ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------------------

PEŞTI

1

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

_________________________ 2009 SUPRACLASA PISCES

Caractere generale Peştii sunt vertebrate exclusiv acvatice şi se caracterizează prin corp cu forma hidrodinamică acoperit cu solzi de origine dermică. Scheletul lor este cartilaginos sau osos. Se deplasează cu ajutorul înotătoarelor perechi şi neperechi. Înotătoarele perechi (patru) sunt două pectorale şi două ventrale, iar cele neperechi (în număr variabil) pot fi 1–3 dorsale, 1–2 anale şi înotătoarea codală. Circulaţia sângelui este închisă, simplă, inima este alcătuită din două camere: un atriu şi un ventricul. Temperatura corpului este variabilă (poichilotermie). Respiraţia este branhială. Reproducerea este sexuată. Are loc în mediul acvatic, iar fecundaţia este, la majoritatea speciilor, externă. Peştii se clasifică în două clase: clasa peştilor cartilaginoşi şi clasa peştilor osoşi. CLASA PEŞTILOR CARTILAGINOŞI Cuprinde peşti cu schelet cartilaginos şi cu corpul acoperit cu solzi placoizi. Gura aşezată ventral sub bot (gură subterminală) are numeroşi dinţi. Înotătoarea codală are lobul superior mai mare (heterocercă). Au 5–7 perechi de branhii aşezate în pungi branhiale care comunică cu exteriorul prin fante branhiale. Le lipseşte vezica înotătoare. Trăiesc în apele mărilor şi oceanelor. Majoritatea sunt răpitori, cunoscuţi sub numele de rechini selacieni: rechinul albastru, rechinul alb, rechinul ciocan, câinele de mare (lung de 1,5 m prezent şi în Marea Neagră), peştele ferăstrău, rechinul balenă (lung de peste 15 m), etc. O parte din speciile de peşti cartilaginoşi sunt bentonice (bentos = zona de fund a mărilor) şi au corpul puternic turtit dorso-ventral, cu înotătoarele pectorale mult întinse pe laturile corpului: vulpea de mare, pisica de mare, torpila electrică (prezentă şi în Marea Mediterană) cu organe electrice ce produc descărcări de 70–80 V, cu rol în aparare. CLASA PEŞTILOR OSOŞI

2

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

Cuprinde peşti cu scheletul parţial sau total osificat, cu corpul acoperit cu solzi osoşi. Branhiile sunt aşezate în două camere branhiale, plasate de o parte şi de alta a capului şi acoperite de câte un opercul. La majoritatea speciilor există vezica înotătoare. Sunt cei mai numeroşi dintre peşti. Populează atât apele marine şi oceanice, cât şi cele dulci. Peştii osoşi actuali sunt grupaţi în mai multe unităţi sistematice: - acipenseride (morunul, nisetrul, păstruga, cega, viza, şipul, etc.) - teleosteeni (scrumbia, somnul, zărganul, ştiuca, anghila, acul-de-mare, plătica, crapul, - crosopterigieni (latimeria) CUPRINS
PEŞTI DE APĂ DULCE Amurul …………………………………………………1 Aspretele ……………………………………………….1 Avatul …………………………………………………..2 Babuşca de Dunăre …………………………………... 2 Batca …………………………………………………….3 Beldiţa …………………………………………………..3 Bibanul …………………………………………………4 Bibanul soare …………………………………………. 4 Boarţa …………………………………………………...5 Boişteanul ……………………………………………...5 Caracuda ……………………………………………….6 Carasul …………………………………………………6 Chişcarul ……………………………………………….7 Cleanul …………………………………………………8 Cosacul …………………………………………………8 Crapul ………………………………………………….9 Crapul oglindă ……………………………………….10 Fitofagul ………………………………………………10 Fusarul ………………………………………………...11 Gambuzia ……………………………………………..11 Ghiborţul ……………………………………………...12 Grindelul ……………………………………………...13 Linul …………………………………………………...13 Lipanul ………………………………………………..14 Lostriţa ………………………………………………..14 Mihalţul ……………………………………………….15 Morunaşul …………………………………………….15 Mreana ………………………………………………..16 Murgoiul bălţat ………………………………………16 Nisiparniţa ……………………………………………17 Novacul ……………………………………………….17 Obletele ……………………………………………….18 Pangasiusul …………………………………………..18 Păstrăvul curcubeu ………………………………….18 Păstrăvul de lac ………………………………………19 Păstrăvul fântănel …………………………………...20 Păstrăvul indigen …………………………………….20 Plătica …………………………………………………21 Poliodonul ……………………………………………21 Porsuşorul ……………………………………………22 Roşioara ………………………………………………22 Săbiţa ………………………………………………….23 Scobarul ……………………………………………….23 Scrumbia de Dunăre …………………………………24 Somnul ………………………………………………..24 Somnul pitic …………………………………………..25 Somnul negru ………………………………………...25 Şalăul ………………………………………………….26 Ştiuca ………………………………………………….26 Ţiparul ………………………………………………...27 Zglavoaca ……………………………………………..28 Zvârluga ………………………………………………28

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

cambula,

pestele-luna)

- dipnoi (neoceratod, lepidosiren si protopter.)

PEŞTI DE APĂ SĂRATĂ Aterina ..................................................................... ......29 Bacaliarul ................................................................. .....29 Barbunul .................................................................. ......29 Bibanul de mare ...........................................................30 Boul de mare ................................................................30 Calcanul ................................................................... .....31 Cambula .................................................................. ......31 Cega ........................................................................ .......32 Chefalul mare ...............................................................32 Chefalul auriu ..............................................................32 Chefalul mic .................................................................33

3

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Cocoşelul de Merluciusul .............................................................. mare .......................................................33 .....41 Codul de Merlanul ................................................................... Pacific ...........................................................33 .....41 Codul de Morunul .................................................................... Atlantic .........................................................34 ....41 Codul negru de Nisetrul .................................................................... Alaska ...............................................34 .....42 Codul Pălămida .................................................................. Eglefin ...............................................................34 .....42 Codul Păstruga .................................................................. Pollack ...............................................................34 ......43 Codul Peştele Leng ...................................................................35 spadă ................................................................43 Corbul de Pisica de mare ............................................................35 mare ..............................................................44 Corosbina ................................................................. Rândunica de .....35 mare .....................................................44 Dorada ..................................................................... Rechinul de Marea ......36 Neagră ........................................45 Dracul de Rizeafca ................................................................... mare .............................................................36 ......45 Gingirica .................................................................. Sardina .................................................................... ......36 ......46 Guvidul de Scorpia de nisip ..........................................................37 mare ...........................................................46 Guvidul Smaridul .................................................................. negru ..............................................................37 .....47 Guvidul Sparosul ................................................................... strunghil ........................................................37 .....47 Guvidul Stavridul .................................................................. hanos ..............................................................38 .....47 Guvidul de Şipul ......................................................................... mare ..........................................................38 .....48 Hamsia ..................................................................... Şprotul ..................................................................... .....38 .....48 Heringul ................................................................... Tonul ........................................................................ .....39 .....49 Limba de Viza .......................................................................... mare .............................................................39 ......49 Lufarul ..................................................................... Vulpea de ......40 mare ............................................................50 Lupul de Zărganul .................................................................. mare ..............................................................40 ......50 Macroul .................................................................... .....41

PEŞTI DE APĂ DULCE

4

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

AMURUL (Ctenopharyngodon idella)
Denumire populară: ten, crap chinezesc. Este una dintre speciile de crap cele mai spectaculoase care trăiesc în ţara noastră, având preferinţe alimentare de natură predominant vegetală. Corpul său zvelt şi fusiform este acoperit în întregime de solzi mari, de culoare gri argintie, cu nuanţe închise pe spate. Exemplarele mari ating uzual 30 kg şi peste 130 cm lungime. Aceştia sunt nişte peşti deosebit de vioi, iar când sunt capturaţi opun o mare rezistenţă, în timpul drilului. Se hrăneşte cu vegetaţie submersă, alge şi stuf. Originar din China, din bazinul fluviului Amur, a fost introdus în apele române în ultima jumatate de secol. Deşi este numit ,,crap chinezesc’’ el este mai apropiat filogenetic de clean decât de crap. A fost introdus în piscicultura ca sursa de proteină; practic este o maşină de transformat algele, brădişul şi stuful în proteină animală. Creşte foarte repede, iar carnea sa este destul de apreciată pe piaţa de peşte.

ASPRETELE (Romanichthys valsanicola)
Denumire populară: poprete sau sforete. Este singurul peşte a cărui denumire internaţională este cea în limba română: asprete. Răspândire: În apele ţării noastre şi anume în râul Vâlsan, care izvorăşte din Munţii Făgăraş, afluent stâng al râului Argeş şi în Râul Doamnei. A fost descoperit abia în august 1956! Are aspect general asemănător cu zglăvoaca, corpul alungit şi comprimat lateral în regiunea posterioară şi îmbrăcat în solzi ctenoizi. Capul mare, turtit dorso-ventral; osul preopercular neted; nările mari, în formă de pâlnii,; gura terminală şi protractilă; ochii mari şi apropiaţi între ei. Linia laterală completă, prelungită până la baza cozii. Distanţa între cele 2 dorsale este mică. Dorsala a doua este mult mai lungă decât prima. Coloraţia este cafenie, cenuşie cu aspect slab marmorat. Trăieşte pe fundul apelor de munte, pe sub pietrele mari din mijlocul râului acolo unde curentul este puternic. 5

femelele depunând icrele pe funduri pietroase şi nisipoase. este rară în râuri (Mureş. în special la răsărit şi la apus. Timiş. aun. însă cu oase multe. vrespe. Are burta albă şi lateralele gălbui-argintii 6 BABUŞCA DE DUNĂRE (Rutilus rutilus) . gura puţin înclinată. Cerna. în gârlele şi bălţile limitrofe Dunării. A fost contemporan cu ultimii dinozauri. Are corpul înalt. Răspândire în România: În Dunăre. Specie ocrotita de lege! ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Denumire populară: avat. întunecată pe spate şi reflexe mimetice albăstrui sau verzui. Greutate: 4 . Bega. hanţ. gustoasă. cu fundul nisipos şi pietros. boulean. însă urcă şi până în regiunea desişurilor. bălţi şi iazuri. Cât este mic se hrăneşte cu zooplancton. are o vechime de peste 65 de milioane de ani. făt. Răspândire pe glob: Centrul şi estul Europei. Culoarea corpului este asemănătoare mediului în care trăieşte. Vânează aproape numai la suprafaţă şi numai ziua. şi . unde se întâlnesşte mai ales în cursul inferior şi foarte rar în Prut.7 kg (excepţional 15 kg) Mod de viaţă: trăieşte în toate râurile de ses. vânător. Valoare gastronomică: Carne fină. cleni.chiar din lume. Paşcani – IAŞI 2009 Aspretele este o fosilă vie şi este cel mai rar peşte din Europa. imediat după dezgheţul apelor. Lungime: 50 . iar in momentul de faţă există pericolul dispariţiei sale. Prut.după unele estimări . aripioarele ventrale în dreptul aripii dorsale. Dimensiunea minimă legală: 30 cm. ameţindu-i. apoi îi înghite. îi plac apele clare şi repezi. Benelux. în curent repede. porcuşori. peşte lup. dar îl întâlnim şi în lacurile şi bălţile adânci.Se hrăneşte cu peşti de talie mică. scoici şi melci de apă. AVATUL (Aspius aspius) Trăieşte în ape stătătoare şi poate fi găsită pe un areal imens de iazuri şi bălţi şi în mai toate lacurile noastre cu fundul nisipos-mâlos şi vegetaţie abundentă. Someş. Bega. în brăţele închise ale Siretului). Tisa. La noi este răspândită în Dunăre şi în bălţile ei. Se reproduce în martie-aprilie. dar preferă obletele. urcând până în regiunea dealurilor. Trăieşte singuratic în curent puternic. iar ca adult cu obleţi. pe care-i atacă prin lovituri de coadă. Timiş. vulcan. în ape curgătoare şi stătătoare. butoi. Criş. preferă fundurile pietroase. în lacuri. Olt.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.60 cm (excepţional 1m). făcând-o să se camufleze bine în zona de habitaţie.

lacuri). însă hrana principală este mătasea broaştei. insecte de apă. căutând fundurile nisipoase. 7 . spatele albăstrui. heleştee sau gârle şi canale de campie. Masculii sunt mai mici decât femelele. Oltului. Caracteristici: aripioara anală este scurtă şi roşie. Siretului. Dimensiunile acestui peşte sunt de 20-25 cm. Se poate găsi şi în bălţi. greutatea 100-200 g. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Este un peşte asemănător plăticii. din nordul Alpilor si pana in Marea Nordului si Marea Baltica. roşioara. Este un peşte de fund. Se hrăneşte cu larve de insecte. Se reproduce în aprilie-mai. trecând din râuri în bălţi. iazuri. lângă stuf şi papură. BATCA (Blicca bjoerkna) BELDIŢA (Alburnoides bipunctatus) Acest peste mic poate fi gasit pretutindeni in raurile reci. viermuşi roşii de mâl şi resturi vegetale. Paşcani – IAŞI 2009 ce vin în contrast cu aripioarele care bat în portocaliu. lacuri.Se pescuieşte aproape de maluri. deosebindu-se prin forma şi culoarea aripioarei anale. primavara şi toamna între ape. larve. Argeşului. lateralele argintii-cenuşii. crustacei mărunţi. batca. Ochii au în partea de sus marginile cărămiziigălbui bordate de o porţiune roşie. limpezi si cu cursul relativ rapid din Europa.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. în ape adânci cu fundul mâlos sau nisipos. iar vara în ape limpezi pe fundul acestora. heleştee. plante acvatice. Ialomiţei. Dimensiunea minima legala: 15 cm. moluşte şi crustacee mici. obletele. Traieste in toate apele care alcatuiesc bazinulul Marii Negre. în perioada reproducerii au pe corp şi pe înotătoare tuberculi albi. cursul inferior al Prutului. uneori şi cu propria progenitură. iazuri. pe Crişuri şi Someş. Dimensiune minima legală: 15 cm. Masculii. Preferă apele închise (bălţi. abdomen alb strălucitor. unde femelele depun icrele pe vegetaţia submersă. viu colorată. se hrăneşte cu seminţe. Dă numeroşi hibrizi cu plătica. Localizare: bălţi din lunca inundată a Dunării. prin talia mică şi solzii puţin mai mari.

Este un peste lacom si prefera hrana vie. prajire). ghiban. unde albia este acoperita de pietre si nisip. Bibanul prezinta tepi pe placile operculelor si pe dorsala anterioara. Corpul prezinta intre cinci si noua dungi verticale mai inchise ce coboara de pe spate spre burta. insa traieste si in rauri. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ In Romania. In general acesta sta la loc de panda radacini. zbors. Greciei. ca de exemplu rame mici. Inotatoarele ventrale sunt galbui. Se hraneste cu insecte. si de aceea il vom gasi mai mult in lacuri si balti. cu putine oase. in Asia de nord. bogate in oxigen dizolvat. larve. bubuioc. Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit. cu o lungime medie de 9-10 cm (rar peste 14-15 cm) si greutatea medie de 10-12 g (exemplarele mai mari de 35 g sunt exceptii). bonduras. Prefera apele limpezi cu fundul acopreit de vegetatie. iar celelalte sunt rosii. mai reci si cu adancimi medii. Ii plac apele limpezi. Cei mai mici vaneaza in bancuri intre ape. costrus. Se consuma fileuri prajite sau peste intreg saramura. pana la Marea Neagra. asprii si bine inplantati in tegument. bosman. asprisor. Nu patrunde pana pe cursurile superioare ale paraielor de munte. pe care o gaseste la fundul raului. BIBANUL (Perca fluviatilis) Denumire populara: biban. Dimensiunea minima legala: 20 cm. ghebus. Spatiul sau de viata il constituie raurile. incepand din zona unde traieste scobarul. icrele altor pesti. Este un peste care inoata rapid. copaci. Beldita este un peste de talie mica. iar cei mai batrani vaneaza spre fund unde traiesc solitari. ochiurile din stuf etc. Mod de viata: Traieste in apele dulci ca si in cele salmastre. Pe spate are culoare verde-cenusiu ajuncand spre un verde-negricios. de obicei in imediata apropiere a fundului apei. sau chiar galbena. picioare de pod. melci minusculi. Valoare gastronomica: Carne este alba. Lungime: 30 .ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.500 g (exceptional 2 . Dinti marunti si ascutiti pe ambele maxilare.60 cm) Greutate: 200 . incepand cu zona pastravului si pana la cea a scobarului si a mrenei. Da gust bun ciorbei de peste. Acesta se hraneste tot timpul anului . vermusi. chiar si proprii sai pui. Raspandire pe glob: In toate apele europene cu exceptia Portugaliei. sudul Italiei precum si vestul peninsulei Balcanice.5 kg) Aspect: Corp robust. lin curgatoare. Consuma de obicei hrana de origine animala. baboi. cu debit insuficient si neuniform. pestisori. pe flancuri este verde cu reflexe aramii. burta fiind cenusiu alburie. rame.35 cm (exeptional 50 . Dificil de curatat de solzi (prin oparire. Raspandire in Romania: In toate apele. gustoasa. Beldita traieste in carduri. vioi. solzii marunti. insecte acvatice si larvele acestora. beldita se gaseste in toate raurile mai mari. recurgand doar foarte rar la hrana de natura vegetala. 8 . melci.

