ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------------------

PEŞTI

1

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

_________________________ 2009 SUPRACLASA PISCES

Caractere generale Peştii sunt vertebrate exclusiv acvatice şi se caracterizează prin corp cu forma hidrodinamică acoperit cu solzi de origine dermică. Scheletul lor este cartilaginos sau osos. Se deplasează cu ajutorul înotătoarelor perechi şi neperechi. Înotătoarele perechi (patru) sunt două pectorale şi două ventrale, iar cele neperechi (în număr variabil) pot fi 1–3 dorsale, 1–2 anale şi înotătoarea codală. Circulaţia sângelui este închisă, simplă, inima este alcătuită din două camere: un atriu şi un ventricul. Temperatura corpului este variabilă (poichilotermie). Respiraţia este branhială. Reproducerea este sexuată. Are loc în mediul acvatic, iar fecundaţia este, la majoritatea speciilor, externă. Peştii se clasifică în două clase: clasa peştilor cartilaginoşi şi clasa peştilor osoşi. CLASA PEŞTILOR CARTILAGINOŞI Cuprinde peşti cu schelet cartilaginos şi cu corpul acoperit cu solzi placoizi. Gura aşezată ventral sub bot (gură subterminală) are numeroşi dinţi. Înotătoarea codală are lobul superior mai mare (heterocercă). Au 5–7 perechi de branhii aşezate în pungi branhiale care comunică cu exteriorul prin fante branhiale. Le lipseşte vezica înotătoare. Trăiesc în apele mărilor şi oceanelor. Majoritatea sunt răpitori, cunoscuţi sub numele de rechini selacieni: rechinul albastru, rechinul alb, rechinul ciocan, câinele de mare (lung de 1,5 m prezent şi în Marea Neagră), peştele ferăstrău, rechinul balenă (lung de peste 15 m), etc. O parte din speciile de peşti cartilaginoşi sunt bentonice (bentos = zona de fund a mărilor) şi au corpul puternic turtit dorso-ventral, cu înotătoarele pectorale mult întinse pe laturile corpului: vulpea de mare, pisica de mare, torpila electrică (prezentă şi în Marea Mediterană) cu organe electrice ce produc descărcări de 70–80 V, cu rol în aparare. CLASA PEŞTILOR OSOŞI

2

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

Cuprinde peşti cu scheletul parţial sau total osificat, cu corpul acoperit cu solzi osoşi. Branhiile sunt aşezate în două camere branhiale, plasate de o parte şi de alta a capului şi acoperite de câte un opercul. La majoritatea speciilor există vezica înotătoare. Sunt cei mai numeroşi dintre peşti. Populează atât apele marine şi oceanice, cât şi cele dulci. Peştii osoşi actuali sunt grupaţi în mai multe unităţi sistematice: - acipenseride (morunul, nisetrul, păstruga, cega, viza, şipul, etc.) - teleosteeni (scrumbia, somnul, zărganul, ştiuca, anghila, acul-de-mare, plătica, crapul, - crosopterigieni (latimeria) CUPRINS
PEŞTI DE APĂ DULCE Amurul …………………………………………………1 Aspretele ……………………………………………….1 Avatul …………………………………………………..2 Babuşca de Dunăre …………………………………... 2 Batca …………………………………………………….3 Beldiţa …………………………………………………..3 Bibanul …………………………………………………4 Bibanul soare …………………………………………. 4 Boarţa …………………………………………………...5 Boişteanul ……………………………………………...5 Caracuda ……………………………………………….6 Carasul …………………………………………………6 Chişcarul ……………………………………………….7 Cleanul …………………………………………………8 Cosacul …………………………………………………8 Crapul ………………………………………………….9 Crapul oglindă ……………………………………….10 Fitofagul ………………………………………………10 Fusarul ………………………………………………...11 Gambuzia ……………………………………………..11 Ghiborţul ……………………………………………...12 Grindelul ……………………………………………...13 Linul …………………………………………………...13 Lipanul ………………………………………………..14 Lostriţa ………………………………………………..14 Mihalţul ……………………………………………….15 Morunaşul …………………………………………….15 Mreana ………………………………………………..16 Murgoiul bălţat ………………………………………16 Nisiparniţa ……………………………………………17 Novacul ……………………………………………….17 Obletele ……………………………………………….18 Pangasiusul …………………………………………..18 Păstrăvul curcubeu ………………………………….18 Păstrăvul de lac ………………………………………19 Păstrăvul fântănel …………………………………...20 Păstrăvul indigen …………………………………….20 Plătica …………………………………………………21 Poliodonul ……………………………………………21 Porsuşorul ……………………………………………22 Roşioara ………………………………………………22 Săbiţa ………………………………………………….23 Scobarul ……………………………………………….23 Scrumbia de Dunăre …………………………………24 Somnul ………………………………………………..24 Somnul pitic …………………………………………..25 Somnul negru ………………………………………...25 Şalăul ………………………………………………….26 Ştiuca ………………………………………………….26 Ţiparul ………………………………………………...27 Zglavoaca ……………………………………………..28 Zvârluga ………………………………………………28

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

cambula,

pestele-luna)

- dipnoi (neoceratod, lepidosiren si protopter.)

PEŞTI DE APĂ SĂRATĂ Aterina ..................................................................... ......29 Bacaliarul ................................................................. .....29 Barbunul .................................................................. ......29 Bibanul de mare ...........................................................30 Boul de mare ................................................................30 Calcanul ................................................................... .....31 Cambula .................................................................. ......31 Cega ........................................................................ .......32 Chefalul mare ...............................................................32 Chefalul auriu ..............................................................32 Chefalul mic .................................................................33

3

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Cocoşelul de Merluciusul .............................................................. mare .......................................................33 .....41 Codul de Merlanul ................................................................... Pacific ...........................................................33 .....41 Codul de Morunul .................................................................... Atlantic .........................................................34 ....41 Codul negru de Nisetrul .................................................................... Alaska ...............................................34 .....42 Codul Pălămida .................................................................. Eglefin ...............................................................34 .....42 Codul Păstruga .................................................................. Pollack ...............................................................34 ......43 Codul Peştele Leng ...................................................................35 spadă ................................................................43 Corbul de Pisica de mare ............................................................35 mare ..............................................................44 Corosbina ................................................................. Rândunica de .....35 mare .....................................................44 Dorada ..................................................................... Rechinul de Marea ......36 Neagră ........................................45 Dracul de Rizeafca ................................................................... mare .............................................................36 ......45 Gingirica .................................................................. Sardina .................................................................... ......36 ......46 Guvidul de Scorpia de nisip ..........................................................37 mare ...........................................................46 Guvidul Smaridul .................................................................. negru ..............................................................37 .....47 Guvidul Sparosul ................................................................... strunghil ........................................................37 .....47 Guvidul Stavridul .................................................................. hanos ..............................................................38 .....47 Guvidul de Şipul ......................................................................... mare ..........................................................38 .....48 Hamsia ..................................................................... Şprotul ..................................................................... .....38 .....48 Heringul ................................................................... Tonul ........................................................................ .....39 .....49 Limba de Viza .......................................................................... mare .............................................................39 ......49 Lufarul ..................................................................... Vulpea de ......40 mare ............................................................50 Lupul de Zărganul .................................................................. mare ..............................................................40 ......50 Macroul .................................................................... .....41

PEŞTI DE APĂ DULCE

4

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

AMURUL (Ctenopharyngodon idella)
Denumire populară: ten, crap chinezesc. Este una dintre speciile de crap cele mai spectaculoase care trăiesc în ţara noastră, având preferinţe alimentare de natură predominant vegetală. Corpul său zvelt şi fusiform este acoperit în întregime de solzi mari, de culoare gri argintie, cu nuanţe închise pe spate. Exemplarele mari ating uzual 30 kg şi peste 130 cm lungime. Aceştia sunt nişte peşti deosebit de vioi, iar când sunt capturaţi opun o mare rezistenţă, în timpul drilului. Se hrăneşte cu vegetaţie submersă, alge şi stuf. Originar din China, din bazinul fluviului Amur, a fost introdus în apele române în ultima jumatate de secol. Deşi este numit ,,crap chinezesc’’ el este mai apropiat filogenetic de clean decât de crap. A fost introdus în piscicultura ca sursa de proteină; practic este o maşină de transformat algele, brădişul şi stuful în proteină animală. Creşte foarte repede, iar carnea sa este destul de apreciată pe piaţa de peşte.

ASPRETELE (Romanichthys valsanicola)
Denumire populară: poprete sau sforete. Este singurul peşte a cărui denumire internaţională este cea în limba română: asprete. Răspândire: În apele ţării noastre şi anume în râul Vâlsan, care izvorăşte din Munţii Făgăraş, afluent stâng al râului Argeş şi în Râul Doamnei. A fost descoperit abia în august 1956! Are aspect general asemănător cu zglăvoaca, corpul alungit şi comprimat lateral în regiunea posterioară şi îmbrăcat în solzi ctenoizi. Capul mare, turtit dorso-ventral; osul preopercular neted; nările mari, în formă de pâlnii,; gura terminală şi protractilă; ochii mari şi apropiaţi între ei. Linia laterală completă, prelungită până la baza cozii. Distanţa între cele 2 dorsale este mică. Dorsala a doua este mult mai lungă decât prima. Coloraţia este cafenie, cenuşie cu aspect slab marmorat. Trăieşte pe fundul apelor de munte, pe sub pietrele mari din mijlocul râului acolo unde curentul este puternic. 5

Cât este mic se hrăneşte cu zooplancton. aun. Criş. apoi îi înghite. scoici şi melci de apă. iar ca adult cu obleţi. ameţindu-i. în brăţele închise ale Siretului). butoi. pe care-i atacă prin lovituri de coadă. cleni. dar preferă obletele.7 kg (excepţional 15 kg) Mod de viaţă: trăieşte în toate râurile de ses. boulean. vulcan. Valoare gastronomică: Carne fină. Are corpul înalt. Răspândire pe glob: Centrul şi estul Europei. Tisa. are o vechime de peste 65 de milioane de ani. unde se întâlnesşte mai ales în cursul inferior şi foarte rar în Prut. vrespe. Bega. Se reproduce în martie-aprilie. însă urcă şi până în regiunea desişurilor. întunecată pe spate şi reflexe mimetice albăstrui sau verzui. urcând până în regiunea dealurilor. iar in momentul de faţă există pericolul dispariţiei sale. Greutate: 4 . cu fundul nisipos şi pietros. în curent repede. în lacuri. preferă fundurile pietroase.chiar din lume. făcând-o să se camufleze bine în zona de habitaţie. porcuşori. Trăieşte singuratic în curent puternic. La noi este răspândită în Dunăre şi în bălţile ei. Lungime: 50 . peşte lup. Olt. Someş. Cerna. bălţi şi iazuri. Răspândire în România: În Dunăre. Timiş. dar îl întâlnim şi în lacurile şi bălţile adânci. AVATUL (Aspius aspius) Trăieşte în ape stătătoare şi poate fi găsită pe un areal imens de iazuri şi bălţi şi în mai toate lacurile noastre cu fundul nisipos-mâlos şi vegetaţie abundentă. este rară în râuri (Mureş. aripioarele ventrale în dreptul aripii dorsale. însă cu oase multe. imediat după dezgheţul apelor. Culoarea corpului este asemănătoare mediului în care trăieşte. făt. Specie ocrotita de lege! ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Denumire populară: avat. Prut. în gârlele şi bălţile limitrofe Dunării. îi plac apele clare şi repezi. vânător. Benelux. în special la răsărit şi la apus.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. şi . Vânează aproape numai la suprafaţă şi numai ziua. Timiş. Are burta albă şi lateralele gălbui-argintii 6 BABUŞCA DE DUNĂRE (Rutilus rutilus) .Se hrăneşte cu peşti de talie mică. Paşcani – IAŞI 2009 Aspretele este o fosilă vie şi este cel mai rar peşte din Europa. gura puţin înclinată. A fost contemporan cu ultimii dinozauri.după unele estimări . Bega. în ape curgătoare şi stătătoare. Dimensiunea minimă legală: 30 cm. femelele depunând icrele pe funduri pietroase şi nisipoase.60 cm (excepţional 1m). gustoasă. hanţ.

Caracteristici: aripioara anală este scurtă şi roşie. Masculii sunt mai mici decât femelele. Argeşului. Masculii. lateralele argintii-cenuşii. iazuri. Dimensiune minima legală: 15 cm. Traieste in toate apele care alcatuiesc bazinulul Marii Negre. heleştee. în perioada reproducerii au pe corp şi pe înotătoare tuberculi albi. Preferă apele închise (bălţi. deosebindu-se prin forma şi culoarea aripioarei anale. iar vara în ape limpezi pe fundul acestora. cursul inferior al Prutului. lângă stuf şi papură. lacuri). Localizare: bălţi din lunca inundată a Dunării. Ochii au în partea de sus marginile cărămiziigălbui bordate de o porţiune roşie. Este un peşte de fund. Siretului. căutând fundurile nisipoase. Se reproduce în aprilie-mai. crustacei mărunţi. lacuri. Ialomiţei. insecte de apă. din nordul Alpilor si pana in Marea Nordului si Marea Baltica. trecând din râuri în bălţi. în ape adânci cu fundul mâlos sau nisipos. BATCA (Blicca bjoerkna) BELDIŢA (Alburnoides bipunctatus) Acest peste mic poate fi gasit pretutindeni in raurile reci. viermuşi roşii de mâl şi resturi vegetale. iazuri. se hrăneşte cu seminţe.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Dimensiunile acestui peşte sunt de 20-25 cm. spatele albăstrui. prin talia mică şi solzii puţin mai mari. uneori şi cu propria progenitură. Oltului. viu colorată. unde femelele depun icrele pe vegetaţia submersă. batca. Paşcani – IAŞI 2009 ce vin în contrast cu aripioarele care bat în portocaliu. Dimensiunea minima legala: 15 cm. abdomen alb strălucitor. plante acvatice. obletele. Se poate găsi şi în bălţi. primavara şi toamna între ape. heleştee sau gârle şi canale de campie. Se hrăneşte cu larve de insecte. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Este un peşte asemănător plăticii. larve. limpezi si cu cursul relativ rapid din Europa. însă hrana principală este mătasea broaştei. pe Crişuri şi Someş. 7 . moluşte şi crustacee mici. roşioara. greutatea 100-200 g. Dă numeroşi hibrizi cu plătica.Se pescuieşte aproape de maluri.

Raspandire in Romania: In toate apele. cu o lungime medie de 9-10 cm (rar peste 14-15 cm) si greutatea medie de 10-12 g (exemplarele mai mari de 35 g sunt exceptii). Pe spate are culoare verde-cenusiu ajuncand spre un verde-negricios.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. baboi. cu putine oase. BIBANUL (Perca fluviatilis) Denumire populara: biban. Este un peste care inoata rapid. pe care o gaseste la fundul raului. 8 . chiar si proprii sai pui. prajire). beldita se gaseste in toate raurile mai mari. Corpul prezinta intre cinci si noua dungi verticale mai inchise ce coboara de pe spate spre burta. unde albia este acoperita de pietre si nisip. cu debit insuficient si neuniform. Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit. mai reci si cu adancimi medii. melci. burta fiind cenusiu alburie. sau chiar galbena. ochiurile din stuf etc. solzii marunti. bosman. Lungime: 30 . asprii si bine inplantati in tegument.60 cm) Greutate: 200 . pe flancuri este verde cu reflexe aramii. Este un peste lacom si prefera hrana vie. in Asia de nord. Beldita este un peste de talie mica. Cei mai mici vaneaza in bancuri intre ape. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ In Romania. Prefera apele limpezi cu fundul acopreit de vegetatie. bogate in oxigen dizolvat. incepand din zona unde traieste scobarul. pestisori. picioare de pod. Nu patrunde pana pe cursurile superioare ale paraielor de munte. Beldita traieste in carduri. gustoasa. larve. In general acesta sta la loc de panda radacini. Greciei. vioi. sudul Italiei precum si vestul peninsulei Balcanice. incepand cu zona pastravului si pana la cea a scobarului si a mrenei. bonduras. Dinti marunti si ascutiti pe ambele maxilare. ghebus. melci minusculi. ghiban. asprisor. insecte acvatice si larvele acestora. rame. Bibanul prezinta tepi pe placile operculelor si pe dorsala anterioara. icrele altor pesti.5 kg) Aspect: Corp robust. Spatiul sau de viata il constituie raurile. Ii plac apele limpezi. Mod de viata: Traieste in apele dulci ca si in cele salmastre. ca de exemplu rame mici. Valoare gastronomica: Carne este alba. Consuma de obicei hrana de origine animala. Da gust bun ciorbei de peste. bubuioc. vermusi. Raspandire pe glob: In toate apele europene cu exceptia Portugaliei. si de aceea il vom gasi mai mult in lacuri si balti. iar celelalte sunt rosii.35 cm (exeptional 50 . zbors. Se consuma fileuri prajite sau peste intreg saramura. lin curgatoare. costrus.500 g (exceptional 2 . Se hraneste cu insecte. pana la Marea Neagra. copaci. Acesta se hraneste tot timpul anului . iar cei mai batrani vaneaza spre fund unde traiesc solitari. Inotatoarele ventrale sunt galbui. recurgand doar foarte rar la hrana de natura vegetala. insa traieste si in rauri. Dimensiunea minima legala: 20 cm. Dificil de curatat de solzi (prin oparire. de obicei in imediata apropiere a fundului apei.

traieste in santuri cu multa vegetatie. prezinta o linie mijlocie intrerupta. a fost adus in Europa in sec XIX. Masculul se deosebeste prin culori aprinse si diverse. rauri. sorel. avand aripioarele rosii. burta fiind liliachie. Coloritul acestui peste devine frumos in timpul depunerii icrelor când. biban-soare. Raspandire in Romania: In toate apele dulci. lacuri. Cu o lungime de 6-8 cm. Mod de viata: Ii plac locurile cu stuf alge si alte plante acvatice pe unde pestii isi depun icrele cu care acesta se hraneste. Da gust bun ciorbei de peste. plat. larve.15 cm Greutate: 100 .ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Lungime: 12 . Raspandire pe glob: Originar din America de Nord. insecte. iazuri. Femela are o prelungire de forma unui viermisor inaintea analei. ar trebui eliberat. cu solzi colorati frumos verde-oliv. Se hraneste cu: icrele de peste. Nu exista restrictii privind dimensiunea capturii. alevinii altor pesti. cu pete brune si albastre. helestee. tub cu ajutorul caruia depune icrele in scoicile de pe fundul apei. Valoare gastronomica: Carnea este buna mai ales la exemplarele mari.150 g Aspect: Corpul este oval. in mod sportiv. BOARŢA (Rhodeus sericeus amarus) Peste cu corpul latit. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ BIBANUL-SOARE (Lepomis eupomotis gibbosus) Denumire populara: regina baltii. regina. Prezenta nedorita fiind daunator altor specii. 9 . raspandindu-se pe intreg continentul. cu o dunga verzuie inspre coada.

botul este rotunjit si solzii marunti. Peste de fund. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ BOIŞTEANUL (Phoxinus phoxinus) Asemanator cu beldita si obletele. cu exceptia celor de munte. Nu exista restrictii privind dimensiunea capturii. cu corpul rotunjit. CARACUDA (Carassius carassius) Denumire populara: caras. boisteanul se diferentiaza prin forma corpului care este cilindric. 10 . cu albia namoloasa.5 kg). mamaliga. lunita. caracudacrap. carasita. de aceea camuflarea trebuie sa fie cit mai buna. au ajuns pana la o greutate de peste 1. unde cauta vietuitoare mici si resturi organice. are solzii mai mari si aripa spinarii mult mai lunga. de laturile deschise. Are simturile foarte dezvoltate. Irizatiile laterale bat spre albastru-verde sidefat. fiind in lungime aproape egal cu inaltimea. aparand hibride caracuda-platica. crap de balta.40 cm). Are o dezvoltare inceata. Dimensiunea minima legala: 17 cm. cu pete asemanatoare bibanului. rame. gurgusel. iar botul si unele aripioare se nuanteaza in rosu. in locuri cu ape domoale. nu prea adanci. Dimensiunile obişnuite sunt de 9 . la adincime.100g (exceptional. cu care se aseamana foarte bine.10 cm. cu dimensiuni cuprinse intre 15-20 cm (exceptional 35 . si 80-200 g. fiind un peste foarte lenes. este caracterizat de faptul ca nu paraseste zona in care sta. Lungime: 15-20 cm Greutate: 80 . Are culoarea namolului pe spate. întâlnind rar şi exemplare ce pot ajunge la 15 cm. Boisteanul traieste in mal. etc. Se hraneste cu: larve. rusinoasa.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.Coloritul specific demarca spinarea verde bruna. laturile mai deschise spre burta care este de culoare galbenrosiatica. In comparatie cu carasul. Este un peste foarte putin pretentios. Mod de viata: Traieste in apele statatoare.

Sub aceasta talie sunt si masculi in proportie de circa 50%. larve de insecte. in care traieste. Culorile sunt mai inchise sau mai deschise in functie de mediul. CHIŞCARUL (Eudontomyzon danfordi) 11 . mai luminat sau mai putin luminat.20 cm (exceptional 40 cm) Greutate: 200 – 300 g (exceptional 2. traind in aceleasi biotipuri cu caracuda.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Lungime: 15 . purici de balta. argentina. caracuda alba. bine fixati. solzi mari si grosi.5 kg) Aspect: Asemanarea cu caracuda ii face pe unii sa ii cofunde. fiind mai raspandit in China si Japonia. cap scurt. etc. In Romania se intalneste in toate raurile si lacurile de ses. Mod de viata: Prefera locurile cu vegetatie si fund malos. Este aclimatizat in toate tarile Europei. Corpul este alungit. de culoare cenusienegricios-albastruie. Raspandire pe glob: Provine din Asia Orientala. caras argintiu. in Delta si in Dunare. Dimensiunea minima legala: 15 cm. care devine pe flancuri cenusiu-argintie cu usoare reflexe aurii. apoi argintie curat. Curios la acest peste faptul ca toate exemplarele de peste 15 cm sunt femele. dulce. icre de peste. insa este o specie bine definita. Se hraneste cu organisme vegetale si animale. Valoare gastronomica: Carnea este gustoasa. Se credea ca icrele lor sunt fecundate de crap si carasul auriu. Partea dorsala a capului si spatele sunt intunecate. caracuda argintie. caras-florat. insa carasul atinge talii mai mari si are o coloratie diferita. etc. viermi. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CARASUL (Carassius auratus gibelio) Denumire populara: caras. insa din a doua vara se pare ca acestia devin femele. si ca acesta ar fi o incrucisare intre acestia.

sugandu-le sangele si celelalte substante nutritive. Dupa depunerea icrelor.mai rar .40 cm (exceptional 50 .august. Descriere : Are corpul gros. Dimensiuni: poate atinge lungimi de 25 . Dimineata. Chiscarul poate fi usor recunoscut dupa corpul lung. La prima vedere se aseamana cu un sarpe. cand o tine complet deschisa. nefiind prevazuta cu maxilare. capul relativ mare. cum sunt Iadul. care la clean este mult mai mica. In timpul reproducerii masculii poarta niste granulatii albe pe cap si pe laturi. este perfect circulara. cu cat avanseaza in varsta devenind solitar. Dambovita si Bistrita Aurie. In prima perioada de viata traieste in carduri. pe locurile tari. scarabeti. aproape cilindric. gura terminala si larga. cilindric si gura rotunda. in bulboane. dar a fost intalnit si in afluentii Argesului si ai Moldovei. Somesului si ai Crisurilor. Eudontomyzon mariae. Dimensiune minima legala: 25 cm 12 . Femela depune pana la 100. Se reproduce devreme si chiar in lunile iulie . viermi. dar il putem gasi . iar abdomenul galbui sau de un alb murdar. pietroase sau fara vegetatie acvatica. care creste la dimensiuni mai mari decat chiscarul din apele montane. acolo unde apa este linistita. vegetale. destul de slab fixati. atacand si puii si icrele altor pesti. partile laterale gri-galbui. in Timis. Specie ocrotita de lege! CLEANUL (Leuciscus cephalus) Raspandire: Foarte raspandit in toate apele curgatoare din regiunile de dealuri. solzii. Sebesul.si in apele de campie. Folosind drept ventuza gura sa circulara. reproducatorii mor. Crisul Negru si Crisul Repede. Lungimea exemplarelor mature este de 20-22 cm. precum si in Siret. seara si mai ales noaptea se hraneste cu larve de perlide.80 cm) si 200 g greutate (exceptional 4 kg). Comportament : Vara si toamna sta in locuri mai linistite. dar poate atinge si 30 cm. are o greutate de 1025 g.000 icre de diametrul de 1 -1. Streiul. el se lipeste de corpul pestilor.Se deosebeste de crap prin lipsa mustatilor. urca pana in zona pastravului si lipanului. In Dunare traieste ruda sa apropiata. corpul sau fiind de regula de grosimea unui deget.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. efemeride. precum si prin aripioara dorsala. Somesul Rece si Cald. pandind prada din zone unde curentul apei nu este prea puternic. sunt tiviti cu negru. Chiscarul se reproduce in august.5 mm. Duce o viata parazitara pe seama pestilor (mai ales a exemplarelor bolnave) din raurile de munte. Spatele chiscarului este gri-albastrui sau gri-brun. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ (Eudontomyzon mariae) In tara noastra traieste mai ales in afluentii Muresului.

cu un areal redus la baltile riverane Dunarii.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. 13 . Abdomenul este usor galbui. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ COSACUL (Abramis ballerus) COSACUL CU BOT TURTIT (Abramis sapa) Este un peste asemanator platicii. Hrana de baza o constituie insectele. unde curentul este lent si materialul mocirlos.300g. cu capul mic si culoare albastruie inchis spre verde pe lateral. crustacee si moluste. Greutatea oscileaza intre 200 . Dimensiunea minima legala: 25 cm. iar dimensiunea intre 15-25 cm. rar ajungand la 30 cm. in rest pescuitul se desfasoara nădind in acelasi fel si având aceleasi monturi ca la platica. in unele cazuri roscat. Pescarul va cauta pe fundul apei. ajungand rar la 700 g -1 kg. larvele rosii.

scoici.3-1. icrele masurand 1. cu nuante in functie de particularitatile mediului in care traieste. Dimensiune minima legala: 45 cm. crapii se retrag in gropi cu fund malos si isi reduc activitatea si hranirea la limita supravietuirii. Spre deosebire de caras. Modul de hranire si comportamentul sau sunt similare cu cele ale crapului comun. Crapul se hraneste scurmand fundul apei pana la o adancime de 20 de centimetri. cand apele incep sa se incalzeasca. cicloizi. exemplarele cele mai mari depasind 40 de Kg. rari si mari. crapii masculi lovesc cu putere femela in abdomen ajutand la expulzarea icrelor. Are culoarea brun-galbuie. El se intalneste in apele dulci din Europa. el prezinta la baza gurii doua mustati tactile. Pe maxilar are o pereche de mustati mai mici.se caracterizeaza prin lipsa solzilor de pe cea mai mare parte a suprafetei corpului. 14 . Fiind un peste de talie mare. In acest timp. plante. Corpul este acoperit cu solzi mari. Perioada de depunere a icrelor este deosebit de grea pentru femelele crap. Crapul oglinda are culoare brun-galbuie. CRAPUL OGLINDA (Cyprinus carpio) Crapul oglinda se caracterizeaza prin lipsa solzilor. Reproducerea are loc prin aprilie-mai. lipindu-le de ierburi. vara urmand a se retrage la apa adanca sau in cazul apelor curgatoare pe albia apei cautand ape mai oxigenate. se apropie de maluri si isi depun icrele. crapii se aduna in carduri mari. Crapul oglinda . o parte ramanand in abdomenul femelei pana anul viitor sau chiar mai mult. Nu intotdeauna icrele sunt expulzate in totalitate. In tara noastra acest crap mai este cunoscut si sub denumirea de crap Salonta. ce poate trai pana la 150 de ani. cu nuante determinate de mediul in care traieste. viermi. prefera hrana de origine animala. Exceptie fac zonele de contur si linia mediana pe care sunt dispuse randuri de solzi. au radiile moi. Crapul este un peste omnivor. Primavara si toamna. intr-o masura mai mica sau mai mare. Africa si Asia. greutatea medie a unui adult ajunge la 11 kg. mai degusta si pestisori sau raci. Meniul de baza este format din larve. iar spre coltul gurii o pereche de mustati mai mari. Modul de hranire si comportamentul sunt similare cu cele ale crapului comun. iar inotatoarele perechi. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CRAPUL (Cyprinus carpio) Denumire populara: crap romanesc Crapul comun se aseamana cu carasul si are corpul acoperit cu solzi. America de Nord. Culoarea este brun-argintie. exceptand primele 2-3 care au forma de spini. La depunerea icrelor. rari si mari. Dupa ecloziune aceste larve stau imobile pe vegetatie. O femela depune o cantitate de icre de pana la 23% din masa sa neta. In mod normal.5 mm diametru. dar exemplarele mari. cu nuante determinate si de mediul in care acestia traiesc.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. exceptie facand zonele de contur si linia mediana pe care sunt dispuse randuri de solzi. Primavara. Iarna. crapul incepe sa misune in cautarea hranei. spre deosebire de anotimpul verii cand se orienteaza catre hrana de natura vegetala. un crap consuma zilnic o cantitate de hrana egala cu dublul greutatii sale. iar spatele este curbat. Durata incubatiei este de 4-6 zile la o temperatura de 20 0C. dorsala si anala.

curate. din Delta pana in apropierea Portilor de Fier. Este un peste de talie medie-mare. Corpul fusiform este acoperit cu solzi mici. 15 . prezentand o valoare economica ridicata.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. De aici a ajuns accidental in Dunare si raurile mari. Capul alungit. FUSARUL (Aspro streber) La noi este intalnit in dunare si majoritatea raurilor mari. Operculul se termina printr-o parte subtire si ascutita asemanatoare unui ghimpe. Majoritatea timpului si-l petrece inotand in straturile superficiale ale apei in cautarea hranei. Raspandire in Romania: Originar din China. Aspect: capul foarte mare cu ochii asezati jos. cu un ritm de crestere rapid (in primii 3 ani de viata poate depasi o greutate de 4kg). Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Crapul golas este asemanator cu crapul oglinda. cu deosebirea ca se remarca absenta totala a solzilor de pe corpul acestora. si este prevazuta cu doua mustati. deschise. deschizandu-se pe flancuri pana spre argintiu. bine oxigenate si adanci. Gura transversal este brazdata de numerosi dinti marunti. Lungime: 40 cm (exceptional peste 1. desi si aspri. Spre deosebire de novac are capul mai mic si o culoare mai deschisa. Majoritatea exemplarelor pescuite masoara 10-15 cm si cantaresc 100-250 g. atent supravegheate si controlate de piscicultori. gura mare. Exemplarele batrane ajung sa atinga varsta de 35 . Ca hrana prefera planctonul de natura vegetala (fitoplancton). Abdomenul este alb-argintiu. crap chinezesc. Cele mai multe exemplare se intalnesc in Dunare. boabe de porumb in lapte. dintii faringieni puternici.5 m) Greutate: 1-2 kg (exceptional peste 60 kg) Se reproduce doar in bazine artificiale. putand atinge in mod exceptional 30 cm si 400 g. a ajuns in tara noastra la inceputul anilor ’60. Traieste pe fundul pietros si nisipos al apelor limpezi. pufarin. Partea dorsala este gri-verzuie. Crapul golas creste in iazuri si helestee. De aceea se presupune ca reusit sa se adapteze si sa se inmulteasca in Dunare si principalele rauri. La acesta gura este orientata in jos. Este un peste de talie mica-medie. incercandu-se aclimatizarea lui in medii naturale. Se prinde la mamaliga.40 de ani si o greutate de peste 40 kg. asemanatoare cu un sorb. a fost semnalata prezenta unor exemplare de mici dimensiuni in regiuni populate cu mult timp in urma. bogata in grasimi. usor ascutit si turtit dorso-ventral. Acest peste are o carne foarte gustoasa. FITOFAGUL (Hypophthalmichthys molitrix) Denumire populara: crap argintiu. corpul este acoperit cu solzi mici si argintii. Cu toate acestea.

Hrana: de preferinta larve de tantari. la femele intre 2 si 4 cm. este brazdat de 4-5 dungi transversale late. alge verzi sau albastre. iar dintii marunti sunt asezati in gura intocmai ca o perie. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Coloratie: Partea dorsala si flancurile sunt galben-cafenii. Se pescuieste in special toamna. viermi. chiar si in crescatorii. Buzele sunt carnoase.iar la masculi intre 1. Are carnea alba si gustoasa. poarta ouale în abdomen timp de 4-6 saptamani.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Olt. cu diferite forme. GAMBUZIA (Gambusia affinis) Gambuzia este o specie euribionta. turtit lateral. Cand temperatura apei scade sub 10 C. intrand in . Gambuzia poate trai si in ape poluate. Bega. incepand cu zona caracteristica mrenei si pana la varsarea Dunarii in Marea Neagra. Nu este specificata lungimea minima de retinere. precum si in foarte multe lacuri (Snagov. Zau de Campie etc.. profilul spatelui fiind insa mai incovoiat. Seamana cu cel al bibanului. diatomee. cu mai multe santuri adanci. Traieste in numar mare in baltile de langa Dunare.5 cm. Gambuzia are lungimea. se ingroapa in nisip. Femelele. dupa care le depun. in Dunare. Abdomenul este alb-galbui. 16 . consumatoare de icre si de larve de crap. Corpul pestelui este relativ scurt si indesat. Hrana: Fiind un peste rapitor se hraneste cu larve ale diferitelor insecte. iar corpul. Caldarusani. dupa fecundare. Somes. Capul este turtit dorso-ventral. Crisuri. Timis. Apare in multe iazuri si helesteie. pe intreaga lui lungime.). cu solzi mari. unde este considerat o specie nedorita. dulci si salmastre. Pe opercule si pe marginile lor sunt implantati tepi foarte ascutiti si marunti. GHIBORŢUL (Acerina cernua) In Romania poate fi intalnit in toate raurile mai mari. Provine din America si a fost raspandita in multe tari in scopul distrugerii larvelor de tantari.aprilie.5 si 2. Cernica. Mures. cu crustacei mici. Ies aproximativ 60 sau 100 pui care înoata si se hranesc singuri. Are corpul gros. spre zonele cu apa mica pentru a depune icrele pe pietre sau pe plantele acvatice. La femele. Reproducerea gambuziei are loc atat timp cat temperatura apei se mentine intre 15 si 20 0C in lunile aprilie-iunie. Traieste în ape curgatoare si statatoare. suportand variatii mari de temperatura. icre si pestisori. Comportament: In majoritatea timpului sta ascuns deasupra substratului pietros sau nisipos. parasindu-si ascunzatoarea doar pentru a se hrani. care se aclimatizeaza usor. Reproducerea are loc in perioada martie .somnul de iarna’’. negricioase. insecte. de o parte si alta a abdomenului apare cate o pata neagra. adultii inotand in acest timp in grupuri numeroase la suprafata apei. cand femelele migreaza in amonte.

moină. Ii sunt caracteristici cei trei spini de pe spate. cu multe pete negre. Carnea sa este gustoasa. Este singurul peste de la noi care isi face un cuib din plante acvatice. Răspândire: în Europa de la Cercul polar până în nordul Italiei. cu care se apara de dusmani. iar în colţuri încă două. Denumiri populare: grindel. vârlan.mai. masculul invita in cuibul pe care l-a construit femela. Are circa cinci centimetri. ceea ce îl face alunecos la pipăit. activ mai mult noaptea. Burta albă cu o linie roşiatică.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. pana la iesirea puilor. Se reproduce în aprilie . Carnea sa este foarte gustoasă şi de aceea este vânat cu plase cu ochiurile mici de către localnici. pentru a depune icrele. Corpul este aproape cilindric. GRINDELUL (Nemachilus barbatulus) 17 . rar de 30-32 cm. inaintea aripiarei dorsale. Greutatea medie in apele din tara noastra este de 25-30 g. cu fund nisipos sau cu prundiş. Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit. Tatal nu pleaca de langa pui pana cand nu acestia ating un centimetru. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Corpul este acoperit cu solzi mici si aspri (solzi ctenoizi). Printr-un dans ritual. cu o lungime medie de 12-15 cm. Poate atinge lungimea de 10-15 cm. Pestele are doua inotatoare dorsale. Pe înotătoarele dorsală şi codală prezintă pete brune. iar în est până în Urali. Ghibortul este un peste de talie mica. Gura largă are deasupra patru mustăţi. Intepatura provocata de tepii din inotatoarea dorsala este extrem de dureroasa si se poate infecta. cu solzi mici şi rari. Preferă apele limpezi. învelit într-un strat des de mucus. neregulate. GHIDRINUL (Gasterosteus aculeatus) Se intalneste in bazinul inferior al Dunarii si in baltile din lunca acesteia. mai ales pentru prepararea ciorbei pescaresti. În România este un peşte comun în mai toate apele de deal şi de munte. în general marmorată. Coloraţia: Foarte variabilă. depasind rareori 35 g. dintre care prima este prevazuta cu 12-16 radii tepoase. molan. Este un peşte fricos. nedespartite printr-un interval. neregulate. Spatele şi burta sunt lipsite de solzi. galben-verzuie pe spate şi flancuri. Acestea sunt pazite si aerate ce catre mascul. grindea.

de exemplu. excrementele crapului. Linul este un peste pasnic. In Romania se poate intalni in multe rauri de munte. linul este foarte raspandit in apele de ses. melci. scoici si raci minusculi. lipean.. cu o bogata secretie. cimbrisor.. Lungimea minima admisa la pescuit: 25 cm. tradandu-si astfel prezenta prin bulele de aer si norul de mal ce se ridica spre suprafata apei. cu precadere in zona centrala si nordica. o impinge cu botul intr-o parte si intr-alta si dupa multe tergiversari se decide sa o inghita. la o greutate de 2-3 kg. Corpul lui este protejat insa si de un strat gros de piele.pipaie’’ indelung. Lungimea sa medie este de 25-40 cm. linul inghite de regula si mici cantitati de mal.. dar numarul cel mai mare de lini traieste in Delta. foarte lat in regiunea cozii. culege insectele. Se gaseste in toate baltile de revarsare de-a lungul Dunarii. Inainte de a inghiti hrana.5-1 kg. Mai rar poate atinge si lungimi de 60-70 cm. In rauri este mai rar intalnit. lacuri. Consuma cu evidenta placere semintele unor plante din apa. cum ar fi. larvele acestora. Masculii sunt ceva mai mici decat femelele de lin de aceeasi varsta. in zona dintre zona pastravului si cea a mrenei.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ LINUL (Tinca tinca) Linul se gaseste in cea mai mare parte a Europei. brate moarte etc. materiile organice aflate in descompunere pe fundul apei. inclusiv iazurile de crap. Finlandei si din Crimeea. Cu buzele usor intinse inainte. Cand scurma cu botul malul de pe fundul albiei. omnivor. iar greutatea medie de 0. In tara noastra. Din cauza faptului ca traieste 18 . desi are o mare pofta de mancare. Odata cu hrana. el o . In timpul zilei se misca relativ putin. lipian. Raspandire: in toata Europa. Linul creste lent. cand miscarile sale devin putin mai vioaie. dar . indesat. nordul si centrul Peninsulei Scandinave. tulbura puternic apa din zona respectiva. Lipseste in apele din nordul Scotiei. schimbandu-si locul mai ales noaptea. precum si melcii lipiti de tulpinile submerse ale plantelor acvatice. in bratele moarte. a carui hrana consta in principal din insecte acvatice si larvele acestora.paste’’ si mugurii si lastarele tinere ale acestor plante. rame. LIPANUL (Thynallus thymallus) Denumiri populare: lipan. Aspect: Poate fi recunoscut usor dupa corpul caracteristic. in multe ape statatoare dulci. precum si dupa solzii marunti cu care este in intregime acoperit. pentru ca nu-i plac curentii din apele curgatoare.

cu luciri argintii. iar la 3 ani 30 cm. stropita cu pete galbene.30 zile puii ies din icre. cleanul.12 kg greutate. in primii ani. la 2 ani 15-20 cm. Puietul se hraneste cu insecte si crustacee. muste pe care le prinde chiar si din zborul la rasul apei. iar noaptea este foarte activa. Corpul il are aproape cilindric. cu curenti mai domoli. boistea are loc in aprilie si dureaza pana pe la jumatatea lui mai. culoarea este argintie. dar adancimea mai mare.2000 icre la kg/corp. aripioara dorsala este foarte inalta. Se hraneste cu larve. mai tarziu si cu puiet de peste. este un rapitor fara pereche. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ mai jos decat pastravul. iar dupa 1 an numai cu peste (zglavoaca. In momentul in care cuibul de pe fundul apei este gata. burta alb . soparle. pe masura ce se maturizeaza devine roscata pe laturi si galbena deschis pe burta. batand spre verde inchis. Flancurile sunt stropite cu puncte mici inchise la culoare. gura mare cu dinti puternici. O intalnim acolo unde curentul apei este variabil.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. iar exemplarele mari mai ataca si pestisori. cel mai accentuat canibalism il intalnim la lostrita din toate speciile de pesti din apele noastre. Prefera apele de la poalele muntilor. grindelul. sub cascade. Ziua se odihneste in gropile mai adanci. De fapt. astfel numai in ultimii 12 ani zonele in care se gasea frecvent lipan s-au injumatatit. cu spinarea mai inchisa. In prezent se fac eforturi pentru inmultirea artificiala si popularea unor bazine acvatice care pot oferi conditii pentru cresterea acestei specii. de regula. In zonele de defileu sau in cele cu maluri abrupte lostrita prefera locurile de sub maluri sau pe langa vreun copac cazut in apa. Extrem de rar exemplare peste 1 kg. iar pielea de pe capul masculului devine o crusta intarita. Dupa 14 . Specie ocrotita de lege! LOSTRIŢA (Hucho hucho) Cel mai mare salmonid din apele noastre. mihaltul) si cu alte vietati care traiesc in preajma apelor (ataca broaste. La un an masoara 10-12 cm. Dimensiuni 30 – 40 cm. ferindu-se de curent de dupa vreun bolovan sau orice alt obstacol. in zone construibile. sta la panda in suvoaie.galbuie. Nu se hraneste cu cadavre. mreana. spatele este inchis la culoare. mov si negre asezate in linii orizontale. In aceasta perioada. putand atinge talii impresionante. Coloratia: Pe flancurile cu fond argintiu se amesteca nunate de galben si violet stropite cu puncet mici. In general. si deshidere mai larga. coborand in aval. brun-verzuie. porcusorul. galbui asezate sub forma unor linii orizontale. atat masculul cat si femela isi modifica coloritul : femela capata un colorit pestrit. prefera zonele adanci aproape de fundul apei. In cazul lostritei. sub pietre. negre. Lostritele mari. Este un peste foarte elegant. Poate ajunge la 1 m lungime si 10 . cu debit constant si bogate in hrana naturala. mici crustaceee. atacandu-si chiar semenii. soareci si chiar si pasari de apa). Specie ocrotita de lege! 19 . femela depune cele 1600 . foarte frumos. La varsta de 3-4 ani se aduna in lunile martie . are o forma alungita. Peste solitar. lostrita o gasim numai in ape mari.mai in grupuri mici si urca in zonele superioare ale raului unde femela depune in mici cuiburi din prundis icrele. pe masura ce creste in greutate. arealul lipanului este in permanenta amenintare. obletul.

Bistrita. Botul este asemanator cu cel al morunului de unde isi trage si numele.cu partea inferioara in forma de potcoava. Mod de viata: Prefera locuile unde apa este adanca si are un curs domol. Bega. din nord pana in Italia. Spatele si flancurile au culoarea brun-verzuie. Aspect: Se aseamana cu somnul. Valoare gastronomica: Carne grasa si gustoasa. Muscatura este hotarata si se apara cu darzenie. Lungime: 35-45 cm (exceptional 1m) Greutate: 0.25 cm (exceptional 40 cm) Greutate: 0. desi face parte din alta familie. fara oase si foarte gustoasa. Olt. moluste.3 . Buzau. cu luiciu mai puternic decat al scobarului. Raspandire in Romania: In raurile Siret. Crisuri. cu pluta sau cu plumb de fund. Lungime: 15 . comprimat lateral. Ochii sunt mici.2kg (exceptional 10 kg). ziua foarte rar si numai pe vreme inchisa. insecte. vara hranindu-se foarte putin. cu doua mustati mici. De obicei vaneaza numai noaptea. Raspandire in Romania: In toate apele curgatoare. in Delta si lacurile de revarsare. iar cea posterioara plata. Solzii sunt foarte marunti. Mures. Culoarea capului si spatelui este cenusiu-albastruie. Coprul lung. burta alb-argintie. alevini (pestisori) si icre. crustacei. Are o a treia mustata careporneste din barbie si este mai lunga. Valoare gastronomica: Carnea este alba. Mod de viata: Prefera apele reci. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ MIHALŢUL (Lota lota) Raspandire pe glob: Se intalneste in toata Europa. Somes. moluste. MORUNAŞUL (Vimba vimba) Raspandire pe glob: In bazinele Marii Negre.4 kg (exceptional 1kg) Aspect: Corp alungit. 20 . Atentie !!! Icrele mihaltului sunt toxice. Se gaseste si in Dunare. Timis. cu partea anterioara cilindrica. Somes. Ficatul este o adevarata delicatese si este considerat a avea proprietati afrodisiace. Marii Nordului si Marii Baltice. Olt. Este cautat aproape de fundul apei. larve. resturi vegetale. Cap mare. Aripioara dorsala este inalta si scurta. precum si in Dunare. cu fundul nisipos sau malos.5. burta fiind albicioasa. cu dinti desi. Cerna. Odata cu racirea vremii devine mult mai activ. botul proeminent cu falca de sus mai mare si gura arcuita. rame. cu gura larga. crustacee. broaste. Se hraneste cu: viermi. Jiu. Prut. parasindu-si ascunzatorile in cautarea hranei. Se hraneste cu: viermi. Cerna. Siret. in special in Mures. Marii Caspice. Pescuitul sportiv: Rezultate bune se obtin iarna.0. Prefera zonele cu ape mai mici.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Prut.

Masculii se ocupă de protejarea puietului. a ajuns prin aclimatizare în apele interioare central-europene şi s-a răspândit mai departe. in zile caldute si cu cer acoperit de nori. In dosul insulelor .8 . Pescuitul sportiv: Se poate pescui cu pluta sau cu plumb pe fundul apei. al bancurilor de nisip. rame. Raspandire in Romania: Traieste in raurile mari si mici Prut. Olt. Somes. Împreună cu crapul-de-iarbă. Pentru pescuitul pe fund se folosesc plumbi gauriti prin care firul culiseaza. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Specie ocrotita de lege! MREANA (Barbus barbus) Denumire populara: barcaci. Valoare gastronomica: Carnea ei este cu atat mai gustoasa cu cat este mai mare si cu cat a fost pescuita mai spre iarna. în râuri şi lacuri. hoituri. Trotus. la coturi. unde apa sapa in albie adancituri putem da de mreana. Este un peste de fund. acolo isi cauta hrana. viermi.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. mbreana. Atentie!!! Icrele mrenei sunt toxice. mireahna. Cerna. melci. Tarvane. MURGOIUL BĂLŢAT (Pseudorasbora parva) 21 . insecte. Bistrita. Somes.60 cm Greutate: 0. Crisuri. jama. Jiu. adapostindu-se dupa bolovani sau alte obstacole care-i asigura un adapost. balana. Sta la adancime in curenti. Atinge o lungime de până la 10 cm. Momeala se arunca oblic in susul apei. Pretutindeni unde albia se adanceste si apa curge mai repede. Lungime: 40 . in asa fel incat curentul sa o aduca la locul vizat. Se hraneste cu seminte. Pescuitul cu pluta se face cu undita simpla sau cu lanseta. Dimensiunea minima legala: 27 cm. Dunare. Se hrăneşte mai ales cu larve de insecte şi insecte care cad în apă. Timpul bun de pescuit incepe din a doua jumatate a lunii februarie si tine pana la sfarsitul lunii martie.1 kg (exceptional 10 . Arges. Murgoiul bălţat face parte din familia Cyprinidae şi trăieşte în estul Asiei. umbreana. Raspandire pe glob: Aproape in toate raurile conlinare si de ses ale Europei. în zona malurilor cu vegetaţie acvatică densă. ne putem astepta sa dam de un banc de mrene. la gura afluentilor. Mod de viata: Traieste in apele mai repezi si cu albia pietroasa.12 kg). Mures. breana. Siret. imbrena.

puţin mai deschise decât partea dorsală au 8-13 pete mai mici. cu două vârfuri alăturate. Spatele are o culoare maroniu-gălbuie presărată cu 11-14 pete brun închis. Majoritatea timpului stă ascuns în nisip. acoperit cu o piele subţire. a cărui prezenţă a fost semnalată pentru prima dată în ţara noastră în 1943. avatului. pestele aduna planctonul pe care il separa prin intermediul branhiilor. Se foloseşte ca momeală pentru pescuirea păstrăvului. Se hrăneşte cu viermişori. prevăzută cu şase mustăţi. depasind adesea 65 kg. curate. de culoare brun-deschis. Novacul poate atinge dimensiuni uluitoare. Cunoaşte o largă răspândire în cursurile superioare ale principalelor râuri. 22 . aşezate longitudinal.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. coborând până în zona lipanului. precum şi în afluenţii acestora. putând ajunge la o lungime maximă de 12 cm. mai lungi ca ale zvârlugii. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Este un peşte endemic. Nu mananca momeala traditionala. un adevarat filtru. aproape nemişcat. Odata cu aspirarea apei. lateralele. diferite insecte şi larvele acestora. este prevăzut cu un spin prefrontal foarte subţire. iar abdomenul este argintiu-gălbui. Gura este mică. ascuţit. care prezinta o structura speciala. NISIPARNIŢA (Cobitis caspia romanica) NOVACUL (Aristichthys nobilis) Denumire populara: crap chinezesc. marmorata si consuma plancton de origine animala (zooplancton). Preferă apele limpezi. Capul scurt. sânger Ajunge la dimensiuni mari datorita hranirii fortate. mici crustacei şi moluşte. capturile fiind cu totul intamplatoare. Este o specie de culoare mai inchisa. aproape transparentă. reci. cu substrat nisipos. Novacul are capul mai mare decat al fitofagului si branhii bine dezvoltate. cleanului şi lostriţei. Are corpul aproape cilindric.

Traieste atat in ape statatoare. pesti. in noiembrie. Prefera. de culoare gri-albastrui. Se hraneste cu hrana vie si uscata: larve de insecte. Ochii sunt mari. Capul turtit. vegetale. traieste in rauri repezi unde poate atinge dimensiuni considerabile. fiind o adaptare la modul de hranire. viermusi pe care ii culege de la suprafata apei. cat si in cele curgatoare. in lacurile si baltile din campie. pana toamna tarziu. cand inca nu s-au dezghetat bine apele. boblete. Pangasisus poate respira si aerul atmosferic. cat din curiozitate precum si din spirit de concurenta fata de semenii sai. desi nu are nici pe departe ferocitatea acestuia. crustacee. care se desprind usor. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ OBLETELE (Alburnus alburnus) Denumire populara: albete. Dimensiunile obisnuite sunt de 10-15 cm si 20-40 grame. obletele este permanent in miscare. La maturitate poate atinge lungimea de 1 m si poate sa depaseasca greutatea de 30 kg. din martie. privit din fata. locurile in care se intalnesc curenti si care aduc astfel o cantitate mai mare de insecte. Se hraneste cu mici insecte. Corpul sau este alungit si comprimat lateral. creveti. 23 . Are o culoare argintie. in toate raurile de ses din tara noastra. pe care ii pierd in stadiul adult. PANGASIUSUL (Helicophagus hypophthalmus) Este originar din Thailanda. data de solzii marunti. are aspectul unui rechin cap de ciocan.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Musca nu atat de foame. indeosebi vara. Pui tineri au dinti. cu dungi argintii pe toata lungimea acestuia. Il putem pescui de primavara devreme. Gura are mandibula inferioara mai lunga decat cea superioara. Peste de card. acoperind jumatate din cap. Pangasiusul este un peste omnivor. Gura este alungita si prevazuta cu mustati in partea inferioara. Obletele este un peste care se hraneste indeosebi in straturile superioare ale apei. putand fi crescut in acvariu.

alaturi de indigenii adaptati. soricei sau chiar pasari de apa. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ PĂSTRĂVUL CURCUBEU (Salmo iridaeus girderi) Denumire populara: curcubeu. Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie. De foarte multe ori carnea pastravului de lac salbatic are o culoare rozalie sau chiar portocalie. burta alba. racusori. ci doar o varietate a lui Salmo trutta fario. Aici gaseste mult mai multa hrana decat in rauri si se dezvolta mult mai repede.U. verdeti (craieti) si zglavoace. PĂSTRĂVUL DE LAC (Salmo trutta lacustris) Practic nu este o specie separata. Valoare gastronomica: Carne foarte gustoasa. linia laterala bine dezvoltata dovedeste ca poate vana excelent in orice conditii de visibilitate. Trotus. Spre deosebire de cei din rau. capul ramane ceva mai mic in comparatie cu corpul. adica un patern galben . La noi in tara au fost importati din vestul Europei pastravi de lac derivati din Steelhead-ul american si din alte varietati de pastravi. spate negru si pete mari negre. incercuite cu alb. petele rosii sunt mici si rare. Teleajan. coloritul de baza poate ramane asemanator cu al pastravului de rau. alegandu-si de regula locurile din preajma paraielor. rosii. Dimensiunea minima legala: 25 cm. venetic.decembrie. pesti mici.A. mici crustacee. predominante. dar dupa varsta de 1 an baza hranei este formata din pestisori. Pescuitul sportiv: Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele. Valea Azugii. pastravul indigen. doar o culoare predominant argintie.auriu. spatele verzui si pete rosii inclusiv pe coada si aripiaore dar culoarea se poate schimba devenind argintie pe flancuri. crustacee. moluste. avantaj pentru pescari. Pe flancuri se intinde cate o dunga roscat-sidefie cu nuante in culorile curcubeului. trunchiul se lateste si ia o forma mai compacta. Reproducerea pastravului de lac are loc in lunile octombrie . acest pastrav pare adaptat apelor ceva mai opace. broaste. petele negre numeroase. flancurile arginii si burta alba. Aceasta culoare este data de hrana naturala. pastravii de lac pot ajunge in primul an de viata chiar si la 18-19 cm. Din cauza acestei dezvoltari rapide capata forme putin diferite de ale pastravului de rau.albastruie. 24 . Astfel exista varietati de pastravi de lac fara puncte rosii. de la mici insecte si larve. Hrana pastravului de lac este foarte variata.5 mm. Pe corp are pete mici. Si acestia sunt declarati tot pastravi de lac. care profita de o apa putin tulbure pentru a prinde curcubeu. Se hraneste cu insecte. Raspandire in Romania: In apele de munte (Valea Stanii. salamandre. Spinarea este gri . cafenii. Aspect: Corpul este ca un fus turtit lateral. se pare ca provine de la mici crustacei foarte vanati de pastrav. iar in al 3-lea an pot depasi 50 cm. Cea mai pasionanta metoda este cea cu musca artificiala. Somesul Rece). la fel ca a somonului. cu apa mai oxigenata. adaptat la viata lacustra. cu solzii mai mari decat la pastravul indigen.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. spatele negricios. care cere o mare la alegere si aruncare. Raspandire pe glob: In raurile din Europa si din vestul S. Mod de viata: Este mai putin pretentius decat pastravul indigen inprivinta calitatii apei. Femela depune cca 20000-50000 de icre cu un diametru de 4-5. de cele mai multe ori ramanad pe uscat sau fiind astupate de prea multa apa ceea ce duce la uciderea embrionilor in icre. Din cauza ca in Romania majoritatea lacurilor populate cu pastravi de lac sunt lacuri de baraj in care nivelul apei fluctueaza uneori cu zeci de metri sunt foarte rare cazurile in care pontele depuse peste toamna ajung sa eclozeze.

ori toamna. Raspandire in Romania: In toate raurile de munte. Cea mai pasionanta metoda este cea cu mucsa artificiala. Balea. cand are loc bataia si pestii cauta locurile mai ferite. Mod de viata: Este mai activ decat pastravul indigen. Ana).variaza in functie de conditiile locului. patat. Calcescu. crustacee. Daca in albiile pietroase. solzimici. scaldate de lumina. si mai harnic in prinderea musculitelor aceasta dandu-i un aer mai sportiv. Iad. Dimensiunea minima legala: 20 cm. in cateva lacuri naturale (Rosu. greutate 150g (exceptional 700 . Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ PĂSTRĂVUL FÂNTÂNEL (Salvelinus fontinalis) Raspandire pe glob: America de Nord Raspandire in Romania: In cateva ape (Gurghiu.800g ). Aspect: Corp zvelt musculos. In lacuri: lungime 23 cm (exceptional 70 cm ). cand pastravii sunt purtati la vale de forta curentului. gura mare cu dinti ascutiti. Dejani.fiind o specie iubitoare de ape limpezi. Se hraneste cu: : insecte. surprinzator de placut. batand spre brun negricios pe spate. cu apa limpede si fund nisipos sau acoperite cu pietris fin. Dimensiuni: In rauri: lungime 23 cm . Neagra Brosteni). si luminozitatea albiei. PĂSTRĂVUL INDIGEN (Salmo trutta fario) Denumire populara: pastrav de munte. Pescuitul sportiv: Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele. apa a carao temperatuta nu depaseste 18°C nici in perioadele cele mai calde. Coloritul indigenului. Raspandire pe glob: In toate apele din zona de munte ale Europei. locul de panda si vanatoare nu se schimba decat in perioadele de viituri. pastrug. pesti mici. In mod natural. Aspect: Seamana cu pastravul indigen insa are un colorit mult mai frumos. bogate in oxigen dizolvat. Il intalnim in raurile de munte de la cateva sute de matrii pana peste 2000m. lacurile de baraj populate.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. in zonele adanci si umbrite pastravul are straie inchise. Mod de viata: Traieste in zona superioara a apelor curgatoare. de naturafundului apei. care cere o mare la alegere si aruncare. Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie. Se hraneste cu insecte. ca de altfel a tuturor pastravilor. de flora submersa. crustacee. 25 . Valoare gastronomica: Carnea este o delicatesa. limpezimea apei. paleta de culori trece de la verde-masliniu spre auriu. pesti mici (chiar si propriile progenituri). greutate 150g (exceptional 5kg ). pastrau.

Corpul este plat (de unde si denumirea pestelui).5-1 kg. cu 0. In perioada reproducerii masculii de peste 4 ani au niste excrescente numite „butoni de nunta”. Isi cauta hrana compusa din plante acvatice. ajungand pana la 50-60 cm cu circa 6 kg. Se recunoaste usor dupa botul foarte lung. Inotatoarele sunt fumurii. pe langa perdelele de stuf. Masculii ating maturitatea sexuala la 6 ani. ca si la crap. turtit dorso-ventral. Spatele este colorat masliniu-cenusiu. carnea este foarte gustoasa. lungi si subtiri. Aceasta se poate prelungi ca un tub. larve de insecte. PLĂTICA (Abramis brama) Platica este un peste de apa dulce. Inotatoarea anala este deosebita fata de a altor pesti. linistite (senalul raului. viermi. Poate atinge o lungime de 220 cm. burta alb-argintiu la platicile tinere si galbui la cele mai batrane. Dimensiunea minima legala: 20 cm. Nu are mustati. adaptate gasirii hranei pe fundul apei. Gura este foarte mare. Se reproduce la o temperatura a apei de 10 . Are in mod obisnuit 30-40 cm.16 26 . POLIODONUL (Polyodon spathula) Este un peste de apa dulce si apartine familiei Polyodontidae. mijlocul lacului). Capul este mic. fiind lunga si scobita. turtit lateral. Ca adaptare la acest stil de hranire prezinta numerosi spini branhiali. Arealul sau de distributie este sistemul fluviului Mississippi in America de Nord. crustacei in preajma malurilor maloase. Corpul nu este acoperit de scuturi osoase. se hraneste cu plancton. In primii ani de viata este un peste de card. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Valoare gastronomica: Este considerat a fi printre cei mai gustosi pesti. extrem de sperios la zgomote puternice si miscare. gasindu-se in majoritatea raurilor si lacurilor din tarile europene.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. in forma de padela. Desi are multe oase. ceea ce reprezinta o caracteristica a genului. Exemplarele mari sunt solitare si stau in locuri adanci. iar femelele la 9 ani. Este o specie filtratoare. Botul poate atinge o treime din lungimea corpului. Pe spate are o culoare cenusiu albastru spre negru iar abdomenul este alb. Este un peste pasnic. avand gura mica cu buze subtiri si fragile. La noi o gasim indeosebi in bazinul Dunarii si lacurile de ses si de deal. dar prezinta placi mici spre caudala. saramura de platica fiind foarte apreciata de catre cunoscatori. in preajma pragurilor in rauri.

acoperit cu solzi mari şi bine fixaţi în piele. precum şi în râurile din aceeaşi zonă. aşadar este uşor de identificat dacă aţi prins o mreană mică sau un porcuşor. în culoarele dintre nuferi. mici gaze. viermi. Roşioarele . în Dunărea şi mai puţin în lacuri. Imperecherea are loc in perioada aprilie .iunie. o găsim în mijlocul vegetaţiei. cu care este deseori confundată. cea normală de 10 cm. De aici pândeşte căderea insectelor în apă. cu excepţia dorsalei. căutând în substrat asemenea crapului. 27 ROŞIOARA (Scardinius erythrophthalmus) . Mreana are însă patru mustăţi. porcuşorul are o carne foarte gustoasă. PORCUŞORUL (Gobio gobio) Roşioara este răspândită în apele Europei. Specia a fost introdusa in tara noastra pentru acvacultura.. simţindu-se în largul lui în bălţile cu vegetaţie abundentă. la care se şi atinge maturitatea sexuală. Se aseamănă cu mreana. Durata de viaţă este de aproximativ 3 ani. Paşcani – IAŞI 2009 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------0 C.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.serioase’’ (mai mari de 0. Dimensiunea maximă este de 15 cm. în parte şi datorită celor două mustăţi groase şi scurte de-o parte şi de alta a gurii. hrănindu-se îndeosebi cu zooplancton. Femela depune 800-3000 icre în mici grămăjoare care eclozează după 10-15 zile în funcţie de temperatură. precum şi plante acvatice. Ochii sunt aurii şi nu roşu-gălbui ca babuşca. de 10-20 de exemplare. ţânţari. În România se găseşte în aproape toate apele stătătoare de deal şi şes. Vara şi toamna. Deşi mic. Înotătoarele. caracteristice acestui peşte. In arealul sau natural de distributie specia este in declin. sunt de un roşu aprins. până la căderea vegetaţiei. Peştişorii se menţin în imediata vecinătate a locului de reproducţie. Culoarea pe spate este albastru închis cu nuanţe de verde sau cafeniu. masculii au culorile mai accentuate.5 kg) umblă singure. Se întâlneşte mai ales în râurile lente din zona de şes. din Suedia pana în Mediterana şi Asia Mica. Este un peste sedentar. iar greutatea de 200-300 g. Alături de acestea mănâncă larve de insecte. iar laturile corpului şi burta sunt argintii. Lungimea medie a acestui peşte este de 20-30 cm. În perioada de împerechere. Trăieşte în mici cârduri. Se reproduce între lunile aprilie şi iulie. cu maximul până la 1. gura subterminală şi mustăţile fiind o dovadă în acest sens.2 kg. Are corpul comprimat lateral. în apropierea locului în care s-a născut. la o temperatură a apei în jur de 18 grade Celsius. Se hrăneşte pe fundul apei. muşte. melci. dar sunt şi excepţii de 35 cm.

Varsta maxima cunoscuta: 15 ani. La noi in tara il gasim in apropierea zonelor montane ale mrenei. cereale. cand poate fi pescuit si cu voblere mici sau rotative). si anume. Pescuitul sportiv: Se poate pescui cu undita cu pluta sau la fund cu plumb greu. solzi mici ce se desprind usor. linguri mici si dandinete. podut. crustacei. cu fundul pietros (prundis) pe unde umbla in carduri mari. Valoare gastronomica: Carnea este grasa si gustoasa fiind consumata mai ales sarata. Mod de viata: Traieste in zonele cu maluri argiloase . Ii mai plac apele involburate de la confluentele raurilor. moluste si crustacee de mici dimensiuni. burta albicioasa iar aripioarele. sunt rosiatice. 28 . ochii mari. mai rar 40 cm si 1-2 kg.35 cm Greutate: 150 . pana in Ural. in lacurile litorale.300 g (exceptional 500 g). Capul are o caracteristica. Aspect: Corpul este alungit. maxilarul superior este mai lung decat cel inferior. pestisori mici. in zona colinara si mai putin in Dunare. respectiv 100-500g. limpezi.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. ca si in apele de ses ale raurilor Mures. cu exceptia dorsalei. Paşcani – IAŞI 2009 Carnea acestui peşte este de o calitate inferioară. Raspandirea: Este raspandit in in zona Europei Centrale. In Ardeal este vedeta pescuitului pe rau. icre sau chiar pesti mici (in special primavara. Coloratia pe spate este verde maslinie. gura mica cu falca inferioara proiectata in sus. Siret. avand o proeminenta ce aduce cu un nas. Olt. comprimat lateral. Dimensiuni: Exemplarele obisnuite au 20-30 cm lungime. Dimensiunea minima legala: 20 cm. Se hraneste cu: larve de insecte. dar lipseste in zona Balcanica dinspre Marea Adriatica. ea cautandu-si hrana in aceste zone. SCOBARUL (Chondrostoma nasus) Denumiri populare: scobar. Lungime: 25 . Prut. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ SĂBIŢA (Pelecus cultratus) Raspandire: in Dunare si baltile sale. Se folosesc muste asemanatoare cu cele de la taparina. Primavara urca pana in zona pastravului intrand in paraie mici cu prundis pentru depunere. având multe oase. Scobarul se hraneste in special cu alge pe care le roade de pe pietre dar nu refuza nici larve de insecte. Spatele este albastru inchis sau verde cu luciuri metalice. unde migreaza pentru reproducere. Descriere si mod de viata: Prefera raurile mai reci. flancurile si burta sunt argintii.

Taşaul). Argeş. Greutate obisnuita 300-600g. Are o pata mica neagra suspe opercul. Burta este albă sau gălbuie. Iarna se retrage in mare. Someş. exceptional 50 cm. în cele interioare (Snagov). 29 SOMNUL (Silurus glanis) . vreme suficienta pentru a se ingrasa. Lungime: 0. intra in Dunare pentru reproducere pana mai sus de Giurgiu. în râurile Prut. exceptional 1kg. Uneori ajunge şi în amonte pe afluenţii râurilor de mai sus (Cibin. Ajunsa la varsta de 4-5 ani. O parte din ele. Sta la gurile Dunarii din februarie si pana in a doua jumatate a lunii martie. harc. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ SCRUMBIA DE DUNĂRE (Alosa pontica) Aspect: Corpul alungit.8 mm.52. Aspect: Are corpul masiv. gros în partea dinainte şi comprimat în cea dinapoi. aterine si crustacei). Culoarea este verde cenuşie pe spinare şi flancuri. Capul este mare şi turtit. pe o zona lata de 30 km. Pielea nu prezintă solzi. cand iau calea intoarsa. sub burta un numar variabil de solzi (30-36) alcatuiesc o muchie distincta (carena). codău. Arieş. Jiu. Gura cu numerosi dinti asezati pe maxila. Mureş. în lacurile litorale (Siutghiol. indesat si mult turtit lateral. puternic. Bega. Lungimea minima admisa: 22 cm. limba. Pe spate este verde-albastriu. vomer si oasele faringiene. pe alocuri corpul este marmorat. Peste ochi o pleoapa groasa bine distincta. solzi potrivit de maricad repede. cu dinţii ascuţiţi şi deşi ca o perie. fiind atrase de curentul fluvial de la guri. hamsii. depune in Dunare 10. Principala sa armă sunt mustăţile care atrag peştişorii curioşi pe care acesta îi înşfacă de cum s-au apropiat îndeajuns pentru a fi o pradă sigură. gura foarte mare. de unde şi numele de somn. harcă. obosite si slabite. cand apa are 6°C.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.. etc). stavrizi. Târnave. Mod de viaţă: Trăieşte în ape adânci cu fundul mâlos. Traieste in numeroase carduri in Marea Neagra. Hrana scrumbiei de Dunare consta in diferite specii de pesti (guvizi.000-140. Este un peşte de pândă stând nemişcat mult timp în aşteptarea prăzii. Lungimea obisnuita 30-40cm.Se pescuieste mai mult industrial la gurile Dunarii. în Deltă. Olt.5-1m (excepţional 3-4 m) Greutate: 10 . botul mai lungdacat diametrul ochiului. aparand in februarie pe litoral. mandibula. ramanand in Dunare pana la jumatatea lunii mai.000 icre cu diametrul de 2. codoi. Crişuri. inotand in directia curentului N-S dinspre Bosfor spre Odesa. laturile sunt alb-argintii cu reflexe roz.15 kg (recordul mondial de somn prins sportiv este de 157 kg însă poate ajunge până la 400 kg ). Denumire populară: somotei. este moale şi alunecoasă. cu secreţii abundente de mucus. Are trei perechi de mustăţi din care una cu firele foarte lungi (folosite ca momeală pentru peştişori). Timiş. Răspândire: în Dunăre şi în bălţile ei. Siret.

puternica. rădăcini de salcie sau în gropiţe săpate de femelă. moluste. scoaterea lui din apă pune probleme serioase. cu scule rezistente şi momeli adecvate. alge.mai se reproduce depunand icrele pe ierburi acvatice sau in mici gropite sapate cu coada. larve. supravietuieste in ape de peste 37 0C unde orice alt peste moare imediat. invaziv. Se practică în special pescuitul de fund.mai. somn cu coarne. Pescuitul cu lingură ondulată sau rotativă cât mai aproape de fundul apei dă rezultate bune. depunându-şi icrele la apă mică. Dimensiunile la care poate ajunge acest peste sunt putin diferite de la o sursa la alta. somn american. În toate cazurile trebuie folosite unelte rezistente. putin adanci in care traieste in grupuri. Pescuitul sportiv: Perioada optimă pentru pescuit este aprilie-noiembrie. introdus in Europa intai in Germania (1880) apoi in Franta. poate rezista luni intregi in ape secate daca i se ofera putin noroi umed. Ulterior s-a raspandit si acum poate fi intalnit in foarte multe ape. Exemplarele mari au carnea prea grasă. La noi in tara a fost introdus intai in Lacul Sfanta Ana de catre statul maghiar. poluate. Biologie: In toate zonele in care a fost introdus a fost perceput ca un peste daunator. pestisori. plancton. pe vegetaţie. rauri si balti. Dimensiunea minimă legală: 50 cm. insecte. Pe ambele falci are cate 4 mustati. broaşte. peşti (preferă ţiparul). pe lângă maluri. icre. armata cu dinti mici. in 1908. limpezi. Paşcani – IAŞI 2009 Spre sfârşitul toamnei se adună în număr mare în gropane adânci unde. In lunile martie . spre coada prezinta o aripioara adipoasa. uneori cu tenta violacee. Belgia. Austia. Atenţie!!! Icrele somnului sunt toxice. 30 . Rezista in ape lipsite de oxigen.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Inotatoarele dorsala si pectorala au cate un spin puternic. Se reproduce în aprilie . Când este mare. îngropaţi în mâl. Prefera apele cu fund malos. crustacee. asemanatoare cu a salmonizilor. Valoare gastronomică: Carnea este fragedă. Se hrăneşte cu crustacei. gura mare. burta este albicioasa. periculos pentru speciile autohtone. îşi petrec iarna. Corpul este asemanator cu al somnului. Raspandire: Originar din America de Nord. fără oase. viermi mari. Culoarea este in general maronienegricioasa. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ SOMNUL PITIC (Ameiurus nebulosus) Denumiri populare: somn pitic. grasă şi gustoasă. Este un peste foarte vorace mancand tot ce-i iese in cale. De obicei somnul se înţeapă sigur. Astazi gasim aceasta specie raspandita de-a lungul si de-a latul globului. cârlige mari şi fire groase. astfel in timp ce unii specialisti dau dimensiunea maxima la 2-3 kg. muguri si radacini de plante acvatice. pescarii declara exemplare de 5-8 kg. lipitori.

capul mare. stanci. zone create chiar de obstacole naturale sau artificiale (copaci cazuti. raci. din ce in ce mai deschis inspre burta alba. in lacuri litorale si in cele din interior. in baltile dunarene. Italiei si Angliei Raspandire in Romania: Traieste in Dunare. asa numitele "ape de despartire". Salaul va cauta mereu in zona delimitata de curentii cu viteze diferite. subtiat mult spre coada. rame. gura larga cu deschidere oblica. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ SOMNUL NEGRU (Ameiurus melas) Originar din America de Nord s-a raspandit impreuna cu somnul pitic in Europa. Inotatoarele de pe spinare au dungi si puncte mai inchise. rotunjite si aproape unite. Se prinde in tot timpul anului. Cele din fata. cu momeala naturala. Mod de viata: Ii plac apele limpezi. Aspect: Corpul este lung aproape cilindric. ajungand pana inapoia ochilor. sunt mari. unde isi poate zari cu usurinta prada. plante si pesti. smug.).ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Se hraneste cu pestisori vii sau morti. Pe spate este verde-cenusiu.12 kg).70 cm (exceptional 1m) Greutate: 1 . Exemplarele mari se apara destul de ferm. ŞALĂUL (Stizostedion lucioperca) Denumire populara: cealau. cu exceptia peninsulei Iberice. Are dinti ascutiti. cat mai aproape de fund. ventralele. Dimensiuni: Lungime: 40 . cu lanseta la fundul apei cu plumb gaurit sau cu plumbla capatul firului. apoi ca adult broaste. aidoma bibanului. comprimat lateral. au ace. etc. cu 8-12 dungi inchise ce se coboara de pe spate pe laturi. margini de gropi. baraje de control. etc. Solzii care il acopera sunt mici si aspri. apoi pleaca cu momeala si atunci trebuie intepat. in rauri mari. 31 . Raspandire pe glob: Se gaseste in toata Europa. in jos. Aripile de pe spate. Este foarte vorace consumand ca puiet insecte si crustacee. In apele curgatoare locurile ideale sunt cele unde se intalnesc curentii puternici cu apele linistitem. dorsalele. mai ales pe vreme inchisa. Pescuitul sportiv: Se poate pescui cu undita cu pluta. Muscatura estela inceput nusigura. suduc. etc.4 kg (exceptional 10 . unde a devenit extrem de nepopular din cauza impactului asupra speciilor autohtone. cu cate doi colti puternici pe fiecare falca. In mediul sau originar poate atinge 40 cm. Se poate pescui cu linguri usoare rotative sau ondulante albe in ape curgatoare. radacini.

5 . peşti artificiali. 32 . Burta este gălbuie sau albicioasă. La pescuitul cu năluci se înţeapă energic când se simte muşcătura ştiucii. scoaterea din apă dând mult de lucru pescarului. oliv sau negricioase. rădăcini de copaci. Răspândire în România: În toate apele dulci curgătoare şi stătătoare din regiunile colinare şi de şes. Lungime: 40 . capul lunguieţ ca un cioc de raţă. folosind o serie de trucuri (schimbări bruşte ale direcţiei. in toate baltile. Se practică pescuitul cu undiţa cu plută sau cu năluci. Răspândire pe glob: Trăieşte în toate apele dulci din Europa.8m) Greutate: 1 . slaba si foarte gustoasa. Dimensiunea minimă legală: 50 cm. având însă multe oase. lângă o masă de ierburi submerse. Pescuitul sportiv: Se poate pescui tot anul cu excepţia perioadei de prohibiţie (februarie .22 kg). Greciei şi Albaniei. la negru sau cafeniu. Mod de viaţă: Preferă apele liniştite. Se hrăneşte cu orice vietate acvatică care îi intră în gură. salturi bruşte etc. printre nuferi sau vegetaţii plutitoare.). de la insecte la peşti şi chiar propriile progenituri. deoarece opune o mare rezistenţă. ciucă. woblere. Aspect: Corp alungit.1. Este un adevărat luptător. bratele moarte. fiţă. Culoarea spatelui variază de la gri-verzui la galben. Denumire populară: căţea. dinţi puternici şi ascuţiţi. Locurile preferate de ea sunt acelea din care poate porni o ambuscadă. exceptand apele de munte. La pescuitul ştiucii este necesară montarea unei strune metalice pentru evitarea tăierii firului. Dimensiunea minima legala: 50 cm.1. ŞTIUCA (Exos lucius) ŢIPARUL (Misgurnus fossilis) Originar din Europa Centrala si cea rasariteana. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Valoare gastronomica: Carnea este alba. lacurile si iazurile din interiorul tarii. cu excepţia Peninsulei Iberice. Valoare gastronomică: Carnea este destul de gustoasă.martie) când depune icrele. în care abundă peşti mici. Acesta din urma dă rezultate foarte bune cu linguri ondulante sau rotative. etc. Pentru pescuitul cu peştisor viu înţepearea se face numai când se simte tracţiunea mai energică a răpitorului. uşor turtit lateral.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. mârloaie.8 kg (excepţional 20 . Icrele ştiucii sunt foarte apreciate. mârliţă. ştiucoiţa. etc. gura largă. limpezi cu fundul curat. Flancurile sunt marmorate cu pete maronii.50 cm (excepţional 1. in Romania se gaseste in Dunare si Delta. tiparul este prezent in tot bazinul dunarean. ele fiind în general în apropierea unui perete de stuf sau pâlc de papură.

pe plan local se consuma in mod regulat. Specie ocrotita de lege! ZGLĂVOACA (Cottus gobio) (Cottus poecilopus) Zglavoaca face parte din familia percidelor al carei membru este si bibanul. este aproape cilindric in portiunea de mijloc si usor plat lateral. ca si la noi. Daca este speriat. unde traieste in compania pastravului indigen. inotatoarele ventrale ale acesteia. dar nu cruta nici propriile icre sau alevini. de unde inghite si namol. In timpul zilei nu se prea misca. care prefera fundul malos si cu multa vegetatie. 33 . De obicei se hraneste in timpul noptii. acoperit cu solzi mici si cu un strat mucos care il fac alunecos. ca de multe ori si in timpul iernii. viermi. in trei portii. care aminteste de cel al broastei. Corpul. in total 1000015000 icre. intinzandu-se pana la orificiul anal. Femela depune icrele. in general. Tiparul are 10 mustati. ascuns bine sub piele. in vecinatatea caudalei. zglavoaca creste pana la lungimea de 6-10 cm. care consta din particule de vegetatie. putand fi gasit in aproape toate raurile montane din Europa. Tinut in mana. ziua fiind inactiv. iar doua scurte pe mandibula. In acest caz il gasim ingropat in mal. Se reproduce din martie pana in august. salaului. larve acvatice. dar atinge si 24-26 cm. mai lungi. mici crustacee. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Corpul este alungit si gros. In unele rauri montane din Maramures si Moldova poate fi intalnita o ruda apropiata a zglavoacei (Cottus poecilopus). inotand repede dintr-un loc in altul. Perioada de depunere a icrelor corespunde cu lunile februarie-martie. Gura larga este situata in varful botului. mihaltului etc. Este un peste foarte raspandit. Are un cap mare si lat. fiind un peste fricos. Sub ochi. moluste mici etc. In medie. mai mult ingropat in namol. se gaseste in ape fara nici o miscare. tiparul are cate un ghimpe ascutit. in general. Lungimea obisnuita este de 18-20 cm. ajungand rareori la 12-13 cm. stiucii. sare brusc din ascunzis. Carnea sa este gustoasa. Tiparul este o specie de peste de apa dulce. absoarbe aerul atmosferic si prin anus elimina dioxidul de carbon. putin strins cu degetele. pe langa hrana preferata. provocand astfel pagube in randurile speciilor mai valoroase. Acestui sunet (chitcait) ii datoreaza si denumirea de tipar. sunt impodobite cu 5-15 dungi maronii. fara solzi. dar apare si in raurile de ses cu un curs foarte lent. aproape cilindric in sectiune. cu un colorit mai bogat. Coloritul zglavoacei variaza mult in functie de mediul in care traieste exemplarul respectiv. ceea ce-i permite sa reziste mult timp si in albiile care au secat. Prin intestinul gros. emite un sunet caracteristic datorita eliminarii bruste a aerului din intestin prin anus. Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit. Hrana acestui pestisor se limiteaza de obicei la ceea ce aduce spre el curentul apei. Tiparul are posibilitatea sa respire prin intestine. Scormoneste tot timpul fundul baltii. detritus organic. precum si icrele si puietul foarte tanar ale altor pesti. Meniul consta din insecte si larvele acestora. puternic vascularizat. alte vietuitoare mici. Pescarii il folosesc ca nada vie la pescuitul somnului. melci. dintre care 6 langa gura. Ochii privesc in sus.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.

Arges) si afluentii lor. Este activa mai ales noaptea. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Denumiri populare: fâsa mare (Cobitis elongata). incepand cu zona pastravului si pana la varsarea Dunarii in Marea Neagra. salau. materii vegetale. Bistrita. Mures. cu substrat malos. icre ale unor specii de pesti. Traieste in general in apele statatoare sau lin curgatoare. in majoritatea raurilor (Prut. Poate atinge o lungime maxima de 15 cm si o greutate de 20 g (majoritatea exemplarelor masoara 8-10cm si cantaresc 7-10g).ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Siret. Olt. Bega. Tarnave. Aspect: Corpul pestelui este alungit si puternic comprimat lateral. acestia insa lipsind cu desavarsire de-a lungul liniei laterale. larve ale diferitelor insecte. in mlastini. Somes. dar si apele de deal si de munte cu fund malos. Este folosita ca momeala vie in pescuitul rapitorilor de talie mare: somn. ziua stationand. in apropierea fundului. Dunare si Delta ei. Se hraneste cu rame. fiind acoperit cu solzi mici si desi. Coloritul zvarlugii este cafeniu-cenusiu sau galbui. sfârleaza (Cobitis aurata radnensis) şi dunariţa (Cobitis aurata bulgarica). ZVÂRLUGA (Cobitis Taenia) 34 . Gura este prevazuta cu 6 mustati. Raspandire: in paraie. Sub fiecare ochi are cate un spin osos si foarte ascutit. aproape nemiscata. stiuca. moluste si crustacei de mici dimensiuni. Niraj. aproape de aceeasi grosime pe toata lungimea sa. Mai poate fi intalnita si-n barajele de acumulare. viermusi. seminte ale unor plante.

bacaliarul este un gadid tipic din Marea Neagră. Partea ventrală este albicioasă.Carnea acestui peşte este gustoasă şi se aseamănă cu cea a obletului. cu o dungă pe toată lungimea sa. Acest peştisor marin. ATERINA (Atherina boyeri) Reprezentant al peştilor din apele reci. este o specie locală a Mării Negre. Este hrana preferată a morunului. Este foarte agilă şi foarte greu de prins. Exemplarele tinere sunt aproape transparente. În lungime.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. maximum 12 cm. BACALIARUL (Odontogadus merlangus euxinus) 35 . exemplarele obişnuite fiind însă de 20 . Pătrunde şi în lacurile litorale dulci sau sărate deoarece rezistă la mari oscilaţii de salinitate. Aripioara caudală este mare şi cu marginea dreaptă. îl constituie mustaţa de sub falca inferioară. din cauza structurii deosebite a muşchilor. bacaliarul poate creşte până la 50 cm. iar cea anală din două segmente. pe lângă cele amintite. lung de 9-10 cm. căutându-şi hrana în partea mai îndulcită a mării. Aterina migrează pe lângă ţărm în cârduri mici. însă primavara se apropie de mal.25 cm. Din ficatul lui se extrage renumita untură de peşte. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ PEŞTI DE APĂ SĂRATĂ Aterina are corpul argintiu. Aripioara dorsală este formată din trei segmente distinct delimitate. Un semn de recunoaştere. Trăieşte la adâncimi de 60-80 m. Pe corp are o pigmentaţie brun-albăstruie sau galben-cenuşie cu reflexe violete şi roşiatice.

Culoarea generală a corpului este roşie. albăstrui. Trăieşte pe funduri pietroase. barbunul se hrăneşte cu vieţuitoare de fund şi resturi vegetale. el este caracterizat prin corpul berbecat şi prin prezenţa sub falca inferioară a două mustăţi lungi. Mării Mediterane şi în Oceanul Atlantic. Barbunii sunt mult apreciaţi pentru carnea lor foarte gustoasă. ce au aspect de inscripţii. Obrajii sunt roz-portocalii. cu 7-9 benzi verticale albastru întunecat pe laturile corpului. iar laturile corpului şi ale abdomenului sunt alb-argintiu cu pete roşii.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. cu solzi ctenoizi. ce acoperă mai mult sau mai puţin operculul şi preoperculul. BOUL DE MARE (Uranoscopus scober) 36 . explorând fundurile bogate în hrană. Barbunul îşi duce toată viaţa în cârduri mici. cu dungi şi pete neregulate. Bibanul de mare este răspandit în Atlantic. Operculul are 3 ghimpi în partea posterioară. Ducându-şi viaţa pe fundul mărilor. întâlnindu-se în apele Mării Negre. Marea Mediterană şi Marea Neagră. Culoarea generală a bibanului de mare este roşie-cărămizie. cu dinţi fini în perie. care se desprind însă foarte uşor. între cele două părţi ale ei existând o oarecare distanţă. BARBUNUL (Mullus barbatus) BIBANUL DE MARE (Serranus scriba) Bibanul de mare atinge lungimea de 20-30 cm. Înotătoarea dorsală este dublă. hrănindu-se cu peşti mici şi creveţi. Pedunculul codal este înalt. printre care se disting şi dinţi conici ce au aspect de canini. Corpul şi capul sunt acoperite de solzi mari. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Barbunul este un peşte cu o largă răspândire. înotătoarele sunt galbene. trecând şi pe linia laterală. Peşte de fund. Corpul bibanului este uşor comprimat şi alungit. oblică. Cerul gurii are dinţi mici. Reproducerea poate fi normală sau prin autofecundare. Gura este mare. potrivit de mari. adânci. Operculul este cu o pată întunecată.

aterina.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. unde a venit din Marea Mediterană. barbuni şi bacaliari. Aceasta asimetrie este însă secundară. se pot conserva. alături de ochiul stâng. iar greutatea de 8-10 kg. care este pelagic (de suprafaţă). Boul de mare atinge lungimea de 30 cm. La exemplarele adulte corpul este acoperit cu solzi mici şi butoni osoşi mari. prevăzut pe cap cu nişte prelungiri asemănătoare coarnelor de la vite. ochiul drept este aşezat pe partea stângă. în partea pe care stă culcat calcanul. Explicaţia este simplă: din gură îi atârnă un filament. Calcanul este culcat pe latura dreaptă şi. Numele de bou de mare se trage de la corpul său umflat. brăzdat de dungi brune şi albe. mărunte şi fine ca nisipul mării. Carnea sa gustoasă. fără prea mari eforturi.80 m. Are însă capul ceva mai mare. Lungimea la care ajunge calcanul este de 1 m. se hrăneşte cu pui de peşte şi viermişori. Capul este învelit cu plăci osoase. pe dreapta şi devine bentonic (de fund). comprimat foarte mult lateral şi culcat pe o parte.60-0. Obişnuit. cântărind 3-4 kg. La exemplarele tinere lipsesc spinii de pe butoane. dacă privim peştele de deasupra. Paşcani – IAŞI 2009 Boul de mare este răspândit în mările care scaldă ţărmurile Europei. calcanul este lung de 0. Aripioara dorsală este cea care înconjoară corpul pe partea stângă. Un semn distinctiv al acestui peşte îl constituie prima aripioară dorsală de culoare albă. albă. de aceea. calcanul este un peşte răpitor. ceea ce vedem deasupra este latura lui stângă şi nu spatele. guvizi. pe care peştişorii. În mijlocul fiecărui buton se află un spin subţire. Dupa înfăţişare ar părea paşnic. crezând că este vreo algă. Fenomenul de asimetrie se petrece dupa două luni când se culcă pe una din părţi. În mod obişnuit stă înfundat în stratul de nisip sau de nămol de pe fund şi. adică peşti bentonici şi peşti care cârduiesc iarna în vecinatatea fundului. se consumă în stare proaspată. La înfăţişare seamănă cu dracul de mare. 37 . Când ne uităm la calcan. dulce parcă ar fi pui. întrucât apare în timpul dezvoltării. care consumă în special hamsii. Reproducerea are loc vara (iunie-iulie). Din ou eclozează la început un peştişor cu simetrie bilaterală perfectă. Aceste specii au corpul asimetric. Icrele. iar aripioarele pectorale se găsesc una dedesubt şi alta deasupra. apropiindu-se de maluri în căutarea hranei. buzele mai umflate şi coloritul cenuşiu-cafeniu. Aceştia se găsesc pe ambele laturi ale corpului. dând un produs bun de calitate. Gura este terminală. se reped să-l mănânce şi cad pradă amăgirii. el trăieşte şi în Marea Neagră. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CALCANUL (Scophthalmus maeoticus) Calcanul poate fi socotit reprezentantul tipic al speciilor de peşti ce fac parte din ordinul pleuronectiformelor.

Prezenţa butonilor dovedeşte că ceea ce vedem deasupra nu este spatele. lungimea obişnuită fiind de 20-30 cm. în gropi adânci şi cu fund tare. Cambula nu creşte mai mult de 35 cm. Corpul prezinta 12-17 scuturi dorsale. ascuţit. acoperit cu solzi mici. lipsită de oase mărunte. nu are capul rotund. abdomenul are o culoare gălbui-roz.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. dar aceasta după ce trece de 16 ani. 58-70 laterale. etc. lângă cap. iar greutatea 100 300 g. cât şi de-a lungul liniei laterale. Hibernează în fluvii. Se reproduce în aprilie-mai. retrăgându-se în mare. pătrund în lacurile litorale şi chiar în gurile fluviilor. Labanul este cel mai mare şi cel mai valoros dintre chefalii Mării Negre. crustacei. CEGA (Acipenser ruthenus) Chefalul mare (labanul) seamană cu cleanul. morunul. zoobentofag. Aici caută apă încălzită şi fundul bogat în detritus. Labanul creşte mai repede decât celelalte specii de chefali. CHEFALUL MARE (Mugil cephalus) 38 . Trăieşte pe fundurile nisipoase de unde îşi adună hrana: peşti.3 kg. Trăieşte în Marea Neagră. alungit. Caracterul care variază cel mai mult este lungimea botului. Începând cu luna mai migrează spre coastă. Stau aici până când apa începe să se răcească. Spatele este cenuşiu sau cafeniu cu nuanţe verzui. ci una din laturile corpului. având capul mai turtit. păstrugă şi nisetrul. se întâlnesc butoni osoşi. La baza aripioarelor anală şi dorsală. deosebindu-se astfel mai multe varietăţi. iar greutatea 300-1000 g. 12-18 ventrale. uşor asimetrice. moluşte. Ochiul este prevăzut cu o pleoapă adipoasă foarte dezvoltată. dar este mai mare ca acesta. Atinge dimensiuni de 90-120 cm. Trăieşte circa 22 de ani. este acoperit de solzi până la vârful botului. iar aripioarele perechi sunt apropiate unele de altele. mare şi turtit dorsoventral. viermi. Are o carne gustoasă. Botul este alungit. mai gras. ci rombic. Este o specie de apă dulce şi limpede. Se hrăneşte cu crustacee şi larve de insecte. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CAMBULA (Platichthys flessus luscus) Spre deosebire de calcan. Are o carne gustoasă. Marea Baltică. Lungimea maximă la care ajunge este de 63 cm şi greutate de 3. Există hibrizi cu viza. pe care îl consumă cu viermii şi larvele de insecte care se găsesc în el. Lungimea obişnuită este însă de 25-30 cm. Capul. triunghiular.

rotunjit. uneori. ostreionul) are botul ascuţit şi acoperit de solzi până la orificiile nazale anterioare. exemplarele obişnuite fiind de 30-50 cm lungime şi 300-500 g greutate. Trăieşte pe funduri cu facies mitiloid şi este rar pescuit la ţărm. încât pare inexistentă. COCOŞELUL DE MARE (Blennius tentacularis) 39 . pata aurie de pe opercul. ostreinosul are aceleaşi obiceiuri. Spaţiul interorbital este puţin convex. Peşte marin. Pe bărbie. acoperit cu solzi începând de la nările posterioare. Tentaculele supraorbitale sunt bine dezvoltate. face ca acestui soi de chefal să i se spună chefalul auriu. CHEFALUL AURIU (Mugil auratus) Chefalul mic (ilarul. Prinsă ca o mică mărgea. 3 dungi negricioase în zigzag. Ca şi labanul. CHEFALUL MIC (Mugil saliens) Este răspândit în Marea Mediterana şi Marea Neagră în lungul ţărmurilor. Pleoapa adipoasă este puţin dezvoltată. cu linii şi puncte mici. ramnificate sau de forma unor palete. El are capul lat. când cântăreşte 800 g. cu colţurile gurii trecând puţin de verticala posterioară a ochilor. pe când labanul suportă mai bine apele dulci. cu singura deosebire că preferă apele sărate celor dulci. Pătrund în lacurile litorale în căutarea hranei şi a apelor calde. Pleoapele adipoase lipsesc. Culoarea cenuşie-roşcată. câte un canin mare şi curbat înapoi. Pe fiecare falcă. Dimensiunile la care ajunge sunt mai mici faţă de celelalte specii de chefali. trăieşte în cârduri şi se deplasează foarte rapid. Lungimea maximă la care poate ajunge acest peşte este de 50 cm. Lungimea obişnuita este de 9-10 cm.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Evită apele îndulcite. Botul scurt. de o parte şi alta. De regulă are 20-30 cm şi greutatea de 80-400 g. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Popular mai este numit singhil. cafenii sau negre.

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CODUL DE PACIFIC (Gadus macrocephalus) CODUL DE ATLANTIC (Gadus morhua) CODUL NEGRU DE ALASKA (Gadus ogac – Greenland) CODUL EGLEFIN (Melanogrammus aeglefinus) 40 .

eglefin. răspândit în zonele nordice ale Oceanului Atlantic şi ale celui Pacific. greenland. CODUL LENG . dar are spinarea mai gheboasã. respectiv 4 kg. preponderent în Oceanul Atlantic. cu nuanţe mai deschise pe burtă. acoperit cu solzi mici. Codul propriu-zis sau morua (Gadus morhua). având corpul mai mult sau mai puţin alungit. moi şi zimţaţi. gălbui cu pete maronii şi de talie mai mică. corbul de mare trăieşte în Oceanul Atlantic şi în bazinul mediteranean. extrem de rar 50 cm şi greutatea de 1 kg. Este peştele de consum cel mai important din lume. CORBUL DE MARE (Corvina umbra) 41 . cel din Pacific (Gadus macrocepahlus) este mai deschis la culoare. În mod obişnuit corbul de mare atinge lungimea de 30 cm. Caracteristice la corbul de mare sunt nările bine pronunţate. Adesea. Nu prezintă importanţă economică. are spatele cenuşiu cu pete rotunde cafenii. aşezate înaintea ochilor. Gadidae.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.LINGCOD (Ophiodon elongatus) Peşte rar la ţărmul Mării Negre. Seamănă întrucâtva cu un crap. pollack (cod negru). Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CODUL POLLACK (Pollachius virens) Codul este un peşte marin din fam. Coloritul general este cafeniu închis. atinge lungimea de 1. sub denumirea de cod se comercializează şi celelalte specii de gadidae.5 m. leng.

Gura nu prea mare. DORADA (Sparus aurata) DRACUL DE MARE 42 . Pe spate şi pe laturi este pigmentat cu pete albe-spălăcite sau albe-gălbui. Abdomenul este albicios. COROSBINA (Blennius sanguinolentus) Este un peşte răspândit pe coasta estică a Atlanticului şi în Marea Mediterană. uneori chiar în linia de spargere a valurilor pe plajă. Deasupra ochilor se află o pereche de tentacule mărunte. Dorada formează în tinereţe cârduri şi îşi caută hrana în apropierea malului. În general preferă întinderile de nisip şi zonele bogate în vegetaţie. Se hrăneşte cu moluşte (consumă numai carnea. aceasta specie este bine reprezentată în Marea Neagră. Reproducerea are loc către sfârşitul iernii. Unica înotatoare dorsală este foarte lungă. în partea anterioară.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Are o lungime obişnuită de 25-35 (rar 50) cm. cu câte 6 dinţi conici. iar pe burtă galben. preferă apele calde. iar în Marea Neagră destul de rar. uşor curbaţi pe fiecare falcă. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Denumita popular corosbină. Peşte marin. bucăţile de cochilii le aruncă). Coloritul este verde sau cenuşiu-verzui. cât şi pentru carnea sa foarte gustoasă. şi cu molarii în 3 rînduri pe mandibulă şi în 4-5 rânduri pe maxilă. Spatele şi capul verzui-albăstrui. cu solzi subţiri. Adulţii devin mai solitari. îngustat şi comprimat lateral în cea posterioară. Caracteristic este hermafrodismul său periodic. Corpul foarte turtit lateral. Obişnuit măsoară 13-16 cm. Laturile argintii cu reflexe gălbui-aurii. oval. are oarecum forma unui mormoloc de broască. potrivit de mari. Este apreciat pentru spectaculozitatea pescuitului. Corpul gros în partea anterioară. ramificate de la bază ca o tufă. Nu prezintă importanţă economică. întinzându-se din dreptul operculului până aproape de baza înotătoarei caudale.

sturionii şi alţii. salăul. gingirica se reproduce în mare. dar şi în lacurile salmastre şi dulci. în sus. în special în lunile aprilie-mai. cu umbre galbene şi albastre pe laturi. îi dau o înfăţişare bizară. iar prima este mai scurtă. fusiform. care consumã cantităţi uriaşe de gingirică. de unde pătrunde în fluvii şi lacuri. bulbucaţi. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Pe fundul nisipos al mării. iar abdomenul are o carenă bine dezvoltată. trăieşte dragonul sau dracul de mare. asemănător nisipului şi presărat cu mai multe puncte negricioase. Culoarea predominantă a corpului este cenuşie-roşiatică. pedunculul caudal lung şi îngust. Coloritul corpului galbencenuşiu. pui de peşte. Acest peşte nu depăşeşte ca lungime 30-40 cm. Corpul său este comprimat lateral. cu diametrul de circa 1 mm. la apă puţin adâncă. cu bot scurt şi cu ochii mari. Aripioara anală are două radii mai lungi decât la celelalte aripioare. trăieşte atât în mare. Prima înotătoare dorsală este formată din ţepi veninoşi a căror înţepătură este foarte dureroasă. Reproducerea se face în apele mării din vecinătatea coastelor. şi mai cu seamă cu pui de calcan. consumând zooplancton mărunt. Capul umflat. Ochii sunt lipsiţi de pleoape adipoase. Cele două aripioare dorsale sunt mai distanţate decât la ceilalţi guvizi. pe fundurile nisipoase. iar la femele rar 12-13 cm. GINGIRICA (Clupeonella delicatula) Guvidul acesta de talie mică. primăvara şi vara. la temperatura apei de 13-20 °C. Aceasta specie este ocolită de pescari. O femelă depune între 5-20 mii de icre mărunte. GUVIDUL DE NISIP (Pomatoschistus microps leopardinus) Guvidele negru trăieşte prin grotele formate de stavilopozi lângă diguri. constituind astfel o verigă între plancton şi peştii răpitori sau carnivori. cum sunt scrumbia de Dunăre. al Mării Caspice şi al Mării Azov şi este răspândit în părţile îndulcite ale acestora.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. crustacee. GUVIDUL NEGRU (Gobius niger) 43 . ATENŢIE LA ŢEPII DRACULUI ! (Trachinus draco) Acest peşte trăieşte în bazinul Mării Negre. Dimensiunea obişnuită este la masculi de 8-9 cm. Gura mică are poziţia oblică. Se hrăneşte cu viermi. în apropierea ţărmului. Este un peşte exclusiv planctonofag. iar burta albă. 5-6 cm. buzele fiind subţiri. la întuneric. ea produce umflarea puternică a piciorului sau a mâinii înţepate. cât şi lacurile litorale salmastre sau dulci. Peşte de cârd. El are corpul alungit.

Operculul şi baza înotătoarei pectorale sunt neacoperite de solzi. ajungând la lungimea de 30-35 cm. mai lat decât înalt. formând o ventuză cu care peştele se poate fixa pe stâncă. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Cel mai frecvent guvid din apele Mării Negre este strunghilul. Hanosul este galben-închis sau brun pe spate şi pe laturi. cafenii sau negre. dispuse neregulat. Pe laturi se disting 2-6 dungi transversale. obtuz şi foarte convex. stropit cu pete brune neregulate. GUVIDUL DE MARE (Gobius cephalarges) 44 . Coloritul general este galben deschis. pedunculul caudal lung. Înotătoarele sunt cenuşii.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Botul lui este scurt. iar capul mare. Creşte până la lungimea de 20-25 cm. pe fundul pietros. iar colţul şi ismul operculului sunt acoperite cu solzi. neregulate. GUVIDUL HANOS (Gobius batrachocephalus) Trăieşte pe fundul pietros al Mării Negre. Predomină culoarea gălbuie-întunecată. şi greutate de 600 g. Ochii hanosului sunt mari. cu buza superioară groasă şi lăţită lateral. apropiaţi. puternic turtit dorso-ventral. stropite cu pete mărunte. situaţi în partea superioară a capului. GUVIDUL STRUNGHIL (Gobius melanostomus) Hanosul trăieşte pe fundul pietros al Mării Negre la adâncimi mai mari decât ceilalţi guvizi. Este un peşte cu capul turtit dorso-ventral. Coloritul corpului este variabil. evidentă. Faţă de ceilalţi guvizi are corpul ceva mai gros şi înalt. crustacei şi peşti mici. El este cel mai mare guvid. stropit cu pete întunecate. Specie tipic marină se hrăneşte cu moluşte. hrănindu-se cu animale de fund preferând moluştele. La această specie pedunculul caudal este scurt. în vecinatatea ţărmului. Are corpul cilindric. Se întâlneşte în mod excepţional în apele salmastre sau dulci. Hanosul are o carne gustoasă. gros. La baza primei înotătoarei dorsale se află o pată neagră. Strunghilul trăieşte în zona litorală a mării. Se hrăneşte mai ales cu crustacee şi creşte până la lungimea de 20-25 cm. comprimat lateral şi înalt. corpul fiind presărat cu pete brune şi negricioase. În perioada de reproducere corpul masculilor se înegreşte complet. Ca şi la ceilalţi guvizi înotătoarele ventrale sunt unite.

pe când cele pectorale sunt de culoare închisă. Acest peştişor de 8-12 cm lungime şi 8-10 g greutate. Heringii produc anumite zgomote care probabil sunt o formă de comunicare a lor.verzuie. Fălcile sunt prevăzute cu dinţi mărunţi. calcanul. hamsia este o verigă intermediară între fiinţele microscopice ale zooplanctonului şi peştii mari răpitori care predomină în mări şi oceane. Lungimea minimă admisă a hamsiei ce poate fi reţinută după capturare este de 7 cm. Deşi seamănă cu scrumbiile. uneori de zeci de mii de indivizi. În timpul zilei rămâne în adâncime şi numai noaptea se ridică la suprafaţa apei. femelele depunând icrele de culoare albă care apoi sunt fecundate de masculi în apă.70 m. fiind atraşi de 45 (Clupea pallasii) . Este un peşte cu un corp suplu alungit. atinge maturitatea sexuală la 11 luni. melci de mare sau puiet de peşte. morunul. Din Marea Neagră ea migrează pentru hrănire în Marea Azov. Speciile mai importante sunt heringul din Atlantic (Clupea harengus) şi heringul din Pacific (Clupea pallasii). Se reproduce din mai până în septembrie. care rareori atinge lungimea de 20 cm.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. dar şi a delfinilor. HAMSIA (Engraulis encrassicholus) HERINGUL (Clupea harengus) Heringul este unul dintre peştii cei mai importanţi pentru consum. Înotătoarele abdominale şi codale sunt aproape transparente. Abdomenul este de culoare argintie. Ca şi gingirica. se hrăneşte cu plancton ca şi crusatecei mici. Pe coadă se observă o formă de solzi mici. Heringul trăieşte în bancuri mari. Spatele este de culoare cenuşie albăstruie . Icrele fecundate sunt lipicioase şi se lasă la fund unde se lipesc de pietre sau plante. copepode şi chiar fitoplancton. Perioada împerecherii depinde de numărul bancului şi are loc în apropiere de coastă la o adâncime de 40 . a furtunarilor şi a pescăruşilor. scrumbia albastră. Hamsia trăieşte în cârduri masive. Durata de viaţă este de 2-3 ani. aşezaţi perechi. consumând zooplancton. întreprinzând migraţii de-a lungul mării şi pătrunzând ocazional în lacurile litorale salmastre. iar cea a abdomenului albicioasă. corpul acoperit cu solzi putând să atingă lungimea de 45 cm şi o greutate de 1 kg. Specie precoce. ochii mari şi gura despicată până spre uperculi. La temperatura de 9 °C eclozează puietul care are o dimensiune între 7 şi 9 mm şi care. Hamsia este un planctonofag. Culoarea generală a corpului este albăstrui-închisă. Hamsiile constituie hrana preferată a multor peşti marini răpitori. cum sunt pălămida. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Hamsia are corpul lat. totuşi nu face parte din aceeaşi familie. care poate fi punctat. este foarte răspândit în Marea Neagră.

Răspândit în aproape toate mările cu apă caldă.7 ani să fie apţi de reproducţie. iar ca greutate 2-3 kg şi excepţional 15-20 kg. Lufarul este înzestrat cu atributele tipice unui răpitor. Din cauza formei foarte lăţite a corpului limba de mare are puţină carne. Solzii de pe corp sunt mai aspri pe partea dorsală. Culoarea corpului este cenuşie-albăstruie pe spate. Paşcani – IAŞI 2009 lumină.50 m). LUFARUL (Pomatomus saltatrix) LUPUL DE MARE 46 . ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Peşte marin de fund.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. urcă la suprafaţă unde se hrănesc cu plancton. aterine. Faţa cu care stă culcat pe fundul apei este albă. ajungând la vârsta de 3 . stavrizi. lipsind butonii osoşi. cît şi la fundul apei. mai mărunţi pe cealaltă parte. Atinge dimensiuni de 30-50 cm. Limba de mare trăieşte ascunsă pe fundul de nisip al plajelor marine de unde îşi vânează hrana: insecte şi crustacee. Se hrăneşte înghiţind cu lăcomie din bancurile de scrumbii. stă culcat pe partea dreapta a corpului care a devenit partea dorsală. Ca lungime maximă atinge 30 cm. presarată cu pete negre sau cu un desen marmorat. etc. LIMBA DE MARE (Solea lascaris nasuta) Lufarul este unul din cei mai lacomi şi mai de temut peşti marini răpitori. Gura este terminală. El are dentiţie puternică şi înoată cu viteză atât la suprafaţă. În jurul gurii se observă bine franjurile. argintie pe laturi şi burtă. acoperind-o. Un hering de Atlantic poate trăi peste 20 de ani. (rar 1-1.. el trăieşte şi în Marea Mediterană şi zona litorală a Mării Negre. La acest peşte se întâlneşte frecvent fenomenul de mimetism. culoarea corpului schimbânduse foarte uşor după culoarea fundului. iar falca superioară se prelungeşte peste cea inferioară. Are o carne foarte gustoasă. obişnuit pescuindu-se exemplare de 10-20 cm. întregul proces fiind dirijat de ochi prin intermediul sistemului nervos. În poziţia de înot faţa dorsală este de culoare cenuşie-cafenie. mică.

Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Este răspândit pe coasta europeană a Atlanticului.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. cu solzi potrivit de mari. cu carnea mai consistentă şi cu iz marin mai puţin pregnant. în zonele tropicale şi subtropicale. În mod obişnuit are lungimea de 60-80 cm. de preferinţă în zonele îndulcite ale mării şi în cele stâncoase. Trăieşte în mare. la apa mai mică. Se reproduce în mai-august şi icrele sunt plutitoare. Corpul mai mult sau mai puţin cilindric. cu colţurile trecând de verticala anterioară a ochilor. rar fiind întâlnit în Marea Azov. Fălcile şi cerul gurii au dinţi în perie. alungit. nu prea departe de ţărm. Linia laterală se prelungeşte şi formeaza 3 rânduri. crustacei sau viermi.4 m si 15 kg. Lupul de mare are culoarea cenuşie-argintie. în general peste 50 m. MACROUL (Scomber japonicus) Este un peşte de fund ce preferă adâncimile mai mari. În apele noastre marine este semnalat în dreptul lacului Razelm până aproape de Mangalia. iar noaptea se apropie de mal. Se hrăneşte cu mici vietăţi marine: peştişori. Poate atinge 65 cm si 3 kg. unde îşi petrece ziua. fiind înrudit cu codul. aspri (ctenoizi) pe corp şi netezi (cicloizi) pe ceafă şi obraji. (Dicentrarchus labrax) Este un peşte răspândit aproape pe tot globul. Are o valoare gastronomică ridicată. Se deosebeşte de celelalte varietăţi prin culoarea albastru închis a spatelui care coboară până sub burtă. iar noaptea urcă spre suprafaţă. în Marea Mediterană şi în Marea Neagră. rar atingând 1 m. Preoperculul este zimţat pe marginea posterioară. MERLUCIUSUL (Merluccius merlucius) 47 . Se hrăneşte cu alevini şi peşti din speciile mici. Pe opercul are o pată clară cafenie. ziua stă în apropierea fundului. Poate ajunge la 1. Are radiile branhiostege. iar pe opercul are 2 ţepi. pui de cefalopode. Uneori ajunge şi în Marea Neagră. Din punct de vedere calitativ cel mai recomandat este macroul de Atlantic. Se hrăneşte cu peşti. crustacee şi viermi marini. iar limba cu dinţi foarte fini şi deşi. întunecată. Ca toate speciile de macrou este un peşte pelagic ce trăieşte în bancuri mari. Gura o are mare.

cu subspecie şi în Marea Neagră. încât botul devine moale. O femelă de 100 kg. La exemplarele tinere el are formă triunghiulară. fenomenul de îngropare a scuturilor în piele pe măsura înaintării în vârstă se petrece pe tot corpul morunului. NISETRUL 48 . 41-52 de scuturi laterale şi 9-12 scuturi ventrale. Acest adevarăt uriaş al apelor are corpul ca un trunchi gros.5-3 mm şi culoarea cenuşie.500 kg greutate şi 9 m lungime. Icrele de morun sunt mai mari decât ale celorlalţi sturioni. în vârstă de circa 20-25 de ani. Este foarte apreciat pentru carnea albă şi gustoasă. Spre deosebire de ceilalţi sturioni. La exemplarele mai vârstnice aceste scuturi se îngroapă în piele. ci şi gigantul peştilor din Marea Neagră. poate depune 8. având diametrul de 2. Astfel. De altfel. în general. este ascuţit la vârf şi acoperit cu scuturi tari. care nu cresc. botul morunului este scurt şi moale.000. exemplarele pescuite obişnuit în faţa gurilor Dunării măsoară doar 2-2. Asa se explică de ce exemplarele vârstnice au pielea lipsită de scuturi. ajunge la 30-40 cm lungime. El este considerat nu numai sturionul cel mai de preţ.000 kg au aproximativ 75 de ani. Dacă unele exemplare ajung la dimensiuni mari şi greutăţi apreciabile.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.5 m şi cântăresc 40-80 kg. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ MERLANUL (Merlangius merlangus ) Face parte din fam. aproape neagră. Se întâlneşte în Oceanul Atlantic şi în Marea Mediterană. La exemplarele tinere se observă 11-14 scuturi dorsale. capul lui este mic în raport cu corpul. iar cea a abdomenului albă. întrucât s-au pescuit exemplare de 1. cenuşie. exemplarele de 1. Exemplarele pescuite în mare au o culoare mai închisă.000 de icre. Culoarea corpului este. Morunul face parte din grupa peştilor care trăiesc mult. alungit spre cele două extremităţi. gadidae (cod). având corp alungit cu solzi mici şi netezi. MORUNUL (Huso huso) Cel mai valoros peşte al apelor noastre este morunul. Maturitatea sexuală a morunului apare la vârsta de 15-18 ani la mascul şi 16-21 de ani la femelă.

cu puiet de chefal şi câteodată îşi devorează puii. La exemplarele pescuite în mare coloritul este închis. 28-50 de plăci laterale şi 6-14 plăci ventrale. Coloritul este. iar greutatea 8 kg. Corpul. scobită adânc. Limba şi interiorul gurii sunt negre. după morun. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ În familia sturionilor. precum şi după prezenţa a numeroşi dinţi puternici. Se mai disting 8-9 linii întunecate. şi anume guvizi. îngroşat în partea din faţă şi îngust spre coadă. în timp ce nisetrul din Dunãre are o culoare galbuie. Maturitatea sexuală apare la 8-14 ani la mascul şi la 10-20 de ani la femelă.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. exemplarele pescuite în mare având o culoare aproape neagră. După moarte devine neagră pe spate. Rareori manâncă peşte. Rezultă deci că reproducerea nu se face în fiecare an. iar abdomenul argintiu. care formeazã scuturi rânduite astfel: 9-16 dorsale. Nisetrul trăieşte până la 45 de ani. 85 cm. nisetrul întreprinde migraţii şi toamna (august-septembrie). (Acipenser guldenstaedti) Acest răpitor marin are corpul alungit. Înotatoarea caudală. dispuse tot în şiruri. Coloritul pălămidei este frumos. de icre de culoare cenuşie-negricioasă.5-2 m lungime. De aceea. Botul este lung şi lăţit. PĂLĂMIDA (Sarda sarda) Dintre toţi sturionii. se află mici plăcuţe stelate. atinge lungimea de 80-120 cm şi greutatea de 12-15 kg. nisetrul se reproduce în fluvii. Exemplarele care migrează vara şi toamna rămân în fluvii până în primăvara următoare când se reproduc. Înotătoarea dorsală este dublă. Peşte marin migrator. De asemenea. Botul este scurt. întrecut doar de chefal. unde se deplasează primăvara. păstruga are talia cea mai zveltă şi mai elegantă. iar cea anală de şapte pinule. iar în apele mării consumă de preferinţă crustacee şi polichete. Ca şi ceilalţi sturioni are corpul acoperit cu cinci şiruri de plăci osoase. În stare vie ea este de un albastru închis pe spate. În Dunăre urcă până dincolo de Porţile de Fier. are doi lobi lungi. ci la doi sau chiar la trei ani. Se mai recunoaşte după botul alungit şi ascuţit. nisetrul ocupă. nisetrul se aglomereazã în zonele cu midii. un loc important. de obicei. O femelă de 15 kg depune până la 1 mil. printre cele cinci rânduri de scuturi puternice de pe corp. unde rămân în faţa gurilor fluviului până ce ating vârsta de 2-3 ani. iar cele din Dunãre o 49 PĂSTRUGA (Acipenser stellatus) . în martie-mai. zvelt la exemplarele tinere şi gros fusiform la exemplarele adulte. Exemplarele tinere au benzi transversale lungi. rotunjit şi lat. Puii de nisetru vieţuiesc în Dunăre până în iunie-iulie când coboarã în mare. Lungimea atinge max. hamsii. Pe lângă migraţia de reproducere de primăvară. Hrana puilor de nisetru în Dunăre o constituie crustaceele şi larvele de chironomide. pescuindu-se însă uneori şi exemplare de 1. iar laturile capătă o culoare violetă deschisă sau cenuşie. Obişnuit. 9-14 ventrale. Coloraţia corpului variază după mediul în care trăieşte. 26-43 laterale. acest peşte se hrăneşte cu şprot. galben-cenuşiu. care cântăresc 25-60 kg. fiind urmată de opt pinule. După această perioadă se retrag la adâncime. scrumbii. datorită valorii sale economice. stavrizi. înguste şi dispuse oblic. Răpitor lacom şi nesaţios. Pălămida este un înotator foarte bun. este acoperit de 5-19 plăci dorsale.

Este unul dintre cei mai temuţi peşti din mările şi oceanele lumii. iar în mare cu crustacee (gamaride si miside). Păstrugile vârstnice se hrănesc cu moluşte mici şi cu peşti. atacând chiar balenele. bine dezvoltaţi. Caracteristic acestei specii o reprezintă botul foarte lung (rostul) ce depăşeşte mult restul capului. de care trebuie să se ţină cont. exemplarele obişnuite măsurând 80-100 cm şi cântărind 5-8 kg. Toata puterea şi îndrăzneala lui stau în maxilarul superior. zonele unde se înmulţeşte păstruga sunt cuprinse între Giurgiu şi Brăila. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Specie foarte plastică este prezentă în Oceanul Atlantic. lipsind în totalitate pe partea ventrală. în Dunăre. Maturitatea sexuală apare la vârsta de 3-7 ani. În Dunăre. se hrăneşte cu diverşi peşti de talie mai mică sau cu alte vieţuitoare marine. Culoarea acestui peşte este albăstruie cu reflexe roşietice sau brune pe partea dorsală. unele exemplare ajung până dincolo de Porţile de Fier. în alte ţări. PEŞTELE SPADĂ (Xiphias Gladius ) 50 .8 mm. Înotatoarea anală este concavă. Prima înotătoare dorsala este scurtă.6 . iar pigmentaţia se diluează pe părţile declive. Marea Mediterană şi exemplare răzleţe în Marea Neagră. iar greutatea aproape 70 kg. Gura este în general mare. Se reproduce în iunie-iulie. poate ajunge până la 250-300 kg şi o lungime de 3-4 m. Peşte răpitor. bătăios din fire. care acţionează ca o spadă puternică şi tăioasă. ajungând aproape până la nivelul cavităţilor nazale. când depune icre pelagice. puii se hrănesc cu larve de chironomide. Paşcani – IAŞI 2009 culoare cenuşie închisă. Marea Azov şi Marea Caspică. cantităţile de peşte sunt foarte ridicate. Femela depune până la 400 mii de icre de culoare neagră. Lungimea maximă la care poate ajunge este de circa 2 m. adânc scobită şi foarte înaltă în partea anterioară şi foarte joasă în cea posterioară. Specie de talie mare. de unde şi numele speciei. la fel şi ventralele. orizontală. Cu toate că la noi se întâlnesc doar sporadic exemplare ale acestei specii. Exemplare izolate pătrund în Marea Adriatică. mai ales guvizi. păstruga trăieşte în Marea Neagră. Peşte marin migrator. reprezentând peste 30% din lungimea corpului.1.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. cu o excavaţie centrală puternică. cu un diametru de 1. Oceanul Pacific şi Oceanul Indian. Este însă un peşte periculos pentru pescari. vorace şi foarte curajos. altfel se pot întampla accidente grave. La noi. De regulă. iar caudală este constituită din doi lobi lungi. Pentru reproducere migrează în fluvii.

iar ventrala şi anala sunt de un roz-deschis. La ţărmul mării pescarii o întâlnesc des când apa începe să se încălzească. Din această cauză înotătoarele pectorale par nişte aripi de rândunică. pectorala violetă cu pete roşcate la exterior şi verzuie sau albastre în interior. este netedă. Înotătoarea pectorală are cele trei radii ventrale libere. cât şi ca obiceiuri. Are capul mare. Ca lungime are obişnuit 60-70 cm. care prezintã o seamă de curiozităţi. asemenea unor gheare îndoite. dar fiind o specie rară în Marea Neagră nu prezintă importanţă economică. Corpul.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. iar abdomenul alb-gălbui. este îmbrăcat în culori frumoase: spatele brun-gălbui. Are o carne foarte gustoasă. RÂNDUNICA DE MARE (Trigla lucerna) 51 . acoperit cu solzi mici. iar coada este prevăzută în prima ei jumătate cu ţepi veninoşi. lipsită de solzi. de unde i se trage şi numele. putând atinge chiar 2 metri şi o greutate de 616 kg. ochii mari şi bulbucaţi. Din ficatul de pisică de mare se obţine ulei cu un bogat conţinut de vitamine. cu linii îndulcite. Pielea. laturile roşii-brune sau verzui. iar corpul este butucănos în partea anterioară şi subţire spre coadă. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Pisica de mare are o formă rombică. Coloritul viu si atrăgător situează rândunica de mare în rândul celor mai frumoşi peşti din Marea Neagră. cu proprietăţi antirahitice. care îi permit să se târască pe fundul apei. intră şi rândunica de mare. Ea ajunge până la lungimea de 66 cm şi greutatea de 3 kg. PISICA DE MARE (Dasyatis pastinaca) În rândul peştilor marini. moluştele şi crustaceii. Hrana ei o formează peştii. Rândunica de mare are aripioarele viu colorate cu diferite nuanţe: dorsala este roşie-brună sau roză. de culoare cenuşie-neagră sau verzuie-măslinie pe spate şi albicioasă pe burtă. atât ca înfăţisare.

cu dinţi ascuţiţi. ventral albicios. caudala heterocercă epibatică. inferioară. rizeafca este cea mai mică specie dintre scrumbiile de Dunăre. guvizii. la peste 20 km depărtare de ţărm. aterine. bogat în vitamina A. Pe partea ventrală rechinul are culoarea alb-gălbuie. Carnea de rechin se consumă. Este o specie relativ mică 90-170 cm. În coloraţia corpului predomină nuanţa cenuşiu-albăstruie. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Numit popular câine de mare. Gura transversală. Dorsal cenuşiu. unde se hrăneşte.Spre toamnă se retrage în mare. Masculii trăiesc mai mult în larg. Se reproduc în ianuare-martie. când au lungimea de 12 cm. rotunde. Fantele branhiale sunt pe laturile corpului. rechinul din Marea Neagră este de talie mică în comparaţie cu rechinii oceanici. Utilizarea ficatului. Este singura specie de rechin care trăieşte în Marea Neagră. Ochii sunt relativ mari. rizeafca nu se îngraşă ca scrumbia de Dunăre. obleţii etc. Specie ovo-vivipară (aplacentar) cu fecundaţie internă. femelele şi puii se apropie de ţărm. cu greutatea de 9 .. Acest duşman al cârdurilor de hamsii. reproducându-se în fluviu sau lac. guvizi. cu pete albe. Se întâlneşte pe toată platforma continentală.30 m adâncime. mai întâi adulţii şi apoi puii. ea nu depăşeşte talia de 20 cm. Are corpul relativ mai înalt şi mai comprimat lateral decât celelalte scrumbii albe.5 km de coastă şi la 20 . Pedunculul caudal este puternic dezvoltat. obişnuit deasupra fundurilor mâloase. când măsoară 15 cm. RIZEAFCA (Alosa caspia nordmanni) 52 . RECHINUL DE MAREA NEAGRĂ (Squalus acanthias) Relict ponto-caspic. Până la vârsta de 3 ani se hrăneşte cu larve de insecte şi cu crustacee mici.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. iar dinţii puţin dezvoltaţi. masculii rămân în larg la 3 . cu 2 dorsale precedate de un spin. intră în Dunăre şi în Lacul Razelm primavara de timpuriu. stavrizi. Mai târziu devine răpitoare.12 kg şi corp fusiform. barbuni. iar femelele la 3 ani. Vara. ce abundă în grăsime. atacând hamsiile. mai mult sau mai puţin bine individualizate. dar este aspră şi lipsită de grăsimi. fiind pescuite şi înregistrate ca atare. Se hrănesc cu scrumbii albastre. Exemplarele tinere de scrumbii de Dunăre se confundă adesea cu rizeafca. fiind pigmentat pe spate şi pe laturi cu un număr neregulat de pete albăstrui şi albe. migrând în cârduri. constituie baza preparării uleiului de peşte medicinal. al guvizilor. Maturitatea sexuală apare la masculi după ce împlinesc 2 ani. Nu are aripioară anală. În timpul migraţiei de primavară pentru reproducere. aşezaţi pe mai multe rânduri de maxilare. Specie migratoare. şi greutatea de 50 g. scrumbiilor albastre şi al altor peşti marini este un solitar convins. hamsii.

scorpia de mare este un peşte gheboşat. şi are aproximativ 50-60 grame. Această specie este ocolită de pescari. Ţepii înotătoarelor sunt alimentaţi de secreţia unor glande veninoase. în mai şi iunie. Până la 3 ani se hrăneşte exclusiv cu larve de insecte (chironomide) şi crustacei . eurihalină. iar prin august majoritatea adulţilor se reîntorc în mare. foarte rar 30 cm. Are ochiul egal cu lungimea botului şi dinţii îi are mai puţin dezvoltaţi decât la celelelte scrumbii. fiind o specie pelagică. corpul înalt. Se pescuieşte primăvara pe fluviu cu setci fixe şi în derivă cu plasele. 15-20 cm. Către ţărmul românesc vine prin martie din sud-vestul Mării Negre. Coloritul scorpiei de mare este variat. Capul este aproape negru. Corpul său cafeniu pare stropit cu puncte negre. Pe flancuri şi spre abdomen este alb-argintie. SARDINA (Sardina pilchardus) (Scropena scrofa) De talie mică. urcând până la Porţile de Fier. Este un peşte răpitor. abdomenul cu muchie evidentă . din cauză că are proprietatea de a-şi schimba culoarea (mimetism). Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Sardina trăieşte în mare. hrănindu-se în special cu gingirică şi hamsii.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Spatele îl are cenuşiu-verzui sau albăstrui închis. comprimat lateral. Are o pată neagră postoperculară urmată de 3-4 pete mai deschise. Depune icrele în serii. acoperit cu plăcuţe osoase pe cap. de unde intră apoi în Dunăre. gregară. Obişnuit are lungimea de 22 cm. care reprezintă temute arme de atac. pendunculul caudal îl are scurt. ATENŢIE LA ŢEPII SCORPIEI ! SCORPIA DE MARE (Scorpaena porcus) 53 . bine distincte pe toate înotătoarele.

iar fălcile se pot prelungi formând un fel de tub. obişnuit pescuindu-se exemplare mult mai mici.. ca şi cea anală. În general are o coloraţie frumoasă. înotătoarea dorsală fiind mai lungă. cea anală mai scurtă. Se reproduce în intervalul iunie-august şi în Marea Neagră deşi migrează din Marea Mediterană unde este mai frecvent. SPAROSUL / CARASUL DE MARE (Sargus annularis) 54 . Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Smaridul este un peştişor care trăieşte în Marea Mediterană. având primele radii aspre şi tari. Corpul lui este alungit.. în Oceanul Atlantic şi în Marea Neagră. La acest peşte aripioara dorsală. are o culoare dorsală aurie şi argintie pe laturile corpului şi pe abdomen. Bărbătuşul are lungimea de 10-19 cm. comprimat lateral. Masculii se deosebesc de femele şi printr-un colorit mai viu. cu dungi şi pete neregulate albăstrui. iar în apele Mediteranei în aprilie-mai. De multe ori. în mod deosebit. Fără să fie pretenţios. Acest caracter se evidenţiază. el nu depăşeşte lungimea de 22 cm. Frumos învesmântat. unde se află locurile de reproducere. pe când femela de 5-15 cm. el consumă o hrană variată. care de obicei are loc în lunile mai-iunie. de la alge până la icrele bentonice. în timpul reproducerii.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. este mai lungă. îl apropie de caras. fapt pentru care unele popoare l-au denumit astfel. Câteva dungi transversale brăzdează fondul argintiu. corpul este de culoare cenuşie-cafenie. SMARIDUL (Maena smaris) Sparosul este un peşte marin al cărui corp înalt. deoarece cade pradă stavridului. Acoperit deopotrivă pe corp şi pe cap de solzi. cu pigmentaţie mai puternică. Petele se întâlnesc şi pe înotătoarele neperechi. aceste călătorii sunt fără întoarcere. şi care se caracterizează printr-un puternic dimorfism sexual. întreprinzând migraţii de la adâncime spre mal.

în partea posterioară a corpului. greutate.000 icre cenuşii care se lipesc de pietre. plăci dorsale 10-15. de dimensiuni foarte mici. Botul este moderat cu vârf îngust şi alungit. Depune icre la adâncimi de 2-10 m. Marea Nordului şi Marea Baltică. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Unul dintre cei mai răspândiţi şi mai frumoşi peşti pelagici din Marea Neagră este stavridul. însă turtit lateral şi după linia laterală curbă. De obicei sunt solitari şi în ultimii ani sunt rari. placi laterale 29-35.400. pe laturi şi pe abdomen. acoperită cu mici plăcuţe care. O specie cu o viaţă lungă şi o viteză de creştere foarte mică. Obişnuit. gingirica. Cinci rânduri de scuturi. precum şi a obstacolelor fizice în momentul migrării. Maroc. Lungimea lui ajunge până la 50 cm. iar greutatea poate atinge 2 kg. STAVRIDUL (Trachurus trachurus mediterraneus ) Prezintă 30-44 radii dorsale.000 . Femelele depun 800. coastele nordice ale Marii Mediteraneene şi Mării Negre. formează o creasta ascuţită. Se hrănesc cu moluşte. Coloritul corpului este frumos: verzui pe spate şi argintiu. Este răspândit în Atlanticul de Est. Stavridul se reproduce în lunile iunie-iulie. Spatele este albastru spre mov cu nuanţe galbene. Buza inferioară este întreruptă la centru. lungime şi 40 gr. El întreprinde călătorii la suprafaţa apei. ca hamsia. axiale 9-14 pe fiecare parte. crustacee. cu linii dense din plăci mici rombice între rândurile dorsale şi laterale. Mustăţile sunt dispuse între vârful botului şi gură. Pot exista hibrizi cu nisetrul. Nordul Norvegiei. laterale 24-39 pe fiecare parte. Specie pe cale de dispariţie din cauza braconajului şi a degradării habitatului. când depune un număr mare de icre. se pescuiesc exemplare de 15-20 cm. Caracteristic la el este prezenţa unei pete negre pe colţul de sus al operculului. cu extremităţile mai deschise la culoare cu nuanţe argintii.2. Devine adult sexual la vârsta de 7-9 ani. Adulţii intră pe cursul râurilor pentru reproducere. Icrele se depun în nisip sau pe pietriş în lunile aprilie-mai. o data la 14 ani. populaţia minimă se dublează aprox.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. cu irizaţii albastre-violete. dar fără să o atingă. aterina. ŞIPUL (Acipenser sturio) ŞPROTUL 55 . Se recunoaşte uşor datorită corpului fusiform. Elasticitate şi mobilitate foarte mică. bine reprezentat în toate mările şi oceanele de pe glob. viermi de polychaete şi mici peşti. Deşi omnivor. preferă puii de peşte şi peştii mici. Poate atinge 5-6 cm şi poate trăi până la 100 de ani. Peştii tineri se găsesc atât în estuare cât şi în mare. dorsale 9-16. burta albă.

Varietatea de şprot din Marea Neagră se caracterizează prin forma mai înaltă a corpului. El are forma unui fus gros. Exemplarele pescuite în Dunăre cântăresc de obicei. încât la vârsta de 5 ani abia măsoară 13 cm. mult mai comprimat. Mustăţile sunt prevăzute cu franjuri mici. urmată. ascuţit şi tare în tot timpul vieţii. porneşte la vânătoare în cârduri mici. Aripioara dorsală este dublă. iar greutatea de 9 g. putând atinge 5 m. cu pinule galbene mărginite cu negru. Reproducerea tonului are loc în intervalele mai-iulie. Viza ajunge până la 2 m lungime şi 50 kg greutate. Răpitor prin excelenţă. cu capul ca de delfin şi cu ochii ca de viţel. fără să pătrundă în râuri şi lacuri. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Este un clupeid mic. Mărimea lui obişnuită este de 8-11 cm. ceea ce face ca temperatura corpului să fie în strânsă dependenţă de temperatura apei. La vârsta de 1 an sprotul se reproduce.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. lungime şi 500-600 kg. Primul scut dorsal este mare şi puternic. sardele etc. având lungimea de 80-100 cm. lufari. Are un ritm încet de creştere. 52-74 laterale şi 11-17 ventrale. fiindcã de cele mai multe ori mor înainte de a împlini 4 ani. răspândit sub formă de diferite subspecii locale în Oceanul Atlantic. iar aripioarele albăstrui. De obicei. Abdomenul. Pe corp are 11-16 scuturi dorsale. laturile şi abdomenul fiind cenuşii cu pete argintii. Tonul are corpul mare. în fluviile şi râurile care se varsă în ele. Asemenea exemplare se întâlnesc foarte rar. Caspică. 8-10 kg. Maturitatea sexuală apare la vârsta de 3-7 ani la masculi şi la 5-10 ani la femele. 56 VIZA (Acipenser nudiventris) . Pielea lui este groasă. Aral. caudală este larg desfăcută în doi lobi lungi. gura mică şi aripioara dorsală împinspă mai înapoi. Ultimele două radii ale analei nu sunt alungite ca la gingirică. (Sprattus sprattus) Dintre cei mai valoroşi peşti ai mărilor şi oceanelor face parte şi tonul. femelele depunând 500-2000 de icre. buza de jos este întreruptă la mijloc. ascuţit la ambele capete. el putându-se înmulţi şi în Marea Neagră. Şprotul trăieşte în cârduri mari. unde vine din Marea Mediterană. greutate. Spre deosebire de ceilalţi sturioni. are o carenă ascutiţă prevăzută cu 29-33 de solzi. TONUL (Thunnus thynnus) Această specie de sturion trăieşte în partea îndulcită a mărilor Neagră. Culoarea generală a corpului este albăstruie-închisă. întreprinzând migraţii de-a lungul litoralului. puternic vascularizată. de nouă pinule. Viza are botul triunghiular. Marea Mediterană şi Marea Neagră. se hrăneşte cu scrumbii albastre. gros. El este un înotator pelagic foarte bun. care trăieşte şi în Marea Neagră. Deasupra pielii sunt dispuşi solzii. atacând cârdurile de peşti pelagici. ca şi cea anală. Azov. care îmbracă şi apară întregul corp.

Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Trăieşte alături de calcan. Carnea acestui peste nu se consumă la noi. vecin vremelnic al morunului. până la ecloziunea puilor. a căror incubaţie. Spre dosebire de aceasta. Se reproduce din aprilie până în septembrie. VULPEA DE MARE (Raja clavata) În apele Mării Negre care scaldă litoralul nostru. trăind până la adâncimea de 25-45 m. Oasele sunt verzi. ZĂRGANUL (Belone belone) 57 . trăieşte zărganul. femela depunând 3000 . iar femelele de 1. O femelă depune 6-10 ouă mari. din cârdurile de hamsii. în Marea Neagră şi în partea de vest a Mării Baltice. argintiu pe laturi şi pe burtă. Masculul are lungimea de 70 cm. Coada este prevăzută şi ea cu ţepi. Este răspândită în Oceanul Atlantic. Hrana şi-o adună de la suprafaţa apei. durează 4-5 luni. dispuşi pe partea ventrală sunt destul de mari. Ochii. mai ascuţite pe spate şi mai tocite pe burtă. Botul este şi el mai lung. printr-o seamă de excrescenţe ţepoase. aterine şi pui de chefal. ca şi alti peşti de pe fundurile nisipoase. Denumirea populara de ..ştiucă de mare" vădeşte asemănarea lui cu ştiuca.4000 de icre. Vulpea de mare are corpul în foră de romb. în bazinul mediteranean.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. care se găsesc numai pe falca superioară. la o adâncime care nu depăşeşte 70 m. de culoarea mediului înconjurător. Vulpea de mare se apropie de ţărmul românesc al Mării Negre primavara şi la începutul verii. greutatea lor variind între 5 şi 8 kg. foarte subţire şi aproape cilindric. zvelt.5 m. ci numai cu ajutorul unor ciucuri din fire de mătase roşie prinşi de o strună de care se agaţă lesne. Ea se caracterizează. pe fundurile nisipoase ale mării. Coloritul este verzui-albăstrui pe spate. ca de altfel în întreaga zonă de coastă a Mării Negre şi Mării Azov. cu falca inferioară proieminentă şi fără dinţi. Zărganul oferă posibilitatea de a fi pescuit fără cârlig. are corpul lung. Denumirea se datorează poate şi faptului că foloseşte adesea anumite vicleşuguri în urmărirea prăzii -peştisori şi crustacee. cu numeroase pigmentaţii. în mod obişnuit asemănătoare nisipului.

Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 58 .ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful