul in care traieste. Primavara. au radiile moi. Nu intotdeauna icrele sunt expulzate in totalitate. 14 . iar spatele este curbat. cand apele incep sa se incalzeasca. icrele masurand 1. o parte ramanand in abdomenul femelei pana anul viitor sau chiar mai mult. CRAPUL OGLINDA (Cyprinus carpio) Crapul oglinda se caracterizeaza prin lipsa solzilor. Crapul oglinda . Reproducerea are loc prin aprilie-mai. iar spre coltul gurii o pereche de mustati mai mari.3-1. cu nuante in functie de particularitatile mediului in care traieste. Exceptie fac zonele de contur si linia mediana pe care sunt dispuse randuri de solzi. Culoarea este brun-argintie. Modul de hranire si comportamentul sau sunt similare cu cele ale crapului comun. cu nuante determinate si de mediul in care acestia traiesc.

si este prevazuta cu doua mustati. Spre deosebire de novac are capul mai mic si o culoare mai deschisa. Este un peste de talie medie-mare. gura mare. Lungime: 40 cm (exceptional peste 1. Este un peste de talie mica-medie. dintii faringieni puternici. usor ascutit si turtit dorso-ventral. Corpul fusiform este acoperit cu solzi mici.40 de ani si o greutate de peste 40 kg. Gura transversal este brazdata de numerosi dinti marunti. Cele mai multe exemplare se intalnesc in Dunare. Crapul golas creste in iazuri si helestee. La acesta gura este orientata in jos. a fost semnalata prezenta unor exemplare de mici dimensiuni in regiuni populate cu mult timp in urma. deschise. FITOFAGUL (Hypophthalmichthys molitrix) Denumire populara: crap argintiu. Majoritatea timpului si-l petrece inotand in straturile superficiale ale apei in cautarea hranei. 15 . boabe de porumb in lapte.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. crap chinezesc. De aceea se presupune ca reusit sa se adapteze si sa se inmulteasca in Dunare si principalele rauri. Majoritatea exemplarelor pescuite masoara 10-15 cm si cantaresc 100-250 g. pufarin. Se prinde la mamaliga. Cu toate acestea. Exemplarele batrane ajung sa atinga varsta de 35 . Operculul se termina printr-o parte subtire si ascutita asemanatoare unui ghimpe. asemanatoare cu un sorb. cu deosebirea ca se remarca absenta totala a solzilor de pe corpul acestora. deschizandu-se pe flancuri pana spre argintiu. curate. Abdomenul este alb-argintiu. FUSARUL (Aspro streber) La noi este intalnit in dunare si majoritatea raurilor mari.5 m) Greutate: 1-2 kg (exceptional peste 60 kg) Se reproduce doar in bazine artificiale. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Crapul golas este asemanator cu crapul oglinda. putand atinge in mod exceptional 30 cm si 400 g. Raspandire in Romania: Originar din China. De aici a ajuns accidental in Dunare si raurile mari. Acest peste are o carne foarte gustoasa. prezentand o valoare economica ridicata. din Delta pana in apropierea Portilor de Fier. a ajuns in tara noastra la inceputul anilor ’60. incercandu-se aclimatizarea lui in medii naturale. atent supravegheate si controlate de piscicultori. bine oxigenate si adanci. Ca hrana prefera planctonul de natura vegetala (fitoplancton). Traieste pe fundul pietros si nisipos al apelor limpezi. Partea dorsala este gri-verzuie. Capul alungit. cu un ritm de crestere rapid (in primii 3 ani de viata poate depasi o greutate de 4kg). desi si aspri. Aspect: capul foarte mare cu ochii asezati jos. corpul este acoperit cu solzi mici si argintii. bogata in grasimi.

Abdomenul este alb-galbui. insecte. cu solzi mari. Nu este specificata lungimea minima de retinere. Somes. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Coloratie: Partea dorsala si flancurile sunt galben-cafenii. Ies aproximativ 60 sau 100 pui care înoata si se hranesc singuri. adultii inotand in acest timp in grupuri numeroase la suprafata apei. negricioase. GHIBORŢUL (Acerina cernua) In Romania poate fi intalnit in toate raurile mai mari. 16 . Zau de Campie etc. intrand in . iar corpul. Traieste în ape curgatoare si statatoare. turtit lateral. se ingroapa in nisip. Bega. iar dintii marunti sunt asezati in gura intocmai ca o perie. Femelele. care se aclimatizeaza usor. viermi. Mures. Comportament: In majoritatea timpului sta ascuns deasupra substratului pietros sau nisipos. Reproducerea gambuziei are loc atat timp cat temperatura apei se mentine intre 15 si 20 0C in lunile aprilie-iunie. poarta ouale în abdomen timp de 4-6 saptamani. Traieste in numar mare in baltile de langa Dunare. dulci si salmastre. cand femelele migreaza in amonte. suportand variatii mari de temperatura. Capul este turtit dorso-ventral.. GAMBUZIA (Gambusia affinis) Gambuzia este o specie euribionta. Apare in multe iazuri si helesteie. Are carnea alba si gustoasa. Caldarusani. Are corpul gros. chiar si in crescatorii. parasindu-si ascunzatoarea doar pentru a se hrani. incepand cu zona caracteristica mrenei si pana la varsarea Dunarii in Marea Neagra. dupa fecundare. diatomee. La femele. Seamana cu cel al bibanului. Cand temperatura apei scade sub 10 C. precum si in foarte multe lacuri (Snagov. Gambuzia are lungimea.aprilie. la femele intre 2 si 4 cm. Olt. cu mai multe santuri adanci. consumatoare de icre si de larve de crap. Corpul pestelui este relativ scurt si indesat.somnul de iarna’’. Cernica. Crisuri.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.5 si 2.iar la masculi intre 1. Se pescuieste in special toamna. icre si pestisori.). Reproducerea are loc in perioada martie . in Dunare. profilul spatelui fiind insa mai incovoiat. dupa care le depun. alge verzi sau albastre. Hrana: de preferinta larve de tantari. Timis. Provine din America si a fost raspandita in multe tari in scopul distrugerii larvelor de tantari. pe intreaga lui lungime. Buzele sunt carnoase. unde este considerat o specie nedorita. de o parte si alta a abdomenului apare cate o pata neagra. spre zonele cu apa mica pentru a depune icrele pe pietre sau pe plantele acvatice. Pe opercule si pe marginile lor sunt implantati tepi foarte ascutiti si marunti.5 cm. Hrana: Fiind un peste rapitor se hraneste cu larve ale diferitelor insecte. Gambuzia poate trai si in ape poluate. cu crustacei mici. cu diferite forme. este brazdat de 4-5 dungi transversale late.

masculul invita in cuibul pe care l-a construit femela. nedespartite printr-un interval. cu multe pete negre. Are circa cinci centimetri. cu solzi mici şi rari. Se reproduce în aprilie . moină. cu fund nisipos sau cu prundiş. în general marmorată. iar în colţuri încă două. Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit. Corpul este aproape cilindric. galben-verzuie pe spate şi flancuri. GHIDRINUL (Gasterosteus aculeatus) Se intalneste in bazinul inferior al Dunarii si in baltile din lunca acesteia. Ii sunt caracteristici cei trei spini de pe spate. Intepatura provocata de tepii din inotatoarea dorsala este extrem de dureroasa si se poate infecta. Denumiri populare: grindel. rar de 30-32 cm. Spatele şi burta sunt lipsite de solzi. Tatal nu pleaca de langa pui pana cand nu acestia ating un centimetru. neregulate.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. cu o lungime medie de 12-15 cm. Gura largă are deasupra patru mustăţi. grindea. Este singurul peste de la noi care isi face un cuib din plante acvatice. cu care se apara de dusmani. Greutatea medie in apele din tara noastra este de 25-30 g. Burta albă cu o linie roşiatică. Ghibortul este un peste de talie mica. Coloraţia: Foarte variabilă. Carnea sa este gustoasa.mai. învelit într-un strat des de mucus. În România este un peşte comun în mai toate apele de deal şi de munte. vârlan. Acestea sunt pazite si aerate ce catre mascul. iar în est până în Urali. neregulate. Este un peşte fricos. mai ales pentru prepararea ciorbei pescaresti. Pestele are doua inotatoare dorsale. Carnea sa este foarte gustoasă şi de aceea este vânat cu plase cu ochiurile mici de către localnici. pentru a depune icrele. activ mai mult noaptea. molan. ceea ce îl face alunecos la pipăit. inaintea aripiarei dorsale. Răspândire: în Europa de la Cercul polar până în nordul Italiei. Pe înotătoarele dorsală şi codală prezintă pete brune. dintre care prima este prevazuta cu 12-16 radii tepoase. Poate atinge lungimea de 10-15 cm. GRINDELUL (Nemachilus barbatulus) 17 . depasind rareori 35 g. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Corpul este acoperit cu solzi mici si aspri (solzi ctenoizi). Preferă apele limpezi. Printr-un dans ritual. pana la iesirea puilor.

inclusiv iazurile de crap. in bratele moarte. In rauri este mai rar intalnit. pentru ca nu-i plac curentii din apele curgatoare. Cu buzele usor intinse inainte. Corpul lui este protejat insa si de un strat gros de piele. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ LINUL (Tinca tinca) Linul se gaseste in cea mai mare parte a Europei. linul este foarte raspandit in apele de ses.paste’’ si mugurii si lastarele tinere ale acestor plante.pipaie’’ indelung. in zona dintre zona pastravului si cea a mrenei. Raspandire: in toata Europa.5-1 kg. brate moarte etc. Inainte de a inghiti hrana. foarte lat in regiunea cozii. cum ar fi. omnivor. a carui hrana consta in principal din insecte acvatice si larvele acestora.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. iar greutatea medie de 0. materiile organice aflate in descompunere pe fundul apei. el o . Cand scurma cu botul malul de pe fundul albiei. de exemplu. Consuma cu evidenta placere semintele unor plante din apa. Se gaseste in toate baltile de revarsare de-a lungul Dunarii. cu o bogata secretie. scoici si raci minusculi.. Lungimea sa medie este de 25-40 cm. in multe ape statatoare dulci. precum si melcii lipiti de tulpinile submerse ale plantelor acvatice. tulbura puternic apa din zona respectiva. cimbrisor. cu precadere in zona centrala si nordica. culege insectele. linul inghite de regula si mici cantitati de mal. Aspect: Poate fi recunoscut usor dupa corpul caracteristic. Linul creste lent. lipian. desi are o mare pofta de mancare. excrementele crapului. indesat. la o greutate de 2-3 kg. rame. lipean. schimbandu-si locul mai ales noaptea. Finlandei si din Crimeea. Masculii sunt ceva mai mici decat femelele de lin de aceeasi varsta. Lipseste in apele din nordul Scotiei. o impinge cu botul intr-o parte si intr-alta si dupa multe tergiversari se decide sa o inghita. LIPANUL (Thynallus thymallus) Denumiri populare: lipan. Linul este un peste pasnic... Din cauza faptului ca traieste 18 . melci. cand miscarile sale devin putin mai vioaie. Mai rar poate atinge si lungimi de 60-70 cm. dar numarul cel mai mare de lini traieste in Delta. In tara noastra. precum si dupa solzii marunti cu care este in intregime acoperit. larvele acestora. lacuri. Odata cu hrana. In timpul zilei se misca relativ putin. nordul si centrul Peninsulei Scandinave. dar . In Romania se poate intalni in multe rauri de munte. tradandu-si astfel prezenta prin bulele de aer si norul de mal ce se ridica spre suprafata apei. Lungimea minima admisa la pescuit: 25 cm.

In cazul lostritei. De fapt. brun-verzuie. La varsta de 3-4 ani se aduna in lunile martie . In momentul in care cuibul de pe fundul apei este gata. obletul. porcusorul. dar adancimea mai mare. Extrem de rar exemplare peste 1 kg. In zonele de defileu sau in cele cu maluri abrupte lostrita prefera locurile de sub maluri sau pe langa vreun copac cazut in apa. prefera zonele adanci aproape de fundul apei. aripioara dorsala este foarte inalta. O intalnim acolo unde curentul apei este variabil. iar dupa 1 an numai cu peste (zglavoaca. gura mare cu dinti puternici.12 kg greutate. In prezent se fac eforturi pentru inmultirea artificiala si popularea unor bazine acvatice care pot oferi conditii pentru cresterea acestei specii. la 2 ani 15-20 cm.galbuie. putand atinge talii impresionante. Coloratia: Pe flancurile cu fond argintiu se amesteca nunate de galben si violet stropite cu puncet mici. Este un peste foarte elegant. pe masura ce se maturizeaza devine roscata pe laturi si galbena deschis pe burta. galbui asezate sub forma unor linii orizontale. In general. mreana. batand spre verde inchis. coborand in aval. atat masculul cat si femela isi modifica coloritul : femela capata un colorit pestrit. Nu se hraneste cu cadavre. iar noaptea este foarte activa. soareci si chiar si pasari de apa). cel mai accentuat canibalism il intalnim la lostrita din toate speciile de pesti din apele noastre. mov si negre asezate in linii orizontale. Prefera apele de la poalele muntilor. grindelul. femela depune cele 1600 . in primii ani. lostrita o gasim numai in ape mari. pe masura ce creste in greutate. Puietul se hraneste cu insecte si crustacee. cu spinarea mai inchisa. Specie ocrotita de lege! LOSTRIŢA (Hucho hucho) Cel mai mare salmonid din apele noastre. Specie ocrotita de lege! 19 . este un rapitor fara pereche. Corpul il are aproape cilindric. mihaltul) si cu alte vietati care traiesc in preajma apelor (ataca broaste. cu debit constant si bogate in hrana naturala. foarte frumos. si deshidere mai larga. muste pe care le prinde chiar si din zborul la rasul apei.30 zile puii ies din icre. cleanul. soparle. spatele este inchis la culoare. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ mai jos decat pastravul. Dupa 14 . de regula. Se hraneste cu larve. atacandu-si chiar semenii.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Flancurile sunt stropite cu puncte mici inchise la culoare. Lostritele mari. cu luciri argintii. Peste solitar. sub cascade. stropita cu pete galbene. Poate ajunge la 1 m lungime si 10 . In aceasta perioada. culoarea este argintie. sta la panda in suvoaie. boistea are loc in aprilie si dureaza pana pe la jumatatea lui mai. in zone construibile. iar la 3 ani 30 cm. Dimensiuni 30 – 40 cm. burta alb . sub pietre.2000 icre la kg/corp. iar exemplarele mari mai ataca si pestisori. are o forma alungita. ferindu-se de curent de dupa vreun bolovan sau orice alt obstacol.mai in grupuri mici si urca in zonele superioare ale raului unde femela depune in mici cuiburi din prundis icrele. mici crustaceee. Ziua se odihneste in gropile mai adanci. astfel numai in ultimii 12 ani zonele in care se gasea frecvent lipan s-au injumatatit. arealul lipanului este in permanenta amenintare. negre. La un an masoara 10-12 cm. iar pielea de pe capul masculului devine o crusta intarita. cu curenti mai domoli. mai tarziu si cu puiet de peste.

Raspandire in Romania: In raurile Siret. Atentie !!! Icrele mihaltului sunt toxice. Mures. De obicei vaneaza numai noaptea.4 kg (exceptional 1kg) Aspect: Corp alungit. larve. comprimat lateral. Bistrita. cu fundul nisipos sau malos. in Delta si lacurile de revarsare. desi face parte din alta familie. cu doua mustati mici. Siret. Se hraneste cu: viermi. Coprul lung. Buzau. Odata cu racirea vremii devine mult mai activ. Olt. Prefera zonele cu ape mai mici. Culoarea capului si spatelui este cenusiu-albastruie.3 . Pescuitul sportiv: Rezultate bune se obtin iarna. insecte. rame. Prut. moluste. Botul este asemanator cu cel al morunului de unde isi trage si numele. din nord pana in Italia. Mod de viata: Prefera locuile unde apa este adanca si are un curs domol. Jiu. Marii Nordului si Marii Baltice. crustacee. Somes. cu partea anterioara cilindrica. cu dinti desi. crustacei. 20 . Olt. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ MIHALŢUL (Lota lota) Raspandire pe glob: Se intalneste in toata Europa.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Se hraneste cu: viermi. Prut. burta alb-argintie. broaste. Crisuri.5. Muscatura este hotarata si se apara cu darzenie. alevini (pestisori) si icre. cu pluta sau cu plumb de fund. cu luiciu mai puternic decat al scobarului. Bega. burta fiind albicioasa. Are o a treia mustata careporneste din barbie si este mai lunga. fara oase si foarte gustoasa. iar cea posterioara plata. Lungime: 15 . parasindu-si ascunzatorile in cautarea hranei. Solzii sunt foarte marunti. MORUNAŞUL (Vimba vimba) Raspandire pe glob: In bazinele Marii Negre. moluste.25 cm (exceptional 40 cm) Greutate: 0.cu partea inferioara in forma de potcoava.0. Spatele si flancurile au culoarea brun-verzuie. Valoare gastronomica: Carne grasa si gustoasa. Cerna. ziua foarte rar si numai pe vreme inchisa. Lungime: 35-45 cm (exceptional 1m) Greutate: 0. resturi vegetale. cu gura larga. Mod de viata: Prefera apele reci.2kg (exceptional 10 kg). Valoare gastronomica: Carnea este alba. precum si in Dunare. botul proeminent cu falca de sus mai mare si gura arcuita. Ficatul este o adevarata delicatese si este considerat a avea proprietati afrodisiace. Raspandire in Romania: In toate apele curgatoare. Cap mare. vara hranindu-se foarte putin. in special in Mures. Ochii sunt mici. Se gaseste si in Dunare. Timis. Este cautat aproape de fundul apei. Cerna. Aripioara dorsala este inalta si scurta. Marii Caspice. Aspect: Se aseamana cu somnul. Somes.

imbrena. umbreana. Împreună cu crapul-de-iarbă. Pentru pescuitul pe fund se folosesc plumbi gauriti prin care firul culiseaza. Raspandire pe glob: Aproape in toate raurile conlinare si de ses ale Europei. Murgoiul bălţat face parte din familia Cyprinidae şi trăieşte în estul Asiei. in asa fel incat curentul sa o aduca la locul vizat. Mod de viata: Traieste in apele mai repezi si cu albia pietroasa. a ajuns prin aclimatizare în apele interioare central-europene şi s-a răspândit mai departe. Masculii se ocupă de protejarea puietului. Trotus. Valoare gastronomica: Carnea ei este cu atat mai gustoasa cu cat este mai mare si cu cat a fost pescuita mai spre iarna. Tarvane. Dimensiunea minima legala: 27 cm. acolo isi cauta hrana. Timpul bun de pescuit incepe din a doua jumatate a lunii februarie si tine pana la sfarsitul lunii martie. Jiu. adapostindu-se dupa bolovani sau alte obstacole care-i asigura un adapost. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Specie ocrotita de lege! MREANA (Barbus barbus) Denumire populara: barcaci. rame. melci. al bancurilor de nisip. Se hrăneşte mai ales cu larve de insecte şi insecte care cad în apă. viermi. Momeala se arunca oblic in susul apei. ne putem astepta sa dam de un banc de mrene. Raspandire in Romania: Traieste in raurile mari si mici Prut. Pescuitul sportiv: Se poate pescui cu pluta sau cu plumb pe fundul apei. Pretutindeni unde albia se adanceste si apa curge mai repede.1 kg (exceptional 10 . jama. Se hraneste cu seminte. la gura afluentilor. Bistrita. Lungime: 40 .60 cm Greutate: 0. hoituri. în râuri şi lacuri.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.8 . Crisuri. breana. balana. Mures. Siret.12 kg). MURGOIUL BĂLŢAT (Pseudorasbora parva) 21 . Arges. Atinge o lungime de până la 10 cm. mireahna. Somes. unde apa sapa in albie adancituri putem da de mreana. Somes. Olt. Sta la adancime in curenti. Este un peste de fund. in zile caldute si cu cer acoperit de nori. Cerna. Dunare. Atentie!!! Icrele mrenei sunt toxice. Pescuitul cu pluta se face cu undita simpla sau cu lanseta. în zona malurilor cu vegetaţie acvatică densă. insecte. mbreana. la coturi. In dosul insulelor .

aproape transparentă. lateralele. depasind adesea 65 kg. Se foloseşte ca momeală pentru pescuirea păstrăvului. puţin mai deschise decât partea dorsală au 8-13 pete mai mici. Majoritatea timpului stă ascuns în nisip. Are corpul aproape cilindric. aşezate longitudinal. curate. Spatele are o culoare maroniu-gălbuie presărată cu 11-14 pete brun închis. Novacul are capul mai mare decat al fitofagului si branhii bine dezvoltate. Este o specie de culoare mai inchisa. cu două vârfuri alăturate. cleanului şi lostriţei. coborând până în zona lipanului. este prevăzut cu un spin prefrontal foarte subţire. acoperit cu o piele subţire. 22 . un adevarat filtru. care prezinta o structura speciala. capturile fiind cu totul intamplatoare. Preferă apele limpezi. putând ajunge la o lungime maximă de 12 cm. Odata cu aspirarea apei. aproape nemişcat. pestele aduna planctonul pe care il separa prin intermediul branhiilor. avatului. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Este un peşte endemic. Gura este mică. reci. Novacul poate atinge dimensiuni uluitoare. ascuţit. cu substrat nisipos. sânger Ajunge la dimensiuni mari datorita hranirii fortate. Nu mananca momeala traditionala. iar abdomenul este argintiu-gălbui. marmorata si consuma plancton de origine animala (zooplancton). de culoare brun-deschis. mici crustacei şi moluşte. diferite insecte şi larvele acestora. prevăzută cu şase mustăţi. mai lungi ca ale zvârlugii. NISIPARNIŢA (Cobitis caspia romanica) NOVACUL (Aristichthys nobilis) Denumire populara: crap chinezesc. Capul scurt. Cunoaşte o largă răspândire în cursurile superioare ale principalelor râuri.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. precum şi în afluenţii acestora. a cărui prezenţă a fost semnalată pentru prima dată în ţara noastră în 1943. Se hrăneşte cu viermişori.

Gura are mandibula inferioara mai lunga decat cea superioara. Capul turtit. Ochii sunt mari. pesti. Corpul sau este alungit si comprimat lateral. are aspectul unui rechin cap de ciocan. vegetale. Obletele este un peste care se hraneste indeosebi in straturile superioare ale apei. de culoare gri-albastrui. acoperind jumatate din cap. locurile in care se intalnesc curenti si care aduc astfel o cantitate mai mare de insecte. fiind o adaptare la modul de hranire. in noiembrie. putand fi crescut in acvariu. Prefera. creveti. din martie. Il putem pescui de primavara devreme. Traieste atat in ape statatoare. Pangasiusul este un peste omnivor. cand inca nu s-au dezghetat bine apele. pana toamna tarziu. cu dungi argintii pe toata lungimea acestuia. desi nu are nici pe departe ferocitatea acestuia. Gura este alungita si prevazuta cu mustati in partea inferioara. indeosebi vara. viermusi pe care ii culege de la suprafata apei. 23 . Pangasisus poate respira si aerul atmosferic. cat si in cele curgatoare. care se desprind usor. Pui tineri au dinti. in lacurile si baltile din campie.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. privit din fata. Se hraneste cu hrana vie si uscata: larve de insecte. Musca nu atat de foame. cat din curiozitate precum si din spirit de concurenta fata de semenii sai. Peste de card. in toate raurile de ses din tara noastra. Dimensiunile obisnuite sunt de 10-15 cm si 20-40 grame. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ OBLETELE (Alburnus alburnus) Denumire populara: albete. traieste in rauri repezi unde poate atinge dimensiuni considerabile. Are o culoare argintie. PANGASIUSUL (Helicophagus hypophthalmus) Este originar din Thailanda. Se hraneste cu mici insecte. boblete. obletele este permanent in miscare. pe care ii pierd in stadiul adult. crustacee. La maturitate poate atinge lungimea de 1 m si poate sa depaseasca greutatea de 30 kg. data de solzii marunti.

Femela depune cca 20000-50000 de icre cu un diametru de 4-5. care cere o mare la alegere si aruncare. avantaj pentru pescari.5 mm. Valoare gastronomica: Carne foarte gustoasa. la fel ca a somonului. Si acestia sunt declarati tot pastravi de lac. alegandu-si de regula locurile din preajma paraielor. 24 . petele rosii sunt mici si rare. Pescuitul sportiv: Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele. acest pastrav pare adaptat apelor ceva mai opace. Aceasta culoare este data de hrana naturala. coloritul de baza poate ramane asemanator cu al pastravului de rau. Raspandire in Romania: In apele de munte (Valea Stanii. venetic. spatele verzui si pete rosii inclusiv pe coada si aripiaore dar culoarea se poate schimba devenind argintie pe flancuri. Spinarea este gri .albastruie. capul ramane ceva mai mic in comparatie cu corpul. Mod de viata: Este mai putin pretentius decat pastravul indigen inprivinta calitatii apei. linia laterala bine dezvoltata dovedeste ca poate vana excelent in orice conditii de visibilitate. spatele negricios. pastravul indigen. iar in al 3-lea an pot depasi 50 cm. Raspandire pe glob: In raurile din Europa si din vestul S. de cele mai multe ori ramanad pe uscat sau fiind astupate de prea multa apa ceea ce duce la uciderea embrionilor in icre. pesti mici. soricei sau chiar pasari de apa. Somesul Rece). Reproducerea pastravului de lac are loc in lunile octombrie . crustacee. Astfel exista varietati de pastravi de lac fara puncte rosii. se pare ca provine de la mici crustacei foarte vanati de pastrav.A. pastravii de lac pot ajunge in primul an de viata chiar si la 18-19 cm. trunchiul se lateste si ia o forma mai compacta. cu solzii mai mari decat la pastravul indigen. Din cauza ca in Romania majoritatea lacurilor populate cu pastravi de lac sunt lacuri de baraj in care nivelul apei fluctueaza uneori cu zeci de metri sunt foarte rare cazurile in care pontele depuse peste toamna ajung sa eclozeze. Cea mai pasionanta metoda este cea cu musca artificiala. Teleajan.auriu. moluste. Pe corp are pete mici. alaturi de indigenii adaptati. Aspect: Corpul este ca un fus turtit lateral. Valea Azugii. La noi in tara au fost importati din vestul Europei pastravi de lac derivati din Steelhead-ul american si din alte varietati de pastravi.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. doar o culoare predominant argintie. adaptat la viata lacustra. predominante. Aici gaseste mult mai multa hrana decat in rauri si se dezvolta mult mai repede. cu apa mai oxigenata. broaste. dar dupa varsta de 1 an baza hranei este formata din pestisori. spate negru si pete mari negre. Dimensiunea minima legala: 25 cm. burta alba. Din cauza acestei dezvoltari rapide capata forme putin diferite de ale pastravului de rau.decembrie. care profita de o apa putin tulbure pentru a prinde curcubeu. De foarte multe ori carnea pastravului de lac salbatic are o culoare rozalie sau chiar portocalie. Se hraneste cu insecte. Trotus. incercuite cu alb. verdeti (craieti) si zglavoace. Pe flancuri se intinde cate o dunga roscat-sidefie cu nuante in culorile curcubeului. cafenii. adica un patern galben . salamandre. petele negre numeroase. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ PĂSTRĂVUL CURCUBEU (Salmo iridaeus girderi) Denumire populara: curcubeu. Hrana pastravului de lac este foarte variata.U. rosii. Spre deosebire de cei din rau. racusori. ci doar o varietate a lui Salmo trutta fario. PĂSTRĂVUL DE LAC (Salmo trutta lacustris) Practic nu este o specie separata. mici crustacee. de la mici insecte si larve. Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie. flancurile arginii si burta alba.

si luminozitatea albiei. Mod de viata: Traieste in zona superioara a apelor curgatoare. in cateva lacuri naturale (Rosu.fiind o specie iubitoare de ape limpezi. pesti mici. Raspandire in Romania: In toate raurile de munte. paleta de culori trece de la verde-masliniu spre auriu. pastrug.variaza in functie de conditiile locului. bogate in oxigen dizolvat. In mod natural. Coloritul indigenului. solzimici. cu apa limpede si fund nisipos sau acoperite cu pietris fin. crustacee. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ PĂSTRĂVUL FÂNTÂNEL (Salvelinus fontinalis) Raspandire pe glob: America de Nord Raspandire in Romania: In cateva ape (Gurghiu. batand spre brun negricios pe spate. PĂSTRĂVUL INDIGEN (Salmo trutta fario) Denumire populara: pastrav de munte. care cere o mare la alegere si aruncare. Daca in albiile pietroase. surprinzator de placut. ca de altfel a tuturor pastravilor. Ana). limpezimea apei. Dimensiuni: In rauri: lungime 23 cm . in zonele adanci si umbrite pastravul are straie inchise. crustacee. Raspandire pe glob: In toate apele din zona de munte ale Europei. Dimensiunea minima legala: 20 cm. Balea. ori toamna. Neagra Brosteni). de naturafundului apei. locul de panda si vanatoare nu se schimba decat in perioadele de viituri. Se hraneste cu insecte. greutate 150g (exceptional 700 .800g ). greutate 150g (exceptional 5kg ). cand are loc bataia si pestii cauta locurile mai ferite. apa a carao temperatuta nu depaseste 18°C nici in perioadele cele mai calde. 25 . Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie. Dejani. Pescuitul sportiv: Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele. de flora submersa. Cea mai pasionanta metoda este cea cu mucsa artificiala. Aspect: Corp zvelt musculos. Se hraneste cu: : insecte. si mai harnic in prinderea musculitelor aceasta dandu-i un aer mai sportiv. pesti mici (chiar si propriile progenituri). patat.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Mod de viata: Este mai activ decat pastravul indigen. scaldate de lumina. In lacuri: lungime 23 cm (exceptional 70 cm ). cand pastravii sunt purtati la vale de forta curentului. Il intalnim in raurile de munte de la cateva sute de matrii pana peste 2000m. lacurile de baraj populate. pastrau. Valoare gastronomica: Carnea este o delicatesa. Iad. gura mare cu dinti ascutiti. Calcescu. Aspect: Seamana cu pastravul indigen insa are un colorit mult mai frumos.

Este o specie filtratoare. lungi si subtiri. ajungand pana la 50-60 cm cu circa 6 kg. se hraneste cu plancton. Aceasta se poate prelungi ca un tub. Gura este foarte mare. Inotatoarea anala este deosebita fata de a altor pesti. avand gura mica cu buze subtiri si fragile. Exemplarele mari sunt solitare si stau in locuri adanci.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. burta alb-argintiu la platicile tinere si galbui la cele mai batrane. Arealul sau de distributie este sistemul fluviului Mississippi in America de Nord. cu 0. Spatele este colorat masliniu-cenusiu. linistite (senalul raului. Este un peste pasnic. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Valoare gastronomica: Este considerat a fi printre cei mai gustosi pesti. Corpul este plat (de unde si denumirea pestelui). extrem de sperios la zgomote puternice si miscare.16 26 .5-1 kg. ca si la crap. in forma de padela. Pe spate are o culoare cenusiu albastru spre negru iar abdomenul este alb. crustacei in preajma malurilor maloase. Inotatoarele sunt fumurii. POLIODONUL (Polyodon spathula) Este un peste de apa dulce si apartine familiei Polyodontidae. carnea este foarte gustoasa. in preajma pragurilor in rauri. Dimensiunea minima legala: 20 cm. Corpul nu este acoperit de scuturi osoase. Se reproduce la o temperatura a apei de 10 . In perioada reproducerii masculii de peste 4 ani au niste excrescente numite „butoni de nunta”. Se recunoaste usor dupa botul foarte lung. mijlocul lacului). Isi cauta hrana compusa din plante acvatice. La noi o gasim indeosebi in bazinul Dunarii si lacurile de ses si de deal. Ca adaptare la acest stil de hranire prezinta numerosi spini branhiali. adaptate gasirii hranei pe fundul apei. fiind lunga si scobita. Are in mod obisnuit 30-40 cm. Masculii ating maturitatea sexuala la 6 ani. larve de insecte. In primii ani de viata este un peste de card. Nu are mustati. turtit lateral. PLĂTICA (Abramis brama) Platica este un peste de apa dulce. Desi are multe oase. viermi. saramura de platica fiind foarte apreciata de catre cunoscatori. ceea ce reprezinta o caracteristica a genului. Capul este mic. Poate atinge o lungime de 220 cm. dar prezinta placi mici spre caudala. pe langa perdelele de stuf. turtit dorso-ventral. gasindu-se in majoritatea raurilor si lacurilor din tarile europene. iar femelele la 9 ani. Botul poate atinge o treime din lungimea corpului.

5 kg) umblă singure. mici gaze. Durata de viaţă este de aproximativ 3 ani. Paşcani – IAŞI 2009 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------0 C. Deşi mic. Ochii sunt aurii şi nu roşu-gălbui ca babuşca. din Suedia pana în Mediterana şi Asia Mica. viermi.serioase’’ (mai mari de 0. gura subterminală şi mustăţile fiind o dovadă în acest sens. la o temperatură a apei în jur de 18 grade Celsius. In arealul sau natural de distributie specia este in declin. masculii au culorile mai accentuate. acoperit cu solzi mari şi bine fixaţi în piele. Peştişorii se menţin în imediata vecinătate a locului de reproducţie. la care se şi atinge maturitatea sexuală. Femela depune 800-3000 icre în mici grămăjoare care eclozează după 10-15 zile în funcţie de temperatură. cu care este deseori confundată. Are corpul comprimat lateral. În România se găseşte în aproape toate apele stătătoare de deal şi şes. În perioada de împerechere. simţindu-se în largul lui în bălţile cu vegetaţie abundentă. în parte şi datorită celor două mustăţi groase şi scurte de-o parte şi de alta a gurii. Trăieşte în mici cârduri. precum şi în râurile din aceeaşi zonă. căutând în substrat asemenea crapului. Mreana are însă patru mustăţi. în culoarele dintre nuferi. cu maximul până la 1. până la căderea vegetaţiei. porcuşorul are o carne foarte gustoasă. Roşioarele . cea normală de 10 cm. caracteristice acestui peşte. o găsim în mijlocul vegetaţiei. hrănindu-se îndeosebi cu zooplancton. iar greutatea de 200-300 g. 27 ROŞIOARA (Scardinius erythrophthalmus) . muşte. Alături de acestea mănâncă larve de insecte. Vara şi toamna. Specia a fost introdusa in tara noastra pentru acvacultura.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Se întâlneşte mai ales în râurile lente din zona de şes. de 10-20 de exemplare. PORCUŞORUL (Gobio gobio) Roşioara este răspândită în apele Europei. Culoarea pe spate este albastru închis cu nuanţe de verde sau cafeniu. cu excepţia dorsalei.. ţânţari. Se hrăneşte pe fundul apei. Imperecherea are loc in perioada aprilie . Dimensiunea maximă este de 15 cm. Se aseamănă cu mreana. precum şi plante acvatice. sunt de un roşu aprins. Înotătoarele. Se reproduce între lunile aprilie şi iulie.iunie. în Dunărea şi mai puţin în lacuri.2 kg. melci. dar sunt şi excepţii de 35 cm. aşadar este uşor de identificat dacă aţi prins o mreană mică sau un porcuşor. Lungimea medie a acestui peşte este de 20-30 cm. în apropierea locului în care s-a născut. Este un peste sedentar. iar laturile corpului şi burta sunt argintii. De aici pândeşte căderea insectelor în apă.

crustacei. pestisori mici. flancurile si burta sunt argintii. Ii mai plac apele involburate de la confluentele raurilor. Primavara urca pana in zona pastravului intrand in paraie mici cu prundis pentru depunere. limpezi. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ SĂBIŢA (Pelecus cultratus) Raspandire: in Dunare si baltile sale. in zona colinara si mai putin in Dunare. Paşcani – IAŞI 2009 Carnea acestui peşte este de o calitate inferioară. Aspect: Corpul este alungit. moluste si crustacee de mici dimensiuni. Varsta maxima cunoscuta: 15 ani. maxilarul superior este mai lung decat cel inferior. sunt rosiatice. avand o proeminenta ce aduce cu un nas. icre sau chiar pesti mici (in special primavara. cereale. Coloratia pe spate este verde maslinie. ea cautandu-si hrana in aceste zone. SCOBARUL (Chondrostoma nasus) Denumiri populare: scobar. Dimensiunea minima legala: 20 cm. cand poate fi pescuit si cu voblere mici sau rotative). ochii mari. Raspandirea: Este raspandit in in zona Europei Centrale. burta albicioasa iar aripioarele. si anume. in lacurile litorale. In Ardeal este vedeta pescuitului pe rau. respectiv 100-500g. Siret. solzi mici ce se desprind usor. Mod de viata: Traieste in zonele cu maluri argiloase . având multe oase. podut.35 cm Greutate: 150 . Valoare gastronomica: Carnea este grasa si gustoasa fiind consumata mai ales sarata.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Scobarul se hraneste in special cu alge pe care le roade de pe pietre dar nu refuza nici larve de insecte. Descriere si mod de viata: Prefera raurile mai reci. Prut. Dimensiuni: Exemplarele obisnuite au 20-30 cm lungime. Se folosesc muste asemanatoare cu cele de la taparina. dar lipseste in zona Balcanica dinspre Marea Adriatica. ca si in apele de ses ale raurilor Mures. mai rar 40 cm si 1-2 kg.300 g (exceptional 500 g). gura mica cu falca inferioara proiectata in sus. Spatele este albastru inchis sau verde cu luciuri metalice. pana in Ural. Se hraneste cu: larve de insecte. Olt. unde migreaza pentru reproducere. cu exceptia dorsalei. cu fundul pietros (prundis) pe unde umbla in carduri mari. comprimat lateral. linguri mici si dandinete. Lungime: 25 . 28 . La noi in tara il gasim in apropierea zonelor montane ale mrenei. Capul are o caracteristica. Pescuitul sportiv: Se poate pescui cu undita cu pluta sau la fund cu plumb greu.

Iarna se retrage in mare. puternic. Denumire populară: somotei. solzi potrivit de maricad repede. cand iau calea intoarsa. Capul este mare şi turtit. codoi. harcă. Siret. fiind atrase de curentul fluvial de la guri. în Deltă. Uneori ajunge şi în amonte pe afluenţii râurilor de mai sus (Cibin. Lungime: 0. inotand in directia curentului N-S dinspre Bosfor spre Odesa.. obosite si slabite. codău. cand apa are 6°C. Jiu. cu secreţii abundente de mucus. Ajunsa la varsta de 4-5 ani. Aspect: Are corpul masiv. Argeş. ramanand in Dunare pana la jumatatea lunii mai. Crişuri. vreme suficienta pentru a se ingrasa. O parte din ele.5-1m (excepţional 3-4 m) Greutate: 10 . exceptional 50 cm.52. Hrana scrumbiei de Dunare consta in diferite specii de pesti (guvizi. Burta este albă sau gălbuie.8 mm. cu dinţii ascuţiţi şi deşi ca o perie.000 icre cu diametrul de 2. harc. gros în partea dinainte şi comprimat în cea dinapoi. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ SCRUMBIA DE DUNĂRE (Alosa pontica) Aspect: Corpul alungit. Taşaul). botul mai lungdacat diametrul ochiului. sub burta un numar variabil de solzi (30-36) alcatuiesc o muchie distincta (carena). Gura cu numerosi dinti asezati pe maxila. Mod de viaţă: Trăieşte în ape adânci cu fundul mâlos. de unde şi numele de somn. Arieş. Răspândire: în Dunăre şi în bălţile ei.Se pescuieste mai mult industrial la gurile Dunarii. limba. Timiş. depune in Dunare 10. este moale şi alunecoasă. Lungimea minima admisa: 22 cm.15 kg (recordul mondial de somn prins sportiv este de 157 kg însă poate ajunge până la 400 kg ).ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Greutate obisnuita 300-600g. Târnave. Peste ochi o pleoapa groasa bine distincta. aterine si crustacei). în râurile Prut. vomer si oasele faringiene. Bega. Pielea nu prezintă solzi. Culoarea este verde cenuşie pe spinare şi flancuri. exceptional 1kg. intra in Dunare pentru reproducere pana mai sus de Giurgiu. Este un peşte de pândă stând nemişcat mult timp în aşteptarea prăzii. Are o pata mica neagra suspe opercul. în lacurile litorale (Siutghiol. pe alocuri corpul este marmorat. gura foarte mare. indesat si mult turtit lateral.000-140. Principala sa armă sunt mustăţile care atrag peştişorii curioşi pe care acesta îi înşfacă de cum s-au apropiat îndeajuns pentru a fi o pradă sigură. laturile sunt alb-argintii cu reflexe roz. Pe spate este verde-albastriu. Are trei perechi de mustăţi din care una cu firele foarte lungi (folosite ca momeală pentru peştişori). hamsii. Olt. Sta la gurile Dunarii din februarie si pana in a doua jumatate a lunii martie. aparand in februarie pe litoral. Lungimea obisnuita 30-40cm. Someş. pe o zona lata de 30 km. Traieste in numeroase carduri in Marea Neagra. Mureş. etc). în cele interioare (Snagov). mandibula. stavrizi. 29 SOMNUL (Silurus glanis) .

alge. rauri si balti. muguri si radacini de plante acvatice. cu scule rezistente şi momeli adecvate. pestisori. somn american. pescarii declara exemplare de 5-8 kg. La noi in tara a fost introdus intai in Lacul Sfanta Ana de catre statul maghiar. rădăcini de salcie sau în gropiţe săpate de femelă. Astazi gasim aceasta specie raspandita de-a lungul si de-a latul globului. periculos pentru speciile autohtone. icre. Belgia. Se hrăneşte cu crustacei. In lunile martie . peşti (preferă ţiparul). Paşcani – IAŞI 2009 Spre sfârşitul toamnei se adună în număr mare în gropane adânci unde. invaziv. Pe ambele falci are cate 4 mustati. putin adanci in care traieste in grupuri. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ SOMNUL PITIC (Ameiurus nebulosus) Denumiri populare: somn pitic.mai. puternica. uneori cu tenta violacee. asemanatoare cu a salmonizilor. Culoarea este in general maronienegricioasa. Când este mare. poluate. Inotatoarele dorsala si pectorala au cate un spin puternic. scoaterea lui din apă pune probleme serioase. lipitori. îngropaţi în mâl. Raspandire: Originar din America de Nord. cârlige mari şi fire groase. armata cu dinti mici. gura mare. broaşte. Este un peste foarte vorace mancand tot ce-i iese in cale. Exemplarele mari au carnea prea grasă. depunându-şi icrele la apă mică. Ulterior s-a raspandit si acum poate fi intalnit in foarte multe ape. limpezi. Prefera apele cu fund malos. poate rezista luni intregi in ape secate daca i se ofera putin noroi umed. viermi mari. În toate cazurile trebuie folosite unelte rezistente. Se practică în special pescuitul de fund. 30 . supravietuieste in ape de peste 37 0C unde orice alt peste moare imediat. Dimensiunea minimă legală: 50 cm. Se reproduce în aprilie . in 1908. introdus in Europa intai in Germania (1880) apoi in Franta. Rezista in ape lipsite de oxigen. somn cu coarne. De obicei somnul se înţeapă sigur. fără oase. Valoare gastronomică: Carnea este fragedă. insecte. Austia. moluste.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Atenţie!!! Icrele somnului sunt toxice. astfel in timp ce unii specialisti dau dimensiunea maxima la 2-3 kg. pe lângă maluri. larve. Pescuitul cu lingură ondulată sau rotativă cât mai aproape de fundul apei dă rezultate bune. crustacee. spre coada prezinta o aripioara adipoasa. pe vegetaţie. Pescuitul sportiv: Perioada optimă pentru pescuit este aprilie-noiembrie. Dimensiunile la care poate ajunge acest peste sunt putin diferite de la o sursa la alta. Corpul este asemanator cu al somnului. grasă şi gustoasă. îşi petrec iarna. Biologie: In toate zonele in care a fost introdus a fost perceput ca un peste daunator. burta este albicioasa.mai se reproduce depunand icrele pe ierburi acvatice sau in mici gropite sapate cu coada. plancton.

Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ SOMNUL NEGRU (Ameiurus melas) Originar din America de Nord s-a raspandit impreuna cu somnul pitic in Europa. etc. cu cate doi colti puternici pe fiecare falca. comprimat lateral. ajungand pana inapoia ochilor. mai ales pe vreme inchisa. In mediul sau originar poate atinge 40 cm.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. apoi pleaca cu momeala si atunci trebuie intepat. smug. Salaul va cauta mereu in zona delimitata de curentii cu viteze diferite. Pe spate este verde-cenusiu. din ce in ce mai deschis inspre burta alba. suduc. Cele din fata. Raspandire pe glob: Se gaseste in toata Europa. Se prinde in tot timpul anului. margini de gropi.4 kg (exceptional 10 . rame. capul mare. 31 .). Inotatoarele de pe spinare au dungi si puncte mai inchise. in lacuri litorale si in cele din interior. aidoma bibanului. dorsalele. cu 8-12 dungi inchise ce se coboara de pe spate pe laturi. in jos. cu lanseta la fundul apei cu plumb gaurit sau cu plumbla capatul firului. rotunjite si aproape unite. Este foarte vorace consumand ca puiet insecte si crustacee.12 kg). plante si pesti. cat mai aproape de fund. Exemplarele mari se apara destul de ferm. stanci. asa numitele "ape de despartire". Se hraneste cu pestisori vii sau morti. cu momeala naturala. in baltile dunarene. Solzii care il acopera sunt mici si aspri. etc. radacini. Se poate pescui cu linguri usoare rotative sau ondulante albe in ape curgatoare. baraje de control. raci. subtiat mult spre coada. zone create chiar de obstacole naturale sau artificiale (copaci cazuti. In apele curgatoare locurile ideale sunt cele unde se intalnesc curentii puternici cu apele linistitem. unde a devenit extrem de nepopular din cauza impactului asupra speciilor autohtone. apoi ca adult broaste.70 cm (exceptional 1m) Greutate: 1 . Italiei si Angliei Raspandire in Romania: Traieste in Dunare. sunt mari. Dimensiuni: Lungime: 40 . ŞALĂUL (Stizostedion lucioperca) Denumire populara: cealau. Are dinti ascutiti. Aspect: Corpul este lung aproape cilindric. Aripile de pe spate. ventralele. au ace. in rauri mari. Pescuitul sportiv: Se poate pescui cu undita cu pluta. gura larga cu deschidere oblica. cu exceptia peninsulei Iberice. etc. unde isi poate zari cu usurinta prada. Muscatura estela inceput nusigura. Mod de viata: Ii plac apele limpezi.

mârloaie. folosind o serie de trucuri (schimbări bruşte ale direcţiei. la negru sau cafeniu.1. La pescuitul ştiucii este necesară montarea unei strune metalice pentru evitarea tăierii firului. in toate baltile. Dimensiunea minima legala: 50 cm. capul lunguieţ ca un cioc de raţă.8 kg (excepţional 20 . slaba si foarte gustoasa. lângă o masă de ierburi submerse. printre nuferi sau vegetaţii plutitoare. scoaterea din apă dând mult de lucru pescarului. in Romania se gaseste in Dunare si Delta. Burta este gălbuie sau albicioasă. ŞTIUCA (Exos lucius) ŢIPARUL (Misgurnus fossilis) Originar din Europa Centrala si cea rasariteana. oliv sau negricioase. Denumire populară: căţea. fiţă. deoarece opune o mare rezistenţă.martie) când depune icrele. dinţi puternici şi ascuţiţi.1. exceptand apele de munte. Pentru pescuitul cu peştisor viu înţepearea se face numai când se simte tracţiunea mai energică a răpitorului. Se practică pescuitul cu undiţa cu plută sau cu năluci. Culoarea spatelui variază de la gri-verzui la galben. etc. având însă multe oase. Flancurile sunt marmorate cu pete maronii. Locurile preferate de ea sunt acelea din care poate porni o ambuscadă. Pescuitul sportiv: Se poate pescui tot anul cu excepţia perioadei de prohibiţie (februarie . woblere. uşor turtit lateral. lacurile si iazurile din interiorul tarii.8m) Greutate: 1 . gura largă. Mod de viaţă: Preferă apele liniştite. ştiucoiţa. salturi bruşte etc. în care abundă peşti mici.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. tiparul este prezent in tot bazinul dunarean.50 cm (excepţional 1. Icrele ştiucii sunt foarte apreciate. Răspândire pe glob: Trăieşte în toate apele dulci din Europa.5 . Răspândire în România: În toate apele dulci curgătoare şi stătătoare din regiunile colinare şi de şes. limpezi cu fundul curat.). ciucă. rădăcini de copaci. Se hrăneşte cu orice vietate acvatică care îi intră în gură. Acesta din urma dă rezultate foarte bune cu linguri ondulante sau rotative. peşti artificiali. cu excepţia Peninsulei Iberice. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Valoare gastronomica: Carnea este alba. de la insecte la peşti şi chiar propriile progenituri. Aspect: Corp alungit. bratele moarte.22 kg). La pescuitul cu năluci se înţeapă energic când se simte muşcătura ştiucii. 32 . Dimensiunea minimă legală: 50 cm. Valoare gastronomică: Carnea este destul de gustoasă. ele fiind în general în apropierea unui perete de stuf sau pâlc de papură. Este un adevărat luptător. Greciei şi Albaniei. Lungime: 40 . etc. mârliţă.

dintre care 6 langa gura. Meniul consta din insecte si larvele acestora. Tiparul este o specie de peste de apa dulce. mici crustacee. ajungand rareori la 12-13 cm. viermi. Carnea sa este gustoasa. in vecinatatea caudalei. ascuns bine sub piele.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Tiparul are 10 mustati. mai lungi. puternic vascularizat. ca si la noi. dar nu cruta nici propriile icre sau alevini. intinzandu-se pana la orificiul anal. Se reproduce din martie pana in august. pe langa hrana preferata. in total 1000015000 icre. Acestui sunet (chitcait) ii datoreaza si denumirea de tipar. precum si icrele si puietul foarte tanar ale altor pesti. ca de multe ori si in timpul iernii. emite un sunet caracteristic datorita eliminarii bruste a aerului din intestin prin anus. cu un colorit mai bogat. tiparul are cate un ghimpe ascutit. salaului. care consta din particule de vegetatie. se gaseste in ape fara nici o miscare. In medie. mihaltului etc. putin strins cu degetele. stiucii. absoarbe aerul atmosferic si prin anus elimina dioxidul de carbon. acoperit cu solzi mici si cu un strat mucos care il fac alunecos. este aproape cilindric in portiunea de mijloc si usor plat lateral. Specie ocrotita de lege! ZGLĂVOACA (Cottus gobio) (Cottus poecilopus) Zglavoaca face parte din familia percidelor al carei membru este si bibanul. dar atinge si 24-26 cm. Scormoneste tot timpul fundul baltii. Lungimea obisnuita este de 18-20 cm. fiind un peste fricos. In unele rauri montane din Maramures si Moldova poate fi intalnita o ruda apropiata a zglavoacei (Cottus poecilopus). pe plan local se consuma in mod regulat. Daca este speriat. Este un peste foarte raspandit. alte vietuitoare mici. sunt impodobite cu 5-15 dungi maronii. care aminteste de cel al broastei. de unde inghite si namol. melci. moluste mici etc. Gura larga este situata in varful botului. 33 . Tiparul are posibilitatea sa respire prin intestine. Prin intestinul gros. Femela depune icrele. unde traieste in compania pastravului indigen. Hrana acestui pestisor se limiteaza de obicei la ceea ce aduce spre el curentul apei. Ochii privesc in sus. ceea ce-i permite sa reziste mult timp si in albiile care au secat. in trei portii. putand fi gasit in aproape toate raurile montane din Europa. zglavoaca creste pana la lungimea de 6-10 cm. larve acvatice. inotatoarele ventrale ale acesteia. Pescarii il folosesc ca nada vie la pescuitul somnului. Are un cap mare si lat. Tinut in mana. fara solzi. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Corpul este alungit si gros. provocand astfel pagube in randurile speciilor mai valoroase. Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit. iar doua scurte pe mandibula. dar apare si in raurile de ses cu un curs foarte lent. ziua fiind inactiv. care prefera fundul malos si cu multa vegetatie. in general. Perioada de depunere a icrelor corespunde cu lunile februarie-martie. In timpul zilei nu se prea misca. inotand repede dintr-un loc in altul. aproape cilindric in sectiune. mai mult ingropat in namol. De obicei se hraneste in timpul noptii. In acest caz il gasim ingropat in mal. detritus organic. sare brusc din ascunzis. Sub ochi. Coloritul zglavoacei variaza mult in functie de mediul in care traieste exemplarul respectiv. Corpul. in general.

Niraj. Raspandire: in paraie. Gura este prevazuta cu 6 mustati. Siret.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Se hraneste cu rame. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Denumiri populare: fâsa mare (Cobitis elongata). Este activa mai ales noaptea. acestia insa lipsind cu desavarsire de-a lungul liniei laterale. Coloritul zvarlugii este cafeniu-cenusiu sau galbui. Aspect: Corpul pestelui este alungit si puternic comprimat lateral. ZVÂRLUGA (Cobitis Taenia) 34 . in majoritatea raurilor (Prut. moluste si crustacei de mici dimensiuni. Este folosita ca momeala vie in pescuitul rapitorilor de talie mare: somn. fiind acoperit cu solzi mici si desi. Arges) si afluentii lor. materii vegetale. Bistrita. dar si apele de deal si de munte cu fund malos. in mlastini. Mai poate fi intalnita si-n barajele de acumulare. larve ale diferitelor insecte. ziua stationand. salau. Poate atinge o lungime maxima de 15 cm si o greutate de 20 g (majoritatea exemplarelor masoara 8-10cm si cantaresc 7-10g). stiuca. Dunare si Delta ei. Mures. in apropierea fundului. Somes. Tarnave. Traieste in general in apele statatoare sau lin curgatoare. incepand cu zona pastravului si pana la varsarea Dunarii in Marea Neagra. viermusi. cu substrat malos. seminte ale unor plante. aproape de aceeasi grosime pe toata lungimea sa. icre ale unor specii de pesti. Bega. aproape nemiscata. sfârleaza (Cobitis aurata radnensis) şi dunariţa (Cobitis aurata bulgarica). Sub fiecare ochi are cate un spin osos si foarte ascutit. Olt.

cu o dungă pe toată lungimea sa. Trăieşte la adâncimi de 60-80 m. Aripioara dorsală este formată din trei segmente distinct delimitate.Carnea acestui peşte este gustoasă şi se aseamănă cu cea a obletului. Partea ventrală este albicioasă. pe lângă cele amintite. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ PEŞTI DE APĂ SĂRATĂ Aterina are corpul argintiu. Este hrana preferată a morunului. este o specie locală a Mării Negre. Din ficatul lui se extrage renumita untură de peşte. ATERINA (Atherina boyeri) Reprezentant al peştilor din apele reci. din cauza structurii deosebite a muşchilor. Aterina migrează pe lângă ţărm în cârduri mici. exemplarele obişnuite fiind însă de 20 . În lungime. lung de 9-10 cm. bacaliarul este un gadid tipic din Marea Neagră. iar cea anală din două segmente. îl constituie mustaţa de sub falca inferioară. însă primavara se apropie de mal. Aripioara caudală este mare şi cu marginea dreaptă.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Este foarte agilă şi foarte greu de prins. căutându-şi hrana în partea mai îndulcită a mării. bacaliarul poate creşte până la 50 cm. Un semn de recunoaştere. Pătrunde şi în lacurile litorale dulci sau sărate deoarece rezistă la mari oscilaţii de salinitate. Pe corp are o pigmentaţie brun-albăstruie sau galben-cenuşie cu reflexe violete şi roşiatice. Exemplarele tinere sunt aproape transparente. Acest peştisor marin. maximum 12 cm.25 cm. BACALIARUL (Odontogadus merlangus euxinus) 35 .

Pedunculul codal este înalt. Peşte de fund. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Barbunul este un peşte cu o largă răspândire. cu dungi şi pete neregulate. adânci. ce au aspect de inscripţii. Trăieşte pe funduri pietroase.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. barbunul se hrăneşte cu vieţuitoare de fund şi resturi vegetale. BOUL DE MARE (Uranoscopus scober) 36 . potrivit de mari. Culoarea generală a bibanului de mare este roşie-cărămizie. între cele două părţi ale ei existând o oarecare distanţă. Reproducerea poate fi normală sau prin autofecundare. Barbunul îşi duce toată viaţa în cârduri mici. Marea Mediterană şi Marea Neagră. Cerul gurii are dinţi mici. oblică. BARBUNUL (Mullus barbatus) BIBANUL DE MARE (Serranus scriba) Bibanul de mare atinge lungimea de 20-30 cm. Bibanul de mare este răspandit în Atlantic. Culoarea generală a corpului este roşie. Înotătoarea dorsală este dublă. cu solzi ctenoizi. Corpul şi capul sunt acoperite de solzi mari. Gura este mare. hrănindu-se cu peşti mici şi creveţi. Operculul este cu o pată întunecată. cu 7-9 benzi verticale albastru întunecat pe laturile corpului. explorând fundurile bogate în hrană. Mării Mediterane şi în Oceanul Atlantic. Corpul bibanului este uşor comprimat şi alungit. ce acoperă mai mult sau mai puţin operculul şi preoperculul. întâlnindu-se în apele Mării Negre. trecând şi pe linia laterală. el este caracterizat prin corpul berbecat şi prin prezenţa sub falca inferioară a două mustăţi lungi. albăstrui. printre care se disting şi dinţi conici ce au aspect de canini. Barbunii sunt mult apreciaţi pentru carnea lor foarte gustoasă. care se desprind însă foarte uşor. cu dinţi fini în perie. iar laturile corpului şi ale abdomenului sunt alb-argintiu cu pete roşii. Obrajii sunt roz-portocalii. Operculul are 3 ghimpi în partea posterioară. Ducându-şi viaţa pe fundul mărilor. înotătoarele sunt galbene.

ceea ce vedem deasupra este latura lui stângă şi nu spatele. albă. Numele de bou de mare se trage de la corpul său umflat. alături de ochiul stâng. Lungimea la care ajunge calcanul este de 1 m. calcanul este un peşte răpitor. barbuni şi bacaliari. comprimat foarte mult lateral şi culcat pe o parte. dacă privim peştele de deasupra. Aceste specii au corpul asimetric. prevăzut pe cap cu nişte prelungiri asemănătoare coarnelor de la vite. Paşcani – IAŞI 2009 Boul de mare este răspândit în mările care scaldă ţărmurile Europei. Explicaţia este simplă: din gură îi atârnă un filament.80 m. Capul este învelit cu plăci osoase. fără prea mari eforturi. În mijlocul fiecărui buton se află un spin subţire. care consumă în special hamsii. Obişnuit. Fenomenul de asimetrie se petrece dupa două luni când se culcă pe una din părţi. Când ne uităm la calcan. unde a venit din Marea Mediterană. apropiindu-se de maluri în căutarea hranei. brăzdat de dungi brune şi albe. buzele mai umflate şi coloritul cenuşiu-cafeniu. se pot conserva. în partea pe care stă culcat calcanul. se reped să-l mănânce şi cad pradă amăgirii. În mod obişnuit stă înfundat în stratul de nisip sau de nămol de pe fund şi. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CALCANUL (Scophthalmus maeoticus) Calcanul poate fi socotit reprezentantul tipic al speciilor de peşti ce fac parte din ordinul pleuronectiformelor. crezând că este vreo algă. întrucât apare în timpul dezvoltării. Gura este terminală. 37 . Dupa înfăţişare ar părea paşnic. se hrăneşte cu pui de peşte şi viermişori. La exemplarele adulte corpul este acoperit cu solzi mici şi butoni osoşi mari.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Carnea sa gustoasă. cântărind 3-4 kg. dând un produs bun de calitate. care este pelagic (de suprafaţă). se consumă în stare proaspată. iar greutatea de 8-10 kg. Are însă capul ceva mai mare. La exemplarele tinere lipsesc spinii de pe butoane. ochiul drept este aşezat pe partea stângă. pe dreapta şi devine bentonic (de fund). aterina. La înfăţişare seamănă cu dracul de mare. pe care peştişorii. Icrele. guvizi. Aceştia se găsesc pe ambele laturi ale corpului. Reproducerea are loc vara (iunie-iulie). iar aripioarele pectorale se găsesc una dedesubt şi alta deasupra. Calcanul este culcat pe latura dreaptă şi. Boul de mare atinge lungimea de 30 cm. Din ou eclozează la început un peştişor cu simetrie bilaterală perfectă. adică peşti bentonici şi peşti care cârduiesc iarna în vecinatatea fundului. Aripioara dorsală este cea care înconjoară corpul pe partea stângă. dulce parcă ar fi pui. Un semn distinctiv al acestui peşte îl constituie prima aripioară dorsală de culoare albă. el trăieşte şi în Marea Neagră. calcanul este lung de 0. Aceasta asimetrie este însă secundară. de aceea.60-0. mărunte şi fine ca nisipul mării.

iar greutatea 100 300 g. Trăieşte în Marea Neagră. Prezenţa butonilor dovedeşte că ceea ce vedem deasupra nu este spatele. mai gras. Cambula nu creşte mai mult de 35 cm. având capul mai turtit. uşor asimetrice. ci una din laturile corpului. zoobentofag.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. nu are capul rotund. Atinge dimensiuni de 90-120 cm. se întâlnesc butoni osoşi. Se reproduce în aprilie-mai. Corpul prezinta 12-17 scuturi dorsale. Spatele este cenuşiu sau cafeniu cu nuanţe verzui. Lungimea maximă la care ajunge este de 63 cm şi greutate de 3. Hibernează în fluvii. CHEFALUL MARE (Mugil cephalus) 38 . Capul. Trăieşte circa 22 de ani. Există hibrizi cu viza. moluşte. viermi. lipsită de oase mărunte. pătrund în lacurile litorale şi chiar în gurile fluviilor. cât şi de-a lungul liniei laterale. triunghiular. deosebindu-se astfel mai multe varietăţi. Stau aici până când apa începe să se răcească. dar este mai mare ca acesta. Trăieşte pe fundurile nisipoase de unde îşi adună hrana: peşti. păstrugă şi nisetrul. iar greutatea 300-1000 g. crustacei. Aici caută apă încălzită şi fundul bogat în detritus. Este o specie de apă dulce şi limpede. mare şi turtit dorsoventral. este acoperit de solzi până la vârful botului. Marea Baltică. pe care îl consumă cu viermii şi larvele de insecte care se găsesc în el. alungit. Botul este alungit.3 kg. retrăgându-se în mare. Caracterul care variază cel mai mult este lungimea botului. Se hrăneşte cu crustacee şi larve de insecte. abdomenul are o culoare gălbui-roz. etc. Labanul creşte mai repede decât celelalte specii de chefali. Lungimea obişnuită este însă de 25-30 cm. dar aceasta după ce trece de 16 ani. Ochiul este prevăzut cu o pleoapă adipoasă foarte dezvoltată. ascuţit. La baza aripioarelor anală şi dorsală. ci rombic. 58-70 laterale. Are o carne gustoasă. iar aripioarele perechi sunt apropiate unele de altele. CEGA (Acipenser ruthenus) Chefalul mare (labanul) seamană cu cleanul. Are o carne gustoasă. Începând cu luna mai migrează spre coastă. Labanul este cel mai mare şi cel mai valoros dintre chefalii Mării Negre. morunul. acoperit cu solzi mici. în gropi adânci şi cu fund tare. 12-18 ventrale. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CAMBULA (Platichthys flessus luscus) Spre deosebire de calcan. lungimea obişnuită fiind de 20-30 cm. lângă cap.

Botul scurt. Trăieşte pe funduri cu facies mitiloid şi este rar pescuit la ţărm. Pătrund în lacurile litorale în căutarea hranei şi a apelor calde. pata aurie de pe opercul. încât pare inexistentă. Prinsă ca o mică mărgea. De regulă are 20-30 cm şi greutatea de 80-400 g. cu singura deosebire că preferă apele sărate celor dulci. Lungimea obişnuita este de 9-10 cm. 3 dungi negricioase în zigzag. COCOŞELUL DE MARE (Blennius tentacularis) 39 . face ca acestui soi de chefal să i se spună chefalul auriu. Culoarea cenuşie-roşcată. ostreinosul are aceleaşi obiceiuri. când cântăreşte 800 g. Peşte marin. El are capul lat. Spaţiul interorbital este puţin convex. exemplarele obişnuite fiind de 30-50 cm lungime şi 300-500 g greutate.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. cu colţurile gurii trecând puţin de verticala posterioară a ochilor. Lungimea maximă la care poate ajunge acest peşte este de 50 cm. cu linii şi puncte mici. Dimensiunile la care ajunge sunt mai mici faţă de celelalte specii de chefali. rotunjit. de o parte şi alta. uneori. Pleoapa adipoasă este puţin dezvoltată. Pleoapele adipoase lipsesc. trăieşte în cârduri şi se deplasează foarte rapid. câte un canin mare şi curbat înapoi. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Popular mai este numit singhil. ostreionul) are botul ascuţit şi acoperit de solzi până la orificiile nazale anterioare. CHEFALUL MIC (Mugil saliens) Este răspândit în Marea Mediterana şi Marea Neagră în lungul ţărmurilor. Evită apele îndulcite. Tentaculele supraorbitale sunt bine dezvoltate. cafenii sau negre. CHEFALUL AURIU (Mugil auratus) Chefalul mic (ilarul. pe când labanul suportă mai bine apele dulci. ramnificate sau de forma unor palete. Ca şi labanul. Pe bărbie. acoperit cu solzi începând de la nările posterioare. Pe fiecare falcă.

Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CODUL DE PACIFIC (Gadus macrocephalus) CODUL DE ATLANTIC (Gadus morhua) CODUL NEGRU DE ALASKA (Gadus ogac – Greenland) CODUL EGLEFIN (Melanogrammus aeglefinus) 40 .ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.

preponderent în Oceanul Atlantic. atinge lungimea de 1. gălbui cu pete maronii şi de talie mai mică.5 m. Nu prezintă importanţă economică. aşezate înaintea ochilor. CORBUL DE MARE (Corvina umbra) 41 . pollack (cod negru). CODUL LENG . În mod obişnuit corbul de mare atinge lungimea de 30 cm. Este peştele de consum cel mai important din lume. Caracteristice la corbul de mare sunt nările bine pronunţate. Codul propriu-zis sau morua (Gadus morhua).ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. respectiv 4 kg. Adesea. extrem de rar 50 cm şi greutatea de 1 kg.LINGCOD (Ophiodon elongatus) Peşte rar la ţărmul Mării Negre. cel din Pacific (Gadus macrocepahlus) este mai deschis la culoare. acoperit cu solzi mici. greenland. răspândit în zonele nordice ale Oceanului Atlantic şi ale celui Pacific. eglefin. sub denumirea de cod se comercializează şi celelalte specii de gadidae. cu nuanţe mai deschise pe burtă. leng. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CODUL POLLACK (Pollachius virens) Codul este un peşte marin din fam. Seamănă întrucâtva cu un crap. dar are spinarea mai gheboasã. corbul de mare trăieşte în Oceanul Atlantic şi în bazinul mediteranean. Coloritul general este cafeniu închis. moi şi zimţaţi. are spatele cenuşiu cu pete rotunde cafenii. Gadidae. având corpul mai mult sau mai puţin alungit.

Corpul gros în partea anterioară. Laturile argintii cu reflexe gălbui-aurii. Unica înotatoare dorsală este foarte lungă. Spatele şi capul verzui-albăstrui. Nu prezintă importanţă economică. aceasta specie este bine reprezentată în Marea Neagră. cât şi pentru carnea sa foarte gustoasă. Reproducerea are loc către sfârşitul iernii. DORADA (Sparus aurata) DRACUL DE MARE 42 . uşor curbaţi pe fiecare falcă. are oarecum forma unui mormoloc de broască. Corpul foarte turtit lateral. oval. bucăţile de cochilii le aruncă). şi cu molarii în 3 rînduri pe mandibulă şi în 4-5 rânduri pe maxilă. Abdomenul este albicios. Pe spate şi pe laturi este pigmentat cu pete albe-spălăcite sau albe-gălbui. cu solzi subţiri. Deasupra ochilor se află o pereche de tentacule mărunte. Peşte marin. ramificate de la bază ca o tufă. întinzându-se din dreptul operculului până aproape de baza înotătoarei caudale. COROSBINA (Blennius sanguinolentus) Este un peşte răspândit pe coasta estică a Atlanticului şi în Marea Mediterană. Gura nu prea mare. în partea anterioară. Adulţii devin mai solitari. Este apreciat pentru spectaculozitatea pescuitului. Se hrăneşte cu moluşte (consumă numai carnea. Caracteristic este hermafrodismul său periodic.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Dorada formează în tinereţe cârduri şi îşi caută hrana în apropierea malului. Obişnuit măsoară 13-16 cm. potrivit de mari. uneori chiar în linia de spargere a valurilor pe plajă. cu câte 6 dinţi conici. iar pe burtă galben. îngustat şi comprimat lateral în cea posterioară. iar în Marea Neagră destul de rar. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Denumita popular corosbină. Coloritul este verde sau cenuşiu-verzui. preferă apele calde. Are o lungime obişnuită de 25-35 (rar 50) cm. În general preferă întinderile de nisip şi zonele bogate în vegetaţie.

pedunculul caudal lung şi îngust. Coloritul corpului galbencenuşiu. Capul umflat. cât şi lacurile litorale salmastre sau dulci. pe fundurile nisipoase. Reproducerea se face în apele mării din vecinătatea coastelor. la apă puţin adâncă. Peşte de cârd. al Mării Caspice şi al Mării Azov şi este răspândit în părţile îndulcite ale acestora. O femelă depune între 5-20 mii de icre mărunte. consumând zooplancton mărunt. îi dau o înfăţişare bizară. ATENŢIE LA ŢEPII DRACULUI ! (Trachinus draco) Acest peşte trăieşte în bazinul Mării Negre. El are corpul alungit. iar la femele rar 12-13 cm. asemănător nisipului şi presărat cu mai multe puncte negricioase. iar prima este mai scurtă. salăul. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Pe fundul nisipos al mării. primăvara şi vara. în apropierea ţărmului. cu umbre galbene şi albastre pe laturi. cu diametrul de circa 1 mm. Se hrăneşte cu viermi. Aceasta specie este ocolită de pescari. Dimensiunea obişnuită este la masculi de 8-9 cm. iar abdomenul are o carenă bine dezvoltată. în special în lunile aprilie-mai. ea produce umflarea puternică a piciorului sau a mâinii înţepate. pui de peşte.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Corpul său este comprimat lateral. Prima înotătoare dorsală este formată din ţepi veninoşi a căror înţepătură este foarte dureroasă. cum sunt scrumbia de Dunăre. gingirica se reproduce în mare. crustacee. la temperatura apei de 13-20 °C. iar burta albă. în sus. şi mai cu seamă cu pui de calcan. constituind astfel o verigă între plancton şi peştii răpitori sau carnivori. care consumã cantităţi uriaşe de gingirică. Ochii sunt lipsiţi de pleoape adipoase. cu bot scurt şi cu ochii mari. la întuneric. Culoarea predominantă a corpului este cenuşie-roşiatică. Acest peşte nu depăşeşte ca lungime 30-40 cm. Aripioara anală are două radii mai lungi decât la celelalte aripioare. Gura mică are poziţia oblică. dar şi în lacurile salmastre şi dulci. GUVIDUL DE NISIP (Pomatoschistus microps leopardinus) Guvidele negru trăieşte prin grotele formate de stavilopozi lângă diguri. buzele fiind subţiri. trăieşte dragonul sau dracul de mare. bulbucaţi. GINGIRICA (Clupeonella delicatula) Guvidul acesta de talie mică. Cele două aripioare dorsale sunt mai distanţate decât la ceilalţi guvizi. sturionii şi alţii. GUVIDUL NEGRU (Gobius niger) 43 . de unde pătrunde în fluvii şi lacuri. Este un peşte exclusiv planctonofag. trăieşte atât în mare. fusiform. 5-6 cm.

stropit cu pete întunecate. Specie tipic marină se hrăneşte cu moluşte.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Botul lui este scurt. Creşte până la lungimea de 20-25 cm. evidentă. comprimat lateral şi înalt. Ochii hanosului sunt mari. La această specie pedunculul caudal este scurt. corpul fiind presărat cu pete brune şi negricioase. GUVIDUL STRUNGHIL (Gobius melanostomus) Hanosul trăieşte pe fundul pietros al Mării Negre la adâncimi mai mari decât ceilalţi guvizi. Se întâlneşte în mod excepţional în apele salmastre sau dulci. Pe laturi se disting 2-6 dungi transversale. Hanosul este galben-închis sau brun pe spate şi pe laturi. Are corpul cilindric. iar colţul şi ismul operculului sunt acoperite cu solzi. pe fundul pietros. Ca şi la ceilalţi guvizi înotătoarele ventrale sunt unite. Operculul şi baza înotătoarei pectorale sunt neacoperite de solzi. Se hrăneşte mai ales cu crustacee şi creşte până la lungimea de 20-25 cm. dispuse neregulat. crustacei şi peşti mici. cu buza superioară groasă şi lăţită lateral. Faţă de ceilalţi guvizi are corpul ceva mai gros şi înalt. Predomină culoarea gălbuie-întunecată. GUVIDUL DE MARE (Gobius cephalarges) 44 . situaţi în partea superioară a capului. apropiaţi. GUVIDUL HANOS (Gobius batrachocephalus) Trăieşte pe fundul pietros al Mării Negre. stropit cu pete brune neregulate. Strunghilul trăieşte în zona litorală a mării. hrănindu-se cu animale de fund preferând moluştele. Coloritul corpului este variabil. În perioada de reproducere corpul masculilor se înegreşte complet. mai lat decât înalt. obtuz şi foarte convex. El este cel mai mare guvid. Hanosul are o carne gustoasă. formând o ventuză cu care peştele se poate fixa pe stâncă. puternic turtit dorso-ventral. ajungând la lungimea de 30-35 cm. Înotătoarele sunt cenuşii. pedunculul caudal lung. La baza primei înotătoarei dorsale se află o pată neagră. Coloritul general este galben deschis. stropite cu pete mărunte. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Cel mai frecvent guvid din apele Mării Negre este strunghilul. iar capul mare. şi greutate de 600 g. în vecinatatea ţărmului. cafenii sau negre. neregulate. gros. Este un peşte cu capul turtit dorso-ventral.

ochii mari şi gura despicată până spre uperculi. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Hamsia are corpul lat. morunul. Heringul trăieşte în bancuri mari. Perioada împerecherii depinde de numărul bancului şi are loc în apropiere de coastă la o adâncime de 40 . Culoarea generală a corpului este albăstrui-închisă. iar cea a abdomenului albicioasă. Hamsia trăieşte în cârduri masive. Abdomenul este de culoare argintie. În timpul zilei rămâne în adâncime şi numai noaptea se ridică la suprafaţa apei. HAMSIA (Engraulis encrassicholus) HERINGUL (Clupea harengus) Heringul este unul dintre peştii cei mai importanţi pentru consum. Se reproduce din mai până în septembrie. aşezaţi perechi.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Hamsia este un planctonofag. Este un peşte cu un corp suplu alungit. Deşi seamănă cu scrumbiile. Fălcile sunt prevăzute cu dinţi mărunţi. corpul acoperit cu solzi putând să atingă lungimea de 45 cm şi o greutate de 1 kg. Heringii produc anumite zgomote care probabil sunt o formă de comunicare a lor. dar şi a delfinilor. calcanul. Acest peştişor de 8-12 cm lungime şi 8-10 g greutate. fiind atraşi de 45 (Clupea pallasii) . Specie precoce. cum sunt pălămida.70 m. care poate fi punctat. Ca şi gingirica. se hrăneşte cu plancton ca şi crusatecei mici. consumând zooplancton. Spatele este de culoare cenuşie albăstruie . uneori de zeci de mii de indivizi. care rareori atinge lungimea de 20 cm. femelele depunând icrele de culoare albă care apoi sunt fecundate de masculi în apă. Hamsiile constituie hrana preferată a multor peşti marini răpitori. Icrele fecundate sunt lipicioase şi se lasă la fund unde se lipesc de pietre sau plante. Speciile mai importante sunt heringul din Atlantic (Clupea harengus) şi heringul din Pacific (Clupea pallasii). totuşi nu face parte din aceeaşi familie.verzuie. a furtunarilor şi a pescăruşilor. este foarte răspândit în Marea Neagră. Durata de viaţă este de 2-3 ani. copepode şi chiar fitoplancton. Din Marea Neagră ea migrează pentru hrănire în Marea Azov. Înotătoarele abdominale şi codale sunt aproape transparente. pe când cele pectorale sunt de culoare închisă. Lungimea minimă admisă a hamsiei ce poate fi reţinută după capturare este de 7 cm. întreprinzând migraţii de-a lungul mării şi pătrunzând ocazional în lacurile litorale salmastre. scrumbia albastră. hamsia este o verigă intermediară între fiinţele microscopice ale zooplanctonului şi peştii mari răpitori care predomină în mări şi oceane. La temperatura de 9 °C eclozează puietul care are o dimensiune între 7 şi 9 mm şi care. Pe coadă se observă o formă de solzi mici. atinge maturitatea sexuală la 11 luni. melci de mare sau puiet de peşte.

În poziţia de înot faţa dorsală este de culoare cenuşie-cafenie. Se hrăneşte înghiţind cu lăcomie din bancurile de scrumbii. urcă la suprafaţă unde se hrănesc cu plancton. LUFARUL (Pomatomus saltatrix) LUPUL DE MARE 46 . Limba de mare trăieşte ascunsă pe fundul de nisip al plajelor marine de unde îşi vânează hrana: insecte şi crustacee. cît şi la fundul apei. Din cauza formei foarte lăţite a corpului limba de mare are puţină carne. aterine. etc. iar ca greutate 2-3 kg şi excepţional 15-20 kg.50 m). obişnuit pescuindu-se exemplare de 10-20 cm. întregul proces fiind dirijat de ochi prin intermediul sistemului nervos. Răspândit în aproape toate mările cu apă caldă. Lufarul este înzestrat cu atributele tipice unui răpitor. Gura este terminală. argintie pe laturi şi burtă. La acest peşte se întâlneşte frecvent fenomenul de mimetism. Un hering de Atlantic poate trăi peste 20 de ani. mai mărunţi pe cealaltă parte. lipsind butonii osoşi. Faţa cu care stă culcat pe fundul apei este albă..7 ani să fie apţi de reproducţie. El are dentiţie puternică şi înoată cu viteză atât la suprafaţă. stavrizi. mică. acoperind-o. (rar 1-1.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Peşte marin de fund. Solzii de pe corp sunt mai aspri pe partea dorsală. culoarea corpului schimbânduse foarte uşor după culoarea fundului. Paşcani – IAŞI 2009 lumină. Culoarea corpului este cenuşie-albăstruie pe spate. LIMBA DE MARE (Solea lascaris nasuta) Lufarul este unul din cei mai lacomi şi mai de temut peşti marini răpitori. stă culcat pe partea dreapta a corpului care a devenit partea dorsală. În jurul gurii se observă bine franjurile. el trăieşte şi în Marea Mediterană şi zona litorală a Mării Negre. Are o carne foarte gustoasă. ajungând la vârsta de 3 . presarată cu pete negre sau cu un desen marmorat. iar falca superioară se prelungeşte peste cea inferioară. Atinge dimensiuni de 30-50 cm. Ca lungime maximă atinge 30 cm.

MACROUL (Scomber japonicus) Este un peşte de fund ce preferă adâncimile mai mari. Ca toate speciile de macrou este un peşte pelagic ce trăieşte în bancuri mari. MERLUCIUSUL (Merluccius merlucius) 47 . în zonele tropicale şi subtropicale. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Este răspândit pe coasta europeană a Atlanticului. Pe opercul are o pată clară cafenie. Lupul de mare are culoarea cenuşie-argintie. Se deosebeşte de celelalte varietăţi prin culoarea albastru închis a spatelui care coboară până sub burtă. pui de cefalopode. iar pe opercul are 2 ţepi. cu carnea mai consistentă şi cu iz marin mai puţin pregnant. Preoperculul este zimţat pe marginea posterioară. Trăieşte în mare. În mod obişnuit are lungimea de 60-80 cm. Are o valoare gastronomică ridicată. iar limba cu dinţi foarte fini şi deşi. crustacei sau viermi. aspri (ctenoizi) pe corp şi netezi (cicloizi) pe ceafă şi obraji. Poate atinge 65 cm si 3 kg. unde îşi petrece ziua. Gura o are mare. iar noaptea se apropie de mal. rar atingând 1 m. Corpul mai mult sau mai puţin cilindric. ziua stă în apropierea fundului. În apele noastre marine este semnalat în dreptul lacului Razelm până aproape de Mangalia. alungit. Poate ajunge la 1. Are radiile branhiostege. de preferinţă în zonele îndulcite ale mării şi în cele stâncoase. în Marea Mediterană şi în Marea Neagră. Se hrăneşte cu alevini şi peşti din speciile mici. iar noaptea urcă spre suprafaţă. fiind înrudit cu codul. (Dicentrarchus labrax) Este un peşte răspândit aproape pe tot globul. Se hrăneşte cu peşti. întunecată. cu solzi potrivit de mari. nu prea departe de ţărm. Fălcile şi cerul gurii au dinţi în perie. Linia laterală se prelungeşte şi formeaza 3 rânduri. în general peste 50 m.4 m si 15 kg.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Uneori ajunge şi în Marea Neagră. Se hrăneşte cu mici vietăţi marine: peştişori. rar fiind întâlnit în Marea Azov. la apa mai mică. Se reproduce în mai-august şi icrele sunt plutitoare. cu colţurile trecând de verticala anterioară a ochilor. Din punct de vedere calitativ cel mai recomandat este macroul de Atlantic. crustacee şi viermi marini.

în vârstă de circa 20-25 de ani. exemplarele pescuite obişnuit în faţa gurilor Dunării măsoară doar 2-2. Este foarte apreciat pentru carnea albă şi gustoasă. ajunge la 30-40 cm lungime. cenuşie. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ MERLANUL (Merlangius merlangus ) Face parte din fam.000 kg au aproximativ 75 de ani. 41-52 de scuturi laterale şi 9-12 scuturi ventrale. gadidae (cod). La exemplarele tinere se observă 11-14 scuturi dorsale. O femelă de 100 kg. având corp alungit cu solzi mici şi netezi. Morunul face parte din grupa peştilor care trăiesc mult.5-3 mm şi culoarea cenuşie. Maturitatea sexuală a morunului apare la vârsta de 15-18 ani la mascul şi 16-21 de ani la femelă. cu subspecie şi în Marea Neagră.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Dacă unele exemplare ajung la dimensiuni mari şi greutăţi apreciabile. Se întâlneşte în Oceanul Atlantic şi în Marea Mediterană. Astfel.500 kg greutate şi 9 m lungime. este ascuţit la vârf şi acoperit cu scuturi tari. NISETRUL 48 . având diametrul de 2. aproape neagră.5 m şi cântăresc 40-80 kg.000 de icre. MORUNUL (Huso huso) Cel mai valoros peşte al apelor noastre este morunul. poate depune 8. încât botul devine moale. Icrele de morun sunt mai mari decât ale celorlalţi sturioni. botul morunului este scurt şi moale. La exemplarele tinere el are formă triunghiulară. ci şi gigantul peştilor din Marea Neagră. exemplarele de 1. Culoarea corpului este.000. alungit spre cele două extremităţi. Asa se explică de ce exemplarele vârstnice au pielea lipsită de scuturi. capul lui este mic în raport cu corpul. care nu cresc. Acest adevarăt uriaş al apelor are corpul ca un trunchi gros. El este considerat nu numai sturionul cel mai de preţ. iar cea a abdomenului albă. întrucât s-au pescuit exemplare de 1. De altfel. fenomenul de îngropare a scuturilor în piele pe măsura înaintării în vârstă se petrece pe tot corpul morunului. La exemplarele mai vârstnice aceste scuturi se îngroapă în piele. Exemplarele pescuite în mare au o culoare mai închisă. în general. Spre deosebire de ceilalţi sturioni.

are doi lobi lungi. nisetrul ocupă. Limba şi interiorul gurii sunt negre. rotunjit şi lat. Înotătoarea dorsală este dublă. (Acipenser guldenstaedti) Acest răpitor marin are corpul alungit. hamsii. 28-50 de plăci laterale şi 6-14 plăci ventrale. Maturitatea sexuală apare la 8-14 ani la mascul şi la 10-20 de ani la femelă. Botul este lung şi lăţit. 9-14 ventrale. Puii de nisetru vieţuiesc în Dunăre până în iunie-iulie când coboarã în mare. acest peşte se hrăneşte cu şprot. în martie-mai. care cântăresc 25-60 kg. iar cele din Dunãre o 49 PĂSTRUGA (Acipenser stellatus) . pescuindu-se însă uneori şi exemplare de 1. Rareori manâncă peşte. care formeazã scuturi rânduite astfel: 9-16 dorsale. De aceea. cu puiet de chefal şi câteodată îşi devorează puii.5-2 m lungime. unde rămân în faţa gurilor fluviului până ce ating vârsta de 2-3 ani. de obicei. ci la doi sau chiar la trei ani. Exemplarele care migrează vara şi toamna rămân în fluvii până în primăvara următoare când se reproduc. Ca şi ceilalţi sturioni are corpul acoperit cu cinci şiruri de plăci osoase. Botul este scurt. exemplarele pescuite în mare având o culoare aproape neagră. Peşte marin migrator. nisetrul întreprinde migraţii şi toamna (august-septembrie). nisetrul se reproduce în fluvii. Înotatoarea caudală. 26-43 laterale. Pe lângă migraţia de reproducere de primăvară. Coloraţia corpului variază după mediul în care trăieşte. îngroşat în partea din faţă şi îngust spre coadă. unde se deplasează primăvara. întrecut doar de chefal. şi anume guvizi. iar greutatea 8 kg. un loc important. atinge lungimea de 80-120 cm şi greutatea de 12-15 kg. Se mai disting 8-9 linii întunecate. Obişnuit. iar laturile capătă o culoare violetă deschisă sau cenuşie. păstruga are talia cea mai zveltă şi mai elegantă. precum şi după prezenţa a numeroşi dinţi puternici. De asemenea. în timp ce nisetrul din Dunãre are o culoare galbuie. se află mici plăcuţe stelate. nisetrul se aglomereazã în zonele cu midii. Exemplarele tinere au benzi transversale lungi. iar abdomenul argintiu.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. zvelt la exemplarele tinere şi gros fusiform la exemplarele adulte. scobită adânc. Rezultă deci că reproducerea nu se face în fiecare an. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ În familia sturionilor. galben-cenuşiu. Se mai recunoaşte după botul alungit şi ascuţit. PĂLĂMIDA (Sarda sarda) Dintre toţi sturionii. Lungimea atinge max. Pălămida este un înotator foarte bun. este acoperit de 5-19 plăci dorsale. Răpitor lacom şi nesaţios. iar cea anală de şapte pinule. Hrana puilor de nisetru în Dunăre o constituie crustaceele şi larvele de chironomide. datorită valorii sale economice. Nisetrul trăieşte până la 45 de ani. La exemplarele pescuite în mare coloritul este închis. fiind urmată de opt pinule. dispuse tot în şiruri. Coloritul este. În Dunăre urcă până dincolo de Porţile de Fier. Corpul. După această perioadă se retrag la adâncime. În stare vie ea este de un albastru închis pe spate. scrumbii. de icre de culoare cenuşie-negricioasă. iar în apele mării consumă de preferinţă crustacee şi polichete. După moarte devine neagră pe spate. după morun. Coloritul pălămidei este frumos. 85 cm. înguste şi dispuse oblic. stavrizi. O femelă de 15 kg depune până la 1 mil. printre cele cinci rânduri de scuturi puternice de pe corp.

Caracteristic acestei specii o reprezintă botul foarte lung (rostul) ce depăşeşte mult restul capului. vorace şi foarte curajos. zonele unde se înmulţeşte păstruga sunt cuprinse între Giurgiu şi Brăila. iar în mare cu crustacee (gamaride si miside). Femela depune până la 400 mii de icre de culoare neagră.8 mm. păstruga trăieşte în Marea Neagră. reprezentând peste 30% din lungimea corpului. În Dunăre. de unde şi numele speciei. când depune icre pelagice. Este însă un peşte periculos pentru pescari. iar caudală este constituită din doi lobi lungi. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Specie foarte plastică este prezentă în Oceanul Atlantic. Oceanul Pacific şi Oceanul Indian. Se reproduce în iunie-iulie. mai ales guvizi. Maturitatea sexuală apare la vârsta de 3-7 ani. de care trebuie să se ţină cont. atacând chiar balenele. Paşcani – IAŞI 2009 culoare cenuşie închisă. Cu toate că la noi se întâlnesc doar sporadic exemplare ale acestei specii. lipsind în totalitate pe partea ventrală. Peşte marin migrator. cantităţile de peşte sunt foarte ridicate. poate ajunge până la 250-300 kg şi o lungime de 3-4 m. Gura este în general mare. iar pigmentaţia se diluează pe părţile declive.6 . cu un diametru de 1. în alte ţări. Păstrugile vârstnice se hrănesc cu moluşte mici şi cu peşti. care acţionează ca o spadă puternică şi tăioasă. orizontală. Specie de talie mare. altfel se pot întampla accidente grave. Prima înotătoare dorsala este scurtă. în Dunăre. la fel şi ventralele. Toata puterea şi îndrăzneala lui stau în maxilarul superior. Peşte răpitor.1. Culoarea acestui peşte este albăstruie cu reflexe roşietice sau brune pe partea dorsală. De regulă. PEŞTELE SPADĂ (Xiphias Gladius ) 50 . adânc scobită şi foarte înaltă în partea anterioară şi foarte joasă în cea posterioară. Lungimea maximă la care poate ajunge este de circa 2 m. bine dezvoltaţi. cu o excavaţie centrală puternică. Exemplare izolate pătrund în Marea Adriatică. puii se hrănesc cu larve de chironomide. exemplarele obişnuite măsurând 80-100 cm şi cântărind 5-8 kg. bătăios din fire. Pentru reproducere migrează în fluvii. se hrăneşte cu diverşi peşti de talie mai mică sau cu alte vieţuitoare marine. Marea Azov şi Marea Caspică. unele exemplare ajung până dincolo de Porţile de Fier. La noi.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. iar greutatea aproape 70 kg. ajungând aproape până la nivelul cavităţilor nazale. Înotatoarea anală este concavă. Este unul dintre cei mai temuţi peşti din mările şi oceanele lumii. Marea Mediterană şi exemplare răzleţe în Marea Neagră.

cât şi ca obiceiuri. Corpul. iar abdomenul alb-gălbui. este îmbrăcat în culori frumoase: spatele brun-gălbui. Are capul mare. este netedă. dar fiind o specie rară în Marea Neagră nu prezintă importanţă economică. care îi permit să se târască pe fundul apei. atât ca înfăţisare. Pielea. cu proprietăţi antirahitice. Din această cauză înotătoarele pectorale par nişte aripi de rândunică. Ea ajunge până la lungimea de 66 cm şi greutatea de 3 kg. Ca lungime are obişnuit 60-70 cm. Are o carne foarte gustoasă. cu linii îndulcite. Rândunica de mare are aripioarele viu colorate cu diferite nuanţe: dorsala este roşie-brună sau roză. Hrana ei o formează peştii. intră şi rândunica de mare. RÂNDUNICA DE MARE (Trigla lucerna) 51 . ochii mari şi bulbucaţi. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Pisica de mare are o formă rombică. asemenea unor gheare îndoite. acoperit cu solzi mici. La ţărmul mării pescarii o întâlnesc des când apa începe să se încălzească.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. de unde i se trage şi numele. care prezintã o seamă de curiozităţi. Înotătoarea pectorală are cele trei radii ventrale libere. moluştele şi crustaceii. de culoare cenuşie-neagră sau verzuie-măslinie pe spate şi albicioasă pe burtă. PISICA DE MARE (Dasyatis pastinaca) În rândul peştilor marini. pectorala violetă cu pete roşcate la exterior şi verzuie sau albastre în interior. Coloritul viu si atrăgător situează rândunica de mare în rândul celor mai frumoşi peşti din Marea Neagră. iar corpul este butucănos în partea anterioară şi subţire spre coadă. Din ficatul de pisică de mare se obţine ulei cu un bogat conţinut de vitamine. laturile roşii-brune sau verzui. iar ventrala şi anala sunt de un roz-deschis. putând atinge chiar 2 metri şi o greutate de 616 kg. iar coada este prevăzută în prima ei jumătate cu ţepi veninoşi. lipsită de solzi.

guvizii. ce abundă în grăsime. RIZEAFCA (Alosa caspia nordmanni) 52 . când au lungimea de 12 cm. cu pete albe. migrând în cârduri. constituie baza preparării uleiului de peşte medicinal.30 m adâncime. ea nu depăşeşte talia de 20 cm.. Este singura specie de rechin care trăieşte în Marea Neagră. Masculii trăiesc mai mult în larg. obleţii etc. mai întâi adulţii şi apoi puii. Utilizarea ficatului. reproducându-se în fluviu sau lac. rechinul din Marea Neagră este de talie mică în comparaţie cu rechinii oceanici. dar este aspră şi lipsită de grăsimi. şi greutatea de 50 g. intră în Dunăre şi în Lacul Razelm primavara de timpuriu. Maturitatea sexuală apare la masculi după ce împlinesc 2 ani. aşezaţi pe mai multe rânduri de maxilare.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Acest duşman al cârdurilor de hamsii. iar dinţii puţin dezvoltaţi. aterine. Nu are aripioară anală. Fantele branhiale sunt pe laturile corpului. ventral albicios. În coloraţia corpului predomină nuanţa cenuşiu-albăstruie. când măsoară 15 cm. atacând hamsiile. rotunde. Are corpul relativ mai înalt şi mai comprimat lateral decât celelalte scrumbii albe. iar femelele la 3 ani. Mai târziu devine răpitoare. barbuni.12 kg şi corp fusiform. femelele şi puii se apropie de ţărm. Se întâlneşte pe toată platforma continentală. fiind pescuite şi înregistrate ca atare. Se reproduc în ianuare-martie. Specie migratoare. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Numit popular câine de mare.5 km de coastă şi la 20 . Specie ovo-vivipară (aplacentar) cu fecundaţie internă. fiind pigmentat pe spate şi pe laturi cu un număr neregulat de pete albăstrui şi albe. caudala heterocercă epibatică. Exemplarele tinere de scrumbii de Dunăre se confundă adesea cu rizeafca. stavrizi.Spre toamnă se retrage în mare. hamsii. RECHINUL DE MAREA NEAGRĂ (Squalus acanthias) Relict ponto-caspic. Până la vârsta de 3 ani se hrăneşte cu larve de insecte şi cu crustacee mici. bogat în vitamina A. rizeafca este cea mai mică specie dintre scrumbiile de Dunăre. al guvizilor. unde se hrăneşte. Se hrănesc cu scrumbii albastre. Gura transversală. scrumbiilor albastre şi al altor peşti marini este un solitar convins. inferioară. Este o specie relativ mică 90-170 cm. Ochii sunt relativ mari. rizeafca nu se îngraşă ca scrumbia de Dunăre. la peste 20 km depărtare de ţărm. obişnuit deasupra fundurilor mâloase. cu 2 dorsale precedate de un spin. Vara. Carnea de rechin se consumă. Pedunculul caudal este puternic dezvoltat. guvizi. cu greutatea de 9 . Dorsal cenuşiu. masculii rămân în larg la 3 . Pe partea ventrală rechinul are culoarea alb-gălbuie. În timpul migraţiei de primavară pentru reproducere. mai mult sau mai puţin bine individualizate. cu dinţi ascuţiţi.

Obişnuit are lungimea de 22 cm. Se pescuieşte primăvara pe fluviu cu setci fixe şi în derivă cu plasele. Coloritul scorpiei de mare este variat. ATENŢIE LA ŢEPII SCORPIEI ! SCORPIA DE MARE (Scorpaena porcus) 53 .ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. acoperit cu plăcuţe osoase pe cap. Capul este aproape negru. Depune icrele în serii. corpul înalt. gregară. Această specie este ocolită de pescari. Către ţărmul românesc vine prin martie din sud-vestul Mării Negre. Ţepii înotătoarelor sunt alimentaţi de secreţia unor glande veninoase. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Sardina trăieşte în mare. de unde intră apoi în Dunăre. urcând până la Porţile de Fier. hrănindu-se în special cu gingirică şi hamsii. Este un peşte răpitor. abdomenul cu muchie evidentă . iar prin august majoritatea adulţilor se reîntorc în mare. eurihalină. comprimat lateral. 15-20 cm. şi are aproximativ 50-60 grame. din cauză că are proprietatea de a-şi schimba culoarea (mimetism). care reprezintă temute arme de atac. Corpul său cafeniu pare stropit cu puncte negre. bine distincte pe toate înotătoarele. SARDINA (Sardina pilchardus) (Scropena scrofa) De talie mică. pendunculul caudal îl are scurt. Până la 3 ani se hrăneşte exclusiv cu larve de insecte (chironomide) şi crustacei . în mai şi iunie. Pe flancuri şi spre abdomen este alb-argintie. Spatele îl are cenuşiu-verzui sau albăstrui închis. Are o pată neagră postoperculară urmată de 3-4 pete mai deschise. fiind o specie pelagică. Are ochiul egal cu lungimea botului şi dinţii îi are mai puţin dezvoltaţi decât la celelelte scrumbii. foarte rar 30 cm. scorpia de mare este un peşte gheboşat.

în mod deosebit. Bărbătuşul are lungimea de 10-19 cm. de la alge până la icrele bentonice. Acoperit deopotrivă pe corp şi pe cap de solzi. el nu depăşeşte lungimea de 22 cm. Se reproduce în intervalul iunie-august şi în Marea Neagră deşi migrează din Marea Mediterană unde este mai frecvent. Câteva dungi transversale brăzdează fondul argintiu. şi care se caracterizează printr-un puternic dimorfism sexual. iar în apele Mediteranei în aprilie-mai. înotătoarea dorsală fiind mai lungă. corpul este de culoare cenuşie-cafenie. el consumă o hrană variată.. Masculii se deosebesc de femele şi printr-un colorit mai viu. este mai lungă. Petele se întâlnesc şi pe înotătoarele neperechi.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. în Oceanul Atlantic şi în Marea Neagră. aceste călătorii sunt fără întoarcere. comprimat lateral. La acest peşte aripioara dorsală. SPAROSUL / CARASUL DE MARE (Sargus annularis) 54 . iar fălcile se pot prelungi formând un fel de tub. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Smaridul este un peştişor care trăieşte în Marea Mediterană.. cea anală mai scurtă. Corpul lui este alungit. SMARIDUL (Maena smaris) Sparosul este un peşte marin al cărui corp înalt. îl apropie de caras. are o culoare dorsală aurie şi argintie pe laturile corpului şi pe abdomen. Fără să fie pretenţios. care de obicei are loc în lunile mai-iunie. De multe ori. pe când femela de 5-15 cm. obişnuit pescuindu-se exemplare mult mai mici. deoarece cade pradă stavridului. unde se află locurile de reproducere. Frumos învesmântat. în timpul reproducerii. cu pigmentaţie mai puternică. În general are o coloraţie frumoasă. cu dungi şi pete neregulate albăstrui. având primele radii aspre şi tari. fapt pentru care unele popoare l-au denumit astfel. Acest caracter se evidenţiază. întreprinzând migraţii de la adâncime spre mal. ca şi cea anală.

Deşi omnivor. însă turtit lateral şi după linia laterală curbă. când depune un număr mare de icre. Maroc.000 . dorsale 9-16. Lungimea lui ajunge până la 50 cm. crustacee. populaţia minimă se dublează aprox. plăci dorsale 10-15. De obicei sunt solitari şi în ultimii ani sunt rari. Poate atinge 5-6 cm şi poate trăi până la 100 de ani. acoperită cu mici plăcuţe care. Coloritul corpului este frumos: verzui pe spate şi argintiu. Devine adult sexual la vârsta de 7-9 ani. lungime şi 40 gr. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Unul dintre cei mai răspândiţi şi mai frumoşi peşti pelagici din Marea Neagră este stavridul.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. de dimensiuni foarte mici. ca hamsia.000 icre cenuşii care se lipesc de pietre. Icrele se depun în nisip sau pe pietriş în lunile aprilie-mai. Nordul Norvegiei. Elasticitate şi mobilitate foarte mică. Botul este moderat cu vârf îngust şi alungit. o data la 14 ani. laterale 24-39 pe fiecare parte. viermi de polychaete şi mici peşti. Marea Nordului şi Marea Baltică. bine reprezentat în toate mările şi oceanele de pe glob. dar fără să o atingă. greutate. Obişnuit. Se hrănesc cu moluşte. Femelele depun 800. aterina. Adulţii intră pe cursul râurilor pentru reproducere. STAVRIDUL (Trachurus trachurus mediterraneus ) Prezintă 30-44 radii dorsale. formează o creasta ascuţită. cu extremităţile mai deschise la culoare cu nuanţe argintii. Specie pe cale de dispariţie din cauza braconajului şi a degradării habitatului. placi laterale 29-35. cu irizaţii albastre-violete. precum şi a obstacolelor fizice în momentul migrării. O specie cu o viaţă lungă şi o viteză de creştere foarte mică. pe laturi şi pe abdomen. Stavridul se reproduce în lunile iunie-iulie. Spatele este albastru spre mov cu nuanţe galbene. Este răspândit în Atlanticul de Est. Peştii tineri se găsesc atât în estuare cât şi în mare. Mustăţile sunt dispuse între vârful botului şi gură.2.400. Cinci rânduri de scuturi. Pot exista hibrizi cu nisetrul. coastele nordice ale Marii Mediteraneene şi Mării Negre. Buza inferioară este întreruptă la centru. Caracteristic la el este prezenţa unei pete negre pe colţul de sus al operculului. Depune icre la adâncimi de 2-10 m. în partea posterioară a corpului. Se recunoaşte uşor datorită corpului fusiform. gingirica. burta albă. axiale 9-14 pe fiecare parte. preferă puii de peşte şi peştii mici. cu linii dense din plăci mici rombice între rândurile dorsale şi laterale. se pescuiesc exemplare de 15-20 cm. iar greutatea poate atinge 2 kg. El întreprinde călătorii la suprafaţa apei. ŞIPUL (Acipenser sturio) ŞPROTUL 55 .

sardele etc. Culoarea generală a corpului este albăstruie-închisă. ceea ce face ca temperatura corpului să fie în strânsă dependenţă de temperatura apei. Primul scut dorsal este mare şi puternic. cu pinule galbene mărginite cu negru. laturile şi abdomenul fiind cenuşii cu pete argintii. Asemenea exemplare se întâlnesc foarte rar. Varietatea de şprot din Marea Neagră se caracterizează prin forma mai înaltă a corpului. buza de jos este întreruptă la mijloc. de nouă pinule. Abdomenul. care îmbracă şi apară întregul corp. Aripioara dorsală este dublă. Răpitor prin excelenţă. cu capul ca de delfin şi cu ochii ca de viţel. Exemplarele pescuite în Dunăre cântăresc de obicei. El este un înotator pelagic foarte bun.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. fără să pătrundă în râuri şi lacuri. lungime şi 500-600 kg. Marea Mediterană şi Marea Neagră. se hrăneşte cu scrumbii albastre. Azov. ca şi cea anală. fiindcã de cele mai multe ori mor înainte de a împlini 4 ani. ascuţit şi tare în tot timpul vieţii. iar greutatea de 9 g. De obicei. Ultimele două radii ale analei nu sunt alungite ca la gingirică. Viza ajunge până la 2 m lungime şi 50 kg greutate. Pielea lui este groasă. atacând cârdurile de peşti pelagici. întreprinzând migraţii de-a lungul litoralului. TONUL (Thunnus thynnus) Această specie de sturion trăieşte în partea îndulcită a mărilor Neagră. răspândit sub formă de diferite subspecii locale în Oceanul Atlantic. încât la vârsta de 5 ani abia măsoară 13 cm. lufari. urmată. Tonul are corpul mare. 52-74 laterale şi 11-17 ventrale. gros. porneşte la vânătoare în cârduri mici. puternic vascularizată. Şprotul trăieşte în cârduri mari. Aral. El are forma unui fus gros. iar aripioarele albăstrui. Mărimea lui obişnuită este de 8-11 cm. el putându-se înmulţi şi în Marea Neagră. Maturitatea sexuală apare la vârsta de 3-7 ani la masculi şi la 5-10 ani la femele. având lungimea de 80-100 cm. La vârsta de 1 an sprotul se reproduce. Viza are botul triunghiular. Spre deosebire de ceilalţi sturioni. 8-10 kg. caudală este larg desfăcută în doi lobi lungi. Pe corp are 11-16 scuturi dorsale. ascuţit la ambele capete. în fluviile şi râurile care se varsă în ele. mult mai comprimat. gura mică şi aripioara dorsală împinspă mai înapoi. Reproducerea tonului are loc în intervalele mai-iulie. greutate. Caspică. unde vine din Marea Mediterană. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Este un clupeid mic. (Sprattus sprattus) Dintre cei mai valoroşi peşti ai mărilor şi oceanelor face parte şi tonul. femelele depunând 500-2000 de icre. Are un ritm încet de creştere. putând atinge 5 m. are o carenă ascutiţă prevăzută cu 29-33 de solzi. Mustăţile sunt prevăzute cu franjuri mici. Deasupra pielii sunt dispuşi solzii. 56 VIZA (Acipenser nudiventris) . care trăieşte şi în Marea Neagră.

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. femela depunând 3000 . în bazinul mediteranean. pe fundurile nisipoase ale mării. care se găsesc numai pe falca superioară. mai ascuţite pe spate şi mai tocite pe burtă. Denumirea se datorează poate şi faptului că foloseşte adesea anumite vicleşuguri în urmărirea prăzii -peştisori şi crustacee. Spre dosebire de aceasta. O femelă depune 6-10 ouă mari. Hrana şi-o adună de la suprafaţa apei. dispuşi pe partea ventrală sunt destul de mari. zvelt. trăieşte zărganul. argintiu pe laturi şi pe burtă. durează 4-5 luni. VULPEA DE MARE (Raja clavata) În apele Mării Negre care scaldă litoralul nostru. Se reproduce din aprilie până în septembrie. vecin vremelnic al morunului. ci numai cu ajutorul unor ciucuri din fire de mătase roşie prinşi de o strună de care se agaţă lesne. foarte subţire şi aproape cilindric.4000 de icre. Ochii. greutatea lor variind între 5 şi 8 kg. Este răspândită în Oceanul Atlantic. Denumirea populara de . Ea se caracterizează. Vulpea de mare se apropie de ţărmul românesc al Mării Negre primavara şi la începutul verii. Vulpea de mare are corpul în foră de romb. Coada este prevăzută şi ea cu ţepi. iar femelele de 1. în mod obişnuit asemănătoare nisipului. Zărganul oferă posibilitatea de a fi pescuit fără cârlig. Oasele sunt verzi. cu falca inferioară proieminentă şi fără dinţi. aterine şi pui de chefal. Masculul are lungimea de 70 cm. are corpul lung. trăind până la adâncimea de 25-45 m. Coloritul este verzui-albăstrui pe spate.ştiucă de mare" vădeşte asemănarea lui cu ştiuca. ca şi alti peşti de pe fundurile nisipoase. Carnea acestui peste nu se consumă la noi. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Trăieşte alături de calcan. printr-o seamă de excrescenţe ţepoase. Botul este şi el mai lung. la o adâncime care nu depăşeşte 70 m. a căror incubaţie. ZĂRGANUL (Belone belone) 57 .. până la ecloziunea puilor. de culoarea mediului înconjurător. ca de altfel în întreaga zonă de coastă a Mării Negre şi Mării Azov. din cârdurile de hamsii.5 m. cu numeroase pigmentaţii. în Marea Neagră şi în partea de vest a Mării Baltice.

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 58 .