plat. Da gust bun ciorbei de peste. regina. a fost adus in Europa in sec XIX. Femela are o prelungire de forma unui viermisor inaintea analei. Coloritul acestui peste devine frumos in timpul depunerii icrelor când. helestee. traieste in santuri cu multa vegetatie. cu o dunga verzuie inspre coada. cu solzi colorati frumos verde-oliv. alevinii altor pesti. raspandindu-se pe intreg continentul. rauri. Mod de viata: Ii plac locurile cu stuf alge si alte plante acvatice pe unde pestii isi depun icrele cu care acesta se hraneste. iazuri. Lungime: 12 . 9 . Prezenta nedorita fiind daunator altor specii. Nu exista restrictii privind dimensiunea capturii. larve. tub cu ajutorul caruia depune icrele in scoicile de pe fundul apei. lacuri. Masculul se deosebeste prin culori aprinse si diverse.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Valoare gastronomica: Carnea este buna mai ales la exemplarele mari. prezinta o linie mijlocie intrerupta. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ BIBANUL-SOARE (Lepomis eupomotis gibbosus) Denumire populara: regina baltii. Raspandire pe glob: Originar din America de Nord.15 cm Greutate: 100 . BOARŢA (Rhodeus sericeus amarus) Peste cu corpul latit. cu pete brune si albastre. Se hraneste cu: icrele de peste. insecte. ar trebui eliberat. sorel. Raspandire in Romania: In toate apele dulci. Cu o lungime de 6-8 cm.150 g Aspect: Corpul este oval. biban-soare. burta fiind liliachie. avand aripioarele rosii. in mod sportiv.

fiind in lungime aproape egal cu inaltimea. laturile mai deschise spre burta care este de culoare galbenrosiatica. Dimensiunea minima legala: 17 cm. Dimensiunile obişnuite sunt de 9 . Are simturile foarte dezvoltate. cu exceptia celor de munte. CARACUDA (Carassius carassius) Denumire populara: caras. iar botul si unele aripioare se nuanteaza in rosu. rame.Coloritul specific demarca spinarea verde bruna. rusinoasa.10 cm. Nu exista restrictii privind dimensiunea capturii. etc.40 cm). Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ BOIŞTEANUL (Phoxinus phoxinus) Asemanator cu beldita si obletele. In comparatie cu carasul. 10 . Are culoarea namolului pe spate. aparand hibride caracuda-platica. carasita. la adincime. unde cauta vietuitoare mici si resturi organice. întâlnind rar şi exemplare ce pot ajunge la 15 cm.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. de aceea camuflarea trebuie sa fie cit mai buna. cu care se aseamana foarte bine. Peste de fund. Mod de viata: Traieste in apele statatoare. gurgusel. lunita. in locuri cu ape domoale. de laturile deschise. botul este rotunjit si solzii marunti. Irizatiile laterale bat spre albastru-verde sidefat. si 80-200 g. nu prea adanci. fiind un peste foarte lenes. Lungime: 15-20 cm Greutate: 80 . Boisteanul traieste in mal. boisteanul se diferentiaza prin forma corpului care este cilindric. cu dimensiuni cuprinse intre 15-20 cm (exceptional 35 . cu albia namoloasa. au ajuns pana la o greutate de peste 1. Are o dezvoltare inceata. mamaliga.100g (exceptional.5 kg). Se hraneste cu: larve. caracudacrap. cu corpul rotunjit. crap de balta. este caracterizat de faptul ca nu paraseste zona in care sta. cu pete asemanatoare bibanului. Este un peste foarte putin pretentios. are solzii mai mari si aripa spinarii mult mai lunga.

insa carasul atinge talii mai mari si are o coloratie diferita. caracuda argintie. icre de peste. insa este o specie bine definita. traind in aceleasi biotipuri cu caracuda. Raspandire pe glob: Provine din Asia Orientala. fiind mai raspandit in China si Japonia. insa din a doua vara se pare ca acestia devin femele. Se credea ca icrele lor sunt fecundate de crap si carasul auriu. Lungime: 15 . Culorile sunt mai inchise sau mai deschise in functie de mediul. Mod de viata: Prefera locurile cu vegetatie si fund malos. viermi. caracuda alba. etc. Valoare gastronomica: Carnea este gustoasa. Este aclimatizat in toate tarile Europei.5 kg) Aspect: Asemanarea cu caracuda ii face pe unii sa ii cofunde. Dimensiunea minima legala: 15 cm. si ca acesta ar fi o incrucisare intre acestia. caras argintiu. Partea dorsala a capului si spatele sunt intunecate. larve de insecte. solzi mari si grosi. in Delta si in Dunare.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. In Romania se intalneste in toate raurile si lacurile de ses. in care traieste. CHIŞCARUL (Eudontomyzon danfordi) 11 . Corpul este alungit. caras-florat. argentina. apoi argintie curat. bine fixati. dulce. de culoare cenusienegricios-albastruie. Sub aceasta talie sunt si masculi in proportie de circa 50%. purici de balta. Curios la acest peste faptul ca toate exemplarele de peste 15 cm sunt femele. cap scurt. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CARASUL (Carassius auratus gibelio) Denumire populara: caras. etc. mai luminat sau mai putin luminat. care devine pe flancuri cenusiu-argintie cu usoare reflexe aurii.20 cm (exceptional 40 cm) Greutate: 200 – 300 g (exceptional 2. Se hraneste cu organisme vegetale si animale.

5 mm. Specie ocrotita de lege! CLEANUL (Leuciscus cephalus) Raspandire: Foarte raspandit in toate apele curgatoare din regiunile de dealuri. aproape cilindric. pe locurile tari. este perfect circulara. Spatele chiscarului este gri-albastrui sau gri-brun. sunt tiviti cu negru.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. pandind prada din zone unde curentul apei nu este prea puternic. cilindric si gura rotunda. scarabeti. Dimineata.august. Comportament : Vara si toamna sta in locuri mai linistite. Streiul. capul relativ mare. in bulboane. Lungimea exemplarelor mature este de 20-22 cm. Se reproduce devreme si chiar in lunile iulie .Se deosebeste de crap prin lipsa mustatilor. partile laterale gri-galbui.000 icre de diametrul de 1 -1. cum sunt Iadul. Eudontomyzon mariae. seara si mai ales noaptea se hraneste cu larve de perlide. Chiscarul se reproduce in august. In Dunare traieste ruda sa apropiata. Dimensiuni: poate atinge lungimi de 25 . Dambovita si Bistrita Aurie.80 cm) si 200 g greutate (exceptional 4 kg). Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ (Eudontomyzon mariae) In tara noastra traieste mai ales in afluentii Muresului. Chiscarul poate fi usor recunoscut dupa corpul lung. Crisul Negru si Crisul Repede. care creste la dimensiuni mai mari decat chiscarul din apele montane. destul de slab fixati. Dimensiune minima legala: 25 cm 12 . viermi. dar il putem gasi . acolo unde apa este linistita. dar a fost intalnit si in afluentii Argesului si ai Moldovei. precum si in Siret. el se lipeste de corpul pestilor. Dupa depunerea icrelor. Somesului si ai Crisurilor. Duce o viata parazitara pe seama pestilor (mai ales a exemplarelor bolnave) din raurile de munte. nefiind prevazuta cu maxilare. corpul sau fiind de regula de grosimea unui deget. iar abdomenul galbui sau de un alb murdar. cand o tine complet deschisa. efemeride. gura terminala si larga. Descriere : Are corpul gros. dar poate atinge si 30 cm. Somesul Rece si Cald. Sebesul.40 cm (exceptional 50 . cu cat avanseaza in varsta devenind solitar. care la clean este mult mai mica. atacand si puii si icrele altor pesti.si in apele de campie. vegetale. are o greutate de 1025 g. pietroase sau fara vegetatie acvatica. precum si prin aripioara dorsala. solzii. urca pana in zona pastravului si lipanului. La prima vedere se aseamana cu un sarpe. In prima perioada de viata traieste in carduri. sugandu-le sangele si celelalte substante nutritive. in Timis. Femela depune pana la 100. Folosind drept ventuza gura sa circulara. reproducatorii mor. In timpul reproducerii masculii poarta niste granulatii albe pe cap si pe laturi.mai rar .

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. rar ajungand la 30 cm. unde curentul este lent si materialul mocirlos. in unele cazuri roscat. iar dimensiunea intre 15-25 cm. ajungand rar la 700 g -1 kg. Hrana de baza o constituie insectele. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ COSACUL (Abramis ballerus) COSACUL CU BOT TURTIT (Abramis sapa) Este un peste asemanator platicii. 13 . cu capul mic si culoare albastruie inchis spre verde pe lateral. Abdomenul este usor galbui. Pescarul va cauta pe fundul apei. Dimensiunea minima legala: 25 cm. larvele rosii. cu un areal redus la baltile riverane Dunarii. Greutatea oscileaza intre 200 . crustacee si moluste.300g. in rest pescuitul se desfasoara nădind in acelasi fel si având aceleasi monturi ca la platica.

dorsala si anala. exemplarele cele mai mari depasind 40 de Kg. Perioada de depunere a icrelor este deosebit de grea pentru femelele crap. viermi.3-1. greutatea medie a unui adult ajunge la 11 kg. au radiile moi. spre deosebire de anotimpul verii cand se orienteaza catre hrana de natura vegetala. Fiind un peste de talie mare. Corpul este acoperit cu solzi mari. mai degusta si pestisori sau raci. CRAPUL OGLINDA (Cyprinus carpio) Crapul oglinda se caracterizeaza prin lipsa solzilor. exceptie facand zonele de contur si linia mediana pe care sunt dispuse randuri de solzi. cu nuante in functie de particularitatile mediului in care traieste. exceptand primele 2-3 care au forma de spini. iar spre coltul gurii o pereche de mustati mai mari. O femela depune o cantitate de icre de pana la 23% din masa sa neta. America de Nord. El se intalneste in apele dulci din Europa. Dupa ecloziune aceste larve stau imobile pe vegetatie.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. scoici. ce poate trai pana la 150 de ani. Crapul oglinda are culoare brun-galbuie. 14 . intr-o masura mai mica sau mai mare. crapii se retrag in gropi cu fund malos si isi reduc activitatea si hranirea la limita supravietuirii. dar exemplarele mari. cand apele incep sa se incalzeasca. un crap consuma zilnic o cantitate de hrana egala cu dublul greutatii sale. Africa si Asia. Spre deosebire de caras. Nu intotdeauna icrele sunt expulzate in totalitate. cicloizi.se caracterizeaza prin lipsa solzilor de pe cea mai mare parte a suprafetei corpului. In mod normal. Are culoarea brun-galbuie. Pe maxilar are o pereche de mustati mai mici. In tara noastra acest crap mai este cunoscut si sub denumirea de crap Salonta.5 mm diametru. plante. Crapul este un peste omnivor. cu nuante determinate de mediul in care traieste. Meniul de baza este format din larve. lipindu-le de ierburi. rari si mari. Modul de hranire si comportamentul sunt similare cu cele ale crapului comun. Modul de hranire si comportamentul sau sunt similare cu cele ale crapului comun. iar inotatoarele perechi. La depunerea icrelor. Crapul se hraneste scurmand fundul apei pana la o adancime de 20 de centimetri. cu nuante determinate si de mediul in care acestia traiesc. crapii se aduna in carduri mari. prefera hrana de origine animala. Primavara. Crapul oglinda . iar spatele este curbat. el prezinta la baza gurii doua mustati tactile. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CRAPUL (Cyprinus carpio) Denumire populara: crap romanesc Crapul comun se aseamana cu carasul si are corpul acoperit cu solzi. Culoarea este brun-argintie. Durata incubatiei este de 4-6 zile la o temperatura de 20 0C. Iarna. Exceptie fac zonele de contur si linia mediana pe care sunt dispuse randuri de solzi. vara urmand a se retrage la apa adanca sau in cazul apelor curgatoare pe albia apei cautand ape mai oxigenate. Dimensiune minima legala: 45 cm. In acest timp. Primavara si toamna. o parte ramanand in abdomenul femelei pana anul viitor sau chiar mai mult. crapii masculi lovesc cu putere femela in abdomen ajutand la expulzarea icrelor. crapul incepe sa misune in cautarea hranei. se apropie de maluri si isi depun icrele. icrele masurand 1. rari si mari. Reproducerea are loc prin aprilie-mai.

atent supravegheate si controlate de piscicultori. Aspect: capul foarte mare cu ochii asezati jos. corpul este acoperit cu solzi mici si argintii. pufarin. Abdomenul este alb-argintiu. dintii faringieni puternici. Spre deosebire de novac are capul mai mic si o culoare mai deschisa. Cu toate acestea. din Delta pana in apropierea Portilor de Fier. cu deosebirea ca se remarca absenta totala a solzilor de pe corpul acestora. boabe de porumb in lapte. gura mare. 15 . Corpul fusiform este acoperit cu solzi mici. prezentand o valoare economica ridicata. deschise. asemanatoare cu un sorb. Ca hrana prefera planctonul de natura vegetala (fitoplancton). Este un peste de talie medie-mare. usor ascutit si turtit dorso-ventral. bine oxigenate si adanci. Operculul se termina printr-o parte subtire si ascutita asemanatoare unui ghimpe. Se prinde la mamaliga.5 m) Greutate: 1-2 kg (exceptional peste 60 kg) Se reproduce doar in bazine artificiale. deschizandu-se pe flancuri pana spre argintiu. Crapul golas creste in iazuri si helestee. FUSARUL (Aspro streber) La noi este intalnit in dunare si majoritatea raurilor mari. crap chinezesc.40 de ani si o greutate de peste 40 kg. Raspandire in Romania: Originar din China. Gura transversal este brazdata de numerosi dinti marunti. FITOFAGUL (Hypophthalmichthys molitrix) Denumire populara: crap argintiu. De aici a ajuns accidental in Dunare si raurile mari. De aceea se presupune ca reusit sa se adapteze si sa se inmulteasca in Dunare si principalele rauri. desi si aspri. Lungime: 40 cm (exceptional peste 1. Partea dorsala este gri-verzuie. Acest peste are o carne foarte gustoasa. curate. bogata in grasimi. Cele mai multe exemplare se intalnesc in Dunare. incercandu-se aclimatizarea lui in medii naturale. si este prevazuta cu doua mustati. a ajuns in tara noastra la inceputul anilor ’60. putand atinge in mod exceptional 30 cm si 400 g. Majoritatea timpului si-l petrece inotand in straturile superficiale ale apei in cautarea hranei. a fost semnalata prezenta unor exemplare de mici dimensiuni in regiuni populate cu mult timp in urma.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Exemplarele batrane ajung sa atinga varsta de 35 . cu un ritm de crestere rapid (in primii 3 ani de viata poate depasi o greutate de 4kg). Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Crapul golas este asemanator cu crapul oglinda. Majoritatea exemplarelor pescuite masoara 10-15 cm si cantaresc 100-250 g. Capul alungit. Traieste pe fundul pietros si nisipos al apelor limpezi. La acesta gura este orientata in jos. Este un peste de talie mica-medie.

insecte. care se aclimatizeaza usor. cu solzi mari. unde este considerat o specie nedorita. alge verzi sau albastre. Cernica. Hrana: de preferinta larve de tantari. cu crustacei mici. Zau de Campie etc. Corpul pestelui este relativ scurt si indesat. Bega. Apare in multe iazuri si helesteie. este brazdat de 4-5 dungi transversale late.iar la masculi intre 1. Pe opercule si pe marginile lor sunt implantati tepi foarte ascutiti si marunti. Capul este turtit dorso-ventral. pe intreaga lui lungime. la femele intre 2 si 4 cm. GAMBUZIA (Gambusia affinis) Gambuzia este o specie euribionta. chiar si in crescatorii.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Buzele sunt carnoase. 16 . Olt. Mures. Hrana: Fiind un peste rapitor se hraneste cu larve ale diferitelor insecte. viermi. Crisuri. de o parte si alta a abdomenului apare cate o pata neagra. negricioase. Ies aproximativ 60 sau 100 pui care înoata si se hranesc singuri. Se pescuieste in special toamna. Seamana cu cel al bibanului. precum si in foarte multe lacuri (Snagov. cu diferite forme. iar dintii marunti sunt asezati in gura intocmai ca o perie. Comportament: In majoritatea timpului sta ascuns deasupra substratului pietros sau nisipos.5 cm. incepand cu zona caracteristica mrenei si pana la varsarea Dunarii in Marea Neagra. cand femelele migreaza in amonte. La femele.. Reproducerea are loc in perioada martie . Abdomenul este alb-galbui. cu mai multe santuri adanci. Caldarusani. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Coloratie: Partea dorsala si flancurile sunt galben-cafenii.5 si 2. Provine din America si a fost raspandita in multe tari in scopul distrugerii larvelor de tantari.). dupa fecundare. Nu este specificata lungimea minima de retinere. Gambuzia are lungimea. Gambuzia poate trai si in ape poluate. Femelele. Timis. parasindu-si ascunzatoarea doar pentru a se hrani. poarta ouale în abdomen timp de 4-6 saptamani. in Dunare. suportand variatii mari de temperatura. Are carnea alba si gustoasa. Are corpul gros. dupa care le depun. profilul spatelui fiind insa mai incovoiat. adultii inotand in acest timp in grupuri numeroase la suprafata apei. dulci si salmastre. Cand temperatura apei scade sub 10 C. se ingroapa in nisip. diatomee. intrand in . Somes. Traieste in numar mare in baltile de langa Dunare. spre zonele cu apa mica pentru a depune icrele pe pietre sau pe plantele acvatice. iar corpul. Reproducerea gambuziei are loc atat timp cat temperatura apei se mentine intre 15 si 20 0C in lunile aprilie-iunie. GHIBORŢUL (Acerina cernua) In Romania poate fi intalnit in toate raurile mai mari. consumatoare de icre si de larve de crap.somnul de iarna’’. icre si pestisori.aprilie. turtit lateral. Traieste în ape curgatoare si statatoare.

cu multe pete negre. Intepatura provocata de tepii din inotatoarea dorsala este extrem de dureroasa si se poate infecta. mai ales pentru prepararea ciorbei pescaresti. Are circa cinci centimetri. inaintea aripiarei dorsale. Denumiri populare: grindel. Greutatea medie in apele din tara noastra este de 25-30 g. rar de 30-32 cm. pana la iesirea puilor. GHIDRINUL (Gasterosteus aculeatus) Se intalneste in bazinul inferior al Dunarii si in baltile din lunca acesteia. Burta albă cu o linie roşiatică. galben-verzuie pe spate şi flancuri. iar în est până în Urali. Corpul este aproape cilindric. dintre care prima este prevazuta cu 12-16 radii tepoase. Pestele are doua inotatoare dorsale. Este singurul peste de la noi care isi face un cuib din plante acvatice. Poate atinge lungimea de 10-15 cm. ceea ce îl face alunecos la pipăit. Acestea sunt pazite si aerate ce catre mascul. GRINDELUL (Nemachilus barbatulus) 17 . cu o lungime medie de 12-15 cm. Carnea sa este foarte gustoasă şi de aceea este vânat cu plase cu ochiurile mici de către localnici. grindea. Preferă apele limpezi. Coloraţia: Foarte variabilă. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Corpul este acoperit cu solzi mici si aspri (solzi ctenoizi). pentru a depune icrele. Tatal nu pleaca de langa pui pana cand nu acestia ating un centimetru. cu solzi mici şi rari. Ghibortul este un peste de talie mica. neregulate. Răspândire: în Europa de la Cercul polar până în nordul Italiei. activ mai mult noaptea.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Carnea sa este gustoasa. învelit într-un strat des de mucus. Ii sunt caracteristici cei trei spini de pe spate. cu fund nisipos sau cu prundiş. masculul invita in cuibul pe care l-a construit femela. Gura largă are deasupra patru mustăţi. vârlan.mai. depasind rareori 35 g. molan. Este un peşte fricos. Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit. Pe înotătoarele dorsală şi codală prezintă pete brune. neregulate. iar în colţuri încă două. moină. nedespartite printr-un interval. Se reproduce în aprilie . Spatele şi burta sunt lipsite de solzi. în general marmorată. cu care se apara de dusmani. În România este un peşte comun în mai toate apele de deal şi de munte. Printr-un dans ritual.

el o . Masculii sunt ceva mai mici decat femelele de lin de aceeasi varsta. larvele acestora. In tara noastra.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. In rauri este mai rar intalnit. brate moarte etc. cu precadere in zona centrala si nordica. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ LINUL (Tinca tinca) Linul se gaseste in cea mai mare parte a Europei. pentru ca nu-i plac curentii din apele curgatoare. cimbrisor. Consuma cu evidenta placere semintele unor plante din apa. Se gaseste in toate baltile de revarsare de-a lungul Dunarii.paste’’ si mugurii si lastarele tinere ale acestor plante. a carui hrana consta in principal din insecte acvatice si larvele acestora. schimbandu-si locul mai ales noaptea. Inainte de a inghiti hrana. in zona dintre zona pastravului si cea a mrenei. LIPANUL (Thynallus thymallus) Denumiri populare: lipan. Cand scurma cu botul malul de pe fundul albiei. Finlandei si din Crimeea. o impinge cu botul intr-o parte si intr-alta si dupa multe tergiversari se decide sa o inghita. rame. Lipseste in apele din nordul Scotiei. de exemplu. Corpul lui este protejat insa si de un strat gros de piele. precum si melcii lipiti de tulpinile submerse ale plantelor acvatice. linul inghite de regula si mici cantitati de mal. materiile organice aflate in descompunere pe fundul apei. tulbura puternic apa din zona respectiva. Lungimea minima admisa la pescuit: 25 cm. inclusiv iazurile de crap. desi are o mare pofta de mancare.. Mai rar poate atinge si lungimi de 60-70 cm. Cu buzele usor intinse inainte. Linul este un peste pasnic. la o greutate de 2-3 kg. culege insectele. Linul creste lent. melci. foarte lat in regiunea cozii. scoici si raci minusculi.. nordul si centrul Peninsulei Scandinave. cum ar fi. Odata cu hrana. dar numarul cel mai mare de lini traieste in Delta. dar . Din cauza faptului ca traieste 18 .5-1 kg. Raspandire: in toata Europa. In timpul zilei se misca relativ putin. iar greutatea medie de 0. excrementele crapului. lipean. precum si dupa solzii marunti cu care este in intregime acoperit. indesat. In Romania se poate intalni in multe rauri de munte.. cu o bogata secretie. in multe ape statatoare dulci. Aspect: Poate fi recunoscut usor dupa corpul caracteristic. omnivor.pipaie’’ indelung. lacuri. linul este foarte raspandit in apele de ses. Lungimea sa medie este de 25-40 cm. in bratele moarte. cand miscarile sale devin putin mai vioaie. lipian. tradandu-si astfel prezenta prin bulele de aer si norul de mal ce se ridica spre suprafata apei.

batand spre verde inchis. pe masura ce creste in greutate. cleanul. mihaltul) si cu alte vietati care traiesc in preajma apelor (ataca broaste. foarte frumos. mici crustaceee.30 zile puii ies din icre. La varsta de 3-4 ani se aduna in lunile martie . sub pietre. iar exemplarele mari mai ataca si pestisori. gura mare cu dinti puternici. in zone construibile.2000 icre la kg/corp. Extrem de rar exemplare peste 1 kg. in primii ani. Peste solitar. sub cascade. atacandu-si chiar semenii. cu debit constant si bogate in hrana naturala. mai tarziu si cu puiet de peste. grindelul. In cazul lostritei. Specie ocrotita de lege! LOSTRIŢA (Hucho hucho) Cel mai mare salmonid din apele noastre. Se hraneste cu larve. In zonele de defileu sau in cele cu maluri abrupte lostrita prefera locurile de sub maluri sau pe langa vreun copac cazut in apa. atat masculul cat si femela isi modifica coloritul : femela capata un colorit pestrit. arealul lipanului este in permanenta amenintare. aripioara dorsala este foarte inalta.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. culoarea este argintie. O intalnim acolo unde curentul apei este variabil. In momentul in care cuibul de pe fundul apei este gata. Flancurile sunt stropite cu puncte mici inchise la culoare. soareci si chiar si pasari de apa). Specie ocrotita de lege! 19 . soparle. astfel numai in ultimii 12 ani zonele in care se gasea frecvent lipan s-au injumatatit. ferindu-se de curent de dupa vreun bolovan sau orice alt obstacol. De fapt. stropita cu pete galbene.mai in grupuri mici si urca in zonele superioare ale raului unde femela depune in mici cuiburi din prundis icrele. obletul. Dupa 14 . cu luciri argintii. coborand in aval. In aceasta perioada. Este un peste foarte elegant. iar la 3 ani 30 cm. spatele este inchis la culoare. iar pielea de pe capul masculului devine o crusta intarita. este un rapitor fara pereche. Ziua se odihneste in gropile mai adanci. boistea are loc in aprilie si dureaza pana pe la jumatatea lui mai. negre. La un an masoara 10-12 cm. In general. Poate ajunge la 1 m lungime si 10 . mreana.galbuie. Dimensiuni 30 – 40 cm. lostrita o gasim numai in ape mari. Nu se hraneste cu cadavre. sta la panda in suvoaie. la 2 ani 15-20 cm. Lostritele mari. Prefera apele de la poalele muntilor. dar adancimea mai mare. Corpul il are aproape cilindric. cel mai accentuat canibalism il intalnim la lostrita din toate speciile de pesti din apele noastre. si deshidere mai larga. galbui asezate sub forma unor linii orizontale. putand atinge talii impresionante. de regula.12 kg greutate. pe masura ce se maturizeaza devine roscata pe laturi si galbena deschis pe burta. cu curenti mai domoli. muste pe care le prinde chiar si din zborul la rasul apei. iar dupa 1 an numai cu peste (zglavoaca. cu spinarea mai inchisa. femela depune cele 1600 . mov si negre asezate in linii orizontale. are o forma alungita. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ mai jos decat pastravul. iar noaptea este foarte activa. Puietul se hraneste cu insecte si crustacee. prefera zonele adanci aproape de fundul apei. porcusorul. In prezent se fac eforturi pentru inmultirea artificiala si popularea unor bazine acvatice care pot oferi conditii pentru cresterea acestei specii. Coloratia: Pe flancurile cu fond argintiu se amesteca nunate de galben si violet stropite cu puncet mici. burta alb . brun-verzuie.

Este cautat aproape de fundul apei. Valoare gastronomica: Carnea este alba. Ficatul este o adevarata delicatese si este considerat a avea proprietati afrodisiace. broaste. Cap mare. Olt. Crisuri. cu partea anterioara cilindrica. desi face parte din alta familie. Se hraneste cu: viermi. Odata cu racirea vremii devine mult mai activ. Se hraneste cu: viermi.cu partea inferioara in forma de potcoava. Aspect: Se aseamana cu somnul. Se gaseste si in Dunare.3 . Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ MIHALŢUL (Lota lota) Raspandire pe glob: Se intalneste in toata Europa. Jiu. moluste. Culoarea capului si spatelui este cenusiu-albastruie. ziua foarte rar si numai pe vreme inchisa. cu doua mustati mici. in Delta si lacurile de revarsare. burta alb-argintie. din nord pana in Italia. moluste. cu gura larga. Prut. Bega. Aripioara dorsala este inalta si scurta. crustacei. De obicei vaneaza numai noaptea. vara hranindu-se foarte putin. cu dinti desi.4 kg (exceptional 1kg) Aspect: Corp alungit. Lungime: 35-45 cm (exceptional 1m) Greutate: 0. Prefera zonele cu ape mai mici.5. Mod de viata: Prefera apele reci. MORUNAŞUL (Vimba vimba) Raspandire pe glob: In bazinele Marii Negre. Raspandire in Romania: In toate apele curgatoare. Somes. Coprul lung.2kg (exceptional 10 kg).0. alevini (pestisori) si icre. Buzau. Valoare gastronomica: Carne grasa si gustoasa. fara oase si foarte gustoasa.25 cm (exceptional 40 cm) Greutate: 0. insecte. Mures. iar cea posterioara plata. cu fundul nisipos sau malos. comprimat lateral. cu luiciu mai puternic decat al scobarului. burta fiind albicioasa. cu pluta sau cu plumb de fund. Prut. resturi vegetale. Spatele si flancurile au culoarea brun-verzuie. Raspandire in Romania: In raurile Siret. parasindu-si ascunzatorile in cautarea hranei. Somes. Bistrita. rame. in special in Mures. Cerna. Marii Nordului si Marii Baltice. Marii Caspice.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Pescuitul sportiv: Rezultate bune se obtin iarna. Muscatura este hotarata si se apara cu darzenie. Botul este asemanator cu cel al morunului de unde isi trage si numele. Timis. Atentie !!! Icrele mihaltului sunt toxice. Are o a treia mustata careporneste din barbie si este mai lunga. crustacee. Siret. Mod de viata: Prefera locuile unde apa este adanca si are un curs domol. larve. Cerna. Olt. Lungime: 15 . Ochii sunt mici. botul proeminent cu falca de sus mai mare si gura arcuita. Solzii sunt foarte marunti. precum si in Dunare. 20 .

Atentie!!! Icrele mrenei sunt toxice. Tarvane. unde apa sapa in albie adancituri putem da de mreana.60 cm Greutate: 0.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.1 kg (exceptional 10 . Împreună cu crapul-de-iarbă. Se hrăneşte mai ales cu larve de insecte şi insecte care cad în apă. rame. Mod de viata: Traieste in apele mai repezi si cu albia pietroasa. în zona malurilor cu vegetaţie acvatică densă. jama. in zile caldute si cu cer acoperit de nori. Cerna.8 . al bancurilor de nisip. MURGOIUL BĂLŢAT (Pseudorasbora parva) 21 . Somes. Mures. Timpul bun de pescuit incepe din a doua jumatate a lunii februarie si tine pana la sfarsitul lunii martie.12 kg). balana. Valoare gastronomica: Carnea ei este cu atat mai gustoasa cu cat este mai mare si cu cat a fost pescuita mai spre iarna. breana. Sta la adancime in curenti. insecte. acolo isi cauta hrana. Masculii se ocupă de protejarea puietului. Pescuitul cu pluta se face cu undita simpla sau cu lanseta. a ajuns prin aclimatizare în apele interioare central-europene şi s-a răspândit mai departe. Dunare. umbreana. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Specie ocrotita de lege! MREANA (Barbus barbus) Denumire populara: barcaci. Olt. imbrena. Atinge o lungime de până la 10 cm. Pescuitul sportiv: Se poate pescui cu pluta sau cu plumb pe fundul apei. Trotus. la gura afluentilor. melci. Raspandire in Romania: Traieste in raurile mari si mici Prut. mbreana. viermi. la coturi. hoituri. Pentru pescuitul pe fund se folosesc plumbi gauriti prin care firul culiseaza. Dimensiunea minima legala: 27 cm. Jiu. Pretutindeni unde albia se adanceste si apa curge mai repede. Raspandire pe glob: Aproape in toate raurile conlinare si de ses ale Europei. Lungime: 40 . Bistrita. în râuri şi lacuri. In dosul insulelor . ne putem astepta sa dam de un banc de mrene. Crisuri. mireahna. Se hraneste cu seminte. Siret. adapostindu-se dupa bolovani sau alte obstacole care-i asigura un adapost. Somes. Este un peste de fund. Momeala se arunca oblic in susul apei. in asa fel incat curentul sa o aduca la locul vizat. Murgoiul bălţat face parte din familia Cyprinidae şi trăieşte în estul Asiei. Arges.

cu două vârfuri alăturate. Se hrăneşte cu viermişori. marmorata si consuma plancton de origine animala (zooplancton). cleanului şi lostriţei. este prevăzut cu un spin prefrontal foarte subţire. Novacul poate atinge dimensiuni uluitoare. Are corpul aproape cilindric. sânger Ajunge la dimensiuni mari datorita hranirii fortate. puţin mai deschise decât partea dorsală au 8-13 pete mai mici. Preferă apele limpezi. precum şi în afluenţii acestora. capturile fiind cu totul intamplatoare. Novacul are capul mai mare decat al fitofagului si branhii bine dezvoltate. pestele aduna planctonul pe care il separa prin intermediul branhiilor. avatului. aproape nemişcat. aşezate longitudinal.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. aproape transparentă. Nu mananca momeala traditionala. diferite insecte şi larvele acestora. care prezinta o structura speciala. depasind adesea 65 kg. Cunoaşte o largă răspândire în cursurile superioare ale principalelor râuri. un adevarat filtru. Capul scurt. curate. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Este un peşte endemic. acoperit cu o piele subţire. Se foloseşte ca momeală pentru pescuirea păstrăvului. mai lungi ca ale zvârlugii. NISIPARNIŢA (Cobitis caspia romanica) NOVACUL (Aristichthys nobilis) Denumire populara: crap chinezesc. putând ajunge la o lungime maximă de 12 cm. Spatele are o culoare maroniu-gălbuie presărată cu 11-14 pete brun închis. Este o specie de culoare mai inchisa. lateralele. Majoritatea timpului stă ascuns în nisip. cu substrat nisipos. iar abdomenul este argintiu-gălbui. de culoare brun-deschis. prevăzută cu şase mustăţi. coborând până în zona lipanului. Gura este mică. a cărui prezenţă a fost semnalată pentru prima dată în ţara noastră în 1943. Odata cu aspirarea apei. ascuţit. 22 . reci. mici crustacei şi moluşte.

Prefera. din martie. Dimensiunile obisnuite sunt de 10-15 cm si 20-40 grame. pe care ii pierd in stadiul adult. cat si in cele curgatoare. pesti. cat din curiozitate precum si din spirit de concurenta fata de semenii sai. care se desprind usor. Obletele este un peste care se hraneste indeosebi in straturile superioare ale apei. Pangasiusul este un peste omnivor. in toate raurile de ses din tara noastra. Pangasisus poate respira si aerul atmosferic. viermusi pe care ii culege de la suprafata apei. Se hraneste cu hrana vie si uscata: larve de insecte. de culoare gri-albastrui. pana toamna tarziu. vegetale. desi nu are nici pe departe ferocitatea acestuia. putand fi crescut in acvariu. 23 . Ochii sunt mari. fiind o adaptare la modul de hranire. Capul turtit. Peste de card. Il putem pescui de primavara devreme. PANGASIUSUL (Helicophagus hypophthalmus) Este originar din Thailanda. Corpul sau este alungit si comprimat lateral. data de solzii marunti. Gura are mandibula inferioara mai lunga decat cea superioara. Gura este alungita si prevazuta cu mustati in partea inferioara. Are o culoare argintie. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ OBLETELE (Alburnus alburnus) Denumire populara: albete. boblete. privit din fata. Pui tineri au dinti. acoperind jumatate din cap. are aspectul unui rechin cap de ciocan. Musca nu atat de foame. in lacurile si baltile din campie. Traieste atat in ape statatoare. indeosebi vara. crustacee. in noiembrie. cand inca nu s-au dezghetat bine apele. Se hraneste cu mici insecte. La maturitate poate atinge lungimea de 1 m si poate sa depaseasca greutatea de 30 kg. cu dungi argintii pe toata lungimea acestuia.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. locurile in care se intalnesc curenti si care aduc astfel o cantitate mai mare de insecte. traieste in rauri repezi unde poate atinge dimensiuni considerabile. creveti. obletele este permanent in miscare.

dar dupa varsta de 1 an baza hranei este formata din pestisori. broaste. salamandre. Valea Azugii. doar o culoare predominant argintie. La noi in tara au fost importati din vestul Europei pastravi de lac derivati din Steelhead-ul american si din alte varietati de pastravi. Din cauza acestei dezvoltari rapide capata forme putin diferite de ale pastravului de rau.A. Somesul Rece). moluste. Si acestia sunt declarati tot pastravi de lac. Raspandire in Romania: In apele de munte (Valea Stanii. care profita de o apa putin tulbure pentru a prinde curcubeu. la fel ca a somonului. soricei sau chiar pasari de apa. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ PĂSTRĂVUL CURCUBEU (Salmo iridaeus girderi) Denumire populara: curcubeu. coloritul de baza poate ramane asemanator cu al pastravului de rau. pastravul indigen. burta alba. adaptat la viata lacustra. cu solzii mai mari decat la pastravul indigen. avantaj pentru pescari. alegandu-si de regula locurile din preajma paraielor. spate negru si pete mari negre. Spre deosebire de cei din rau. De foarte multe ori carnea pastravului de lac salbatic are o culoare rozalie sau chiar portocalie. se pare ca provine de la mici crustacei foarte vanati de pastrav. cu apa mai oxigenata. capul ramane ceva mai mic in comparatie cu corpul. Valoare gastronomica: Carne foarte gustoasa. ci doar o varietate a lui Salmo trutta fario. spatele verzui si pete rosii inclusiv pe coada si aripiaore dar culoarea se poate schimba devenind argintie pe flancuri. Cea mai pasionanta metoda este cea cu musca artificiala. linia laterala bine dezvoltata dovedeste ca poate vana excelent in orice conditii de visibilitate. incercuite cu alb. Spinarea este gri . cafenii. crustacee. Din cauza ca in Romania majoritatea lacurilor populate cu pastravi de lac sunt lacuri de baraj in care nivelul apei fluctueaza uneori cu zeci de metri sunt foarte rare cazurile in care pontele depuse peste toamna ajung sa eclozeze. petele rosii sunt mici si rare. Reproducerea pastravului de lac are loc in lunile octombrie . Raspandire pe glob: In raurile din Europa si din vestul S. mici crustacee. racusori. flancurile arginii si burta alba. PĂSTRĂVUL DE LAC (Salmo trutta lacustris) Practic nu este o specie separata. care cere o mare la alegere si aruncare. Dimensiunea minima legala: 25 cm. Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie. alaturi de indigenii adaptati.auriu. rosii. pesti mici. Aici gaseste mult mai multa hrana decat in rauri si se dezvolta mult mai repede. Mod de viata: Este mai putin pretentius decat pastravul indigen inprivinta calitatii apei. Se hraneste cu insecte. Aspect: Corpul este ca un fus turtit lateral. Teleajan. Trotus. predominante. adica un patern galben .5 mm.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. venetic. Pe flancuri se intinde cate o dunga roscat-sidefie cu nuante in culorile curcubeului. acest pastrav pare adaptat apelor ceva mai opace. Femela depune cca 20000-50000 de icre cu un diametru de 4-5. pastravii de lac pot ajunge in primul an de viata chiar si la 18-19 cm. verdeti (craieti) si zglavoace. trunchiul se lateste si ia o forma mai compacta. petele negre numeroase. Hrana pastravului de lac este foarte variata.albastruie.decembrie. Pe corp are pete mici. 24 .U. Pescuitul sportiv: Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele. de la mici insecte si larve. Astfel exista varietati de pastravi de lac fara puncte rosii. de cele mai multe ori ramanad pe uscat sau fiind astupate de prea multa apa ceea ce duce la uciderea embrionilor in icre. spatele negricios. Aceasta culoare este data de hrana naturala. iar in al 3-lea an pot depasi 50 cm.

ca de altfel a tuturor pastravilor. 25 . In lacuri: lungime 23 cm (exceptional 70 cm ). patat. Raspandire in Romania: In toate raurile de munte. pesti mici (chiar si propriile progenituri). lacurile de baraj populate. Aspect: Seamana cu pastravul indigen insa are un colorit mult mai frumos. locul de panda si vanatoare nu se schimba decat in perioadele de viituri. bogate in oxigen dizolvat. batand spre brun negricios pe spate. Dejani. crustacee. paleta de culori trece de la verde-masliniu spre auriu. surprinzator de placut. greutate 150g (exceptional 5kg ).variaza in functie de conditiile locului. si mai harnic in prinderea musculitelor aceasta dandu-i un aer mai sportiv. si luminozitatea albiei. Mod de viata: Este mai activ decat pastravul indigen. in cateva lacuri naturale (Rosu. pastrug. Neagra Brosteni). Se hraneste cu: : insecte. Coloritul indigenului. cand pastravii sunt purtati la vale de forta curentului. solzimici. PĂSTRĂVUL INDIGEN (Salmo trutta fario) Denumire populara: pastrav de munte. Se hraneste cu insecte. Daca in albiile pietroase. Cea mai pasionanta metoda este cea cu mucsa artificiala. de flora submersa.800g ). cand are loc bataia si pestii cauta locurile mai ferite. Ana). de naturafundului apei. crustacee. In mod natural. Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie. Mod de viata: Traieste in zona superioara a apelor curgatoare. Dimensiunea minima legala: 20 cm. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ PĂSTRĂVUL FÂNTÂNEL (Salvelinus fontinalis) Raspandire pe glob: America de Nord Raspandire in Romania: In cateva ape (Gurghiu. scaldate de lumina.fiind o specie iubitoare de ape limpezi. apa a carao temperatuta nu depaseste 18°C nici in perioadele cele mai calde. ori toamna. in zonele adanci si umbrite pastravul are straie inchise. Valoare gastronomica: Carnea este o delicatesa.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. limpezimea apei. Il intalnim in raurile de munte de la cateva sute de matrii pana peste 2000m. cu apa limpede si fund nisipos sau acoperite cu pietris fin. Raspandire pe glob: In toate apele din zona de munte ale Europei. Iad. pastrau. Pescuitul sportiv: Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele. Balea. Dimensiuni: In rauri: lungime 23 cm . care cere o mare la alegere si aruncare. greutate 150g (exceptional 700 . pesti mici. Calcescu. Aspect: Corp zvelt musculos. gura mare cu dinti ascutiti.

Nu are mustati. avand gura mica cu buze subtiri si fragile. ajungand pana la 50-60 cm cu circa 6 kg. Poate atinge o lungime de 220 cm. carnea este foarte gustoasa. Inotatoarele sunt fumurii. cu 0. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Valoare gastronomica: Este considerat a fi printre cei mai gustosi pesti. Dimensiunea minima legala: 20 cm. Este o specie filtratoare.5-1 kg. Exemplarele mari sunt solitare si stau in locuri adanci. Se recunoaste usor dupa botul foarte lung. POLIODONUL (Polyodon spathula) Este un peste de apa dulce si apartine familiei Polyodontidae. ca si la crap. Corpul este plat (de unde si denumirea pestelui). PLĂTICA (Abramis brama) Platica este un peste de apa dulce. In perioada reproducerii masculii de peste 4 ani au niste excrescente numite „butoni de nunta”. La noi o gasim indeosebi in bazinul Dunarii si lacurile de ses si de deal. Capul este mic. Se reproduce la o temperatura a apei de 10 . pe langa perdelele de stuf. in forma de padela. saramura de platica fiind foarte apreciata de catre cunoscatori. turtit dorso-ventral. turtit lateral. Este un peste pasnic.16 26 . viermi. Masculii ating maturitatea sexuala la 6 ani. mijlocul lacului). Are in mod obisnuit 30-40 cm. Spatele este colorat masliniu-cenusiu. adaptate gasirii hranei pe fundul apei. extrem de sperios la zgomote puternice si miscare. se hraneste cu plancton. Inotatoarea anala este deosebita fata de a altor pesti. Aceasta se poate prelungi ca un tub.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Ca adaptare la acest stil de hranire prezinta numerosi spini branhiali. linistite (senalul raului. Gura este foarte mare. Isi cauta hrana compusa din plante acvatice. larve de insecte. In primii ani de viata este un peste de card. dar prezinta placi mici spre caudala. crustacei in preajma malurilor maloase. Pe spate are o culoare cenusiu albastru spre negru iar abdomenul este alb. Botul poate atinge o treime din lungimea corpului. ceea ce reprezinta o caracteristica a genului. gasindu-se in majoritatea raurilor si lacurilor din tarile europene. Corpul nu este acoperit de scuturi osoase. lungi si subtiri. Desi are multe oase. iar femelele la 9 ani. burta alb-argintiu la platicile tinere si galbui la cele mai batrane. fiind lunga si scobita. in preajma pragurilor in rauri. Arealul sau de distributie este sistemul fluviului Mississippi in America de Nord.

o găsim în mijlocul vegetaţiei.5 kg) umblă singure. masculii au culorile mai accentuate. dar sunt şi excepţii de 35 cm. cea normală de 10 cm.serioase’’ (mai mari de 0. În România se găseşte în aproape toate apele stătătoare de deal şi şes. melci. până la căderea vegetaţiei. Se aseamănă cu mreana. la o temperatură a apei în jur de 18 grade Celsius. Ochii sunt aurii şi nu roşu-gălbui ca babuşca. Peştişorii se menţin în imediata vecinătate a locului de reproducţie. Se hrăneşte pe fundul apei. cu care este deseori confundată. în parte şi datorită celor două mustăţi groase şi scurte de-o parte şi de alta a gurii. iar laturile corpului şi burta sunt argintii. ţânţari. Roşioarele . În perioada de împerechere. căutând în substrat asemenea crapului.2 kg. Imperecherea are loc in perioada aprilie . Se întâlneşte mai ales în râurile lente din zona de şes. cu excepţia dorsalei. Femela depune 800-3000 icre în mici grămăjoare care eclozează după 10-15 zile în funcţie de temperatură. în culoarele dintre nuferi. precum şi plante acvatice. hrănindu-se îndeosebi cu zooplancton. simţindu-se în largul lui în bălţile cu vegetaţie abundentă. Mreana are însă patru mustăţi. Trăieşte în mici cârduri. acoperit cu solzi mari şi bine fixaţi în piele. viermi.iunie. iar greutatea de 200-300 g. Are corpul comprimat lateral. Culoarea pe spate este albastru închis cu nuanţe de verde sau cafeniu. muşte. cu maximul până la 1. Se reproduce între lunile aprilie şi iulie. precum şi în râurile din aceeaşi zonă. PORCUŞORUL (Gobio gobio) Roşioara este răspândită în apele Europei. Înotătoarele. Paşcani – IAŞI 2009 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------0 C. din Suedia pana în Mediterana şi Asia Mica. de 10-20 de exemplare. Specia a fost introdusa in tara noastra pentru acvacultura. In arealul sau natural de distributie specia este in declin. mici gaze. Alături de acestea mănâncă larve de insecte. caracteristice acestui peşte. gura subterminală şi mustăţile fiind o dovadă în acest sens. Lungimea medie a acestui peşte este de 20-30 cm. De aici pândeşte căderea insectelor în apă. în Dunărea şi mai puţin în lacuri. sunt de un roşu aprins.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.. 27 ROŞIOARA (Scardinius erythrophthalmus) . porcuşorul are o carne foarte gustoasă. Durata de viaţă este de aproximativ 3 ani. Vara şi toamna. la care se şi atinge maturitatea sexuală. Dimensiunea maximă este de 15 cm. aşadar este uşor de identificat dacă aţi prins o mreană mică sau un porcuşor. Este un peste sedentar. în apropierea locului în care s-a născut. Deşi mic.

icre sau chiar pesti mici (in special primavara. dar lipseste in zona Balcanica dinspre Marea Adriatica. cereale. ea cautandu-si hrana in aceste zone. in zona colinara si mai putin in Dunare. moluste si crustacee de mici dimensiuni. burta albicioasa iar aripioarele. Raspandirea: Este raspandit in in zona Europei Centrale. cu fundul pietros (prundis) pe unde umbla in carduri mari.300 g (exceptional 500 g). flancurile si burta sunt argintii. gura mica cu falca inferioara proiectata in sus. Dimensiunea minima legala: 20 cm. Olt. Se hraneste cu: larve de insecte.35 cm Greutate: 150 . sunt rosiatice. Siret. Ii mai plac apele involburate de la confluentele raurilor. linguri mici si dandinete. maxilarul superior este mai lung decat cel inferior. Capul are o caracteristica. pestisori mici. comprimat lateral. in lacurile litorale. limpezi. unde migreaza pentru reproducere. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ SĂBIŢA (Pelecus cultratus) Raspandire: in Dunare si baltile sale. Paşcani – IAŞI 2009 Carnea acestui peşte este de o calitate inferioară. La noi in tara il gasim in apropierea zonelor montane ale mrenei. si anume. Varsta maxima cunoscuta: 15 ani. Coloratia pe spate este verde maslinie. solzi mici ce se desprind usor. Dimensiuni: Exemplarele obisnuite au 20-30 cm lungime. Primavara urca pana in zona pastravului intrand in paraie mici cu prundis pentru depunere.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Descriere si mod de viata: Prefera raurile mai reci. Spatele este albastru inchis sau verde cu luciuri metalice. având multe oase. ca si in apele de ses ale raurilor Mures. avand o proeminenta ce aduce cu un nas. respectiv 100-500g. Lungime: 25 . Aspect: Corpul este alungit. In Ardeal este vedeta pescuitului pe rau. podut. 28 . cand poate fi pescuit si cu voblere mici sau rotative). Se folosesc muste asemanatoare cu cele de la taparina. Pescuitul sportiv: Se poate pescui cu undita cu pluta sau la fund cu plumb greu. ochii mari. pana in Ural. crustacei. Valoare gastronomica: Carnea este grasa si gustoasa fiind consumata mai ales sarata. SCOBARUL (Chondrostoma nasus) Denumiri populare: scobar. mai rar 40 cm si 1-2 kg. Scobarul se hraneste in special cu alge pe care le roade de pe pietre dar nu refuza nici larve de insecte. cu exceptia dorsalei. Prut. Mod de viata: Traieste in zonele cu maluri argiloase .

Are o pata mica neagra suspe opercul.15 kg (recordul mondial de somn prins sportiv este de 157 kg însă poate ajunge până la 400 kg ). Olt. inotand in directia curentului N-S dinspre Bosfor spre Odesa. Ajunsa la varsta de 4-5 ani. Uneori ajunge şi în amonte pe afluenţii râurilor de mai sus (Cibin. Burta este albă sau gălbuie. Taşaul). cand apa are 6°C. în cele interioare (Snagov). aparand in februarie pe litoral. intra in Dunare pentru reproducere pana mai sus de Giurgiu. Pielea nu prezintă solzi. Traieste in numeroase carduri in Marea Neagra. codoi. obosite si slabite. stavrizi. cu secreţii abundente de mucus. etc). limba. indesat si mult turtit lateral. vreme suficienta pentru a se ingrasa.5-1m (excepţional 3-4 m) Greutate: 10 . puternic. Are trei perechi de mustăţi din care una cu firele foarte lungi (folosite ca momeală pentru peştişori).. în râurile Prut. sub burta un numar variabil de solzi (30-36) alcatuiesc o muchie distincta (carena). în lacurile litorale (Siutghiol. botul mai lungdacat diametrul ochiului. harc. laturile sunt alb-argintii cu reflexe roz. Răspândire: în Dunăre şi în bălţile ei. ramanand in Dunare pana la jumatatea lunii mai. Culoarea este verde cenuşie pe spinare şi flancuri. hamsii. O parte din ele. pe o zona lata de 30 km. Principala sa armă sunt mustăţile care atrag peştişorii curioşi pe care acesta îi înşfacă de cum s-au apropiat îndeajuns pentru a fi o pradă sigură. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ SCRUMBIA DE DUNĂRE (Alosa pontica) Aspect: Corpul alungit. Denumire populară: somotei. gura foarte mare. Jiu. este moale şi alunecoasă. gros în partea dinainte şi comprimat în cea dinapoi.000-140. Bega. Este un peşte de pândă stând nemişcat mult timp în aşteptarea prăzii. Lungimea minima admisa: 22 cm. Arieş. Crişuri. cand iau calea intoarsa. Târnave. Hrana scrumbiei de Dunare consta in diferite specii de pesti (guvizi. solzi potrivit de maricad repede. Iarna se retrage in mare.52. Mod de viaţă: Trăieşte în ape adânci cu fundul mâlos. depune in Dunare 10. fiind atrase de curentul fluvial de la guri. Argeş. Gura cu numerosi dinti asezati pe maxila. Siret. Lungime: 0. aterine si crustacei). Lungimea obisnuita 30-40cm. Aspect: Are corpul masiv. Timiş. cu dinţii ascuţiţi şi deşi ca o perie. vomer si oasele faringiene. exceptional 50 cm. Capul este mare şi turtit. harcă. de unde şi numele de somn. Mureş. 29 SOMNUL (Silurus glanis) . Peste ochi o pleoapa groasa bine distincta. Someş.000 icre cu diametrul de 2. în Deltă. exceptional 1kg. Pe spate este verde-albastriu.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Sta la gurile Dunarii din februarie si pana in a doua jumatate a lunii martie. Greutate obisnuita 300-600g. mandibula.8 mm. codău. pe alocuri corpul este marmorat.Se pescuieste mai mult industrial la gurile Dunarii.

cu scule rezistente şi momeli adecvate. plancton. somn cu coarne. Atenţie!!! Icrele somnului sunt toxice. Inotatoarele dorsala si pectorala au cate un spin puternic. burta este albicioasa. periculos pentru speciile autohtone. limpezi. moluste. pe vegetaţie. larve. pe lângă maluri. puternica. Biologie: In toate zonele in care a fost introdus a fost perceput ca un peste daunator. Se practică în special pescuitul de fund. Paşcani – IAŞI 2009 Spre sfârşitul toamnei se adună în număr mare în gropane adânci unde. insecte. Pe ambele falci are cate 4 mustati. Belgia. crustacee. La noi in tara a fost introdus intai in Lacul Sfanta Ana de catre statul maghiar. rădăcini de salcie sau în gropiţe săpate de femelă. gura mare. putin adanci in care traieste in grupuri. Dimensiunile la care poate ajunge acest peste sunt putin diferite de la o sursa la alta. îngropaţi în mâl. Austia. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ SOMNUL PITIC (Ameiurus nebulosus) Denumiri populare: somn pitic. alge. viermi mari. Culoarea este in general maronienegricioasa. depunându-şi icrele la apă mică. introdus in Europa intai in Germania (1880) apoi in Franta. icre. muguri si radacini de plante acvatice. uneori cu tenta violacee. pescarii declara exemplare de 5-8 kg. cârlige mari şi fire groase. Pescuitul cu lingură ondulată sau rotativă cât mai aproape de fundul apei dă rezultate bune. rauri si balti. Se hrăneşte cu crustacei. pestisori. 30 . Pescuitul sportiv: Perioada optimă pentru pescuit este aprilie-noiembrie.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. poluate. Dimensiunea minimă legală: 50 cm. invaziv. broaşte. somn american. îşi petrec iarna. armata cu dinti mici. in 1908. astfel in timp ce unii specialisti dau dimensiunea maxima la 2-3 kg. spre coada prezinta o aripioara adipoasa. Prefera apele cu fund malos. Rezista in ape lipsite de oxigen. fără oase.mai. Exemplarele mari au carnea prea grasă. În toate cazurile trebuie folosite unelte rezistente. asemanatoare cu a salmonizilor. Când este mare.mai se reproduce depunand icrele pe ierburi acvatice sau in mici gropite sapate cu coada. peşti (preferă ţiparul). Valoare gastronomică: Carnea este fragedă. Ulterior s-a raspandit si acum poate fi intalnit in foarte multe ape. Este un peste foarte vorace mancand tot ce-i iese in cale. Raspandire: Originar din America de Nord. Astazi gasim aceasta specie raspandita de-a lungul si de-a latul globului. Corpul este asemanator cu al somnului. Se reproduce în aprilie . In lunile martie . poate rezista luni intregi in ape secate daca i se ofera putin noroi umed. supravietuieste in ape de peste 37 0C unde orice alt peste moare imediat. grasă şi gustoasă. De obicei somnul se înţeapă sigur. scoaterea lui din apă pune probleme serioase. lipitori.

Aripile de pe spate. plante si pesti. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ SOMNUL NEGRU (Ameiurus melas) Originar din America de Nord s-a raspandit impreuna cu somnul pitic in Europa. Aspect: Corpul este lung aproape cilindric. cu cate doi colti puternici pe fiecare falca.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Are dinti ascutiti. Italiei si Angliei Raspandire in Romania: Traieste in Dunare. zone create chiar de obstacole naturale sau artificiale (copaci cazuti. etc. in jos. capul mare. unde a devenit extrem de nepopular din cauza impactului asupra speciilor autohtone. unde isi poate zari cu usurinta prada. gura larga cu deschidere oblica. ŞALĂUL (Stizostedion lucioperca) Denumire populara: cealau. comprimat lateral. stanci. Salaul va cauta mereu in zona delimitata de curentii cu viteze diferite. in lacuri litorale si in cele din interior. ajungand pana inapoia ochilor. din ce in ce mai deschis inspre burta alba. rotunjite si aproape unite. ventralele. Inotatoarele de pe spinare au dungi si puncte mai inchise. au ace. mai ales pe vreme inchisa. etc. cu 8-12 dungi inchise ce se coboara de pe spate pe laturi. rame. Raspandire pe glob: Se gaseste in toata Europa. In mediul sau originar poate atinge 40 cm. dorsalele. radacini.12 kg). Se poate pescui cu linguri usoare rotative sau ondulante albe in ape curgatoare. cu exceptia peninsulei Iberice. 31 . asa numitele "ape de despartire". apoi ca adult broaste. in rauri mari. Cele din fata. margini de gropi.). etc. Se hraneste cu pestisori vii sau morti. Pe spate este verde-cenusiu. smug. in baltile dunarene. Mod de viata: Ii plac apele limpezi. aidoma bibanului. cat mai aproape de fund.4 kg (exceptional 10 . Pescuitul sportiv: Se poate pescui cu undita cu pluta.70 cm (exceptional 1m) Greutate: 1 . Exemplarele mari se apara destul de ferm. Este foarte vorace consumand ca puiet insecte si crustacee. cu momeala naturala. sunt mari. cu lanseta la fundul apei cu plumb gaurit sau cu plumbla capatul firului. In apele curgatoare locurile ideale sunt cele unde se intalnesc curentii puternici cu apele linistitem. Muscatura estela inceput nusigura. Dimensiuni: Lungime: 40 . raci. Se prinde in tot timpul anului. suduc. subtiat mult spre coada. baraje de control. Solzii care il acopera sunt mici si aspri. apoi pleaca cu momeala si atunci trebuie intepat.

ştiucoiţa. ele fiind în general în apropierea unui perete de stuf sau pâlc de papură. Mod de viaţă: Preferă apele liniştite. woblere. fiţă. în care abundă peşti mici. Locurile preferate de ea sunt acelea din care poate porni o ambuscadă.8 kg (excepţional 20 . salturi bruşte etc. Culoarea spatelui variază de la gri-verzui la galben. la negru sau cafeniu. Denumire populară: căţea. Dimensiunea minima legala: 50 cm. de la insecte la peşti şi chiar propriile progenituri. rădăcini de copaci.1. scoaterea din apă dând mult de lucru pescarului. tiparul este prezent in tot bazinul dunarean. cu excepţia Peninsulei Iberice.50 cm (excepţional 1.1. oliv sau negricioase.5 . limpezi cu fundul curat. lacurile si iazurile din interiorul tarii. La pescuitul ştiucii este necesară montarea unei strune metalice pentru evitarea tăierii firului.martie) când depune icrele. lângă o masă de ierburi submerse. exceptand apele de munte. capul lunguieţ ca un cioc de raţă.). Răspândire pe glob: Trăieşte în toate apele dulci din Europa. Aspect: Corp alungit. mârliţă. Greciei şi Albaniei. etc. gura largă. etc. ciucă. Este un adevărat luptător. in toate baltile. printre nuferi sau vegetaţii plutitoare. Icrele ştiucii sunt foarte apreciate. Flancurile sunt marmorate cu pete maronii. peşti artificiali. 32 . Pescuitul sportiv: Se poate pescui tot anul cu excepţia perioadei de prohibiţie (februarie . având însă multe oase.22 kg). dinţi puternici şi ascuţiţi. Pentru pescuitul cu peştisor viu înţepearea se face numai când se simte tracţiunea mai energică a răpitorului. Se practică pescuitul cu undiţa cu plută sau cu năluci. in Romania se gaseste in Dunare si Delta.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. ŞTIUCA (Exos lucius) ŢIPARUL (Misgurnus fossilis) Originar din Europa Centrala si cea rasariteana. deoarece opune o mare rezistenţă. Lungime: 40 .8m) Greutate: 1 . Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Valoare gastronomica: Carnea este alba. Dimensiunea minimă legală: 50 cm. Valoare gastronomică: Carnea este destul de gustoasă. slaba si foarte gustoasa. uşor turtit lateral. Burta este gălbuie sau albicioasă. La pescuitul cu năluci se înţeapă energic când se simte muşcătura ştiucii. bratele moarte. Răspândire în România: În toate apele dulci curgătoare şi stătătoare din regiunile colinare şi de şes. folosind o serie de trucuri (schimbări bruşte ale direcţiei. mârloaie. Se hrăneşte cu orice vietate acvatică care îi intră în gură. Acesta din urma dă rezultate foarte bune cu linguri ondulante sau rotative.

Gura larga este situata in varful botului. care prefera fundul malos si cu multa vegetatie. De obicei se hraneste in timpul noptii. In acest caz il gasim ingropat in mal. dintre care 6 langa gura. stiucii. puternic vascularizat. inotatoarele ventrale ale acesteia. aproape cilindric in sectiune. fara solzi.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. larve acvatice. Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit. Specie ocrotita de lege! ZGLĂVOACA (Cottus gobio) (Cottus poecilopus) Zglavoaca face parte din familia percidelor al carei membru este si bibanul. In medie. Ochii privesc in sus. inotand repede dintr-un loc in altul. in trei portii. Corpul. Sub ochi. tiparul are cate un ghimpe ascutit. zglavoaca creste pana la lungimea de 6-10 cm. salaului. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Corpul este alungit si gros. Tiparul este o specie de peste de apa dulce. acoperit cu solzi mici si cu un strat mucos care il fac alunecos. in general. putin strins cu degetele. de unde inghite si namol. ziua fiind inactiv. dar atinge si 24-26 cm. putand fi gasit in aproape toate raurile montane din Europa. viermi. Carnea sa este gustoasa. Coloritul zglavoacei variaza mult in functie de mediul in care traieste exemplarul respectiv. dar nu cruta nici propriile icre sau alevini. alte vietuitoare mici. ca de multe ori si in timpul iernii. in general. moluste mici etc. care consta din particule de vegetatie. 33 . este aproape cilindric in portiunea de mijloc si usor plat lateral. ajungand rareori la 12-13 cm. unde traieste in compania pastravului indigen. Prin intestinul gros. detritus organic. care aminteste de cel al broastei. melci. Tinut in mana. fiind un peste fricos. Femela depune icrele. emite un sunet caracteristic datorita eliminarii bruste a aerului din intestin prin anus. in total 1000015000 icre. precum si icrele si puietul foarte tanar ale altor pesti. In unele rauri montane din Maramures si Moldova poate fi intalnita o ruda apropiata a zglavoacei (Cottus poecilopus). Scormoneste tot timpul fundul baltii. in vecinatatea caudalei. absoarbe aerul atmosferic si prin anus elimina dioxidul de carbon. ascuns bine sub piele. mihaltului etc. Daca este speriat. Tiparul are 10 mustati. Este un peste foarte raspandit. mai mult ingropat in namol. In timpul zilei nu se prea misca. ceea ce-i permite sa reziste mult timp si in albiile care au secat. mici crustacee. mai lungi. sare brusc din ascunzis. Hrana acestui pestisor se limiteaza de obicei la ceea ce aduce spre el curentul apei. Perioada de depunere a icrelor corespunde cu lunile februarie-martie. pe langa hrana preferata. iar doua scurte pe mandibula. Lungimea obisnuita este de 18-20 cm. Are un cap mare si lat. dar apare si in raurile de ses cu un curs foarte lent. Se reproduce din martie pana in august. Pescarii il folosesc ca nada vie la pescuitul somnului. Tiparul are posibilitatea sa respire prin intestine. intinzandu-se pana la orificiul anal. pe plan local se consuma in mod regulat. ca si la noi. Acestui sunet (chitcait) ii datoreaza si denumirea de tipar. provocand astfel pagube in randurile speciilor mai valoroase. cu un colorit mai bogat. se gaseste in ape fara nici o miscare. Meniul consta din insecte si larvele acestora. sunt impodobite cu 5-15 dungi maronii.

seminte ale unor plante. Aspect: Corpul pestelui este alungit si puternic comprimat lateral. fiind acoperit cu solzi mici si desi.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. moluste si crustacei de mici dimensiuni. icre ale unor specii de pesti. in majoritatea raurilor (Prut. ZVÂRLUGA (Cobitis Taenia) 34 . Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Denumiri populare: fâsa mare (Cobitis elongata). Este activa mai ales noaptea. aproape de aceeasi grosime pe toata lungimea sa. acestia insa lipsind cu desavarsire de-a lungul liniei laterale. Tarnave. aproape nemiscata. Olt. Coloritul zvarlugii este cafeniu-cenusiu sau galbui. stiuca. incepand cu zona pastravului si pana la varsarea Dunarii in Marea Neagra. Niraj. in apropierea fundului. Se hraneste cu rame. Bistrita. Siret. sfârleaza (Cobitis aurata radnensis) şi dunariţa (Cobitis aurata bulgarica). Mai poate fi intalnita si-n barajele de acumulare. Raspandire: in paraie. salau. ziua stationand. Somes. Dunare si Delta ei. Poate atinge o lungime maxima de 15 cm si o greutate de 20 g (majoritatea exemplarelor masoara 8-10cm si cantaresc 7-10g). Sub fiecare ochi are cate un spin osos si foarte ascutit. Mures. dar si apele de deal si de munte cu fund malos. in mlastini. larve ale diferitelor insecte. materii vegetale. cu substrat malos. Traieste in general in apele statatoare sau lin curgatoare. Este folosita ca momeala vie in pescuitul rapitorilor de talie mare: somn. Gura este prevazuta cu 6 mustati. Arges) si afluentii lor. Bega. viermusi.

îl constituie mustaţa de sub falca inferioară. Este hrana preferată a morunului. Din ficatul lui se extrage renumita untură de peşte. Aripioara dorsală este formată din trei segmente distinct delimitate. Este foarte agilă şi foarte greu de prins. maximum 12 cm. din cauza structurii deosebite a muşchilor. Trăieşte la adâncimi de 60-80 m. lung de 9-10 cm.Carnea acestui peşte este gustoasă şi se aseamănă cu cea a obletului. este o specie locală a Mării Negre. iar cea anală din două segmente. BACALIARUL (Odontogadus merlangus euxinus) 35 .25 cm. Pătrunde şi în lacurile litorale dulci sau sărate deoarece rezistă la mari oscilaţii de salinitate. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ PEŞTI DE APĂ SĂRATĂ Aterina are corpul argintiu. bacaliarul este un gadid tipic din Marea Neagră. exemplarele obişnuite fiind însă de 20 . Aterina migrează pe lângă ţărm în cârduri mici. pe lângă cele amintite. Acest peştisor marin. În lungime. ATERINA (Atherina boyeri) Reprezentant al peştilor din apele reci. Exemplarele tinere sunt aproape transparente.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. însă primavara se apropie de mal. bacaliarul poate creşte până la 50 cm. cu o dungă pe toată lungimea sa. Un semn de recunoaştere. Pe corp are o pigmentaţie brun-albăstruie sau galben-cenuşie cu reflexe violete şi roşiatice. Partea ventrală este albicioasă. Aripioara caudală este mare şi cu marginea dreaptă. căutându-şi hrana în partea mai îndulcită a mării.

Înotătoarea dorsală este dublă. adânci. Operculul este cu o pată întunecată. Corpul bibanului este uşor comprimat şi alungit. Reproducerea poate fi normală sau prin autofecundare. albăstrui. oblică. iar laturile corpului şi ale abdomenului sunt alb-argintiu cu pete roşii. care se desprind însă foarte uşor. BARBUNUL (Mullus barbatus) BIBANUL DE MARE (Serranus scriba) Bibanul de mare atinge lungimea de 20-30 cm. Obrajii sunt roz-portocalii. ce acoperă mai mult sau mai puţin operculul şi preoperculul. Culoarea generală a bibanului de mare este roşie-cărămizie.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Mării Mediterane şi în Oceanul Atlantic. Barbunul îşi duce toată viaţa în cârduri mici. el este caracterizat prin corpul berbecat şi prin prezenţa sub falca inferioară a două mustăţi lungi. barbunul se hrăneşte cu vieţuitoare de fund şi resturi vegetale. Operculul are 3 ghimpi în partea posterioară. hrănindu-se cu peşti mici şi creveţi. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Barbunul este un peşte cu o largă răspândire. Marea Mediterană şi Marea Neagră. înotătoarele sunt galbene. între cele două părţi ale ei existând o oarecare distanţă. potrivit de mari. Culoarea generală a corpului este roşie. întâlnindu-se în apele Mării Negre. Pedunculul codal este înalt. Ducându-şi viaţa pe fundul mărilor. Corpul şi capul sunt acoperite de solzi mari. Gura este mare. Barbunii sunt mult apreciaţi pentru carnea lor foarte gustoasă. cu dungi şi pete neregulate. cu dinţi fini în perie. trecând şi pe linia laterală. cu 7-9 benzi verticale albastru întunecat pe laturile corpului. Trăieşte pe funduri pietroase. cu solzi ctenoizi. explorând fundurile bogate în hrană. ce au aspect de inscripţii. Peşte de fund. printre care se disting şi dinţi conici ce au aspect de canini. BOUL DE MARE (Uranoscopus scober) 36 . Cerul gurii are dinţi mici. Bibanul de mare este răspandit în Atlantic.

Aripioara dorsală este cea care înconjoară corpul pe partea stângă. aterina. 37 . crezând că este vreo algă. Gura este terminală. buzele mai umflate şi coloritul cenuşiu-cafeniu. barbuni şi bacaliari. Aceasta asimetrie este însă secundară. guvizi. ceea ce vedem deasupra este latura lui stângă şi nu spatele. Când ne uităm la calcan. el trăieşte şi în Marea Neagră. dacă privim peştele de deasupra. în partea pe care stă culcat calcanul. adică peşti bentonici şi peşti care cârduiesc iarna în vecinatatea fundului. Paşcani – IAŞI 2009 Boul de mare este răspândit în mările care scaldă ţărmurile Europei. dând un produs bun de calitate. iar greutatea de 8-10 kg. dulce parcă ar fi pui. Numele de bou de mare se trage de la corpul său umflat. fără prea mari eforturi. alături de ochiul stâng.80 m. unde a venit din Marea Mediterană. La exemplarele tinere lipsesc spinii de pe butoane. brăzdat de dungi brune şi albe. Are însă capul ceva mai mare. se hrăneşte cu pui de peşte şi viermişori. pe care peştişorii. Dupa înfăţişare ar părea paşnic. calcanul este lung de 0. Explicaţia este simplă: din gură îi atârnă un filament. Aceştia se găsesc pe ambele laturi ale corpului. care este pelagic (de suprafaţă). În mijlocul fiecărui buton se află un spin subţire. Calcanul este culcat pe latura dreaptă şi. Lungimea la care ajunge calcanul este de 1 m. se consumă în stare proaspată. Icrele. care consumă în special hamsii. cântărind 3-4 kg. albă. Fenomenul de asimetrie se petrece dupa două luni când se culcă pe una din părţi. Reproducerea are loc vara (iunie-iulie). Aceste specii au corpul asimetric. se pot conserva. se reped să-l mănânce şi cad pradă amăgirii. apropiindu-se de maluri în căutarea hranei. Boul de mare atinge lungimea de 30 cm. La exemplarele adulte corpul este acoperit cu solzi mici şi butoni osoşi mari. Din ou eclozează la început un peştişor cu simetrie bilaterală perfectă.60-0. prevăzut pe cap cu nişte prelungiri asemănătoare coarnelor de la vite. Capul este învelit cu plăci osoase. calcanul este un peşte răpitor. Carnea sa gustoasă. Obişnuit. iar aripioarele pectorale se găsesc una dedesubt şi alta deasupra. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CALCANUL (Scophthalmus maeoticus) Calcanul poate fi socotit reprezentantul tipic al speciilor de peşti ce fac parte din ordinul pleuronectiformelor. Un semn distinctiv al acestui peşte îl constituie prima aripioară dorsală de culoare albă. comprimat foarte mult lateral şi culcat pe o parte.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. întrucât apare în timpul dezvoltării. mărunte şi fine ca nisipul mării. La înfăţişare seamănă cu dracul de mare. În mod obişnuit stă înfundat în stratul de nisip sau de nămol de pe fund şi. ochiul drept este aşezat pe partea stângă. de aceea. pe dreapta şi devine bentonic (de fund).

având capul mai turtit. 12-18 ventrale. Caracterul care variază cel mai mult este lungimea botului. mai gras.3 kg. păstrugă şi nisetrul. ascuţit. Se hrăneşte cu crustacee şi larve de insecte. Botul este alungit. nu are capul rotund. uşor asimetrice. viermi. deosebindu-se astfel mai multe varietăţi. Hibernează în fluvii. Începând cu luna mai migrează spre coastă. iar aripioarele perechi sunt apropiate unele de altele. ci rombic. CEGA (Acipenser ruthenus) Chefalul mare (labanul) seamană cu cleanul. Lungimea obişnuită este însă de 25-30 cm. lipsită de oase mărunte. lungimea obişnuită fiind de 20-30 cm. Corpul prezinta 12-17 scuturi dorsale. morunul. zoobentofag. Trăieşte pe fundurile nisipoase de unde îşi adună hrana: peşti. La baza aripioarelor anală şi dorsală. 58-70 laterale. Ochiul este prevăzut cu o pleoapă adipoasă foarte dezvoltată.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. pe care îl consumă cu viermii şi larvele de insecte care se găsesc în el. dar aceasta după ce trece de 16 ani. alungit. Cambula nu creşte mai mult de 35 cm. Există hibrizi cu viza. Se reproduce în aprilie-mai. lângă cap. Prezenţa butonilor dovedeşte că ceea ce vedem deasupra nu este spatele. mare şi turtit dorsoventral. moluşte. retrăgându-se în mare. ci una din laturile corpului. etc. în gropi adânci şi cu fund tare. Lungimea maximă la care ajunge este de 63 cm şi greutate de 3. cât şi de-a lungul liniei laterale. Aici caută apă încălzită şi fundul bogat în detritus. Este o specie de apă dulce şi limpede. Are o carne gustoasă. Capul. iar greutatea 300-1000 g. abdomenul are o culoare gălbui-roz. Stau aici până când apa începe să se răcească. este acoperit de solzi până la vârful botului. se întâlnesc butoni osoşi. Atinge dimensiuni de 90-120 cm. Spatele este cenuşiu sau cafeniu cu nuanţe verzui. CHEFALUL MARE (Mugil cephalus) 38 . Are o carne gustoasă. acoperit cu solzi mici. Trăieşte circa 22 de ani. Marea Baltică. triunghiular. Labanul este cel mai mare şi cel mai valoros dintre chefalii Mării Negre. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CAMBULA (Platichthys flessus luscus) Spre deosebire de calcan. iar greutatea 100 300 g. Labanul creşte mai repede decât celelalte specii de chefali. crustacei. dar este mai mare ca acesta. pătrund în lacurile litorale şi chiar în gurile fluviilor. Trăieşte în Marea Neagră.

pe când labanul suportă mai bine apele dulci. de o parte şi alta. Pe fiecare falcă. cu colţurile gurii trecând puţin de verticala posterioară a ochilor. pata aurie de pe opercul. CHEFALUL MIC (Mugil saliens) Este răspândit în Marea Mediterana şi Marea Neagră în lungul ţărmurilor. COCOŞELUL DE MARE (Blennius tentacularis) 39 . rotunjit. exemplarele obişnuite fiind de 30-50 cm lungime şi 300-500 g greutate. cu linii şi puncte mici. Peşte marin. ostreinosul are aceleaşi obiceiuri.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. 3 dungi negricioase în zigzag. CHEFALUL AURIU (Mugil auratus) Chefalul mic (ilarul. uneori. Pleoapele adipoase lipsesc. Tentaculele supraorbitale sunt bine dezvoltate. Evită apele îndulcite. Lungimea obişnuita este de 9-10 cm. Pleoapa adipoasă este puţin dezvoltată. Culoarea cenuşie-roşcată. Lungimea maximă la care poate ajunge acest peşte este de 50 cm. De regulă are 20-30 cm şi greutatea de 80-400 g. cu singura deosebire că preferă apele sărate celor dulci. Pătrund în lacurile litorale în căutarea hranei şi a apelor calde. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Popular mai este numit singhil. ramnificate sau de forma unor palete. încât pare inexistentă. face ca acestui soi de chefal să i se spună chefalul auriu. cafenii sau negre. Ca şi labanul. Spaţiul interorbital este puţin convex. trăieşte în cârduri şi se deplasează foarte rapid. Pe bărbie. acoperit cu solzi începând de la nările posterioare. ostreionul) are botul ascuţit şi acoperit de solzi până la orificiile nazale anterioare. câte un canin mare şi curbat înapoi. Dimensiunile la care ajunge sunt mai mici faţă de celelalte specii de chefali. El are capul lat. Prinsă ca o mică mărgea. Trăieşte pe funduri cu facies mitiloid şi este rar pescuit la ţărm. Botul scurt. când cântăreşte 800 g.

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CODUL DE PACIFIC (Gadus macrocephalus) CODUL DE ATLANTIC (Gadus morhua) CODUL NEGRU DE ALASKA (Gadus ogac – Greenland) CODUL EGLEFIN (Melanogrammus aeglefinus) 40 .

pollack (cod negru). CODUL LENG . cu nuanţe mai deschise pe burtă. Caracteristice la corbul de mare sunt nările bine pronunţate. Adesea. acoperit cu solzi mici. extrem de rar 50 cm şi greutatea de 1 kg. Codul propriu-zis sau morua (Gadus morhua). greenland. aşezate înaintea ochilor. Este peştele de consum cel mai important din lume. având corpul mai mult sau mai puţin alungit. cel din Pacific (Gadus macrocepahlus) este mai deschis la culoare. Seamănă întrucâtva cu un crap. Nu prezintă importanţă economică. dar are spinarea mai gheboasã. În mod obişnuit corbul de mare atinge lungimea de 30 cm. Gadidae. are spatele cenuşiu cu pete rotunde cafenii. atinge lungimea de 1. moi şi zimţaţi. răspândit în zonele nordice ale Oceanului Atlantic şi ale celui Pacific. CORBUL DE MARE (Corvina umbra) 41 .LINGCOD (Ophiodon elongatus) Peşte rar la ţărmul Mării Negre. corbul de mare trăieşte în Oceanul Atlantic şi în bazinul mediteranean.5 m. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CODUL POLLACK (Pollachius virens) Codul este un peşte marin din fam. preponderent în Oceanul Atlantic.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. gălbui cu pete maronii şi de talie mai mică. eglefin. Coloritul general este cafeniu închis. leng. respectiv 4 kg. sub denumirea de cod se comercializează şi celelalte specii de gadidae.

Pe spate şi pe laturi este pigmentat cu pete albe-spălăcite sau albe-gălbui. Caracteristic este hermafrodismul său periodic. Are o lungime obişnuită de 25-35 (rar 50) cm. cât şi pentru carnea sa foarte gustoasă. ramificate de la bază ca o tufă.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. preferă apele calde. potrivit de mari. Corpul gros în partea anterioară. Deasupra ochilor se află o pereche de tentacule mărunte. Dorada formează în tinereţe cârduri şi îşi caută hrana în apropierea malului. Unica înotatoare dorsală este foarte lungă. DORADA (Sparus aurata) DRACUL DE MARE 42 . În general preferă întinderile de nisip şi zonele bogate în vegetaţie. iar în Marea Neagră destul de rar. Laturile argintii cu reflexe gălbui-aurii. bucăţile de cochilii le aruncă). Se hrăneşte cu moluşte (consumă numai carnea. Adulţii devin mai solitari. uşor curbaţi pe fiecare falcă. Corpul foarte turtit lateral. Este apreciat pentru spectaculozitatea pescuitului. Spatele şi capul verzui-albăstrui. iar pe burtă galben. Nu prezintă importanţă economică. Obişnuit măsoară 13-16 cm. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Denumita popular corosbină. are oarecum forma unui mormoloc de broască. cu solzi subţiri. Abdomenul este albicios. îngustat şi comprimat lateral în cea posterioară. şi cu molarii în 3 rînduri pe mandibulă şi în 4-5 rânduri pe maxilă. aceasta specie este bine reprezentată în Marea Neagră. cu câte 6 dinţi conici. întinzându-se din dreptul operculului până aproape de baza înotătoarei caudale. Reproducerea are loc către sfârşitul iernii. Peşte marin. Coloritul este verde sau cenuşiu-verzui. COROSBINA (Blennius sanguinolentus) Este un peşte răspândit pe coasta estică a Atlanticului şi în Marea Mediterană. oval. Gura nu prea mare. în partea anterioară. uneori chiar în linia de spargere a valurilor pe plajă.

cu bot scurt şi cu ochii mari. bulbucaţi. gingirica se reproduce în mare. Acest peşte nu depăşeşte ca lungime 30-40 cm. consumând zooplancton mărunt. îi dau o înfăţişare bizară. GINGIRICA (Clupeonella delicatula) Guvidul acesta de talie mică. pui de peşte. dar şi în lacurile salmastre şi dulci.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. cu diametrul de circa 1 mm. Ochii sunt lipsiţi de pleoape adipoase. salăul. în apropierea ţărmului. în sus. cât şi lacurile litorale salmastre sau dulci. iar abdomenul are o carenă bine dezvoltată. pedunculul caudal lung şi îngust. de unde pătrunde în fluvii şi lacuri. O femelă depune între 5-20 mii de icre mărunte. în special în lunile aprilie-mai. la apă puţin adâncă. al Mării Caspice şi al Mării Azov şi este răspândit în părţile îndulcite ale acestora. Peşte de cârd. Gura mică are poziţia oblică. iar la femele rar 12-13 cm. El are corpul alungit. pe fundurile nisipoase. Culoarea predominantă a corpului este cenuşie-roşiatică. Se hrăneşte cu viermi. ATENŢIE LA ŢEPII DRACULUI ! (Trachinus draco) Acest peşte trăieşte în bazinul Mării Negre. ea produce umflarea puternică a piciorului sau a mâinii înţepate. buzele fiind subţiri. Este un peşte exclusiv planctonofag. la temperatura apei de 13-20 °C. trăieşte atât în mare. Cele două aripioare dorsale sunt mai distanţate decât la ceilalţi guvizi. cum sunt scrumbia de Dunăre. crustacee. care consumã cantităţi uriaşe de gingirică. Corpul său este comprimat lateral. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Pe fundul nisipos al mării. Prima înotătoare dorsală este formată din ţepi veninoşi a căror înţepătură este foarte dureroasă. Capul umflat. sturionii şi alţii. GUVIDUL NEGRU (Gobius niger) 43 . asemănător nisipului şi presărat cu mai multe puncte negricioase. Dimensiunea obişnuită este la masculi de 8-9 cm. primăvara şi vara. iar prima este mai scurtă. trăieşte dragonul sau dracul de mare. Aceasta specie este ocolită de pescari. iar burta albă. şi mai cu seamă cu pui de calcan. la întuneric. Reproducerea se face în apele mării din vecinătatea coastelor. cu umbre galbene şi albastre pe laturi. GUVIDUL DE NISIP (Pomatoschistus microps leopardinus) Guvidele negru trăieşte prin grotele formate de stavilopozi lângă diguri. Aripioara anală are două radii mai lungi decât la celelalte aripioare. fusiform. constituind astfel o verigă între plancton şi peştii răpitori sau carnivori. 5-6 cm. Coloritul corpului galbencenuşiu.

pedunculul caudal lung. GUVIDUL STRUNGHIL (Gobius melanostomus) Hanosul trăieşte pe fundul pietros al Mării Negre la adâncimi mai mari decât ceilalţi guvizi. apropiaţi. stropite cu pete mărunte. Este un peşte cu capul turtit dorso-ventral. cafenii sau negre. ajungând la lungimea de 30-35 cm. Predomină culoarea gălbuie-întunecată. Coloritul general este galben deschis. GUVIDUL DE MARE (Gobius cephalarges) 44 . La baza primei înotătoarei dorsale se află o pată neagră. puternic turtit dorso-ventral. neregulate. Creşte până la lungimea de 20-25 cm. El este cel mai mare guvid. Înotătoarele sunt cenuşii. crustacei şi peşti mici. hrănindu-se cu animale de fund preferând moluştele. Se întâlneşte în mod excepţional în apele salmastre sau dulci. formând o ventuză cu care peştele se poate fixa pe stâncă. Hanosul este galben-închis sau brun pe spate şi pe laturi. comprimat lateral şi înalt. stropit cu pete întunecate. în vecinatatea ţărmului. şi greutate de 600 g. situaţi în partea superioară a capului. obtuz şi foarte convex. dispuse neregulat. Strunghilul trăieşte în zona litorală a mării. Coloritul corpului este variabil. GUVIDUL HANOS (Gobius batrachocephalus) Trăieşte pe fundul pietros al Mării Negre. La această specie pedunculul caudal este scurt. Faţă de ceilalţi guvizi are corpul ceva mai gros şi înalt. Are corpul cilindric. Operculul şi baza înotătoarei pectorale sunt neacoperite de solzi. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Cel mai frecvent guvid din apele Mării Negre este strunghilul. iar colţul şi ismul operculului sunt acoperite cu solzi. evidentă.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. În perioada de reproducere corpul masculilor se înegreşte complet. Botul lui este scurt. stropit cu pete brune neregulate. Ca şi la ceilalţi guvizi înotătoarele ventrale sunt unite. corpul fiind presărat cu pete brune şi negricioase. Ochii hanosului sunt mari. Se hrăneşte mai ales cu crustacee şi creşte până la lungimea de 20-25 cm. Pe laturi se disting 2-6 dungi transversale. iar capul mare. Specie tipic marină se hrăneşte cu moluşte. Hanosul are o carne gustoasă. cu buza superioară groasă şi lăţită lateral. mai lat decât înalt. pe fundul pietros. gros.

Înotătoarele abdominale şi codale sunt aproape transparente. Hamsiile constituie hrana preferată a multor peşti marini răpitori. dar şi a delfinilor. Din Marea Neagră ea migrează pentru hrănire în Marea Azov. care rareori atinge lungimea de 20 cm. corpul acoperit cu solzi putând să atingă lungimea de 45 cm şi o greutate de 1 kg.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. calcanul.70 m. iar cea a abdomenului albicioasă. consumând zooplancton. Spatele este de culoare cenuşie albăstruie . În timpul zilei rămâne în adâncime şi numai noaptea se ridică la suprafaţa apei. morunul. este foarte răspândit în Marea Neagră. Ca şi gingirica. se hrăneşte cu plancton ca şi crusatecei mici. Hamsia trăieşte în cârduri masive. Acest peştişor de 8-12 cm lungime şi 8-10 g greutate. cum sunt pălămida. pe când cele pectorale sunt de culoare închisă. aşezaţi perechi. Hamsia este un planctonofag. Abdomenul este de culoare argintie. scrumbia albastră. Deşi seamănă cu scrumbiile. Lungimea minimă admisă a hamsiei ce poate fi reţinută după capturare este de 7 cm. hamsia este o verigă intermediară între fiinţele microscopice ale zooplanctonului şi peştii mari răpitori care predomină în mări şi oceane. La temperatura de 9 °C eclozează puietul care are o dimensiune între 7 şi 9 mm şi care. Pe coadă se observă o formă de solzi mici. întreprinzând migraţii de-a lungul mării şi pătrunzând ocazional în lacurile litorale salmastre. ochii mari şi gura despicată până spre uperculi. uneori de zeci de mii de indivizi. HAMSIA (Engraulis encrassicholus) HERINGUL (Clupea harengus) Heringul este unul dintre peştii cei mai importanţi pentru consum. Heringul trăieşte în bancuri mari.verzuie. Fălcile sunt prevăzute cu dinţi mărunţi. care poate fi punctat. Speciile mai importante sunt heringul din Atlantic (Clupea harengus) şi heringul din Pacific (Clupea pallasii). Se reproduce din mai până în septembrie. Culoarea generală a corpului este albăstrui-închisă. totuşi nu face parte din aceeaşi familie. a furtunarilor şi a pescăruşilor. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Hamsia are corpul lat. Heringii produc anumite zgomote care probabil sunt o formă de comunicare a lor. atinge maturitatea sexuală la 11 luni. femelele depunând icrele de culoare albă care apoi sunt fecundate de masculi în apă. Durata de viaţă este de 2-3 ani. Icrele fecundate sunt lipicioase şi se lasă la fund unde se lipesc de pietre sau plante. melci de mare sau puiet de peşte. Perioada împerecherii depinde de numărul bancului şi are loc în apropiere de coastă la o adâncime de 40 . fiind atraşi de 45 (Clupea pallasii) . copepode şi chiar fitoplancton. Este un peşte cu un corp suplu alungit. Specie precoce.

La acest peşte se întâlneşte frecvent fenomenul de mimetism. întregul proces fiind dirijat de ochi prin intermediul sistemului nervos. el trăieşte şi în Marea Mediterană şi zona litorală a Mării Negre. Solzii de pe corp sunt mai aspri pe partea dorsală. cît şi la fundul apei. aterine. În jurul gurii se observă bine franjurile. ajungând la vârsta de 3 . iar falca superioară se prelungeşte peste cea inferioară. argintie pe laturi şi burtă. LUFARUL (Pomatomus saltatrix) LUPUL DE MARE 46 . LIMBA DE MARE (Solea lascaris nasuta) Lufarul este unul din cei mai lacomi şi mai de temut peşti marini răpitori. Se hrăneşte înghiţind cu lăcomie din bancurile de scrumbii. În poziţia de înot faţa dorsală este de culoare cenuşie-cafenie.7 ani să fie apţi de reproducţie.. Culoarea corpului este cenuşie-albăstruie pe spate. El are dentiţie puternică şi înoată cu viteză atât la suprafaţă. culoarea corpului schimbânduse foarte uşor după culoarea fundului. Atinge dimensiuni de 30-50 cm. Un hering de Atlantic poate trăi peste 20 de ani. Paşcani – IAŞI 2009 lumină. iar ca greutate 2-3 kg şi excepţional 15-20 kg. Ca lungime maximă atinge 30 cm. obişnuit pescuindu-se exemplare de 10-20 cm.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Peşte marin de fund. Faţa cu care stă culcat pe fundul apei este albă. (rar 1-1. Limba de mare trăieşte ascunsă pe fundul de nisip al plajelor marine de unde îşi vânează hrana: insecte şi crustacee. Din cauza formei foarte lăţite a corpului limba de mare are puţină carne. urcă la suprafaţă unde se hrănesc cu plancton.50 m). acoperind-o. Lufarul este înzestrat cu atributele tipice unui răpitor. stavrizi. Are o carne foarte gustoasă. stă culcat pe partea dreapta a corpului care a devenit partea dorsală. lipsind butonii osoşi. mică. Răspândit în aproape toate mările cu apă caldă. etc. presarată cu pete negre sau cu un desen marmorat. mai mărunţi pe cealaltă parte. Gura este terminală.

MERLUCIUSUL (Merluccius merlucius) 47 . Corpul mai mult sau mai puţin cilindric. Se reproduce în mai-august şi icrele sunt plutitoare. Are radiile branhiostege. iar noaptea se apropie de mal. de preferinţă în zonele îndulcite ale mării şi în cele stâncoase. întunecată. iar limba cu dinţi foarte fini şi deşi. iar noaptea urcă spre suprafaţă. Lupul de mare are culoarea cenuşie-argintie. în zonele tropicale şi subtropicale. Ca toate speciile de macrou este un peşte pelagic ce trăieşte în bancuri mari. nu prea departe de ţărm. rar atingând 1 m. Fălcile şi cerul gurii au dinţi în perie. Se deosebeşte de celelalte varietăţi prin culoarea albastru închis a spatelui care coboară până sub burtă. ziua stă în apropierea fundului. (Dicentrarchus labrax) Este un peşte răspândit aproape pe tot globul. rar fiind întâlnit în Marea Azov. Are o valoare gastronomică ridicată. în general peste 50 m. Din punct de vedere calitativ cel mai recomandat este macroul de Atlantic. cu carnea mai consistentă şi cu iz marin mai puţin pregnant. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Este răspândit pe coasta europeană a Atlanticului. Linia laterală se prelungeşte şi formeaza 3 rânduri. Se hrăneşte cu peşti. Poate ajunge la 1. crustacei sau viermi. MACROUL (Scomber japonicus) Este un peşte de fund ce preferă adâncimile mai mari. crustacee şi viermi marini. cu solzi potrivit de mari. Gura o are mare. unde îşi petrece ziua. Se hrăneşte cu alevini şi peşti din speciile mici. În mod obişnuit are lungimea de 60-80 cm.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. În apele noastre marine este semnalat în dreptul lacului Razelm până aproape de Mangalia. iar pe opercul are 2 ţepi. cu colţurile trecând de verticala anterioară a ochilor. fiind înrudit cu codul. alungit. în Marea Mediterană şi în Marea Neagră. Se hrăneşte cu mici vietăţi marine: peştişori. Uneori ajunge şi în Marea Neagră. Pe opercul are o pată clară cafenie. Trăieşte în mare. pui de cefalopode. Poate atinge 65 cm si 3 kg. aspri (ctenoizi) pe corp şi netezi (cicloizi) pe ceafă şi obraji. Preoperculul este zimţat pe marginea posterioară.4 m si 15 kg. la apa mai mică.

5-3 mm şi culoarea cenuşie.000. ajunge la 30-40 cm lungime. O femelă de 100 kg. capul lui este mic în raport cu corpul. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ MERLANUL (Merlangius merlangus ) Face parte din fam. La exemplarele tinere el are formă triunghiulară. 41-52 de scuturi laterale şi 9-12 scuturi ventrale. botul morunului este scurt şi moale. Maturitatea sexuală a morunului apare la vârsta de 15-18 ani la mascul şi 16-21 de ani la femelă. De altfel. întrucât s-au pescuit exemplare de 1. încât botul devine moale. este ascuţit la vârf şi acoperit cu scuturi tari. Morunul face parte din grupa peştilor care trăiesc mult. Culoarea corpului este. exemplarele de 1. El este considerat nu numai sturionul cel mai de preţ.5 m şi cântăresc 40-80 kg. ci şi gigantul peştilor din Marea Neagră. MORUNUL (Huso huso) Cel mai valoros peşte al apelor noastre este morunul.500 kg greutate şi 9 m lungime.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Este foarte apreciat pentru carnea albă şi gustoasă. cenuşie. iar cea a abdomenului albă. care nu cresc.000 de icre. exemplarele pescuite obişnuit în faţa gurilor Dunării măsoară doar 2-2. Se întâlneşte în Oceanul Atlantic şi în Marea Mediterană. în general. gadidae (cod). în vârstă de circa 20-25 de ani. aproape neagră. Icrele de morun sunt mai mari decât ale celorlalţi sturioni. NISETRUL 48 . Exemplarele pescuite în mare au o culoare mai închisă. Dacă unele exemplare ajung la dimensiuni mari şi greutăţi apreciabile. alungit spre cele două extremităţi. poate depune 8. fenomenul de îngropare a scuturilor în piele pe măsura înaintării în vârstă se petrece pe tot corpul morunului. Astfel.000 kg au aproximativ 75 de ani. cu subspecie şi în Marea Neagră. având diametrul de 2. Asa se explică de ce exemplarele vârstnice au pielea lipsită de scuturi. Spre deosebire de ceilalţi sturioni. La exemplarele mai vârstnice aceste scuturi se îngroapă în piele. având corp alungit cu solzi mici şi netezi. La exemplarele tinere se observă 11-14 scuturi dorsale. Acest adevarăt uriaş al apelor are corpul ca un trunchi gros.

Exemplarele care migrează vara şi toamna rămân în fluvii până în primăvara următoare când se reproduc. iar greutatea 8 kg. (Acipenser guldenstaedti) Acest răpitor marin are corpul alungit. scobită adânc. 26-43 laterale. Botul este lung şi lăţit. 28-50 de plăci laterale şi 6-14 plăci ventrale. 85 cm. în martie-mai. Limba şi interiorul gurii sunt negre. Maturitatea sexuală apare la 8-14 ani la mascul şi la 10-20 de ani la femelă. Rareori manâncă peşte. nisetrul se reproduce în fluvii. care formeazã scuturi rânduite astfel: 9-16 dorsale. acest peşte se hrăneşte cu şprot. are doi lobi lungi. după morun. datorită valorii sale economice. nisetrul întreprinde migraţii şi toamna (august-septembrie). Răpitor lacom şi nesaţios. precum şi după prezenţa a numeroşi dinţi puternici. De asemenea. În Dunăre urcă până dincolo de Porţile de Fier. printre cele cinci rânduri de scuturi puternice de pe corp. un loc important. pescuindu-se însă uneori şi exemplare de 1. 9-14 ventrale. Pălămida este un înotator foarte bun. care cântăresc 25-60 kg. exemplarele pescuite în mare având o culoare aproape neagră. şi anume guvizi. este acoperit de 5-19 plăci dorsale. Rezultă deci că reproducerea nu se face în fiecare an. Lungimea atinge max. Exemplarele tinere au benzi transversale lungi. După această perioadă se retrag la adâncime. Se mai recunoaşte după botul alungit şi ascuţit. Corpul. Coloraţia corpului variază după mediul în care trăieşte. zvelt la exemplarele tinere şi gros fusiform la exemplarele adulte. nisetrul ocupă. scrumbii. Hrana puilor de nisetru în Dunăre o constituie crustaceele şi larvele de chironomide. unde rămân în faţa gurilor fluviului până ce ating vârsta de 2-3 ani. iar laturile capătă o culoare violetă deschisă sau cenuşie. Botul este scurt. cu puiet de chefal şi câteodată îşi devorează puii. Înotatoarea caudală. nisetrul se aglomereazã în zonele cu midii. În stare vie ea este de un albastru închis pe spate. înguste şi dispuse oblic. Pe lângă migraţia de reproducere de primăvară. îngroşat în partea din faţă şi îngust spre coadă. iar cele din Dunãre o 49 PĂSTRUGA (Acipenser stellatus) . La exemplarele pescuite în mare coloritul este închis. atinge lungimea de 80-120 cm şi greutatea de 12-15 kg. De aceea. Peşte marin migrator. ci la doi sau chiar la trei ani.5-2 m lungime. rotunjit şi lat. se află mici plăcuţe stelate. Înotătoarea dorsală este dublă. stavrizi. unde se deplasează primăvara. de icre de culoare cenuşie-negricioasă. fiind urmată de opt pinule. Nisetrul trăieşte până la 45 de ani. Coloritul este. Puii de nisetru vieţuiesc în Dunăre până în iunie-iulie când coboarã în mare. iar abdomenul argintiu. de obicei. păstruga are talia cea mai zveltă şi mai elegantă. PĂLĂMIDA (Sarda sarda) Dintre toţi sturionii. hamsii. galben-cenuşiu. Ca şi ceilalţi sturioni are corpul acoperit cu cinci şiruri de plăci osoase. în timp ce nisetrul din Dunãre are o culoare galbuie.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. iar în apele mării consumă de preferinţă crustacee şi polichete. întrecut doar de chefal. O femelă de 15 kg depune până la 1 mil. Coloritul pălămidei este frumos. dispuse tot în şiruri. iar cea anală de şapte pinule. Obişnuit. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ În familia sturionilor. După moarte devine neagră pe spate. Se mai disting 8-9 linii întunecate.

Paşcani – IAŞI 2009 culoare cenuşie închisă. cantităţile de peşte sunt foarte ridicate. Înotatoarea anală este concavă. care acţionează ca o spadă puternică şi tăioasă.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Cu toate că la noi se întâlnesc doar sporadic exemplare ale acestei specii. păstruga trăieşte în Marea Neagră. în Dunăre. de unde şi numele speciei. Specie de talie mare. Marea Azov şi Marea Caspică. adânc scobită şi foarte înaltă în partea anterioară şi foarte joasă în cea posterioară. bătăios din fire. iar greutatea aproape 70 kg.1. iar în mare cu crustacee (gamaride si miside). în alte ţări. altfel se pot întampla accidente grave. vorace şi foarte curajos. mai ales guvizi. Oceanul Pacific şi Oceanul Indian. cu un diametru de 1. Lungimea maximă la care poate ajunge este de circa 2 m. Marea Mediterană şi exemplare răzleţe în Marea Neagră. lipsind în totalitate pe partea ventrală. unele exemplare ajung până dincolo de Porţile de Fier. Prima înotătoare dorsala este scurtă. De regulă. Exemplare izolate pătrund în Marea Adriatică. Toata puterea şi îndrăzneala lui stau în maxilarul superior. Maturitatea sexuală apare la vârsta de 3-7 ani. bine dezvoltaţi.6 . când depune icre pelagice. Caracteristic acestei specii o reprezintă botul foarte lung (rostul) ce depăşeşte mult restul capului. poate ajunge până la 250-300 kg şi o lungime de 3-4 m. puii se hrănesc cu larve de chironomide. Este însă un peşte periculos pentru pescari. Gura este în general mare. cu o excavaţie centrală puternică. atacând chiar balenele. de care trebuie să se ţină cont. Femela depune până la 400 mii de icre de culoare neagră. Culoarea acestui peşte este albăstruie cu reflexe roşietice sau brune pe partea dorsală. exemplarele obişnuite măsurând 80-100 cm şi cântărind 5-8 kg. iar caudală este constituită din doi lobi lungi. Peşte răpitor. orizontală. ajungând aproape până la nivelul cavităţilor nazale.8 mm. În Dunăre. la fel şi ventralele. zonele unde se înmulţeşte păstruga sunt cuprinse între Giurgiu şi Brăila. PEŞTELE SPADĂ (Xiphias Gladius ) 50 . Se reproduce în iunie-iulie. reprezentând peste 30% din lungimea corpului. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Specie foarte plastică este prezentă în Oceanul Atlantic. se hrăneşte cu diverşi peşti de talie mai mică sau cu alte vieţuitoare marine. Este unul dintre cei mai temuţi peşti din mările şi oceanele lumii. Păstrugile vârstnice se hrănesc cu moluşte mici şi cu peşti. iar pigmentaţia se diluează pe părţile declive. Pentru reproducere migrează în fluvii. Peşte marin migrator. La noi.

Ea ajunge până la lungimea de 66 cm şi greutatea de 3 kg.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. laturile roşii-brune sau verzui. putând atinge chiar 2 metri şi o greutate de 616 kg. pectorala violetă cu pete roşcate la exterior şi verzuie sau albastre în interior. Din ficatul de pisică de mare se obţine ulei cu un bogat conţinut de vitamine. La ţărmul mării pescarii o întâlnesc des când apa începe să se încălzească. dar fiind o specie rară în Marea Neagră nu prezintă importanţă economică. Înotătoarea pectorală are cele trei radii ventrale libere. Corpul. intră şi rândunica de mare. asemenea unor gheare îndoite. ochii mari şi bulbucaţi. este netedă. RÂNDUNICA DE MARE (Trigla lucerna) 51 . lipsită de solzi. cu linii îndulcite. iar corpul este butucănos în partea anterioară şi subţire spre coadă. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Pisica de mare are o formă rombică. Hrana ei o formează peştii. este îmbrăcat în culori frumoase: spatele brun-gălbui. acoperit cu solzi mici. PISICA DE MARE (Dasyatis pastinaca) În rândul peştilor marini. Pielea. cât şi ca obiceiuri. Coloritul viu si atrăgător situează rândunica de mare în rândul celor mai frumoşi peşti din Marea Neagră. iar ventrala şi anala sunt de un roz-deschis. iar coada este prevăzută în prima ei jumătate cu ţepi veninoşi. Rândunica de mare are aripioarele viu colorate cu diferite nuanţe: dorsala este roşie-brună sau roză. care prezintã o seamă de curiozităţi. Are o carne foarte gustoasă. moluştele şi crustaceii. de unde i se trage şi numele. Din această cauză înotătoarele pectorale par nişte aripi de rândunică. Are capul mare. iar abdomenul alb-gălbui. atât ca înfăţisare. care îi permit să se târască pe fundul apei. de culoare cenuşie-neagră sau verzuie-măslinie pe spate şi albicioasă pe burtă. cu proprietăţi antirahitice. Ca lungime are obişnuit 60-70 cm.

În coloraţia corpului predomină nuanţa cenuşiu-albăstruie. stavrizi. Dorsal cenuşiu. când măsoară 15 cm. Utilizarea ficatului. Exemplarele tinere de scrumbii de Dunăre se confundă adesea cu rizeafca. aterine. unde se hrăneşte. Ochii sunt relativ mari. Are corpul relativ mai înalt şi mai comprimat lateral decât celelalte scrumbii albe. rotunde. cu greutatea de 9 . Vara. rechinul din Marea Neagră este de talie mică în comparaţie cu rechinii oceanici. migrând în cârduri. hamsii. reproducându-se în fluviu sau lac. iar dinţii puţin dezvoltaţi. Masculii trăiesc mai mult în larg. ce abundă în grăsime. ventral albicios. caudala heterocercă epibatică. Gura transversală. aşezaţi pe mai multe rânduri de maxilare. mai întâi adulţii şi apoi puii. obleţii etc. Se reproduc în ianuare-martie. fiind pigmentat pe spate şi pe laturi cu un număr neregulat de pete albăstrui şi albe. Specie ovo-vivipară (aplacentar) cu fecundaţie internă. iar femelele la 3 ani. la peste 20 km depărtare de ţărm. şi greutatea de 50 g. Carnea de rechin se consumă. Se hrănesc cu scrumbii albastre.Spre toamnă se retrage în mare. femelele şi puii se apropie de ţărm. Nu are aripioară anală. cu dinţi ascuţiţi.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.5 km de coastă şi la 20 . al guvizilor. ea nu depăşeşte talia de 20 cm. Mai târziu devine răpitoare. Pe partea ventrală rechinul are culoarea alb-gălbuie. cu 2 dorsale precedate de un spin. dar este aspră şi lipsită de grăsimi. RECHINUL DE MAREA NEAGRĂ (Squalus acanthias) Relict ponto-caspic. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Numit popular câine de mare. obişnuit deasupra fundurilor mâloase. scrumbiilor albastre şi al altor peşti marini este un solitar convins. Fantele branhiale sunt pe laturile corpului. Maturitatea sexuală apare la masculi după ce împlinesc 2 ani. atacând hamsiile. cu pete albe.30 m adâncime. bogat în vitamina A. Pedunculul caudal este puternic dezvoltat.12 kg şi corp fusiform. Se întâlneşte pe toată platforma continentală. constituie baza preparării uleiului de peşte medicinal. intră în Dunăre şi în Lacul Razelm primavara de timpuriu. masculii rămân în larg la 3 . guvizi. inferioară. mai mult sau mai puţin bine individualizate. Specie migratoare. RIZEAFCA (Alosa caspia nordmanni) 52 . Acest duşman al cârdurilor de hamsii. În timpul migraţiei de primavară pentru reproducere. Este singura specie de rechin care trăieşte în Marea Neagră. Este o specie relativ mică 90-170 cm.. Până la vârsta de 3 ani se hrăneşte cu larve de insecte şi cu crustacee mici. fiind pescuite şi înregistrate ca atare. guvizii. rizeafca este cea mai mică specie dintre scrumbiile de Dunăre. când au lungimea de 12 cm. barbuni. rizeafca nu se îngraşă ca scrumbia de Dunăre.

Corpul său cafeniu pare stropit cu puncte negre. Este un peşte răpitor. Depune icrele în serii. Către ţărmul românesc vine prin martie din sud-vestul Mării Negre. corpul înalt. Se pescuieşte primăvara pe fluviu cu setci fixe şi în derivă cu plasele. Această specie este ocolită de pescari. 15-20 cm. în mai şi iunie. Pe flancuri şi spre abdomen este alb-argintie. SARDINA (Sardina pilchardus) (Scropena scrofa) De talie mică. ATENŢIE LA ŢEPII SCORPIEI ! SCORPIA DE MARE (Scorpaena porcus) 53 . eurihalină. bine distincte pe toate înotătoarele. şi are aproximativ 50-60 grame. pendunculul caudal îl are scurt. Până la 3 ani se hrăneşte exclusiv cu larve de insecte (chironomide) şi crustacei . abdomenul cu muchie evidentă . urcând până la Porţile de Fier. foarte rar 30 cm. gregară. Are ochiul egal cu lungimea botului şi dinţii îi are mai puţin dezvoltaţi decât la celelelte scrumbii. Ţepii înotătoarelor sunt alimentaţi de secreţia unor glande veninoase. Spatele îl are cenuşiu-verzui sau albăstrui închis. comprimat lateral. din cauză că are proprietatea de a-şi schimba culoarea (mimetism). acoperit cu plăcuţe osoase pe cap. care reprezintă temute arme de atac.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. de unde intră apoi în Dunăre. fiind o specie pelagică. iar prin august majoritatea adulţilor se reîntorc în mare. Capul este aproape negru. Coloritul scorpiei de mare este variat. scorpia de mare este un peşte gheboşat. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Sardina trăieşte în mare. Obişnuit are lungimea de 22 cm. Are o pată neagră postoperculară urmată de 3-4 pete mai deschise. hrănindu-se în special cu gingirică şi hamsii.

care de obicei are loc în lunile mai-iunie. pe când femela de 5-15 cm. şi care se caracterizează printr-un puternic dimorfism sexual. iar în apele Mediteranei în aprilie-mai. îl apropie de caras. SPAROSUL / CARASUL DE MARE (Sargus annularis) 54 . în mod deosebit. SMARIDUL (Maena smaris) Sparosul este un peşte marin al cărui corp înalt. cu dungi şi pete neregulate albăstrui. în Oceanul Atlantic şi în Marea Neagră. Masculii se deosebesc de femele şi printr-un colorit mai viu. corpul este de culoare cenuşie-cafenie. Corpul lui este alungit.. are o culoare dorsală aurie şi argintie pe laturile corpului şi pe abdomen. Se reproduce în intervalul iunie-august şi în Marea Neagră deşi migrează din Marea Mediterană unde este mai frecvent. Frumos învesmântat. deoarece cade pradă stavridului. Fără să fie pretenţios. el consumă o hrană variată. înotătoarea dorsală fiind mai lungă. în timpul reproducerii. el nu depăşeşte lungimea de 22 cm. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Smaridul este un peştişor care trăieşte în Marea Mediterană. cu pigmentaţie mai puternică. fapt pentru care unele popoare l-au denumit astfel. comprimat lateral. ca şi cea anală. Petele se întâlnesc şi pe înotătoarele neperechi. obişnuit pescuindu-se exemplare mult mai mici. unde se află locurile de reproducere.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. cea anală mai scurtă. întreprinzând migraţii de la adâncime spre mal. având primele radii aspre şi tari. La acest peşte aripioara dorsală. Bărbătuşul are lungimea de 10-19 cm. Acest caracter se evidenţiază. În general are o coloraţie frumoasă. este mai lungă. de la alge până la icrele bentonice. De multe ori.. aceste călătorii sunt fără întoarcere. Acoperit deopotrivă pe corp şi pe cap de solzi. Câteva dungi transversale brăzdează fondul argintiu. iar fălcile se pot prelungi formând un fel de tub.

aterina. placi laterale 29-35. plăci dorsale 10-15. se pescuiesc exemplare de 15-20 cm. cu extremităţile mai deschise la culoare cu nuanţe argintii. greutate. Se hrănesc cu moluşte. bine reprezentat în toate mările şi oceanele de pe glob. Adulţii intră pe cursul râurilor pentru reproducere. Marea Nordului şi Marea Baltică. precum şi a obstacolelor fizice în momentul migrării. Stavridul se reproduce în lunile iunie-iulie. de dimensiuni foarte mici. dorsale 9-16. preferă puii de peşte şi peştii mici. când depune un număr mare de icre. coastele nordice ale Marii Mediteraneene şi Mării Negre. ca hamsia.000 . cu irizaţii albastre-violete. viermi de polychaete şi mici peşti. gingirica. Caracteristic la el este prezenţa unei pete negre pe colţul de sus al operculului. Obişnuit.2. ŞIPUL (Acipenser sturio) ŞPROTUL 55 . Mustăţile sunt dispuse între vârful botului şi gură. Elasticitate şi mobilitate foarte mică. acoperită cu mici plăcuţe care. Cinci rânduri de scuturi. Peştii tineri se găsesc atât în estuare cât şi în mare. laterale 24-39 pe fiecare parte. iar greutatea poate atinge 2 kg. în partea posterioară a corpului. Specie pe cale de dispariţie din cauza braconajului şi a degradării habitatului. Deşi omnivor. Botul este moderat cu vârf îngust şi alungit. Femelele depun 800. Lungimea lui ajunge până la 50 cm. El întreprinde călătorii la suprafaţa apei. Este răspândit în Atlanticul de Est.000 icre cenuşii care se lipesc de pietre. însă turtit lateral şi după linia laterală curbă.400. crustacee. axiale 9-14 pe fiecare parte. Pot exista hibrizi cu nisetrul. formează o creasta ascuţită.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. pe laturi şi pe abdomen. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Unul dintre cei mai răspândiţi şi mai frumoşi peşti pelagici din Marea Neagră este stavridul. Se recunoaşte uşor datorită corpului fusiform. burta albă. lungime şi 40 gr. Coloritul corpului este frumos: verzui pe spate şi argintiu. Spatele este albastru spre mov cu nuanţe galbene. Nordul Norvegiei. Maroc. populaţia minimă se dublează aprox. Icrele se depun în nisip sau pe pietriş în lunile aprilie-mai. Depune icre la adâncimi de 2-10 m. dar fără să o atingă. Devine adult sexual la vârsta de 7-9 ani. De obicei sunt solitari şi în ultimii ani sunt rari. STAVRIDUL (Trachurus trachurus mediterraneus ) Prezintă 30-44 radii dorsale. o data la 14 ani. O specie cu o viaţă lungă şi o viteză de creştere foarte mică. cu linii dense din plăci mici rombice între rândurile dorsale şi laterale. Poate atinge 5-6 cm şi poate trăi până la 100 de ani. Buza inferioară este întreruptă la centru.

Exemplarele pescuite în Dunăre cântăresc de obicei. cu capul ca de delfin şi cu ochii ca de viţel. laturile şi abdomenul fiind cenuşii cu pete argintii. El este un înotator pelagic foarte bun. Ultimele două radii ale analei nu sunt alungite ca la gingirică. care trăieşte şi în Marea Neagră. având lungimea de 80-100 cm. gura mică şi aripioara dorsală împinspă mai înapoi. Aral. de nouă pinule. Varietatea de şprot din Marea Neagră se caracterizează prin forma mai înaltă a corpului. încât la vârsta de 5 ani abia măsoară 13 cm. Aripioara dorsală este dublă. Mărimea lui obişnuită este de 8-11 cm. 8-10 kg. Deasupra pielii sunt dispuşi solzii. putând atinge 5 m. urmată. De obicei. atacând cârdurile de peşti pelagici. Răpitor prin excelenţă. Azov. mult mai comprimat. femelele depunând 500-2000 de icre. lufari. Caspică. care îmbracă şi apară întregul corp. ascuţit la ambele capete. 52-74 laterale şi 11-17 ventrale. Culoarea generală a corpului este albăstruie-închisă. 56 VIZA (Acipenser nudiventris) . La vârsta de 1 an sprotul se reproduce. TONUL (Thunnus thynnus) Această specie de sturion trăieşte în partea îndulcită a mărilor Neagră. caudală este larg desfăcută în doi lobi lungi. buza de jos este întreruptă la mijloc. Asemenea exemplare se întâlnesc foarte rar. greutate. se hrăneşte cu scrumbii albastre. porneşte la vânătoare în cârduri mici. Abdomenul. întreprinzând migraţii de-a lungul litoralului. ca şi cea anală. Viza are botul triunghiular. Primul scut dorsal este mare şi puternic. gros. Mustăţile sunt prevăzute cu franjuri mici. unde vine din Marea Mediterană. lungime şi 500-600 kg. iar aripioarele albăstrui. iar greutatea de 9 g. ascuţit şi tare în tot timpul vieţii. ceea ce face ca temperatura corpului să fie în strânsă dependenţă de temperatura apei. Spre deosebire de ceilalţi sturioni. sardele etc. Pielea lui este groasă. în fluviile şi râurile care se varsă în ele.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. are o carenă ascutiţă prevăzută cu 29-33 de solzi. răspândit sub formă de diferite subspecii locale în Oceanul Atlantic. Şprotul trăieşte în cârduri mari. cu pinule galbene mărginite cu negru. Marea Mediterană şi Marea Neagră. El are forma unui fus gros. Maturitatea sexuală apare la vârsta de 3-7 ani la masculi şi la 5-10 ani la femele. (Sprattus sprattus) Dintre cei mai valoroşi peşti ai mărilor şi oceanelor face parte şi tonul. Tonul are corpul mare. Viza ajunge până la 2 m lungime şi 50 kg greutate. Reproducerea tonului are loc în intervalele mai-iulie. fără să pătrundă în râuri şi lacuri. Are un ritm încet de creştere. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Este un clupeid mic. Pe corp are 11-16 scuturi dorsale. puternic vascularizată. el putându-se înmulţi şi în Marea Neagră. fiindcã de cele mai multe ori mor înainte de a împlini 4 ani.

în bazinul mediteranean. ca de altfel în întreaga zonă de coastă a Mării Negre şi Mării Azov. foarte subţire şi aproape cilindric. Hrana şi-o adună de la suprafaţa apei. cu numeroase pigmentaţii. iar femelele de 1.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. zvelt. Botul este şi el mai lung. VULPEA DE MARE (Raja clavata) În apele Mării Negre care scaldă litoralul nostru. Se reproduce din aprilie până în septembrie. de culoarea mediului înconjurător. până la ecloziunea puilor. Ochii. femela depunând 3000 . vecin vremelnic al morunului. Coloritul este verzui-albăstrui pe spate. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Trăieşte alături de calcan.4000 de icre. durează 4-5 luni. trăind până la adâncimea de 25-45 m. trăieşte zărganul. Coada este prevăzută şi ea cu ţepi. O femelă depune 6-10 ouă mari. mai ascuţite pe spate şi mai tocite pe burtă. din cârdurile de hamsii. argintiu pe laturi şi pe burtă. cu falca inferioară proieminentă şi fără dinţi.ştiucă de mare" vădeşte asemănarea lui cu ştiuca. care se găsesc numai pe falca superioară. Carnea acestui peste nu se consumă la noi. ca şi alti peşti de pe fundurile nisipoase. Zărganul oferă posibilitatea de a fi pescuit fără cârlig. greutatea lor variind între 5 şi 8 kg. pe fundurile nisipoase ale mării. Masculul are lungimea de 70 cm. în Marea Neagră şi în partea de vest a Mării Baltice. dispuşi pe partea ventrală sunt destul de mari. Este răspândită în Oceanul Atlantic. a căror incubaţie. Denumirea se datorează poate şi faptului că foloseşte adesea anumite vicleşuguri în urmărirea prăzii -peştisori şi crustacee. la o adâncime care nu depăşeşte 70 m. ci numai cu ajutorul unor ciucuri din fire de mătase roşie prinşi de o strună de care se agaţă lesne. printr-o seamă de excrescenţe ţepoase.5 m. Oasele sunt verzi. în mod obişnuit asemănătoare nisipului. Vulpea de mare are corpul în foră de romb.. Spre dosebire de aceasta. Vulpea de mare se apropie de ţărmul românesc al Mării Negre primavara şi la începutul verii. ZĂRGANUL (Belone belone) 57 . aterine şi pui de chefal. Denumirea populara de . are corpul lung. Ea se caracterizează.

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 58 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful