ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------------------

PEŞTI

1

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

_________________________ 2009 SUPRACLASA PISCES

Caractere generale Peştii sunt vertebrate exclusiv acvatice şi se caracterizează prin corp cu forma hidrodinamică acoperit cu solzi de origine dermică. Scheletul lor este cartilaginos sau osos. Se deplasează cu ajutorul înotătoarelor perechi şi neperechi. Înotătoarele perechi (patru) sunt două pectorale şi două ventrale, iar cele neperechi (în număr variabil) pot fi 1–3 dorsale, 1–2 anale şi înotătoarea codală. Circulaţia sângelui este închisă, simplă, inima este alcătuită din două camere: un atriu şi un ventricul. Temperatura corpului este variabilă (poichilotermie). Respiraţia este branhială. Reproducerea este sexuată. Are loc în mediul acvatic, iar fecundaţia este, la majoritatea speciilor, externă. Peştii se clasifică în două clase: clasa peştilor cartilaginoşi şi clasa peştilor osoşi. CLASA PEŞTILOR CARTILAGINOŞI Cuprinde peşti cu schelet cartilaginos şi cu corpul acoperit cu solzi placoizi. Gura aşezată ventral sub bot (gură subterminală) are numeroşi dinţi. Înotătoarea codală are lobul superior mai mare (heterocercă). Au 5–7 perechi de branhii aşezate în pungi branhiale care comunică cu exteriorul prin fante branhiale. Le lipseşte vezica înotătoare. Trăiesc în apele mărilor şi oceanelor. Majoritatea sunt răpitori, cunoscuţi sub numele de rechini selacieni: rechinul albastru, rechinul alb, rechinul ciocan, câinele de mare (lung de 1,5 m prezent şi în Marea Neagră), peştele ferăstrău, rechinul balenă (lung de peste 15 m), etc. O parte din speciile de peşti cartilaginoşi sunt bentonice (bentos = zona de fund a mărilor) şi au corpul puternic turtit dorso-ventral, cu înotătoarele pectorale mult întinse pe laturile corpului: vulpea de mare, pisica de mare, torpila electrică (prezentă şi în Marea Mediterană) cu organe electrice ce produc descărcări de 70–80 V, cu rol în aparare. CLASA PEŞTILOR OSOŞI

2

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

Cuprinde peşti cu scheletul parţial sau total osificat, cu corpul acoperit cu solzi osoşi. Branhiile sunt aşezate în două camere branhiale, plasate de o parte şi de alta a capului şi acoperite de câte un opercul. La majoritatea speciilor există vezica înotătoare. Sunt cei mai numeroşi dintre peşti. Populează atât apele marine şi oceanice, cât şi cele dulci. Peştii osoşi actuali sunt grupaţi în mai multe unităţi sistematice: - acipenseride (morunul, nisetrul, păstruga, cega, viza, şipul, etc.) - teleosteeni (scrumbia, somnul, zărganul, ştiuca, anghila, acul-de-mare, plătica, crapul, - crosopterigieni (latimeria) CUPRINS
PEŞTI DE APĂ DULCE Amurul …………………………………………………1 Aspretele ……………………………………………….1 Avatul …………………………………………………..2 Babuşca de Dunăre …………………………………... 2 Batca …………………………………………………….3 Beldiţa …………………………………………………..3 Bibanul …………………………………………………4 Bibanul soare …………………………………………. 4 Boarţa …………………………………………………...5 Boişteanul ……………………………………………...5 Caracuda ……………………………………………….6 Carasul …………………………………………………6 Chişcarul ……………………………………………….7 Cleanul …………………………………………………8 Cosacul …………………………………………………8 Crapul ………………………………………………….9 Crapul oglindă ……………………………………….10 Fitofagul ………………………………………………10 Fusarul ………………………………………………...11 Gambuzia ……………………………………………..11 Ghiborţul ……………………………………………...12 Grindelul ……………………………………………...13 Linul …………………………………………………...13 Lipanul ………………………………………………..14 Lostriţa ………………………………………………..14 Mihalţul ……………………………………………….15 Morunaşul …………………………………………….15 Mreana ………………………………………………..16 Murgoiul bălţat ………………………………………16 Nisiparniţa ……………………………………………17 Novacul ……………………………………………….17 Obletele ……………………………………………….18 Pangasiusul …………………………………………..18 Păstrăvul curcubeu ………………………………….18 Păstrăvul de lac ………………………………………19 Păstrăvul fântănel …………………………………...20 Păstrăvul indigen …………………………………….20 Plătica …………………………………………………21 Poliodonul ……………………………………………21 Porsuşorul ……………………………………………22 Roşioara ………………………………………………22 Săbiţa ………………………………………………….23 Scobarul ……………………………………………….23 Scrumbia de Dunăre …………………………………24 Somnul ………………………………………………..24 Somnul pitic …………………………………………..25 Somnul negru ………………………………………...25 Şalăul ………………………………………………….26 Ştiuca ………………………………………………….26 Ţiparul ………………………………………………...27 Zglavoaca ……………………………………………..28 Zvârluga ………………………………………………28

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

cambula,

pestele-luna)

- dipnoi (neoceratod, lepidosiren si protopter.)

PEŞTI DE APĂ SĂRATĂ Aterina ..................................................................... ......29 Bacaliarul ................................................................. .....29 Barbunul .................................................................. ......29 Bibanul de mare ...........................................................30 Boul de mare ................................................................30 Calcanul ................................................................... .....31 Cambula .................................................................. ......31 Cega ........................................................................ .......32 Chefalul mare ...............................................................32 Chefalul auriu ..............................................................32 Chefalul mic .................................................................33

3

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Cocoşelul de Merluciusul .............................................................. mare .......................................................33 .....41 Codul de Merlanul ................................................................... Pacific ...........................................................33 .....41 Codul de Morunul .................................................................... Atlantic .........................................................34 ....41 Codul negru de Nisetrul .................................................................... Alaska ...............................................34 .....42 Codul Pălămida .................................................................. Eglefin ...............................................................34 .....42 Codul Păstruga .................................................................. Pollack ...............................................................34 ......43 Codul Peştele Leng ...................................................................35 spadă ................................................................43 Corbul de Pisica de mare ............................................................35 mare ..............................................................44 Corosbina ................................................................. Rândunica de .....35 mare .....................................................44 Dorada ..................................................................... Rechinul de Marea ......36 Neagră ........................................45 Dracul de Rizeafca ................................................................... mare .............................................................36 ......45 Gingirica .................................................................. Sardina .................................................................... ......36 ......46 Guvidul de Scorpia de nisip ..........................................................37 mare ...........................................................46 Guvidul Smaridul .................................................................. negru ..............................................................37 .....47 Guvidul Sparosul ................................................................... strunghil ........................................................37 .....47 Guvidul Stavridul .................................................................. hanos ..............................................................38 .....47 Guvidul de Şipul ......................................................................... mare ..........................................................38 .....48 Hamsia ..................................................................... Şprotul ..................................................................... .....38 .....48 Heringul ................................................................... Tonul ........................................................................ .....39 .....49 Limba de Viza .......................................................................... mare .............................................................39 ......49 Lufarul ..................................................................... Vulpea de ......40 mare ............................................................50 Lupul de Zărganul .................................................................. mare ..............................................................40 ......50 Macroul .................................................................... .....41

PEŞTI DE APĂ DULCE

4

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

AMURUL (Ctenopharyngodon idella)
Denumire populară: ten, crap chinezesc. Este una dintre speciile de crap cele mai spectaculoase care trăiesc în ţara noastră, având preferinţe alimentare de natură predominant vegetală. Corpul său zvelt şi fusiform este acoperit în întregime de solzi mari, de culoare gri argintie, cu nuanţe închise pe spate. Exemplarele mari ating uzual 30 kg şi peste 130 cm lungime. Aceştia sunt nişte peşti deosebit de vioi, iar când sunt capturaţi opun o mare rezistenţă, în timpul drilului. Se hrăneşte cu vegetaţie submersă, alge şi stuf. Originar din China, din bazinul fluviului Amur, a fost introdus în apele române în ultima jumatate de secol. Deşi este numit ,,crap chinezesc’’ el este mai apropiat filogenetic de clean decât de crap. A fost introdus în piscicultura ca sursa de proteină; practic este o maşină de transformat algele, brădişul şi stuful în proteină animală. Creşte foarte repede, iar carnea sa este destul de apreciată pe piaţa de peşte.

ASPRETELE (Romanichthys valsanicola)
Denumire populară: poprete sau sforete. Este singurul peşte a cărui denumire internaţională este cea în limba română: asprete. Răspândire: În apele ţării noastre şi anume în râul Vâlsan, care izvorăşte din Munţii Făgăraş, afluent stâng al râului Argeş şi în Râul Doamnei. A fost descoperit abia în august 1956! Are aspect general asemănător cu zglăvoaca, corpul alungit şi comprimat lateral în regiunea posterioară şi îmbrăcat în solzi ctenoizi. Capul mare, turtit dorso-ventral; osul preopercular neted; nările mari, în formă de pâlnii,; gura terminală şi protractilă; ochii mari şi apropiaţi între ei. Linia laterală completă, prelungită până la baza cozii. Distanţa între cele 2 dorsale este mică. Dorsala a doua este mult mai lungă decât prima. Coloraţia este cafenie, cenuşie cu aspect slab marmorat. Trăieşte pe fundul apelor de munte, pe sub pietrele mari din mijlocul râului acolo unde curentul este puternic. 5

aun. vulcan. Trăieşte singuratic în curent puternic. Cât este mic se hrăneşte cu zooplancton. Are corpul înalt. însă cu oase multe. Culoarea corpului este asemănătoare mediului în care trăieşte. Timiş. La noi este răspândită în Dunăre şi în bălţile ei. Răspândire în România: În Dunăre. gustoasă. peşte lup.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.7 kg (excepţional 15 kg) Mod de viaţă: trăieşte în toate râurile de ses. Bega. Dimensiunea minimă legală: 30 cm. porcuşori.60 cm (excepţional 1m). vrespe. Criş. făt. Valoare gastronomică: Carne fină. unde se întâlnesşte mai ales în cursul inferior şi foarte rar în Prut. urcând până în regiunea dealurilor. în lacuri. vânător. are o vechime de peste 65 de milioane de ani. ameţindu-i. Răspândire pe glob: Centrul şi estul Europei. femelele depunând icrele pe funduri pietroase şi nisipoase. apoi îi înghite. dar îl întâlnim şi în lacurile şi bălţile adânci. iar in momentul de faţă există pericolul dispariţiei sale. butoi. boulean. cu fundul nisipos şi pietros. pe care-i atacă prin lovituri de coadă. Specie ocrotita de lege! ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Denumire populară: avat. în brăţele închise ale Siretului). imediat după dezgheţul apelor. în gârlele şi bălţile limitrofe Dunării. însă urcă şi până în regiunea desişurilor. în ape curgătoare şi stătătoare. Vânează aproape numai la suprafaţă şi numai ziua. hanţ. făcând-o să se camufleze bine în zona de habitaţie. în special la răsărit şi la apus. întunecată pe spate şi reflexe mimetice albăstrui sau verzui. este rară în râuri (Mureş. Benelux. Cerna.chiar din lume. în curent repede. gura puţin înclinată. aripioarele ventrale în dreptul aripii dorsale. îi plac apele clare şi repezi. iar ca adult cu obleţi. scoici şi melci de apă. Are burta albă şi lateralele gălbui-argintii 6 BABUŞCA DE DUNĂRE (Rutilus rutilus) . dar preferă obletele. Bega. Timiş. Paşcani – IAŞI 2009 Aspretele este o fosilă vie şi este cel mai rar peşte din Europa. şi . Lungime: 50 . Olt. preferă fundurile pietroase. bălţi şi iazuri.după unele estimări . Tisa. A fost contemporan cu ultimii dinozauri. Greutate: 4 . AVATUL (Aspius aspius) Trăieşte în ape stătătoare şi poate fi găsită pe un areal imens de iazuri şi bălţi şi în mai toate lacurile noastre cu fundul nisipos-mâlos şi vegetaţie abundentă. cleni.Se hrăneşte cu peşti de talie mică. Prut. Someş. Se reproduce în martie-aprilie.

trecând din râuri în bălţi. lateralele argintii-cenuşii. crustacei mărunţi. Dimensiunea minima legala: 15 cm. lângă stuf şi papură. în ape adânci cu fundul mâlos sau nisipos. spatele albăstrui. în perioada reproducerii au pe corp şi pe înotătoare tuberculi albi. abdomen alb strălucitor. Preferă apele închise (bălţi. Dimensiunile acestui peşte sunt de 20-25 cm. iazuri. insecte de apă. prin talia mică şi solzii puţin mai mari. Ochii au în partea de sus marginile cărămiziigălbui bordate de o porţiune roşie. Se hrăneşte cu larve de insecte. Traieste in toate apele care alcatuiesc bazinulul Marii Negre. obletele. viermuşi roşii de mâl şi resturi vegetale. însă hrana principală este mătasea broaştei. BATCA (Blicca bjoerkna) BELDIŢA (Alburnoides bipunctatus) Acest peste mic poate fi gasit pretutindeni in raurile reci. Dimensiune minima legală: 15 cm. Localizare: bălţi din lunca inundată a Dunării. căutând fundurile nisipoase. lacuri). iazuri. larve. uneori şi cu propria progenitură.Se pescuieşte aproape de maluri. unde femelele depun icrele pe vegetaţia submersă. Masculii sunt mai mici decât femelele. din nordul Alpilor si pana in Marea Nordului si Marea Baltica. Siretului. Dă numeroşi hibrizi cu plătica. Oltului. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Este un peşte asemănător plăticii. Argeşului. Caracteristici: aripioara anală este scurtă şi roşie. cursul inferior al Prutului. Se reproduce în aprilie-mai. Se poate găsi şi în bălţi.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. lacuri. se hrăneşte cu seminţe. iar vara în ape limpezi pe fundul acestora. heleştee. greutatea 100-200 g. primavara şi toamna între ape. heleştee sau gârle şi canale de campie. pe Crişuri şi Someş. moluşte şi crustacee mici. roşioara. limpezi si cu cursul relativ rapid din Europa. plante acvatice. Ialomiţei. batca. 7 . Masculii. Paşcani – IAŞI 2009 ce vin în contrast cu aripioarele care bat în portocaliu. deosebindu-se prin forma şi culoarea aripioarei anale. viu colorată. Este un peşte de fund.

Este un peste care inoata rapid. bogate in oxigen dizolvat. ghebus.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.500 g (exceptional 2 . beldita se gaseste in toate raurile mai mari. vermusi. pe care o gaseste la fundul raului. Cei mai mici vaneaza in bancuri intre ape.60 cm) Greutate: 200 . iar celelalte sunt rosii. icrele altor pesti. cu o lungime medie de 9-10 cm (rar peste 14-15 cm) si greutatea medie de 10-12 g (exemplarele mai mari de 35 g sunt exceptii). Pe spate are culoare verde-cenusiu ajuncand spre un verde-negricios. incepand cu zona pastravului si pana la cea a scobarului si a mrenei. burta fiind cenusiu alburie. sudul Italiei precum si vestul peninsulei Balcanice. Dinti marunti si ascutiti pe ambele maxilare. Ii plac apele limpezi. Prefera apele limpezi cu fundul acopreit de vegetatie. recurgand doar foarte rar la hrana de natura vegetala. chiar si proprii sai pui. Da gust bun ciorbei de peste. Spatiul sau de viata il constituie raurile. Se hraneste cu insecte. pe flancuri este verde cu reflexe aramii. Dificil de curatat de solzi (prin oparire. bonduras. Inotatoarele ventrale sunt galbui. incepand din zona unde traieste scobarul. Este un peste lacom si prefera hrana vie. gustoasa. Consuma de obicei hrana de origine animala. insa traieste si in rauri. In general acesta sta la loc de panda radacini. Bibanul prezinta tepi pe placile operculelor si pe dorsala anterioara. Raspandire pe glob: In toate apele europene cu exceptia Portugaliei. pestisori. baboi. asprii si bine inplantati in tegument. 8 . si de aceea il vom gasi mai mult in lacuri si balti. larve. Acesta se hraneste tot timpul anului . costrus. prajire). zbors. copaci. vioi. cu debit insuficient si neuniform. Dimensiunea minima legala: 20 cm. pana la Marea Neagra. unde albia este acoperita de pietre si nisip. mai reci si cu adancimi medii. picioare de pod. Greciei. melci minusculi.35 cm (exeptional 50 . Lungime: 30 . bubuioc. BIBANUL (Perca fluviatilis) Denumire populara: biban. Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit. Corpul prezinta intre cinci si noua dungi verticale mai inchise ce coboara de pe spate spre burta. ochiurile din stuf etc. solzii marunti. rame. asprisor. Se consuma fileuri prajite sau peste intreg saramura. Raspandire in Romania: In toate apele. Valoare gastronomica: Carne este alba. lin curgatoare. bosman. Beldita este un peste de talie mica. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ In Romania. Beldita traieste in carduri. in Asia de nord. cu putine oase. Nu patrunde pana pe cursurile superioare ale paraielor de munte. Mod de viata: Traieste in apele dulci ca si in cele salmastre. melci. de obicei in imediata apropiere a fundului apei. ghiban. iar cei mai batrani vaneaza spre fund unde traiesc solitari. sau chiar galbena. ca de exemplu rame mici. insecte acvatice si larvele acestora.5 kg) Aspect: Corp robust.

Femela are o prelungire de forma unui viermisor inaintea analei. Nu exista restrictii privind dimensiunea capturii. iazuri. Da gust bun ciorbei de peste. prezinta o linie mijlocie intrerupta. cu solzi colorati frumos verde-oliv. Mod de viata: Ii plac locurile cu stuf alge si alte plante acvatice pe unde pestii isi depun icrele cu care acesta se hraneste. burta fiind liliachie.15 cm Greutate: 100 . larve.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. insecte. Raspandire pe glob: Originar din America de Nord. in mod sportiv. helestee. Raspandire in Romania: In toate apele dulci. tub cu ajutorul caruia depune icrele in scoicile de pe fundul apei. Cu o lungime de 6-8 cm. a fost adus in Europa in sec XIX. sorel. Valoare gastronomica: Carnea este buna mai ales la exemplarele mari. biban-soare. ar trebui eliberat. lacuri. rauri. BOARŢA (Rhodeus sericeus amarus) Peste cu corpul latit. alevinii altor pesti. traieste in santuri cu multa vegetatie.150 g Aspect: Corpul este oval. cu o dunga verzuie inspre coada. raspandindu-se pe intreg continentul. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ BIBANUL-SOARE (Lepomis eupomotis gibbosus) Denumire populara: regina baltii. Masculul se deosebeste prin culori aprinse si diverse. avand aripioarele rosii. Se hraneste cu: icrele de peste. plat. cu pete brune si albastre. Coloritul acestui peste devine frumos in timpul depunerii icrelor când. 9 . Lungime: 12 . Prezenta nedorita fiind daunator altor specii. regina.

de laturile deschise. boisteanul se diferentiaza prin forma corpului care este cilindric. are solzii mai mari si aripa spinarii mult mai lunga. Are simturile foarte dezvoltate. cu care se aseamana foarte bine. botul este rotunjit si solzii marunti. lunita. laturile mai deschise spre burta care este de culoare galbenrosiatica. si 80-200 g. Dimensiunea minima legala: 17 cm. cu albia namoloasa. caracudacrap. Se hraneste cu: larve. Are o dezvoltare inceata. Irizatiile laterale bat spre albastru-verde sidefat. cu exceptia celor de munte. Are culoarea namolului pe spate. este caracterizat de faptul ca nu paraseste zona in care sta. fiind un peste foarte lenes. mamaliga. in locuri cu ape domoale. Dimensiunile obişnuite sunt de 9 .40 cm). cu corpul rotunjit. gurgusel. Peste de fund. iar botul si unele aripioare se nuanteaza in rosu. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ BOIŞTEANUL (Phoxinus phoxinus) Asemanator cu beldita si obletele. rusinoasa. In comparatie cu carasul. cu dimensiuni cuprinse intre 15-20 cm (exceptional 35 . au ajuns pana la o greutate de peste 1. la adincime. Nu exista restrictii privind dimensiunea capturii. aparand hibride caracuda-platica. cu pete asemanatoare bibanului.Coloritul specific demarca spinarea verde bruna. fiind in lungime aproape egal cu inaltimea. nu prea adanci. Boisteanul traieste in mal. unde cauta vietuitoare mici si resturi organice.100g (exceptional.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. carasita. crap de balta. întâlnind rar şi exemplare ce pot ajunge la 15 cm. 10 . Lungime: 15-20 cm Greutate: 80 . Este un peste foarte putin pretentios. de aceea camuflarea trebuie sa fie cit mai buna. etc.5 kg).10 cm. rame. CARACUDA (Carassius carassius) Denumire populara: caras. Mod de viata: Traieste in apele statatoare.

purici de balta. Mod de viata: Prefera locurile cu vegetatie si fund malos. mai luminat sau mai putin luminat. cap scurt. Se hraneste cu organisme vegetale si animale. Valoare gastronomica: Carnea este gustoasa. argentina.5 kg) Aspect: Asemanarea cu caracuda ii face pe unii sa ii cofunde. etc. dulce. caracuda argintie.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. care devine pe flancuri cenusiu-argintie cu usoare reflexe aurii. icre de peste. de culoare cenusienegricios-albastruie. viermi. Este aclimatizat in toate tarile Europei. caracuda alba. Culorile sunt mai inchise sau mai deschise in functie de mediul. traind in aceleasi biotipuri cu caracuda. CHIŞCARUL (Eudontomyzon danfordi) 11 . Curios la acest peste faptul ca toate exemplarele de peste 15 cm sunt femele. In Romania se intalneste in toate raurile si lacurile de ses. Se credea ca icrele lor sunt fecundate de crap si carasul auriu. Raspandire pe glob: Provine din Asia Orientala. Dimensiunea minima legala: 15 cm. Corpul este alungit. Partea dorsala a capului si spatele sunt intunecate. solzi mari si grosi. bine fixati. etc. apoi argintie curat. Sub aceasta talie sunt si masculi in proportie de circa 50%. insa carasul atinge talii mai mari si are o coloratie diferita. larve de insecte. caras argintiu. si ca acesta ar fi o incrucisare intre acestia.20 cm (exceptional 40 cm) Greutate: 200 – 300 g (exceptional 2. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CARASUL (Carassius auratus gibelio) Denumire populara: caras. in Delta si in Dunare. in care traieste. caras-florat. fiind mai raspandit in China si Japonia. insa este o specie bine definita. Lungime: 15 . insa din a doua vara se pare ca acestia devin femele.

Se reproduce devreme si chiar in lunile iulie . pe locurile tari. Sebesul. solzii. Dimineata. cu cat avanseaza in varsta devenind solitar. In Dunare traieste ruda sa apropiata. La prima vedere se aseamana cu un sarpe. urca pana in zona pastravului si lipanului.august. Somesului si ai Crisurilor. destul de slab fixati. In timpul reproducerii masculii poarta niste granulatii albe pe cap si pe laturi.si in apele de campie. Spatele chiscarului este gri-albastrui sau gri-brun. pietroase sau fara vegetatie acvatica. dar poate atinge si 30 cm. Dimensiune minima legala: 25 cm 12 . Dimensiuni: poate atinge lungimi de 25 . viermi. Descriere : Are corpul gros. reproducatorii mor. Folosind drept ventuza gura sa circulara. partile laterale gri-galbui. Lungimea exemplarelor mature este de 20-22 cm. atacand si puii si icrele altor pesti.40 cm (exceptional 50 . sunt tiviti cu negru. acolo unde apa este linistita.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. nefiind prevazuta cu maxilare. el se lipeste de corpul pestilor. care creste la dimensiuni mai mari decat chiscarul din apele montane. in Timis. Chiscarul poate fi usor recunoscut dupa corpul lung. In prima perioada de viata traieste in carduri. corpul sau fiind de regula de grosimea unui deget. Streiul. aproape cilindric. care la clean este mult mai mica. cand o tine complet deschisa. precum si prin aripioara dorsala. cilindric si gura rotunda. Crisul Negru si Crisul Repede. Dupa depunerea icrelor. are o greutate de 1025 g. Specie ocrotita de lege! CLEANUL (Leuciscus cephalus) Raspandire: Foarte raspandit in toate apele curgatoare din regiunile de dealuri. Eudontomyzon mariae. vegetale. Chiscarul se reproduce in august. Comportament : Vara si toamna sta in locuri mai linistite. este perfect circulara.5 mm. precum si in Siret. Dambovita si Bistrita Aurie. cum sunt Iadul. Duce o viata parazitara pe seama pestilor (mai ales a exemplarelor bolnave) din raurile de munte. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ (Eudontomyzon mariae) In tara noastra traieste mai ales in afluentii Muresului. in bulboane. gura terminala si larga. dar a fost intalnit si in afluentii Argesului si ai Moldovei. dar il putem gasi . efemeride. iar abdomenul galbui sau de un alb murdar.Se deosebeste de crap prin lipsa mustatilor. Somesul Rece si Cald. pandind prada din zone unde curentul apei nu este prea puternic. Femela depune pana la 100.80 cm) si 200 g greutate (exceptional 4 kg).000 icre de diametrul de 1 -1. sugandu-le sangele si celelalte substante nutritive.mai rar . capul relativ mare. seara si mai ales noaptea se hraneste cu larve de perlide. scarabeti.

300g. iar dimensiunea intre 15-25 cm. in rest pescuitul se desfasoara nădind in acelasi fel si având aceleasi monturi ca la platica. ajungand rar la 700 g -1 kg. 13 .ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ COSACUL (Abramis ballerus) COSACUL CU BOT TURTIT (Abramis sapa) Este un peste asemanator platicii. Dimensiunea minima legala: 25 cm. in unele cazuri roscat. crustacee si moluste. rar ajungand la 30 cm. cu un areal redus la baltile riverane Dunarii. unde curentul este lent si materialul mocirlos. Pescarul va cauta pe fundul apei. Greutatea oscileaza intre 200 . Abdomenul este usor galbui. cu capul mic si culoare albastruie inchis spre verde pe lateral. larvele rosii. Hrana de baza o constituie insectele.

Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CRAPUL (Cyprinus carpio) Denumire populara: crap romanesc Crapul comun se aseamana cu carasul si are corpul acoperit cu solzi. crapii se retrag in gropi cu fund malos si isi reduc activitatea si hranirea la limita supravietuirii. Primavara. exemplarele cele mai mari depasind 40 de Kg. iar inotatoarele perechi. intr-o masura mai mica sau mai mare. rari si mari. lipindu-le de ierburi. mai degusta si pestisori sau raci. iar spatele este curbat. Durata incubatiei este de 4-6 zile la o temperatura de 20 0C. cu nuante determinate de mediul in care traieste. In acest timp. exceptie facand zonele de contur si linia mediana pe care sunt dispuse randuri de solzi. Modul de hranire si comportamentul sau sunt similare cu cele ale crapului comun. dar exemplarele mari. dorsala si anala. un crap consuma zilnic o cantitate de hrana egala cu dublul greutatii sale. Reproducerea are loc prin aprilie-mai. crapul incepe sa misune in cautarea hranei. iar spre coltul gurii o pereche de mustati mai mari. Culoarea este brun-argintie. au radiile moi. plante. Exceptie fac zonele de contur si linia mediana pe care sunt dispuse randuri de solzi. Dupa ecloziune aceste larve stau imobile pe vegetatie. vara urmand a se retrage la apa adanca sau in cazul apelor curgatoare pe albia apei cautand ape mai oxigenate. El se intalneste in apele dulci din Europa. cu nuante determinate si de mediul in care acestia traiesc. Corpul este acoperit cu solzi mari. In mod normal. cand apele incep sa se incalzeasca. O femela depune o cantitate de icre de pana la 23% din masa sa neta. Crapul oglinda are culoare brun-galbuie. cicloizi. scoici. cu nuante in functie de particularitatile mediului in care traieste. Africa si Asia. La depunerea icrelor. Iarna. Crapul oglinda . ce poate trai pana la 150 de ani. viermi. crapii masculi lovesc cu putere femela in abdomen ajutand la expulzarea icrelor. icrele masurand 1. Spre deosebire de caras. el prezinta la baza gurii doua mustati tactile. rari si mari. Dimensiune minima legala: 45 cm. exceptand primele 2-3 care au forma de spini. se apropie de maluri si isi depun icrele. prefera hrana de origine animala. Crapul este un peste omnivor. Pe maxilar are o pereche de mustati mai mici. crapii se aduna in carduri mari. greutatea medie a unui adult ajunge la 11 kg.3-1. Are culoarea brun-galbuie. Nu intotdeauna icrele sunt expulzate in totalitate. 14 .se caracterizeaza prin lipsa solzilor de pe cea mai mare parte a suprafetei corpului. Perioada de depunere a icrelor este deosebit de grea pentru femelele crap.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Fiind un peste de talie mare. Meniul de baza este format din larve. o parte ramanand in abdomenul femelei pana anul viitor sau chiar mai mult. Crapul se hraneste scurmand fundul apei pana la o adancime de 20 de centimetri.5 mm diametru. In tara noastra acest crap mai este cunoscut si sub denumirea de crap Salonta. Modul de hranire si comportamentul sunt similare cu cele ale crapului comun. CRAPUL OGLINDA (Cyprinus carpio) Crapul oglinda se caracterizeaza prin lipsa solzilor. America de Nord. Primavara si toamna. spre deosebire de anotimpul verii cand se orienteaza catre hrana de natura vegetala.

Corpul fusiform este acoperit cu solzi mici. Ca hrana prefera planctonul de natura vegetala (fitoplancton). a fost semnalata prezenta unor exemplare de mici dimensiuni in regiuni populate cu mult timp in urma. Gura transversal este brazdata de numerosi dinti marunti. Spre deosebire de novac are capul mai mic si o culoare mai deschisa. cu un ritm de crestere rapid (in primii 3 ani de viata poate depasi o greutate de 4kg). De aici a ajuns accidental in Dunare si raurile mari. Partea dorsala este gri-verzuie. curate. din Delta pana in apropierea Portilor de Fier. corpul este acoperit cu solzi mici si argintii. usor ascutit si turtit dorso-ventral. Lungime: 40 cm (exceptional peste 1. putand atinge in mod exceptional 30 cm si 400 g. 15 . Majoritatea exemplarelor pescuite masoara 10-15 cm si cantaresc 100-250 g. bine oxigenate si adanci. incercandu-se aclimatizarea lui in medii naturale. Majoritatea timpului si-l petrece inotand in straturile superficiale ale apei in cautarea hranei. Raspandire in Romania: Originar din China. boabe de porumb in lapte. FITOFAGUL (Hypophthalmichthys molitrix) Denumire populara: crap argintiu. Cele mai multe exemplare se intalnesc in Dunare. Crapul golas creste in iazuri si helestee. desi si aspri. Este un peste de talie medie-mare. Traieste pe fundul pietros si nisipos al apelor limpezi. Cu toate acestea. atent supravegheate si controlate de piscicultori. Este un peste de talie mica-medie. asemanatoare cu un sorb.5 m) Greutate: 1-2 kg (exceptional peste 60 kg) Se reproduce doar in bazine artificiale. gura mare. si este prevazuta cu doua mustati. Se prinde la mamaliga. Acest peste are o carne foarte gustoasa. bogata in grasimi. a ajuns in tara noastra la inceputul anilor ’60.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Aspect: capul foarte mare cu ochii asezati jos. prezentand o valoare economica ridicata. crap chinezesc. cu deosebirea ca se remarca absenta totala a solzilor de pe corpul acestora. dintii faringieni puternici. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Crapul golas este asemanator cu crapul oglinda. pufarin. De aceea se presupune ca reusit sa se adapteze si sa se inmulteasca in Dunare si principalele rauri. La acesta gura este orientata in jos.40 de ani si o greutate de peste 40 kg. Exemplarele batrane ajung sa atinga varsta de 35 . deschizandu-se pe flancuri pana spre argintiu. deschise. Capul alungit. Abdomenul este alb-argintiu. Operculul se termina printr-o parte subtire si ascutita asemanatoare unui ghimpe. FUSARUL (Aspro streber) La noi este intalnit in dunare si majoritatea raurilor mari.

Buzele sunt carnoase. turtit lateral. Hrana: Fiind un peste rapitor se hraneste cu larve ale diferitelor insecte. GAMBUZIA (Gambusia affinis) Gambuzia este o specie euribionta. cu mai multe santuri adanci. Pe opercule si pe marginile lor sunt implantati tepi foarte ascutiti si marunti. Cernica. icre si pestisori. cu diferite forme. poarta ouale în abdomen timp de 4-6 saptamani. Ies aproximativ 60 sau 100 pui care înoata si se hranesc singuri. Femelele. cu solzi mari. iar corpul. profilul spatelui fiind insa mai incovoiat. Comportament: In majoritatea timpului sta ascuns deasupra substratului pietros sau nisipos. Seamana cu cel al bibanului. care se aclimatizeaza usor.somnul de iarna’’. La femele. pe intreaga lui lungime.). la femele intre 2 si 4 cm. insecte. Mures.iar la masculi intre 1. Gambuzia are lungimea. precum si in foarte multe lacuri (Snagov. adultii inotand in acest timp in grupuri numeroase la suprafata apei. GHIBORŢUL (Acerina cernua) In Romania poate fi intalnit in toate raurile mai mari. Traieste in numar mare in baltile de langa Dunare. viermi. Capul este turtit dorso-ventral. Traieste în ape curgatoare si statatoare. incepand cu zona caracteristica mrenei si pana la varsarea Dunarii in Marea Neagra. consumatoare de icre si de larve de crap. spre zonele cu apa mica pentru a depune icrele pe pietre sau pe plantele acvatice. dupa care le depun. de o parte si alta a abdomenului apare cate o pata neagra. iar dintii marunti sunt asezati in gura intocmai ca o perie. dupa fecundare. Se pescuieste in special toamna. intrand in . unde este considerat o specie nedorita. negricioase. Corpul pestelui este relativ scurt si indesat. cu crustacei mici. alge verzi sau albastre. Reproducerea gambuziei are loc atat timp cat temperatura apei se mentine intre 15 si 20 0C in lunile aprilie-iunie. Timis. Reproducerea are loc in perioada martie . Bega. Nu este specificata lungimea minima de retinere. Somes. Cand temperatura apei scade sub 10 C. Crisuri. Olt. este brazdat de 4-5 dungi transversale late. in Dunare. Caldarusani.. Apare in multe iazuri si helesteie. diatomee. Are carnea alba si gustoasa.5 cm. Abdomenul este alb-galbui. 16 . chiar si in crescatorii. parasindu-si ascunzatoarea doar pentru a se hrani. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Coloratie: Partea dorsala si flancurile sunt galben-cafenii. suportand variatii mari de temperatura. cand femelele migreaza in amonte. Zau de Campie etc. dulci si salmastre. se ingroapa in nisip. Are corpul gros.aprilie.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.5 si 2. Provine din America si a fost raspandita in multe tari in scopul distrugerii larvelor de tantari. Hrana: de preferinta larve de tantari. Gambuzia poate trai si in ape poluate.

Acestea sunt pazite si aerate ce catre mascul.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. învelit într-un strat des de mucus. Răspândire: în Europa de la Cercul polar până în nordul Italiei. ceea ce îl face alunecos la pipăit.mai. galben-verzuie pe spate şi flancuri. Pe înotătoarele dorsală şi codală prezintă pete brune. Denumiri populare: grindel. neregulate. dintre care prima este prevazuta cu 12-16 radii tepoase. Coloraţia: Foarte variabilă. în general marmorată. cu fund nisipos sau cu prundiş. moină. Carnea sa este foarte gustoasă şi de aceea este vânat cu plase cu ochiurile mici de către localnici. GRINDELUL (Nemachilus barbatulus) 17 . Poate atinge lungimea de 10-15 cm. Ghibortul este un peste de talie mica. neregulate. nedespartite printr-un interval. grindea. Printr-un dans ritual. masculul invita in cuibul pe care l-a construit femela. Gura largă are deasupra patru mustăţi. depasind rareori 35 g. În România este un peşte comun în mai toate apele de deal şi de munte. cu care se apara de dusmani. vârlan. molan. mai ales pentru prepararea ciorbei pescaresti. Are circa cinci centimetri. iar în est până în Urali. Tatal nu pleaca de langa pui pana cand nu acestia ating un centimetru. pentru a depune icrele. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Corpul este acoperit cu solzi mici si aspri (solzi ctenoizi). cu solzi mici şi rari. Greutatea medie in apele din tara noastra este de 25-30 g. Carnea sa este gustoasa. Corpul este aproape cilindric. activ mai mult noaptea. pana la iesirea puilor. cu o lungime medie de 12-15 cm. cu multe pete negre. GHIDRINUL (Gasterosteus aculeatus) Se intalneste in bazinul inferior al Dunarii si in baltile din lunca acesteia. iar în colţuri încă două. Ii sunt caracteristici cei trei spini de pe spate. Burta albă cu o linie roşiatică. Pestele are doua inotatoare dorsale. Preferă apele limpezi. Intepatura provocata de tepii din inotatoarea dorsala este extrem de dureroasa si se poate infecta. Spatele şi burta sunt lipsite de solzi. Este singurul peste de la noi care isi face un cuib din plante acvatice. Este un peşte fricos. rar de 30-32 cm. inaintea aripiarei dorsale. Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit. Se reproduce în aprilie .

in bratele moarte. schimbandu-si locul mai ales noaptea.. el o . rame. nordul si centrul Peninsulei Scandinave. In Romania se poate intalni in multe rauri de munte. cimbrisor. Linul creste lent. pentru ca nu-i plac curentii din apele curgatoare. brate moarte etc. foarte lat in regiunea cozii. Aspect: Poate fi recunoscut usor dupa corpul caracteristic.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. la o greutate de 2-3 kg. Inainte de a inghiti hrana. materiile organice aflate in descompunere pe fundul apei. melci. cu o bogata secretie. culege insectele. cu precadere in zona centrala si nordica. larvele acestora. Masculii sunt ceva mai mici decat femelele de lin de aceeasi varsta. Lipseste in apele din nordul Scotiei. in multe ape statatoare dulci. Odata cu hrana. in zona dintre zona pastravului si cea a mrenei. Se gaseste in toate baltile de revarsare de-a lungul Dunarii. lacuri. Cu buzele usor intinse inainte. lipian. Corpul lui este protejat insa si de un strat gros de piele. Raspandire: in toata Europa. linul inghite de regula si mici cantitati de mal.. Linul este un peste pasnic. dar numarul cel mai mare de lini traieste in Delta. iar greutatea medie de 0. In timpul zilei se misca relativ putin. Lungimea minima admisa la pescuit: 25 cm. Lungimea sa medie este de 25-40 cm. tulbura puternic apa din zona respectiva. In tara noastra. o impinge cu botul intr-o parte si intr-alta si dupa multe tergiversari se decide sa o inghita. dar . LIPANUL (Thynallus thymallus) Denumiri populare: lipan.. desi are o mare pofta de mancare. Consuma cu evidenta placere semintele unor plante din apa.paste’’ si mugurii si lastarele tinere ale acestor plante. inclusiv iazurile de crap. scoici si raci minusculi. a carui hrana consta in principal din insecte acvatice si larvele acestora. indesat. omnivor. In rauri este mai rar intalnit. cand miscarile sale devin putin mai vioaie.5-1 kg. Finlandei si din Crimeea. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ LINUL (Tinca tinca) Linul se gaseste in cea mai mare parte a Europei. Mai rar poate atinge si lungimi de 60-70 cm. lipean. precum si dupa solzii marunti cu care este in intregime acoperit. Din cauza faptului ca traieste 18 . cum ar fi. tradandu-si astfel prezenta prin bulele de aer si norul de mal ce se ridica spre suprafata apei.pipaie’’ indelung. linul este foarte raspandit in apele de ses. excrementele crapului. de exemplu. Cand scurma cu botul malul de pe fundul albiei. precum si melcii lipiti de tulpinile submerse ale plantelor acvatice.

30 zile puii ies din icre. mihaltul) si cu alte vietati care traiesc in preajma apelor (ataca broaste. prefera zonele adanci aproape de fundul apei. boistea are loc in aprilie si dureaza pana pe la jumatatea lui mai. grindelul. In general. iar noaptea este foarte activa. Este un peste foarte elegant. burta alb . Specie ocrotita de lege! 19 .ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. stropita cu pete galbene. obletul. iar pielea de pe capul masculului devine o crusta intarita. la 2 ani 15-20 cm.12 kg greutate.2000 icre la kg/corp. Specie ocrotita de lege! LOSTRIŢA (Hucho hucho) Cel mai mare salmonid din apele noastre. La varsta de 3-4 ani se aduna in lunile martie . aripioara dorsala este foarte inalta. In aceasta perioada. cu spinarea mai inchisa. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ mai jos decat pastravul. Lostritele mari. galbui asezate sub forma unor linii orizontale. Prefera apele de la poalele muntilor. De fapt. In zonele de defileu sau in cele cu maluri abrupte lostrita prefera locurile de sub maluri sau pe langa vreun copac cazut in apa. Poate ajunge la 1 m lungime si 10 . cu luciri argintii. Coloratia: Pe flancurile cu fond argintiu se amesteca nunate de galben si violet stropite cu puncet mici. cu curenti mai domoli. O intalnim acolo unde curentul apei este variabil. sub cascade. Peste solitar. lostrita o gasim numai in ape mari. pe masura ce creste in greutate. arealul lipanului este in permanenta amenintare. si deshidere mai larga. cu debit constant si bogate in hrana naturala. batand spre verde inchis. gura mare cu dinti puternici. brun-verzuie. Ziua se odihneste in gropile mai adanci. pe masura ce se maturizeaza devine roscata pe laturi si galbena deschis pe burta. are o forma alungita. soareci si chiar si pasari de apa). sta la panda in suvoaie. atat masculul cat si femela isi modifica coloritul : femela capata un colorit pestrit. atacandu-si chiar semenii. este un rapitor fara pereche. iar exemplarele mari mai ataca si pestisori. mreana. Nu se hraneste cu cadavre. spatele este inchis la culoare. sub pietre. Puietul se hraneste cu insecte si crustacee. dar adancimea mai mare. In prezent se fac eforturi pentru inmultirea artificiala si popularea unor bazine acvatice care pot oferi conditii pentru cresterea acestei specii. porcusorul. Dimensiuni 30 – 40 cm. putand atinge talii impresionante. cleanul. muste pe care le prinde chiar si din zborul la rasul apei. iar la 3 ani 30 cm.galbuie. Se hraneste cu larve. In momentul in care cuibul de pe fundul apei este gata. astfel numai in ultimii 12 ani zonele in care se gasea frecvent lipan s-au injumatatit. Extrem de rar exemplare peste 1 kg. negre. mai tarziu si cu puiet de peste.mai in grupuri mici si urca in zonele superioare ale raului unde femela depune in mici cuiburi din prundis icrele. La un an masoara 10-12 cm. mov si negre asezate in linii orizontale. Flancurile sunt stropite cu puncte mici inchise la culoare. cel mai accentuat canibalism il intalnim la lostrita din toate speciile de pesti din apele noastre. culoarea este argintie. mici crustaceee. ferindu-se de curent de dupa vreun bolovan sau orice alt obstacol. iar dupa 1 an numai cu peste (zglavoaca. de regula. Dupa 14 . in zone construibile. coborand in aval. in primii ani. soparle. foarte frumos. In cazul lostritei. Corpul il are aproape cilindric. femela depune cele 1600 .

Coprul lung.2kg (exceptional 10 kg). Odata cu racirea vremii devine mult mai activ. Olt. Muscatura este hotarata si se apara cu darzenie. Siret.4 kg (exceptional 1kg) Aspect: Corp alungit. resturi vegetale. alevini (pestisori) si icre. Timis. Solzii sunt foarte marunti. Somes. Jiu.5. Cap mare. Se hraneste cu: viermi. Mod de viata: Prefera locuile unde apa este adanca si are un curs domol. ziua foarte rar si numai pe vreme inchisa. fara oase si foarte gustoasa. comprimat lateral. Ficatul este o adevarata delicatese si este considerat a avea proprietati afrodisiace.25 cm (exceptional 40 cm) Greutate: 0. moluste. vara hranindu-se foarte putin. Aspect: Se aseamana cu somnul. burta fiind albicioasa. Valoare gastronomica: Carnea este alba. iar cea posterioara plata. parasindu-si ascunzatorile in cautarea hranei. Botul este asemanator cu cel al morunului de unde isi trage si numele. Aripioara dorsala este inalta si scurta. insecte. Somes. Valoare gastronomica: Carne grasa si gustoasa.cu partea inferioara in forma de potcoava. cu fundul nisipos sau malos. Buzau. Bega. in Delta si lacurile de revarsare. Pescuitul sportiv: Rezultate bune se obtin iarna. din nord pana in Italia. Raspandire in Romania: In raurile Siret. MORUNAŞUL (Vimba vimba) Raspandire pe glob: In bazinele Marii Negre. Raspandire in Romania: In toate apele curgatoare. cu gura larga. Prut. Mod de viata: Prefera apele reci. Atentie !!! Icrele mihaltului sunt toxice. Marii Caspice. in special in Mures. cu pluta sau cu plumb de fund. Culoarea capului si spatelui este cenusiu-albastruie. Mures. cu luiciu mai puternic decat al scobarului. cu partea anterioara cilindrica.0. Are o a treia mustata careporneste din barbie si este mai lunga. Prefera zonele cu ape mai mici.3 . Spatele si flancurile au culoarea brun-verzuie.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Lungime: 35-45 cm (exceptional 1m) Greutate: 0. burta alb-argintie. Marii Nordului si Marii Baltice. crustacee. Bistrita. Cerna. Se hraneste cu: viermi. broaste. Crisuri. Este cautat aproape de fundul apei. Cerna. Se gaseste si in Dunare. Lungime: 15 . cu doua mustati mici. 20 . rame. crustacei. precum si in Dunare. moluste. Ochii sunt mici. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ MIHALŢUL (Lota lota) Raspandire pe glob: Se intalneste in toata Europa. larve. cu dinti desi. Prut. De obicei vaneaza numai noaptea. desi face parte din alta familie. Olt. botul proeminent cu falca de sus mai mare si gura arcuita.

Dimensiunea minima legala: 27 cm. melci. Somes. umbreana. rame. Sta la adancime in curenti. In dosul insulelor . jama. adapostindu-se dupa bolovani sau alte obstacole care-i asigura un adapost. Se hrăneşte mai ales cu larve de insecte şi insecte care cad în apă. în zona malurilor cu vegetaţie acvatică densă. Împreună cu crapul-de-iarbă. Mod de viata: Traieste in apele mai repezi si cu albia pietroasa. Timpul bun de pescuit incepe din a doua jumatate a lunii februarie si tine pana la sfarsitul lunii martie. Olt. Tarvane.12 kg). in zile caldute si cu cer acoperit de nori. Pentru pescuitul pe fund se folosesc plumbi gauriti prin care firul culiseaza. Se hraneste cu seminte. Jiu.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. a ajuns prin aclimatizare în apele interioare central-europene şi s-a răspândit mai departe. Mures. la coturi. Atentie!!! Icrele mrenei sunt toxice. Pretutindeni unde albia se adanceste si apa curge mai repede. al bancurilor de nisip. la gura afluentilor.60 cm Greutate: 0. mireahna. Dunare. Pescuitul cu pluta se face cu undita simpla sau cu lanseta. Trotus. Raspandire pe glob: Aproape in toate raurile conlinare si de ses ale Europei. Este un peste de fund. Valoare gastronomica: Carnea ei este cu atat mai gustoasa cu cat este mai mare si cu cat a fost pescuita mai spre iarna. Murgoiul bălţat face parte din familia Cyprinidae şi trăieşte în estul Asiei. ne putem astepta sa dam de un banc de mrene. Masculii se ocupă de protejarea puietului. Bistrita. unde apa sapa in albie adancituri putem da de mreana. hoituri. Siret. Somes. Lungime: 40 . Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Specie ocrotita de lege! MREANA (Barbus barbus) Denumire populara: barcaci. in asa fel incat curentul sa o aduca la locul vizat.1 kg (exceptional 10 . Atinge o lungime de până la 10 cm.8 . breana. imbrena. balana. insecte. Cerna. Momeala se arunca oblic in susul apei. Crisuri. în râuri şi lacuri. MURGOIUL BĂLŢAT (Pseudorasbora parva) 21 . Pescuitul sportiv: Se poate pescui cu pluta sau cu plumb pe fundul apei. acolo isi cauta hrana. Arges. mbreana. Raspandire in Romania: Traieste in raurile mari si mici Prut. viermi.

Este o specie de culoare mai inchisa. prevăzută cu şase mustăţi. care prezinta o structura speciala. cu două vârfuri alăturate. un adevarat filtru. Spatele are o culoare maroniu-gălbuie presărată cu 11-14 pete brun închis. mai lungi ca ale zvârlugii. marmorata si consuma plancton de origine animala (zooplancton). Gura este mică. avatului. Nu mananca momeala traditionala. depasind adesea 65 kg. Are corpul aproape cilindric. Novacul poate atinge dimensiuni uluitoare. acoperit cu o piele subţire. diferite insecte şi larvele acestora. puţin mai deschise decât partea dorsală au 8-13 pete mai mici. Se hrăneşte cu viermişori. mici crustacei şi moluşte. putând ajunge la o lungime maximă de 12 cm. sânger Ajunge la dimensiuni mari datorita hranirii fortate. cu substrat nisipos. capturile fiind cu totul intamplatoare. Preferă apele limpezi. este prevăzut cu un spin prefrontal foarte subţire. cleanului şi lostriţei. ascuţit. precum şi în afluenţii acestora. Majoritatea timpului stă ascuns în nisip. a cărui prezenţă a fost semnalată pentru prima dată în ţara noastră în 1943. Capul scurt.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. curate. aşezate longitudinal. de culoare brun-deschis. pestele aduna planctonul pe care il separa prin intermediul branhiilor. reci. Cunoaşte o largă răspândire în cursurile superioare ale principalelor râuri. Se foloseşte ca momeală pentru pescuirea păstrăvului. aproape nemişcat. 22 . lateralele. aproape transparentă. NISIPARNIŢA (Cobitis caspia romanica) NOVACUL (Aristichthys nobilis) Denumire populara: crap chinezesc. coborând până în zona lipanului. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Este un peşte endemic. Novacul are capul mai mare decat al fitofagului si branhii bine dezvoltate. iar abdomenul este argintiu-gălbui. Odata cu aspirarea apei.

cat din curiozitate precum si din spirit de concurenta fata de semenii sai.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Pangasiusul este un peste omnivor. acoperind jumatate din cap. 23 . Il putem pescui de primavara devreme. Prefera. viermusi pe care ii culege de la suprafata apei. putand fi crescut in acvariu. Dimensiunile obisnuite sunt de 10-15 cm si 20-40 grame. de culoare gri-albastrui. Ochii sunt mari. Obletele este un peste care se hraneste indeosebi in straturile superioare ale apei. pesti. boblete. cat si in cele curgatoare. cand inca nu s-au dezghetat bine apele. data de solzii marunti. pe care ii pierd in stadiul adult. are aspectul unui rechin cap de ciocan. cu dungi argintii pe toata lungimea acestuia. Musca nu atat de foame. locurile in care se intalnesc curenti si care aduc astfel o cantitate mai mare de insecte. Pangasisus poate respira si aerul atmosferic. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ OBLETELE (Alburnus alburnus) Denumire populara: albete. crustacee. Pui tineri au dinti. traieste in rauri repezi unde poate atinge dimensiuni considerabile. pana toamna tarziu. care se desprind usor. vegetale. privit din fata. Gura are mandibula inferioara mai lunga decat cea superioara. Se hraneste cu hrana vie si uscata: larve de insecte. Se hraneste cu mici insecte. Corpul sau este alungit si comprimat lateral. desi nu are nici pe departe ferocitatea acestuia. in lacurile si baltile din campie. in noiembrie. Traieste atat in ape statatoare. din martie. Capul turtit. fiind o adaptare la modul de hranire. Gura este alungita si prevazuta cu mustati in partea inferioara. PANGASIUSUL (Helicophagus hypophthalmus) Este originar din Thailanda. La maturitate poate atinge lungimea de 1 m si poate sa depaseasca greutatea de 30 kg. obletele este permanent in miscare. in toate raurile de ses din tara noastra. indeosebi vara. Are o culoare argintie. creveti. Peste de card.

se pare ca provine de la mici crustacei foarte vanati de pastrav. Pe flancuri se intinde cate o dunga roscat-sidefie cu nuante in culorile curcubeului. racusori. 24 . Pe corp are pete mici.A. de cele mai multe ori ramanad pe uscat sau fiind astupate de prea multa apa ceea ce duce la uciderea embrionilor in icre. spatele negricios. Valoare gastronomica: Carne foarte gustoasa. Femela depune cca 20000-50000 de icre cu un diametru de 4-5.decembrie. doar o culoare predominant argintie. Somesul Rece). verdeti (craieti) si zglavoace.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. pastravii de lac pot ajunge in primul an de viata chiar si la 18-19 cm. adica un patern galben . Teleajan. alaturi de indigenii adaptati. iar in al 3-lea an pot depasi 50 cm.5 mm. petele rosii sunt mici si rare. Dimensiunea minima legala: 25 cm. flancurile arginii si burta alba. linia laterala bine dezvoltata dovedeste ca poate vana excelent in orice conditii de visibilitate. Spre deosebire de cei din rau. ci doar o varietate a lui Salmo trutta fario. rosii. broaste. La noi in tara au fost importati din vestul Europei pastravi de lac derivati din Steelhead-ul american si din alte varietati de pastravi. spatele verzui si pete rosii inclusiv pe coada si aripiaore dar culoarea se poate schimba devenind argintie pe flancuri. crustacee. Din cauza ca in Romania majoritatea lacurilor populate cu pastravi de lac sunt lacuri de baraj in care nivelul apei fluctueaza uneori cu zeci de metri sunt foarte rare cazurile in care pontele depuse peste toamna ajung sa eclozeze. avantaj pentru pescari. venetic. Si acestia sunt declarati tot pastravi de lac.U. moluste. burta alba. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ PĂSTRĂVUL CURCUBEU (Salmo iridaeus girderi) Denumire populara: curcubeu. Astfel exista varietati de pastravi de lac fara puncte rosii. Reproducerea pastravului de lac are loc in lunile octombrie . PĂSTRĂVUL DE LAC (Salmo trutta lacustris) Practic nu este o specie separata. incercuite cu alb. care profita de o apa putin tulbure pentru a prinde curcubeu. cu apa mai oxigenata. Din cauza acestei dezvoltari rapide capata forme putin diferite de ale pastravului de rau. Spinarea este gri . Cea mai pasionanta metoda este cea cu musca artificiala. coloritul de baza poate ramane asemanator cu al pastravului de rau. trunchiul se lateste si ia o forma mai compacta. Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie. la fel ca a somonului. dar dupa varsta de 1 an baza hranei este formata din pestisori. de la mici insecte si larve. salamandre. Se hraneste cu insecte. pesti mici. alegandu-si de regula locurile din preajma paraielor. De foarte multe ori carnea pastravului de lac salbatic are o culoare rozalie sau chiar portocalie.auriu. acest pastrav pare adaptat apelor ceva mai opace. predominante. Trotus. Raspandire in Romania: In apele de munte (Valea Stanii. Hrana pastravului de lac este foarte variata. Aici gaseste mult mai multa hrana decat in rauri si se dezvolta mult mai repede. soricei sau chiar pasari de apa.albastruie. cu solzii mai mari decat la pastravul indigen. care cere o mare la alegere si aruncare. capul ramane ceva mai mic in comparatie cu corpul. Raspandire pe glob: In raurile din Europa si din vestul S. Valea Azugii. pastravul indigen. cafenii. mici crustacee. petele negre numeroase. spate negru si pete mari negre. Mod de viata: Este mai putin pretentius decat pastravul indigen inprivinta calitatii apei. Pescuitul sportiv: Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele. Aceasta culoare este data de hrana naturala. Aspect: Corpul este ca un fus turtit lateral. adaptat la viata lacustra.

apa a carao temperatuta nu depaseste 18°C nici in perioadele cele mai calde. Raspandire in Romania: In toate raurile de munte. ca de altfel a tuturor pastravilor. Balea. Aspect: Seamana cu pastravul indigen insa are un colorit mult mai frumos. pesti mici (chiar si propriile progenituri). Ana). Valoare gastronomica: Carnea este o delicatesa. locul de panda si vanatoare nu se schimba decat in perioadele de viituri. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ PĂSTRĂVUL FÂNTÂNEL (Salvelinus fontinalis) Raspandire pe glob: America de Nord Raspandire in Romania: In cateva ape (Gurghiu. cand pastravii sunt purtati la vale de forta curentului. patat. Dimensiuni: In rauri: lungime 23 cm . Coloritul indigenului. bogate in oxigen dizolvat. pesti mici. care cere o mare la alegere si aruncare. ori toamna.800g ). paleta de culori trece de la verde-masliniu spre auriu. Mod de viata: Traieste in zona superioara a apelor curgatoare. Dejani.variaza in functie de conditiile locului. de naturafundului apei.fiind o specie iubitoare de ape limpezi. greutate 150g (exceptional 700 . pastrau. Il intalnim in raurile de munte de la cateva sute de matrii pana peste 2000m. crustacee. batand spre brun negricios pe spate. crustacee. 25 . In lacuri: lungime 23 cm (exceptional 70 cm ). Dimensiunea minima legala: 20 cm. Cea mai pasionanta metoda este cea cu mucsa artificiala. gura mare cu dinti ascutiti. In mod natural. pastrug. Se hraneste cu insecte. in zonele adanci si umbrite pastravul are straie inchise. greutate 150g (exceptional 5kg ). Se hraneste cu: : insecte. Aspect: Corp zvelt musculos. PĂSTRĂVUL INDIGEN (Salmo trutta fario) Denumire populara: pastrav de munte. solzimici. de flora submersa. Pescuitul sportiv: Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele. Daca in albiile pietroase. si luminozitatea albiei. Neagra Brosteni). scaldate de lumina. cand are loc bataia si pestii cauta locurile mai ferite. Calcescu. si mai harnic in prinderea musculitelor aceasta dandu-i un aer mai sportiv. Raspandire pe glob: In toate apele din zona de munte ale Europei. Iad. surprinzator de placut. limpezimea apei. in cateva lacuri naturale (Rosu. cu apa limpede si fund nisipos sau acoperite cu pietris fin.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Mod de viata: Este mai activ decat pastravul indigen. Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie. lacurile de baraj populate.

larve de insecte. viermi. saramura de platica fiind foarte apreciata de catre cunoscatori. avand gura mica cu buze subtiri si fragile. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Valoare gastronomica: Este considerat a fi printre cei mai gustosi pesti.16 26 . La noi o gasim indeosebi in bazinul Dunarii si lacurile de ses si de deal. iar femelele la 9 ani. Inotatoarele sunt fumurii. Are in mod obisnuit 30-40 cm. Desi are multe oase. Spatele este colorat masliniu-cenusiu. se hraneste cu plancton. ceea ce reprezinta o caracteristica a genului. extrem de sperios la zgomote puternice si miscare. PLĂTICA (Abramis brama) Platica este un peste de apa dulce. Dimensiunea minima legala: 20 cm. Se recunoaste usor dupa botul foarte lung. Este un peste pasnic. pe langa perdelele de stuf. Capul este mic. Exemplarele mari sunt solitare si stau in locuri adanci. Ca adaptare la acest stil de hranire prezinta numerosi spini branhiali. carnea este foarte gustoasa. Pe spate are o culoare cenusiu albastru spre negru iar abdomenul este alb. gasindu-se in majoritatea raurilor si lacurilor din tarile europene. Corpul este plat (de unde si denumirea pestelui). turtit lateral. adaptate gasirii hranei pe fundul apei. Poate atinge o lungime de 220 cm. Inotatoarea anala este deosebita fata de a altor pesti. ajungand pana la 50-60 cm cu circa 6 kg. Nu are mustati.5-1 kg. in preajma pragurilor in rauri.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. linistite (senalul raului. Arealul sau de distributie este sistemul fluviului Mississippi in America de Nord. Isi cauta hrana compusa din plante acvatice. burta alb-argintiu la platicile tinere si galbui la cele mai batrane. Botul poate atinge o treime din lungimea corpului. ca si la crap. dar prezinta placi mici spre caudala. turtit dorso-ventral. lungi si subtiri. fiind lunga si scobita. cu 0. crustacei in preajma malurilor maloase. Este o specie filtratoare. Gura este foarte mare. Aceasta se poate prelungi ca un tub. In primii ani de viata este un peste de card. Masculii ating maturitatea sexuala la 6 ani. Se reproduce la o temperatura a apei de 10 . POLIODONUL (Polyodon spathula) Este un peste de apa dulce si apartine familiei Polyodontidae. mijlocul lacului). in forma de padela. In perioada reproducerii masculii de peste 4 ani au niste excrescente numite „butoni de nunta”. Corpul nu este acoperit de scuturi osoase.

Deşi mic. Se aseamănă cu mreana. la o temperatură a apei în jur de 18 grade Celsius. precum şi în râurile din aceeaşi zonă. mici gaze. în Dunărea şi mai puţin în lacuri.serioase’’ (mai mari de 0. Vara şi toamna. în apropierea locului în care s-a născut. Culoarea pe spate este albastru închis cu nuanţe de verde sau cafeniu. Peştişorii se menţin în imediata vecinătate a locului de reproducţie. masculii au culorile mai accentuate.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Dimensiunea maximă este de 15 cm. simţindu-se în largul lui în bălţile cu vegetaţie abundentă. Are corpul comprimat lateral.2 kg. gura subterminală şi mustăţile fiind o dovadă în acest sens. Lungimea medie a acestui peşte este de 20-30 cm. Femela depune 800-3000 icre în mici grămăjoare care eclozează după 10-15 zile în funcţie de temperatură. viermi. cu care este deseori confundată. cu maximul până la 1. De aici pândeşte căderea insectelor în apă. iar laturile corpului şi burta sunt argintii.iunie. Imperecherea are loc in perioada aprilie . porcuşorul are o carne foarte gustoasă. Paşcani – IAŞI 2009 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------0 C. caracteristice acestui peşte. Trăieşte în mici cârduri. iar greutatea de 200-300 g. 27 ROŞIOARA (Scardinius erythrophthalmus) . Se hrăneşte pe fundul apei. de 10-20 de exemplare. Roşioarele . acoperit cu solzi mari şi bine fixaţi în piele. Mreana are însă patru mustăţi. Specia a fost introdusa in tara noastra pentru acvacultura. precum şi plante acvatice. din Suedia pana în Mediterana şi Asia Mica. sunt de un roşu aprins. cu excepţia dorsalei. la care se şi atinge maturitatea sexuală. până la căderea vegetaţiei. melci. Alături de acestea mănâncă larve de insecte. căutând în substrat asemenea crapului. Se întâlneşte mai ales în râurile lente din zona de şes. hrănindu-se îndeosebi cu zooplancton. în parte şi datorită celor două mustăţi groase şi scurte de-o parte şi de alta a gurii. In arealul sau natural de distributie specia este in declin. Este un peste sedentar. o găsim în mijlocul vegetaţiei. muşte. În România se găseşte în aproape toate apele stătătoare de deal şi şes. în culoarele dintre nuferi. În perioada de împerechere. Se reproduce între lunile aprilie şi iulie. Înotătoarele.. cea normală de 10 cm. Durata de viaţă este de aproximativ 3 ani. aşadar este uşor de identificat dacă aţi prins o mreană mică sau un porcuşor. PORCUŞORUL (Gobio gobio) Roşioara este răspândită în apele Europei. dar sunt şi excepţii de 35 cm. Ochii sunt aurii şi nu roşu-gălbui ca babuşca.5 kg) umblă singure. ţânţari.

28 . Primavara urca pana in zona pastravului intrand in paraie mici cu prundis pentru depunere. Mod de viata: Traieste in zonele cu maluri argiloase . solzi mici ce se desprind usor. Lungime: 25 . icre sau chiar pesti mici (in special primavara. Aspect: Corpul este alungit. in zona colinara si mai putin in Dunare. ca si in apele de ses ale raurilor Mures. Pescuitul sportiv: Se poate pescui cu undita cu pluta sau la fund cu plumb greu. Capul are o caracteristica. Prut. comprimat lateral. podut. ochii mari. Siret. Descriere si mod de viata: Prefera raurile mai reci. ea cautandu-si hrana in aceste zone. Coloratia pe spate este verde maslinie. Varsta maxima cunoscuta: 15 ani. Olt. in lacurile litorale. unde migreaza pentru reproducere. cu exceptia dorsalei. Se folosesc muste asemanatoare cu cele de la taparina. cand poate fi pescuit si cu voblere mici sau rotative). pestisori mici. pana in Ural. moluste si crustacee de mici dimensiuni. mai rar 40 cm si 1-2 kg. si anume. cereale. limpezi. avand o proeminenta ce aduce cu un nas. respectiv 100-500g. La noi in tara il gasim in apropierea zonelor montane ale mrenei.35 cm Greutate: 150 . cu fundul pietros (prundis) pe unde umbla in carduri mari. In Ardeal este vedeta pescuitului pe rau. Valoare gastronomica: Carnea este grasa si gustoasa fiind consumata mai ales sarata.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Scobarul se hraneste in special cu alge pe care le roade de pe pietre dar nu refuza nici larve de insecte. Dimensiuni: Exemplarele obisnuite au 20-30 cm lungime. gura mica cu falca inferioara proiectata in sus. burta albicioasa iar aripioarele. linguri mici si dandinete. SCOBARUL (Chondrostoma nasus) Denumiri populare: scobar.300 g (exceptional 500 g). Spatele este albastru inchis sau verde cu luciuri metalice. Dimensiunea minima legala: 20 cm. Paşcani – IAŞI 2009 Carnea acestui peşte este de o calitate inferioară. crustacei. Se hraneste cu: larve de insecte. Ii mai plac apele involburate de la confluentele raurilor. Raspandirea: Este raspandit in in zona Europei Centrale. sunt rosiatice. dar lipseste in zona Balcanica dinspre Marea Adriatica. flancurile si burta sunt argintii. având multe oase. maxilarul superior este mai lung decat cel inferior. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ SĂBIŢA (Pelecus cultratus) Raspandire: in Dunare si baltile sale.

cand iau calea intoarsa.8 mm. Hrana scrumbiei de Dunare consta in diferite specii de pesti (guvizi. Mod de viaţă: Trăieşte în ape adânci cu fundul mâlos.15 kg (recordul mondial de somn prins sportiv este de 157 kg însă poate ajunge până la 400 kg ). etc). sub burta un numar variabil de solzi (30-36) alcatuiesc o muchie distincta (carena). cand apa are 6°C. codoi. Culoarea este verde cenuşie pe spinare şi flancuri. Uneori ajunge şi în amonte pe afluenţii râurilor de mai sus (Cibin. Lungimea minima admisa: 22 cm. în râurile Prut. Are o pata mica neagra suspe opercul. Someş. Principala sa armă sunt mustăţile care atrag peştişorii curioşi pe care acesta îi înşfacă de cum s-au apropiat îndeajuns pentru a fi o pradă sigură. exceptional 50 cm. în lacurile litorale (Siutghiol. Lungimea obisnuita 30-40cm. Lungime: 0. harc. în cele interioare (Snagov). pe o zona lata de 30 km. 29 SOMNUL (Silurus glanis) .52. Olt. vreme suficienta pentru a se ingrasa. Arieş. Mureş. Siret. Târnave. Iarna se retrage in mare.000 icre cu diametrul de 2. hamsii. Este un peşte de pândă stând nemişcat mult timp în aşteptarea prăzii. Greutate obisnuita 300-600g. Peste ochi o pleoapa groasa bine distincta. laturile sunt alb-argintii cu reflexe roz. în Deltă. Burta este albă sau gălbuie. Traieste in numeroase carduri in Marea Neagra. Ajunsa la varsta de 4-5 ani. exceptional 1kg. intra in Dunare pentru reproducere pana mai sus de Giurgiu. Răspândire: în Dunăre şi în bălţile ei. gros în partea dinainte şi comprimat în cea dinapoi.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.000-140. codău. pe alocuri corpul este marmorat. vomer si oasele faringiene. Timiş.Se pescuieste mai mult industrial la gurile Dunarii. Denumire populară: somotei. solzi potrivit de maricad repede. cu dinţii ascuţiţi şi deşi ca o perie. limba. stavrizi.5-1m (excepţional 3-4 m) Greutate: 10 . de unde şi numele de somn. harcă. Crişuri. Are trei perechi de mustăţi din care una cu firele foarte lungi (folosite ca momeală pentru peştişori). inotand in directia curentului N-S dinspre Bosfor spre Odesa. depune in Dunare 10. Pielea nu prezintă solzi. Capul este mare şi turtit. Aspect: Are corpul masiv. Pe spate este verde-albastriu. gura foarte mare. Gura cu numerosi dinti asezati pe maxila. botul mai lungdacat diametrul ochiului. O parte din ele. puternic. Bega. Taşaul). Argeş. aparand in februarie pe litoral. Sta la gurile Dunarii din februarie si pana in a doua jumatate a lunii martie. cu secreţii abundente de mucus. fiind atrase de curentul fluvial de la guri. aterine si crustacei). este moale şi alunecoasă. obosite si slabite. indesat si mult turtit lateral. ramanand in Dunare pana la jumatatea lunii mai.. mandibula. Jiu. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ SCRUMBIA DE DUNĂRE (Alosa pontica) Aspect: Corpul alungit.

rauri si balti. somn cu coarne. De obicei somnul se înţeapă sigur. putin adanci in care traieste in grupuri. fără oase. pestisori. moluste. plancton. gura mare. somn american. Raspandire: Originar din America de Nord. armata cu dinti mici. Corpul este asemanator cu al somnului. limpezi. grasă şi gustoasă. Pe ambele falci are cate 4 mustati. Dimensiunile la care poate ajunge acest peste sunt putin diferite de la o sursa la alta. rădăcini de salcie sau în gropiţe săpate de femelă. muguri si radacini de plante acvatice. Este un peste foarte vorace mancand tot ce-i iese in cale. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ SOMNUL PITIC (Ameiurus nebulosus) Denumiri populare: somn pitic. îngropaţi în mâl. Valoare gastronomică: Carnea este fragedă. spre coada prezinta o aripioara adipoasa. Pescuitul cu lingură ondulată sau rotativă cât mai aproape de fundul apei dă rezultate bune. Dimensiunea minimă legală: 50 cm. pe lângă maluri.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. scoaterea lui din apă pune probleme serioase.mai. Atenţie!!! Icrele somnului sunt toxice.mai se reproduce depunand icrele pe ierburi acvatice sau in mici gropite sapate cu coada. Biologie: In toate zonele in care a fost introdus a fost perceput ca un peste daunator. asemanatoare cu a salmonizilor. poluate. Rezista in ape lipsite de oxigen. insecte. Pescuitul sportiv: Perioada optimă pentru pescuit este aprilie-noiembrie. introdus in Europa intai in Germania (1880) apoi in Franta. supravietuieste in ape de peste 37 0C unde orice alt peste moare imediat. lipitori. Se reproduce în aprilie . 30 . burta este albicioasa. In lunile martie . icre. Se hrăneşte cu crustacei. cu scule rezistente şi momeli adecvate. Exemplarele mari au carnea prea grasă. cârlige mari şi fire groase. Ulterior s-a raspandit si acum poate fi intalnit in foarte multe ape. Paşcani – IAŞI 2009 Spre sfârşitul toamnei se adună în număr mare în gropane adânci unde. Când este mare. periculos pentru speciile autohtone. Astazi gasim aceasta specie raspandita de-a lungul si de-a latul globului. Austia. În toate cazurile trebuie folosite unelte rezistente. invaziv. depunându-şi icrele la apă mică. viermi mari. uneori cu tenta violacee. Prefera apele cu fund malos. larve. alge. îşi petrec iarna. puternica. La noi in tara a fost introdus intai in Lacul Sfanta Ana de catre statul maghiar. broaşte. in 1908. pescarii declara exemplare de 5-8 kg. Se practică în special pescuitul de fund. Inotatoarele dorsala si pectorala au cate un spin puternic. astfel in timp ce unii specialisti dau dimensiunea maxima la 2-3 kg. peşti (preferă ţiparul). pe vegetaţie. Belgia. crustacee. poate rezista luni intregi in ape secate daca i se ofera putin noroi umed. Culoarea este in general maronienegricioasa.

sunt mari. plante si pesti. stanci. raci. Mod de viata: Ii plac apele limpezi.12 kg). capul mare. gura larga cu deschidere oblica. ŞALĂUL (Stizostedion lucioperca) Denumire populara: cealau. Aripile de pe spate.70 cm (exceptional 1m) Greutate: 1 . cu 8-12 dungi inchise ce se coboara de pe spate pe laturi. smug.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Salaul va cauta mereu in zona delimitata de curentii cu viteze diferite. zone create chiar de obstacole naturale sau artificiale (copaci cazuti. ajungand pana inapoia ochilor. au ace. Exemplarele mari se apara destul de ferm. In mediul sau originar poate atinge 40 cm. aidoma bibanului. Dimensiuni: Lungime: 40 . cu momeala naturala. 31 . Pe spate este verde-cenusiu. in jos. unde isi poate zari cu usurinta prada. Aspect: Corpul este lung aproape cilindric. margini de gropi. Se hraneste cu pestisori vii sau morti. suduc. etc. Muscatura estela inceput nusigura. cat mai aproape de fund. Inotatoarele de pe spinare au dungi si puncte mai inchise. Italiei si Angliei Raspandire in Romania: Traieste in Dunare. Este foarte vorace consumand ca puiet insecte si crustacee. ventralele. radacini. comprimat lateral. Raspandire pe glob: Se gaseste in toata Europa. In apele curgatoare locurile ideale sunt cele unde se intalnesc curentii puternici cu apele linistitem. cu lanseta la fundul apei cu plumb gaurit sau cu plumbla capatul firului.4 kg (exceptional 10 . rotunjite si aproape unite. unde a devenit extrem de nepopular din cauza impactului asupra speciilor autohtone. etc. din ce in ce mai deschis inspre burta alba. etc. rame. Are dinti ascutiti. dorsalele. apoi pleaca cu momeala si atunci trebuie intepat. in baltile dunarene. mai ales pe vreme inchisa. in lacuri litorale si in cele din interior. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ SOMNUL NEGRU (Ameiurus melas) Originar din America de Nord s-a raspandit impreuna cu somnul pitic in Europa. Solzii care il acopera sunt mici si aspri. Pescuitul sportiv: Se poate pescui cu undita cu pluta. asa numitele "ape de despartire". Se poate pescui cu linguri usoare rotative sau ondulante albe in ape curgatoare. in rauri mari. baraje de control. subtiat mult spre coada. Se prinde in tot timpul anului. cu exceptia peninsulei Iberice. apoi ca adult broaste. cu cate doi colti puternici pe fiecare falca. Cele din fata.).

La pescuitul ştiucii este necesară montarea unei strune metalice pentru evitarea tăierii firului. La pescuitul cu năluci se înţeapă energic când se simte muşcătura ştiucii. exceptand apele de munte. lângă o masă de ierburi submerse. Burta este gălbuie sau albicioasă. Greciei şi Albaniei.1. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Valoare gastronomica: Carnea este alba. Se practică pescuitul cu undiţa cu plută sau cu năluci. Lungime: 40 . rădăcini de copaci. tiparul este prezent in tot bazinul dunarean. folosind o serie de trucuri (schimbări bruşte ale direcţiei. lacurile si iazurile din interiorul tarii. Valoare gastronomică: Carnea este destul de gustoasă. salturi bruşte etc. Dimensiunea minima legala: 50 cm. mârloaie. gura largă.5 . fiţă. Mod de viaţă: Preferă apele liniştite. Este un adevărat luptător. oliv sau negricioase.22 kg). Aspect: Corp alungit.8m) Greutate: 1 . Acesta din urma dă rezultate foarte bune cu linguri ondulante sau rotative. Icrele ştiucii sunt foarte apreciate.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. ştiucoiţa. Se hrăneşte cu orice vietate acvatică care îi intră în gură.50 cm (excepţional 1. ele fiind în general în apropierea unui perete de stuf sau pâlc de papură.1. bratele moarte.martie) când depune icrele. printre nuferi sau vegetaţii plutitoare. in toate baltile. ŞTIUCA (Exos lucius) ŢIPARUL (Misgurnus fossilis) Originar din Europa Centrala si cea rasariteana. woblere. la negru sau cafeniu. în care abundă peşti mici. Dimensiunea minimă legală: 50 cm. dinţi puternici şi ascuţiţi. ciucă. deoarece opune o mare rezistenţă. Culoarea spatelui variază de la gri-verzui la galben. capul lunguieţ ca un cioc de raţă. de la insecte la peşti şi chiar propriile progenituri. Pescuitul sportiv: Se poate pescui tot anul cu excepţia perioadei de prohibiţie (februarie . Pentru pescuitul cu peştisor viu înţepearea se face numai când se simte tracţiunea mai energică a răpitorului. 32 . Răspândire pe glob: Trăieşte în toate apele dulci din Europa. cu excepţia Peninsulei Iberice.8 kg (excepţional 20 . având însă multe oase. limpezi cu fundul curat. uşor turtit lateral. slaba si foarte gustoasa. Flancurile sunt marmorate cu pete maronii. Locurile preferate de ea sunt acelea din care poate porni o ambuscadă. peşti artificiali. etc. Răspândire în România: În toate apele dulci curgătoare şi stătătoare din regiunile colinare şi de şes. scoaterea din apă dând mult de lucru pescarului. mârliţă. etc. in Romania se gaseste in Dunare si Delta. Denumire populară: căţea.).

Daca este speriat. intinzandu-se pana la orificiul anal. fiind un peste fricos. In medie. De obicei se hraneste in timpul noptii. viermi. precum si icrele si puietul foarte tanar ale altor pesti. in general. cu un colorit mai bogat.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. mai lungi. larve acvatice. dar nu cruta nici propriile icre sau alevini. Tiparul are posibilitatea sa respire prin intestine. Este un peste foarte raspandit. ca si la noi. Perioada de depunere a icrelor corespunde cu lunile februarie-martie. Tiparul are 10 mustati. Hrana acestui pestisor se limiteaza de obicei la ceea ce aduce spre el curentul apei. Tinut in mana. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Corpul este alungit si gros. in general. Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit. Sub ochi. acoperit cu solzi mici si cu un strat mucos care il fac alunecos. Scormoneste tot timpul fundul baltii. puternic vascularizat. inotatoarele ventrale ale acesteia. In timpul zilei nu se prea misca. pe plan local se consuma in mod regulat. este aproape cilindric in portiunea de mijloc si usor plat lateral. In unele rauri montane din Maramures si Moldova poate fi intalnita o ruda apropiata a zglavoacei (Cottus poecilopus). zglavoaca creste pana la lungimea de 6-10 cm. dar atinge si 24-26 cm. moluste mici etc. Ochii privesc in sus. ascuns bine sub piele. aproape cilindric in sectiune. ca de multe ori si in timpul iernii. Lungimea obisnuita este de 18-20 cm. in total 1000015000 icre. in trei portii. Femela depune icrele. Se reproduce din martie pana in august. mai mult ingropat in namol. dar apare si in raurile de ses cu un curs foarte lent. In acest caz il gasim ingropat in mal. fara solzi. putand fi gasit in aproape toate raurile montane din Europa. tiparul are cate un ghimpe ascutit. de unde inghite si namol. Acestui sunet (chitcait) ii datoreaza si denumirea de tipar. detritus organic. Pescarii il folosesc ca nada vie la pescuitul somnului. sare brusc din ascunzis. se gaseste in ape fara nici o miscare. provocand astfel pagube in randurile speciilor mai valoroase. mici crustacee. care consta din particule de vegetatie. Gura larga este situata in varful botului. unde traieste in compania pastravului indigen. pe langa hrana preferata. iar doua scurte pe mandibula. Tiparul este o specie de peste de apa dulce. Specie ocrotita de lege! ZGLĂVOACA (Cottus gobio) (Cottus poecilopus) Zglavoaca face parte din familia percidelor al carei membru este si bibanul. Meniul consta din insecte si larvele acestora. emite un sunet caracteristic datorita eliminarii bruste a aerului din intestin prin anus. stiucii. ajungand rareori la 12-13 cm. Coloritul zglavoacei variaza mult in functie de mediul in care traieste exemplarul respectiv. 33 . ziua fiind inactiv. sunt impodobite cu 5-15 dungi maronii. mihaltului etc. melci. inotand repede dintr-un loc in altul. Are un cap mare si lat. absoarbe aerul atmosferic si prin anus elimina dioxidul de carbon. Prin intestinul gros. ceea ce-i permite sa reziste mult timp si in albiile care au secat. Carnea sa este gustoasa. salaului. alte vietuitoare mici. putin strins cu degetele. Corpul. dintre care 6 langa gura. care aminteste de cel al broastei. care prefera fundul malos si cu multa vegetatie. in vecinatatea caudalei.

Traieste in general in apele statatoare sau lin curgatoare. Tarnave. Este folosita ca momeala vie in pescuitul rapitorilor de talie mare: somn. ZVÂRLUGA (Cobitis Taenia) 34 . cu substrat malos. Arges) si afluentii lor. Gura este prevazuta cu 6 mustati. icre ale unor specii de pesti. Niraj. Bistrita. Bega. viermusi. salau. incepand cu zona pastravului si pana la varsarea Dunarii in Marea Neagra. Coloritul zvarlugii este cafeniu-cenusiu sau galbui. moluste si crustacei de mici dimensiuni. larve ale diferitelor insecte. aproape nemiscata. Este activa mai ales noaptea. acestia insa lipsind cu desavarsire de-a lungul liniei laterale. fiind acoperit cu solzi mici si desi. sfârleaza (Cobitis aurata radnensis) şi dunariţa (Cobitis aurata bulgarica). Olt. in majoritatea raurilor (Prut. Siret. aproape de aceeasi grosime pe toata lungimea sa. Mures. ziua stationand. Se hraneste cu rame. stiuca. materii vegetale.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Aspect: Corpul pestelui este alungit si puternic comprimat lateral. Mai poate fi intalnita si-n barajele de acumulare. in mlastini. Raspandire: in paraie. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Denumiri populare: fâsa mare (Cobitis elongata). Somes. seminte ale unor plante. Poate atinge o lungime maxima de 15 cm si o greutate de 20 g (majoritatea exemplarelor masoara 8-10cm si cantaresc 7-10g). in apropierea fundului. dar si apele de deal si de munte cu fund malos. Dunare si Delta ei. Sub fiecare ochi are cate un spin osos si foarte ascutit.

iar cea anală din două segmente. lung de 9-10 cm. însă primavara se apropie de mal. În lungime.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. este o specie locală a Mării Negre. din cauza structurii deosebite a muşchilor. Acest peştisor marin. maximum 12 cm. bacaliarul este un gadid tipic din Marea Neagră. BACALIARUL (Odontogadus merlangus euxinus) 35 . Pe corp are o pigmentaţie brun-albăstruie sau galben-cenuşie cu reflexe violete şi roşiatice.Carnea acestui peşte este gustoasă şi se aseamănă cu cea a obletului. căutându-şi hrana în partea mai îndulcită a mării. cu o dungă pe toată lungimea sa. ATERINA (Atherina boyeri) Reprezentant al peştilor din apele reci.25 cm. Aripioara caudală este mare şi cu marginea dreaptă. Trăieşte la adâncimi de 60-80 m. îl constituie mustaţa de sub falca inferioară. Este hrana preferată a morunului. Exemplarele tinere sunt aproape transparente. Un semn de recunoaştere. Aterina migrează pe lângă ţărm în cârduri mici. Partea ventrală este albicioasă. Este foarte agilă şi foarte greu de prins. Pătrunde şi în lacurile litorale dulci sau sărate deoarece rezistă la mari oscilaţii de salinitate. exemplarele obişnuite fiind însă de 20 . Din ficatul lui se extrage renumita untură de peşte. pe lângă cele amintite. Aripioara dorsală este formată din trei segmente distinct delimitate. bacaliarul poate creşte până la 50 cm. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ PEŞTI DE APĂ SĂRATĂ Aterina are corpul argintiu.

care se desprind însă foarte uşor. Barbunii sunt mult apreciaţi pentru carnea lor foarte gustoasă. Barbunul îşi duce toată viaţa în cârduri mici. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Barbunul este un peşte cu o largă răspândire. Obrajii sunt roz-portocalii. iar laturile corpului şi ale abdomenului sunt alb-argintiu cu pete roşii. explorând fundurile bogate în hrană. Gura este mare. potrivit de mari. Culoarea generală a bibanului de mare este roşie-cărămizie. întâlnindu-se în apele Mării Negre. Marea Mediterană şi Marea Neagră. adânci. cu 7-9 benzi verticale albastru întunecat pe laturile corpului. Operculul este cu o pată întunecată. ce acoperă mai mult sau mai puţin operculul şi preoperculul. între cele două părţi ale ei existând o oarecare distanţă. BARBUNUL (Mullus barbatus) BIBANUL DE MARE (Serranus scriba) Bibanul de mare atinge lungimea de 20-30 cm. cu dungi şi pete neregulate. printre care se disting şi dinţi conici ce au aspect de canini. hrănindu-se cu peşti mici şi creveţi. Operculul are 3 ghimpi în partea posterioară. Pedunculul codal este înalt. ce au aspect de inscripţii. oblică. cu dinţi fini în perie. Corpul şi capul sunt acoperite de solzi mari. trecând şi pe linia laterală. Cerul gurii are dinţi mici.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. BOUL DE MARE (Uranoscopus scober) 36 . albăstrui. Bibanul de mare este răspandit în Atlantic. barbunul se hrăneşte cu vieţuitoare de fund şi resturi vegetale. Înotătoarea dorsală este dublă. Mării Mediterane şi în Oceanul Atlantic. Peşte de fund. Corpul bibanului este uşor comprimat şi alungit. Ducându-şi viaţa pe fundul mărilor. Reproducerea poate fi normală sau prin autofecundare. Culoarea generală a corpului este roşie. Trăieşte pe funduri pietroase. înotătoarele sunt galbene. el este caracterizat prin corpul berbecat şi prin prezenţa sub falca inferioară a două mustăţi lungi. cu solzi ctenoizi.

Lungimea la care ajunge calcanul este de 1 m. În mijlocul fiecărui buton se află un spin subţire.60-0. Boul de mare atinge lungimea de 30 cm.80 m. La înfăţişare seamănă cu dracul de mare. Numele de bou de mare se trage de la corpul său umflat. buzele mai umflate şi coloritul cenuşiu-cafeniu. pe care peştişorii. se pot conserva. dulce parcă ar fi pui. Calcanul este culcat pe latura dreaptă şi. Are însă capul ceva mai mare. apropiindu-se de maluri în căutarea hranei. Gura este terminală. unde a venit din Marea Mediterană. care consumă în special hamsii. Aceste specii au corpul asimetric. dând un produs bun de calitate. barbuni şi bacaliari. Carnea sa gustoasă. se reped să-l mănânce şi cad pradă amăgirii. aterina. el trăieşte şi în Marea Neagră. care este pelagic (de suprafaţă). iar greutatea de 8-10 kg. crezând că este vreo algă. La exemplarele adulte corpul este acoperit cu solzi mici şi butoni osoşi mari. cântărind 3-4 kg. de aceea. comprimat foarte mult lateral şi culcat pe o parte. Când ne uităm la calcan. alături de ochiul stâng. calcanul este lung de 0. se hrăneşte cu pui de peşte şi viermişori. 37 . ceea ce vedem deasupra este latura lui stângă şi nu spatele. guvizi. mărunte şi fine ca nisipul mării. albă. Aceasta asimetrie este însă secundară. ochiul drept este aşezat pe partea stângă. Fenomenul de asimetrie se petrece dupa două luni când se culcă pe una din părţi. se consumă în stare proaspată. Icrele. Paşcani – IAŞI 2009 Boul de mare este răspândit în mările care scaldă ţărmurile Europei. Reproducerea are loc vara (iunie-iulie). Din ou eclozează la început un peştişor cu simetrie bilaterală perfectă. brăzdat de dungi brune şi albe. Aceştia se găsesc pe ambele laturi ale corpului. calcanul este un peşte răpitor. Dupa înfăţişare ar părea paşnic. Obişnuit. Aripioara dorsală este cea care înconjoară corpul pe partea stângă. La exemplarele tinere lipsesc spinii de pe butoane. în partea pe care stă culcat calcanul. Un semn distinctiv al acestui peşte îl constituie prima aripioară dorsală de culoare albă. pe dreapta şi devine bentonic (de fund). prevăzut pe cap cu nişte prelungiri asemănătoare coarnelor de la vite. fără prea mari eforturi. adică peşti bentonici şi peşti care cârduiesc iarna în vecinatatea fundului. Capul este învelit cu plăci osoase. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CALCANUL (Scophthalmus maeoticus) Calcanul poate fi socotit reprezentantul tipic al speciilor de peşti ce fac parte din ordinul pleuronectiformelor. dacă privim peştele de deasupra.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. În mod obişnuit stă înfundat în stratul de nisip sau de nămol de pe fund şi. iar aripioarele pectorale se găsesc una dedesubt şi alta deasupra. întrucât apare în timpul dezvoltării. Explicaţia este simplă: din gură îi atârnă un filament.

Stau aici până când apa începe să se răcească. pătrund în lacurile litorale şi chiar în gurile fluviilor. Caracterul care variază cel mai mult este lungimea botului. zoobentofag. moluşte. alungit. în gropi adânci şi cu fund tare. CEGA (Acipenser ruthenus) Chefalul mare (labanul) seamană cu cleanul. La baza aripioarelor anală şi dorsală. Botul este alungit. morunul. Hibernează în fluvii. Se reproduce în aprilie-mai. iar greutatea 100 300 g. Lungimea maximă la care ajunge este de 63 cm şi greutate de 3. se întâlnesc butoni osoşi. Cambula nu creşte mai mult de 35 cm. Există hibrizi cu viza. Prezenţa butonilor dovedeşte că ceea ce vedem deasupra nu este spatele. Are o carne gustoasă. viermi. Se hrăneşte cu crustacee şi larve de insecte. Lungimea obişnuită este însă de 25-30 cm. lângă cap. mai gras. 12-18 ventrale. având capul mai turtit. lungimea obişnuită fiind de 20-30 cm. Spatele este cenuşiu sau cafeniu cu nuanţe verzui. deosebindu-se astfel mai multe varietăţi. Trăieşte în Marea Neagră. Labanul creşte mai repede decât celelalte specii de chefali. păstrugă şi nisetrul. Începând cu luna mai migrează spre coastă. Capul. lipsită de oase mărunte. dar este mai mare ca acesta. 58-70 laterale. ci una din laturile corpului. ascuţit. retrăgându-se în mare. dar aceasta după ce trece de 16 ani.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.3 kg. Ochiul este prevăzut cu o pleoapă adipoasă foarte dezvoltată. Este o specie de apă dulce şi limpede. Trăieşte pe fundurile nisipoase de unde îşi adună hrana: peşti. triunghiular. ci rombic. Are o carne gustoasă. etc. Marea Baltică. Aici caută apă încălzită şi fundul bogat în detritus. Labanul este cel mai mare şi cel mai valoros dintre chefalii Mării Negre. iar aripioarele perechi sunt apropiate unele de altele. Corpul prezinta 12-17 scuturi dorsale. Trăieşte circa 22 de ani. pe care îl consumă cu viermii şi larvele de insecte care se găsesc în el. Atinge dimensiuni de 90-120 cm. mare şi turtit dorsoventral. CHEFALUL MARE (Mugil cephalus) 38 . cât şi de-a lungul liniei laterale. nu are capul rotund. iar greutatea 300-1000 g. acoperit cu solzi mici. este acoperit de solzi până la vârful botului. crustacei. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CAMBULA (Platichthys flessus luscus) Spre deosebire de calcan. uşor asimetrice. abdomenul are o culoare gălbui-roz.

Prinsă ca o mică mărgea. când cântăreşte 800 g. încât pare inexistentă. Tentaculele supraorbitale sunt bine dezvoltate. ramnificate sau de forma unor palete. Dimensiunile la care ajunge sunt mai mici faţă de celelalte specii de chefali. Trăieşte pe funduri cu facies mitiloid şi este rar pescuit la ţărm. cu colţurile gurii trecând puţin de verticala posterioară a ochilor. face ca acestui soi de chefal să i se spună chefalul auriu. câte un canin mare şi curbat înapoi. CHEFALUL AURIU (Mugil auratus) Chefalul mic (ilarul. Pleoapele adipoase lipsesc. Ca şi labanul. Peşte marin. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Popular mai este numit singhil. CHEFALUL MIC (Mugil saliens) Este răspândit în Marea Mediterana şi Marea Neagră în lungul ţărmurilor. Culoarea cenuşie-roşcată. De regulă are 20-30 cm şi greutatea de 80-400 g. ostreinosul are aceleaşi obiceiuri. pe când labanul suportă mai bine apele dulci. Pleoapa adipoasă este puţin dezvoltată. Evită apele îndulcite.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. cu singura deosebire că preferă apele sărate celor dulci. ostreionul) are botul ascuţit şi acoperit de solzi până la orificiile nazale anterioare. exemplarele obişnuite fiind de 30-50 cm lungime şi 300-500 g greutate. acoperit cu solzi începând de la nările posterioare. COCOŞELUL DE MARE (Blennius tentacularis) 39 . Pătrund în lacurile litorale în căutarea hranei şi a apelor calde. rotunjit. Lungimea maximă la care poate ajunge acest peşte este de 50 cm. cafenii sau negre. cu linii şi puncte mici. Spaţiul interorbital este puţin convex. Lungimea obişnuita este de 9-10 cm. Pe fiecare falcă. uneori. 3 dungi negricioase în zigzag. trăieşte în cârduri şi se deplasează foarte rapid. Botul scurt. de o parte şi alta. Pe bărbie. El are capul lat. pata aurie de pe opercul.

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CODUL DE PACIFIC (Gadus macrocephalus) CODUL DE ATLANTIC (Gadus morhua) CODUL NEGRU DE ALASKA (Gadus ogac – Greenland) CODUL EGLEFIN (Melanogrammus aeglefinus) 40 .

gălbui cu pete maronii şi de talie mai mică. Coloritul general este cafeniu închis. atinge lungimea de 1.5 m. răspândit în zonele nordice ale Oceanului Atlantic şi ale celui Pacific. preponderent în Oceanul Atlantic. extrem de rar 50 cm şi greutatea de 1 kg. Adesea. acoperit cu solzi mici. aşezate înaintea ochilor. Codul propriu-zis sau morua (Gadus morhua). Nu prezintă importanţă economică. pollack (cod negru). greenland. Este peştele de consum cel mai important din lume. moi şi zimţaţi. dar are spinarea mai gheboasã.LINGCOD (Ophiodon elongatus) Peşte rar la ţărmul Mării Negre. leng. cu nuanţe mai deschise pe burtă. În mod obişnuit corbul de mare atinge lungimea de 30 cm. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CODUL POLLACK (Pollachius virens) Codul este un peşte marin din fam. având corpul mai mult sau mai puţin alungit. eglefin. CORBUL DE MARE (Corvina umbra) 41 . Seamănă întrucâtva cu un crap. corbul de mare trăieşte în Oceanul Atlantic şi în bazinul mediteranean. sub denumirea de cod se comercializează şi celelalte specii de gadidae. Caracteristice la corbul de mare sunt nările bine pronunţate. respectiv 4 kg.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. are spatele cenuşiu cu pete rotunde cafenii. cel din Pacific (Gadus macrocepahlus) este mai deschis la culoare. CODUL LENG . Gadidae.

Corpul gros în partea anterioară. cât şi pentru carnea sa foarte gustoasă. COROSBINA (Blennius sanguinolentus) Este un peşte răspândit pe coasta estică a Atlanticului şi în Marea Mediterană. preferă apele calde. Unica înotatoare dorsală este foarte lungă. iar în Marea Neagră destul de rar. Gura nu prea mare. cu câte 6 dinţi conici. iar pe burtă galben. uşor curbaţi pe fiecare falcă. Corpul foarte turtit lateral. DORADA (Sparus aurata) DRACUL DE MARE 42 . Dorada formează în tinereţe cârduri şi îşi caută hrana în apropierea malului. Are o lungime obişnuită de 25-35 (rar 50) cm. Caracteristic este hermafrodismul său periodic. Coloritul este verde sau cenuşiu-verzui. Nu prezintă importanţă economică. în partea anterioară. întinzându-se din dreptul operculului până aproape de baza înotătoarei caudale. Obişnuit măsoară 13-16 cm. Reproducerea are loc către sfârşitul iernii. Adulţii devin mai solitari. Pe spate şi pe laturi este pigmentat cu pete albe-spălăcite sau albe-gălbui. cu solzi subţiri. Este apreciat pentru spectaculozitatea pescuitului. şi cu molarii în 3 rînduri pe mandibulă şi în 4-5 rânduri pe maxilă. ramificate de la bază ca o tufă. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Denumita popular corosbină. bucăţile de cochilii le aruncă). aceasta specie este bine reprezentată în Marea Neagră. are oarecum forma unui mormoloc de broască. Abdomenul este albicios.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. oval. uneori chiar în linia de spargere a valurilor pe plajă. Se hrăneşte cu moluşte (consumă numai carnea. Spatele şi capul verzui-albăstrui. potrivit de mari. îngustat şi comprimat lateral în cea posterioară. În general preferă întinderile de nisip şi zonele bogate în vegetaţie. Laturile argintii cu reflexe gălbui-aurii. Peşte marin. Deasupra ochilor se află o pereche de tentacule mărunte.

îi dau o înfăţişare bizară. iar la femele rar 12-13 cm. şi mai cu seamă cu pui de calcan. Gura mică are poziţia oblică. cu bot scurt şi cu ochii mari. în sus. consumând zooplancton mărunt. la întuneric. Cele două aripioare dorsale sunt mai distanţate decât la ceilalţi guvizi. iar prima este mai scurtă. 5-6 cm. gingirica se reproduce în mare.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. pui de peşte. fusiform. bulbucaţi. ea produce umflarea puternică a piciorului sau a mâinii înţepate. Capul umflat. Culoarea predominantă a corpului este cenuşie-roşiatică. Corpul său este comprimat lateral. cum sunt scrumbia de Dunăre. GUVIDUL NEGRU (Gobius niger) 43 . constituind astfel o verigă între plancton şi peştii răpitori sau carnivori. Prima înotătoare dorsală este formată din ţepi veninoşi a căror înţepătură este foarte dureroasă. salăul. la temperatura apei de 13-20 °C. O femelă depune între 5-20 mii de icre mărunte. Acest peşte nu depăşeşte ca lungime 30-40 cm. primăvara şi vara. Aripioara anală are două radii mai lungi decât la celelalte aripioare. iar burta albă. de unde pătrunde în fluvii şi lacuri. Se hrăneşte cu viermi. în special în lunile aprilie-mai. care consumã cantităţi uriaşe de gingirică. crustacee. buzele fiind subţiri. în apropierea ţărmului. la apă puţin adâncă. pedunculul caudal lung şi îngust. Este un peşte exclusiv planctonofag. Coloritul corpului galbencenuşiu. trăieşte dragonul sau dracul de mare. iar abdomenul are o carenă bine dezvoltată. cu diametrul de circa 1 mm. cât şi lacurile litorale salmastre sau dulci. cu umbre galbene şi albastre pe laturi. sturionii şi alţii. dar şi în lacurile salmastre şi dulci. al Mării Caspice şi al Mării Azov şi este răspândit în părţile îndulcite ale acestora. Peşte de cârd. asemănător nisipului şi presărat cu mai multe puncte negricioase. GUVIDUL DE NISIP (Pomatoschistus microps leopardinus) Guvidele negru trăieşte prin grotele formate de stavilopozi lângă diguri. trăieşte atât în mare. ATENŢIE LA ŢEPII DRACULUI ! (Trachinus draco) Acest peşte trăieşte în bazinul Mării Negre. Reproducerea se face în apele mării din vecinătatea coastelor. GINGIRICA (Clupeonella delicatula) Guvidul acesta de talie mică. pe fundurile nisipoase. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Pe fundul nisipos al mării. Dimensiunea obişnuită este la masculi de 8-9 cm. Ochii sunt lipsiţi de pleoape adipoase. Aceasta specie este ocolită de pescari. El are corpul alungit.

Creşte până la lungimea de 20-25 cm. puternic turtit dorso-ventral. Ochii hanosului sunt mari. dispuse neregulat. Este un peşte cu capul turtit dorso-ventral. Are corpul cilindric. pe fundul pietros. Operculul şi baza înotătoarei pectorale sunt neacoperite de solzi. evidentă. În perioada de reproducere corpul masculilor se înegreşte complet. La această specie pedunculul caudal este scurt. Ca şi la ceilalţi guvizi înotătoarele ventrale sunt unite. Hanosul este galben-închis sau brun pe spate şi pe laturi. ajungând la lungimea de 30-35 cm. formând o ventuză cu care peştele se poate fixa pe stâncă. pedunculul caudal lung. şi greutate de 600 g. Coloritul general este galben deschis. cu buza superioară groasă şi lăţită lateral. iar capul mare. Înotătoarele sunt cenuşii. hrănindu-se cu animale de fund preferând moluştele. Hanosul are o carne gustoasă. stropit cu pete brune neregulate.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. apropiaţi. neregulate. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Cel mai frecvent guvid din apele Mării Negre este strunghilul. stropit cu pete întunecate. Se hrăneşte mai ales cu crustacee şi creşte până la lungimea de 20-25 cm. Specie tipic marină se hrăneşte cu moluşte. crustacei şi peşti mici. iar colţul şi ismul operculului sunt acoperite cu solzi. Faţă de ceilalţi guvizi are corpul ceva mai gros şi înalt. în vecinatatea ţărmului. GUVIDUL HANOS (Gobius batrachocephalus) Trăieşte pe fundul pietros al Mării Negre. Pe laturi se disting 2-6 dungi transversale. Botul lui este scurt. GUVIDUL STRUNGHIL (Gobius melanostomus) Hanosul trăieşte pe fundul pietros al Mării Negre la adâncimi mai mari decât ceilalţi guvizi. obtuz şi foarte convex. comprimat lateral şi înalt. corpul fiind presărat cu pete brune şi negricioase. situaţi în partea superioară a capului. Strunghilul trăieşte în zona litorală a mării. Coloritul corpului este variabil. Se întâlneşte în mod excepţional în apele salmastre sau dulci. La baza primei înotătoarei dorsale se află o pată neagră. El este cel mai mare guvid. GUVIDUL DE MARE (Gobius cephalarges) 44 . cafenii sau negre. Predomină culoarea gălbuie-întunecată. stropite cu pete mărunte. mai lat decât înalt. gros.

Ca şi gingirica. Abdomenul este de culoare argintie. Heringii produc anumite zgomote care probabil sunt o formă de comunicare a lor. copepode şi chiar fitoplancton. melci de mare sau puiet de peşte. Hamsia trăieşte în cârduri masive. iar cea a abdomenului albicioasă. Acest peştişor de 8-12 cm lungime şi 8-10 g greutate. Perioada împerecherii depinde de numărul bancului şi are loc în apropiere de coastă la o adâncime de 40 . care rareori atinge lungimea de 20 cm. Fălcile sunt prevăzute cu dinţi mărunţi. calcanul. scrumbia albastră. dar şi a delfinilor. fiind atraşi de 45 (Clupea pallasii) . care poate fi punctat. morunul. Durata de viaţă este de 2-3 ani. La temperatura de 9 °C eclozează puietul care are o dimensiune între 7 şi 9 mm şi care. întreprinzând migraţii de-a lungul mării şi pătrunzând ocazional în lacurile litorale salmastre. pe când cele pectorale sunt de culoare închisă. Pe coadă se observă o formă de solzi mici. cum sunt pălămida. atinge maturitatea sexuală la 11 luni. ochii mari şi gura despicată până spre uperculi. Înotătoarele abdominale şi codale sunt aproape transparente. Hamsiile constituie hrana preferată a multor peşti marini răpitori. Speciile mai importante sunt heringul din Atlantic (Clupea harengus) şi heringul din Pacific (Clupea pallasii). Spatele este de culoare cenuşie albăstruie .ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. uneori de zeci de mii de indivizi. Culoarea generală a corpului este albăstrui-închisă. se hrăneşte cu plancton ca şi crusatecei mici. femelele depunând icrele de culoare albă care apoi sunt fecundate de masculi în apă. consumând zooplancton. Din Marea Neagră ea migrează pentru hrănire în Marea Azov. corpul acoperit cu solzi putând să atingă lungimea de 45 cm şi o greutate de 1 kg. Heringul trăieşte în bancuri mari. În timpul zilei rămâne în adâncime şi numai noaptea se ridică la suprafaţa apei. Este un peşte cu un corp suplu alungit. Icrele fecundate sunt lipicioase şi se lasă la fund unde se lipesc de pietre sau plante. este foarte răspândit în Marea Neagră. Se reproduce din mai până în septembrie.70 m. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Hamsia are corpul lat. Hamsia este un planctonofag.verzuie. Specie precoce. Deşi seamănă cu scrumbiile. a furtunarilor şi a pescăruşilor. Lungimea minimă admisă a hamsiei ce poate fi reţinută după capturare este de 7 cm. totuşi nu face parte din aceeaşi familie. HAMSIA (Engraulis encrassicholus) HERINGUL (Clupea harengus) Heringul este unul dintre peştii cei mai importanţi pentru consum. aşezaţi perechi. hamsia este o verigă intermediară între fiinţele microscopice ale zooplanctonului şi peştii mari răpitori care predomină în mări şi oceane.

Limba de mare trăieşte ascunsă pe fundul de nisip al plajelor marine de unde îşi vânează hrana: insecte şi crustacee. cît şi la fundul apei. acoperind-o. Culoarea corpului este cenuşie-albăstruie pe spate. urcă la suprafaţă unde se hrănesc cu plancton. Gura este terminală. Atinge dimensiuni de 30-50 cm. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Peşte marin de fund.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. presarată cu pete negre sau cu un desen marmorat. Lufarul este înzestrat cu atributele tipice unui răpitor.. aterine. Răspândit în aproape toate mările cu apă caldă. LUFARUL (Pomatomus saltatrix) LUPUL DE MARE 46 . Faţa cu care stă culcat pe fundul apei este albă.50 m). În poziţia de înot faţa dorsală este de culoare cenuşie-cafenie. Se hrăneşte înghiţind cu lăcomie din bancurile de scrumbii. obişnuit pescuindu-se exemplare de 10-20 cm. stă culcat pe partea dreapta a corpului care a devenit partea dorsală. culoarea corpului schimbânduse foarte uşor după culoarea fundului. În jurul gurii se observă bine franjurile.7 ani să fie apţi de reproducţie. Paşcani – IAŞI 2009 lumină. stavrizi. LIMBA DE MARE (Solea lascaris nasuta) Lufarul este unul din cei mai lacomi şi mai de temut peşti marini răpitori. Ca lungime maximă atinge 30 cm. La acest peşte se întâlneşte frecvent fenomenul de mimetism. Are o carne foarte gustoasă. etc. ajungând la vârsta de 3 . iar ca greutate 2-3 kg şi excepţional 15-20 kg. întregul proces fiind dirijat de ochi prin intermediul sistemului nervos. iar falca superioară se prelungeşte peste cea inferioară. El are dentiţie puternică şi înoată cu viteză atât la suprafaţă. el trăieşte şi în Marea Mediterană şi zona litorală a Mării Negre. mai mărunţi pe cealaltă parte. Un hering de Atlantic poate trăi peste 20 de ani. mică. argintie pe laturi şi burtă. Din cauza formei foarte lăţite a corpului limba de mare are puţină carne. lipsind butonii osoşi. (rar 1-1. Solzii de pe corp sunt mai aspri pe partea dorsală.

alungit. Linia laterală se prelungeşte şi formeaza 3 rânduri.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Preoperculul este zimţat pe marginea posterioară. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Este răspândit pe coasta europeană a Atlanticului. fiind înrudit cu codul. la apa mai mică. iar noaptea se apropie de mal. Poate ajunge la 1. cu colţurile trecând de verticala anterioară a ochilor. Poate atinge 65 cm si 3 kg.4 m si 15 kg. rar atingând 1 m. în general peste 50 m. iar noaptea urcă spre suprafaţă. crustacei sau viermi. întunecată. Ca toate speciile de macrou este un peşte pelagic ce trăieşte în bancuri mari. unde îşi petrece ziua. cu carnea mai consistentă şi cu iz marin mai puţin pregnant. Se hrăneşte cu peşti. Uneori ajunge şi în Marea Neagră. în zonele tropicale şi subtropicale. Se reproduce în mai-august şi icrele sunt plutitoare. Se hrăneşte cu alevini şi peşti din speciile mici. iar pe opercul are 2 ţepi. crustacee şi viermi marini. nu prea departe de ţărm. Corpul mai mult sau mai puţin cilindric. aspri (ctenoizi) pe corp şi netezi (cicloizi) pe ceafă şi obraji. pui de cefalopode. iar limba cu dinţi foarte fini şi deşi. MACROUL (Scomber japonicus) Este un peşte de fund ce preferă adâncimile mai mari. MERLUCIUSUL (Merluccius merlucius) 47 . Gura o are mare. de preferinţă în zonele îndulcite ale mării şi în cele stâncoase. În apele noastre marine este semnalat în dreptul lacului Razelm până aproape de Mangalia. cu solzi potrivit de mari. ziua stă în apropierea fundului. Trăieşte în mare. (Dicentrarchus labrax) Este un peşte răspândit aproape pe tot globul. Fălcile şi cerul gurii au dinţi în perie. În mod obişnuit are lungimea de 60-80 cm. rar fiind întâlnit în Marea Azov. Are o valoare gastronomică ridicată. în Marea Mediterană şi în Marea Neagră. Pe opercul are o pată clară cafenie. Se hrăneşte cu mici vietăţi marine: peştişori. Are radiile branhiostege. Lupul de mare are culoarea cenuşie-argintie. Din punct de vedere calitativ cel mai recomandat este macroul de Atlantic. Se deosebeşte de celelalte varietăţi prin culoarea albastru închis a spatelui care coboară până sub burtă.

Acest adevarăt uriaş al apelor are corpul ca un trunchi gros. care nu cresc. Culoarea corpului este. El este considerat nu numai sturionul cel mai de preţ. NISETRUL 48 . Icrele de morun sunt mai mari decât ale celorlalţi sturioni. întrucât s-au pescuit exemplare de 1. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ MERLANUL (Merlangius merlangus ) Face parte din fam. Se întâlneşte în Oceanul Atlantic şi în Marea Mediterană. 41-52 de scuturi laterale şi 9-12 scuturi ventrale. iar cea a abdomenului albă. Este foarte apreciat pentru carnea albă şi gustoasă. cu subspecie şi în Marea Neagră. Asa se explică de ce exemplarele vârstnice au pielea lipsită de scuturi. având corp alungit cu solzi mici şi netezi. poate depune 8. botul morunului este scurt şi moale. aproape neagră. având diametrul de 2. La exemplarele tinere se observă 11-14 scuturi dorsale. ajunge la 30-40 cm lungime. Spre deosebire de ceilalţi sturioni. La exemplarele mai vârstnice aceste scuturi se îngroapă în piele. capul lui este mic în raport cu corpul.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. exemplarele de 1.500 kg greutate şi 9 m lungime. este ascuţit la vârf şi acoperit cu scuturi tari. încât botul devine moale. MORUNUL (Huso huso) Cel mai valoros peşte al apelor noastre este morunul. Dacă unele exemplare ajung la dimensiuni mari şi greutăţi apreciabile.5 m şi cântăresc 40-80 kg. Morunul face parte din grupa peştilor care trăiesc mult.000. O femelă de 100 kg. alungit spre cele două extremităţi. exemplarele pescuite obişnuit în faţa gurilor Dunării măsoară doar 2-2. ci şi gigantul peştilor din Marea Neagră.000 de icre. gadidae (cod).5-3 mm şi culoarea cenuşie. în vârstă de circa 20-25 de ani. Exemplarele pescuite în mare au o culoare mai închisă. Astfel.000 kg au aproximativ 75 de ani. fenomenul de îngropare a scuturilor în piele pe măsura înaintării în vârstă se petrece pe tot corpul morunului. în general. De altfel. Maturitatea sexuală a morunului apare la vârsta de 15-18 ani la mascul şi 16-21 de ani la femelă. cenuşie. La exemplarele tinere el are formă triunghiulară.

28-50 de plăci laterale şi 6-14 plăci ventrale. ci la doi sau chiar la trei ani. O femelă de 15 kg depune până la 1 mil. Hrana puilor de nisetru în Dunăre o constituie crustaceele şi larvele de chironomide. nisetrul se aglomereazã în zonele cu midii. iar cea anală de şapte pinule. Pălămida este un înotator foarte bun. Peşte marin migrator. Înotătoarea dorsală este dublă. Pe lângă migraţia de reproducere de primăvară. rotunjit şi lat. La exemplarele pescuite în mare coloritul este închis. de icre de culoare cenuşie-negricioasă. după morun. de obicei. Botul este scurt. Botul este lung şi lăţit. De asemenea. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ În familia sturionilor.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. iar în apele mării consumă de preferinţă crustacee şi polichete. În Dunăre urcă până dincolo de Porţile de Fier. galben-cenuşiu. Corpul. Coloraţia corpului variază după mediul în care trăieşte. Exemplarele tinere au benzi transversale lungi. 26-43 laterale. 9-14 ventrale. nisetrul ocupă. iar cele din Dunãre o 49 PĂSTRUGA (Acipenser stellatus) . Limba şi interiorul gurii sunt negre. se află mici plăcuţe stelate. Nisetrul trăieşte până la 45 de ani. scrumbii. După această perioadă se retrag la adâncime. stavrizi. cu puiet de chefal şi câteodată îşi devorează puii. Lungimea atinge max. 85 cm. PĂLĂMIDA (Sarda sarda) Dintre toţi sturionii. iar greutatea 8 kg. Se mai recunoaşte după botul alungit şi ascuţit. Rezultă deci că reproducerea nu se face în fiecare an. acest peşte se hrăneşte cu şprot. După moarte devine neagră pe spate. îngroşat în partea din faţă şi îngust spre coadă.5-2 m lungime. Obişnuit. Înotatoarea caudală. exemplarele pescuite în mare având o culoare aproape neagră. printre cele cinci rânduri de scuturi puternice de pe corp. atinge lungimea de 80-120 cm şi greutatea de 12-15 kg. are doi lobi lungi. înguste şi dispuse oblic. în martie-mai. Exemplarele care migrează vara şi toamna rămân în fluvii până în primăvara următoare când se reproduc. Se mai disting 8-9 linii întunecate. şi anume guvizi. În stare vie ea este de un albastru închis pe spate. Rareori manâncă peşte. hamsii. care cântăresc 25-60 kg. iar abdomenul argintiu. nisetrul întreprinde migraţii şi toamna (august-septembrie). fiind urmată de opt pinule. datorită valorii sale economice. un loc important. pescuindu-se însă uneori şi exemplare de 1. este acoperit de 5-19 plăci dorsale. în timp ce nisetrul din Dunãre are o culoare galbuie. Răpitor lacom şi nesaţios. nisetrul se reproduce în fluvii. precum şi după prezenţa a numeroşi dinţi puternici. unde rămân în faţa gurilor fluviului până ce ating vârsta de 2-3 ani. Ca şi ceilalţi sturioni are corpul acoperit cu cinci şiruri de plăci osoase. zvelt la exemplarele tinere şi gros fusiform la exemplarele adulte. Coloritul pălămidei este frumos. Coloritul este. scobită adânc. dispuse tot în şiruri. De aceea. Maturitatea sexuală apare la 8-14 ani la mascul şi la 10-20 de ani la femelă. unde se deplasează primăvara. Puii de nisetru vieţuiesc în Dunăre până în iunie-iulie când coboarã în mare. păstruga are talia cea mai zveltă şi mai elegantă. (Acipenser guldenstaedti) Acest răpitor marin are corpul alungit. care formeazã scuturi rânduite astfel: 9-16 dorsale. iar laturile capătă o culoare violetă deschisă sau cenuşie. întrecut doar de chefal.

Toata puterea şi îndrăzneala lui stau în maxilarul superior. Marea Azov şi Marea Caspică. Culoarea acestui peşte este albăstruie cu reflexe roşietice sau brune pe partea dorsală. Oceanul Pacific şi Oceanul Indian. Este unul dintre cei mai temuţi peşti din mările şi oceanele lumii. cu un diametru de 1.1. cantităţile de peşte sunt foarte ridicate. păstruga trăieşte în Marea Neagră. La noi. Înotatoarea anală este concavă. adânc scobită şi foarte înaltă în partea anterioară şi foarte joasă în cea posterioară. de care trebuie să se ţină cont. zonele unde se înmulţeşte păstruga sunt cuprinse între Giurgiu şi Brăila. altfel se pot întampla accidente grave. Exemplare izolate pătrund în Marea Adriatică. Pentru reproducere migrează în fluvii. iar greutatea aproape 70 kg. reprezentând peste 30% din lungimea corpului. iar în mare cu crustacee (gamaride si miside). mai ales guvizi. în Dunăre. vorace şi foarte curajos.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Este însă un peşte periculos pentru pescari. De regulă. Se reproduce în iunie-iulie. se hrăneşte cu diverşi peşti de talie mai mică sau cu alte vieţuitoare marine. iar pigmentaţia se diluează pe părţile declive. PEŞTELE SPADĂ (Xiphias Gladius ) 50 . când depune icre pelagice. Prima înotătoare dorsala este scurtă. cu o excavaţie centrală puternică. Marea Mediterană şi exemplare răzleţe în Marea Neagră. puii se hrănesc cu larve de chironomide. Gura este în general mare. Femela depune până la 400 mii de icre de culoare neagră.8 mm. Lungimea maximă la care poate ajunge este de circa 2 m. lipsind în totalitate pe partea ventrală. de unde şi numele speciei. poate ajunge până la 250-300 kg şi o lungime de 3-4 m. Specie de talie mare. Peşte răpitor. Păstrugile vârstnice se hrănesc cu moluşte mici şi cu peşti. exemplarele obişnuite măsurând 80-100 cm şi cântărind 5-8 kg. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Specie foarte plastică este prezentă în Oceanul Atlantic. bătăios din fire. la fel şi ventralele. orizontală. În Dunăre. care acţionează ca o spadă puternică şi tăioasă. atacând chiar balenele. Cu toate că la noi se întâlnesc doar sporadic exemplare ale acestei specii.6 . Peşte marin migrator. unele exemplare ajung până dincolo de Porţile de Fier. ajungând aproape până la nivelul cavităţilor nazale. în alte ţări. iar caudală este constituită din doi lobi lungi. Maturitatea sexuală apare la vârsta de 3-7 ani. Paşcani – IAŞI 2009 culoare cenuşie închisă. bine dezvoltaţi. Caracteristic acestei specii o reprezintă botul foarte lung (rostul) ce depăşeşte mult restul capului.

cu linii îndulcite. Pielea. laturile roşii-brune sau verzui. iar ventrala şi anala sunt de un roz-deschis. Ca lungime are obişnuit 60-70 cm. iar coada este prevăzută în prima ei jumătate cu ţepi veninoşi. Din ficatul de pisică de mare se obţine ulei cu un bogat conţinut de vitamine. Hrana ei o formează peştii. lipsită de solzi. dar fiind o specie rară în Marea Neagră nu prezintă importanţă economică. Corpul. Ea ajunge până la lungimea de 66 cm şi greutatea de 3 kg. cu proprietăţi antirahitice. de unde i se trage şi numele. Are o carne foarte gustoasă. care prezintã o seamă de curiozităţi. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Pisica de mare are o formă rombică. atât ca înfăţisare. iar abdomenul alb-gălbui. Coloritul viu si atrăgător situează rândunica de mare în rândul celor mai frumoşi peşti din Marea Neagră. cât şi ca obiceiuri. moluştele şi crustaceii. Înotătoarea pectorală are cele trei radii ventrale libere. de culoare cenuşie-neagră sau verzuie-măslinie pe spate şi albicioasă pe burtă. PISICA DE MARE (Dasyatis pastinaca) În rândul peştilor marini. pectorala violetă cu pete roşcate la exterior şi verzuie sau albastre în interior. Din această cauză înotătoarele pectorale par nişte aripi de rândunică. Rândunica de mare are aripioarele viu colorate cu diferite nuanţe: dorsala este roşie-brună sau roză. RÂNDUNICA DE MARE (Trigla lucerna) 51 . putând atinge chiar 2 metri şi o greutate de 616 kg. acoperit cu solzi mici. care îi permit să se târască pe fundul apei. asemenea unor gheare îndoite. La ţărmul mării pescarii o întâlnesc des când apa începe să se încălzească.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. intră şi rândunica de mare. iar corpul este butucănos în partea anterioară şi subţire spre coadă. Are capul mare. ochii mari şi bulbucaţi. este îmbrăcat în culori frumoase: spatele brun-gălbui. este netedă.

rizeafca este cea mai mică specie dintre scrumbiile de Dunăre. Masculii trăiesc mai mult în larg. obişnuit deasupra fundurilor mâloase.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. la peste 20 km depărtare de ţărm. rotunde.12 kg şi corp fusiform. cu 2 dorsale precedate de un spin. Se întâlneşte pe toată platforma continentală. Dorsal cenuşiu. Ochii sunt relativ mari. rechinul din Marea Neagră este de talie mică în comparaţie cu rechinii oceanici. inferioară. atacând hamsiile. Se reproduc în ianuare-martie. şi greutatea de 50 g.Spre toamnă se retrage în mare. intră în Dunăre şi în Lacul Razelm primavara de timpuriu. RECHINUL DE MAREA NEAGRĂ (Squalus acanthias) Relict ponto-caspic. Carnea de rechin se consumă. femelele şi puii se apropie de ţărm. fiind pigmentat pe spate şi pe laturi cu un număr neregulat de pete albăstrui şi albe. mai mult sau mai puţin bine individualizate. Specie ovo-vivipară (aplacentar) cu fecundaţie internă. stavrizi. scrumbiilor albastre şi al altor peşti marini este un solitar convins. Utilizarea ficatului. iar femelele la 3 ani. Are corpul relativ mai înalt şi mai comprimat lateral decât celelalte scrumbii albe. Fantele branhiale sunt pe laturile corpului. aterine.30 m adâncime. rizeafca nu se îngraşă ca scrumbia de Dunăre.5 km de coastă şi la 20 . Acest duşman al cârdurilor de hamsii. guvizii. barbuni. Pedunculul caudal este puternic dezvoltat. Este singura specie de rechin care trăieşte în Marea Neagră. RIZEAFCA (Alosa caspia nordmanni) 52 . În timpul migraţiei de primavară pentru reproducere. cu pete albe. hamsii.. Până la vârsta de 3 ani se hrăneşte cu larve de insecte şi cu crustacee mici. când măsoară 15 cm. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Numit popular câine de mare. Nu are aripioară anală. cu greutatea de 9 . reproducându-se în fluviu sau lac. obleţii etc. al guvizilor. Este o specie relativ mică 90-170 cm. guvizi. migrând în cârduri. bogat în vitamina A. mai întâi adulţii şi apoi puii. Pe partea ventrală rechinul are culoarea alb-gălbuie. ea nu depăşeşte talia de 20 cm. cu dinţi ascuţiţi. fiind pescuite şi înregistrate ca atare. Maturitatea sexuală apare la masculi după ce împlinesc 2 ani. Se hrănesc cu scrumbii albastre. caudala heterocercă epibatică. când au lungimea de 12 cm. Exemplarele tinere de scrumbii de Dunăre se confundă adesea cu rizeafca. În coloraţia corpului predomină nuanţa cenuşiu-albăstruie. unde se hrăneşte. Specie migratoare. Gura transversală. ce abundă în grăsime. Mai târziu devine răpitoare. dar este aspră şi lipsită de grăsimi. ventral albicios. iar dinţii puţin dezvoltaţi. aşezaţi pe mai multe rânduri de maxilare. masculii rămân în larg la 3 . Vara. constituie baza preparării uleiului de peşte medicinal.

Către ţărmul românesc vine prin martie din sud-vestul Mării Negre. urcând până la Porţile de Fier. Are ochiul egal cu lungimea botului şi dinţii îi are mai puţin dezvoltaţi decât la celelelte scrumbii. acoperit cu plăcuţe osoase pe cap. Depune icrele în serii. Spatele îl are cenuşiu-verzui sau albăstrui închis. iar prin august majoritatea adulţilor se reîntorc în mare. SARDINA (Sardina pilchardus) (Scropena scrofa) De talie mică. eurihalină. în mai şi iunie. fiind o specie pelagică. Capul este aproape negru. scorpia de mare este un peşte gheboşat. comprimat lateral. Coloritul scorpiei de mare este variat. Se pescuieşte primăvara pe fluviu cu setci fixe şi în derivă cu plasele. de unde intră apoi în Dunăre.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. gregară. ATENŢIE LA ŢEPII SCORPIEI ! SCORPIA DE MARE (Scorpaena porcus) 53 . corpul înalt. şi are aproximativ 50-60 grame. care reprezintă temute arme de atac. Obişnuit are lungimea de 22 cm. foarte rar 30 cm. Această specie este ocolită de pescari. Este un peşte răpitor. hrănindu-se în special cu gingirică şi hamsii. Pe flancuri şi spre abdomen este alb-argintie. Are o pată neagră postoperculară urmată de 3-4 pete mai deschise. Ţepii înotătoarelor sunt alimentaţi de secreţia unor glande veninoase. Până la 3 ani se hrăneşte exclusiv cu larve de insecte (chironomide) şi crustacei . bine distincte pe toate înotătoarele. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Sardina trăieşte în mare. abdomenul cu muchie evidentă . din cauză că are proprietatea de a-şi schimba culoarea (mimetism). pendunculul caudal îl are scurt. 15-20 cm. Corpul său cafeniu pare stropit cu puncte negre.

iar fălcile se pot prelungi formând un fel de tub. Bărbătuşul are lungimea de 10-19 cm. deoarece cade pradă stavridului. SMARIDUL (Maena smaris) Sparosul este un peşte marin al cărui corp înalt. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Smaridul este un peştişor care trăieşte în Marea Mediterană. Fără să fie pretenţios. care de obicei are loc în lunile mai-iunie. SPAROSUL / CARASUL DE MARE (Sargus annularis) 54 . cu dungi şi pete neregulate albăstrui. fapt pentru care unele popoare l-au denumit astfel. de la alge până la icrele bentonice.. pe când femela de 5-15 cm. aceste călătorii sunt fără întoarcere. De multe ori. îl apropie de caras. întreprinzând migraţii de la adâncime spre mal. cu pigmentaţie mai puternică. Câteva dungi transversale brăzdează fondul argintiu. el consumă o hrană variată. el nu depăşeşte lungimea de 22 cm. obişnuit pescuindu-se exemplare mult mai mici. în timpul reproducerii.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. La acest peşte aripioara dorsală.. Acest caracter se evidenţiază. cea anală mai scurtă. în Oceanul Atlantic şi în Marea Neagră. în mod deosebit. şi care se caracterizează printr-un puternic dimorfism sexual. Acoperit deopotrivă pe corp şi pe cap de solzi. Corpul lui este alungit. unde se află locurile de reproducere. înotătoarea dorsală fiind mai lungă. În general are o coloraţie frumoasă. Masculii se deosebesc de femele şi printr-un colorit mai viu. are o culoare dorsală aurie şi argintie pe laturile corpului şi pe abdomen. Petele se întâlnesc şi pe înotătoarele neperechi. comprimat lateral. corpul este de culoare cenuşie-cafenie. iar în apele Mediteranei în aprilie-mai. Frumos învesmântat. este mai lungă. Se reproduce în intervalul iunie-august şi în Marea Neagră deşi migrează din Marea Mediterană unde este mai frecvent. ca şi cea anală. având primele radii aspre şi tari.

Buza inferioară este întreruptă la centru. dar fără să o atingă. Lungimea lui ajunge până la 50 cm.000 . Pot exista hibrizi cu nisetrul. Specie pe cale de dispariţie din cauza braconajului şi a degradării habitatului. ca hamsia. Spatele este albastru spre mov cu nuanţe galbene. Caracteristic la el este prezenţa unei pete negre pe colţul de sus al operculului. Icrele se depun în nisip sau pe pietriş în lunile aprilie-mai. Depune icre la adâncimi de 2-10 m. lungime şi 40 gr. iar greutatea poate atinge 2 kg. Este răspândit în Atlanticul de Est. Obişnuit. O specie cu o viaţă lungă şi o viteză de creştere foarte mică. Mustăţile sunt dispuse între vârful botului şi gură. ŞIPUL (Acipenser sturio) ŞPROTUL 55 . când depune un număr mare de icre. coastele nordice ale Marii Mediteraneene şi Mării Negre. cu irizaţii albastre-violete. Coloritul corpului este frumos: verzui pe spate şi argintiu. Maroc. Nordul Norvegiei. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Unul dintre cei mai răspândiţi şi mai frumoşi peşti pelagici din Marea Neagră este stavridul. Botul este moderat cu vârf îngust şi alungit.2. cu extremităţile mai deschise la culoare cu nuanţe argintii. populaţia minimă se dublează aprox. însă turtit lateral şi după linia laterală curbă. Elasticitate şi mobilitate foarte mică. cu linii dense din plăci mici rombice între rândurile dorsale şi laterale. De obicei sunt solitari şi în ultimii ani sunt rari. Adulţii intră pe cursul râurilor pentru reproducere. în partea posterioară a corpului. aterina.000 icre cenuşii care se lipesc de pietre. Cinci rânduri de scuturi. acoperită cu mici plăcuţe care. Peştii tineri se găsesc atât în estuare cât şi în mare. crustacee. viermi de polychaete şi mici peşti.400. Marea Nordului şi Marea Baltică. axiale 9-14 pe fiecare parte. laterale 24-39 pe fiecare parte. plăci dorsale 10-15. Femelele depun 800. Stavridul se reproduce în lunile iunie-iulie. Deşi omnivor. o data la 14 ani.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. placi laterale 29-35. dorsale 9-16. gingirica. Se recunoaşte uşor datorită corpului fusiform. Se hrănesc cu moluşte. preferă puii de peşte şi peştii mici. bine reprezentat în toate mările şi oceanele de pe glob. STAVRIDUL (Trachurus trachurus mediterraneus ) Prezintă 30-44 radii dorsale. pe laturi şi pe abdomen. Poate atinge 5-6 cm şi poate trăi până la 100 de ani. formează o creasta ascuţită. precum şi a obstacolelor fizice în momentul migrării. de dimensiuni foarte mici. El întreprinde călătorii la suprafaţa apei. se pescuiesc exemplare de 15-20 cm. burta albă. greutate. Devine adult sexual la vârsta de 7-9 ani.

Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Este un clupeid mic. porneşte la vânătoare în cârduri mici. puternic vascularizată. se hrăneşte cu scrumbii albastre. laturile şi abdomenul fiind cenuşii cu pete argintii. Reproducerea tonului are loc în intervalele mai-iulie. ascuţit şi tare în tot timpul vieţii. cu pinule galbene mărginite cu negru. care trăieşte şi în Marea Neagră. Şprotul trăieşte în cârduri mari. care îmbracă şi apară întregul corp. 8-10 kg. el putându-se înmulţi şi în Marea Neagră. De obicei. mult mai comprimat. Aral. Pielea lui este groasă. fiindcã de cele mai multe ori mor înainte de a împlini 4 ani. femelele depunând 500-2000 de icre. iar greutatea de 9 g. încât la vârsta de 5 ani abia măsoară 13 cm. cu capul ca de delfin şi cu ochii ca de viţel. răspândit sub formă de diferite subspecii locale în Oceanul Atlantic. Pe corp are 11-16 scuturi dorsale. greutate. gura mică şi aripioara dorsală împinspă mai înapoi. Are un ritm încet de creştere. atacând cârdurile de peşti pelagici. Răpitor prin excelenţă. El este un înotator pelagic foarte bun. Ultimele două radii ale analei nu sunt alungite ca la gingirică. lungime şi 500-600 kg. în fluviile şi râurile care se varsă în ele. de nouă pinule. gros. urmată. TONUL (Thunnus thynnus) Această specie de sturion trăieşte în partea îndulcită a mărilor Neagră. Abdomenul. Azov. Mărimea lui obişnuită este de 8-11 cm. lufari. buza de jos este întreruptă la mijloc. Viza ajunge până la 2 m lungime şi 50 kg greutate. Marea Mediterană şi Marea Neagră. Deasupra pielii sunt dispuşi solzii. având lungimea de 80-100 cm. ascuţit la ambele capete. Primul scut dorsal este mare şi puternic. Aripioara dorsală este dublă. unde vine din Marea Mediterană. ca şi cea anală. caudală este larg desfăcută în doi lobi lungi. Spre deosebire de ceilalţi sturioni. Tonul are corpul mare. Culoarea generală a corpului este albăstruie-închisă. Asemenea exemplare se întâlnesc foarte rar. Viza are botul triunghiular. iar aripioarele albăstrui. La vârsta de 1 an sprotul se reproduce. Mustăţile sunt prevăzute cu franjuri mici. Varietatea de şprot din Marea Neagră se caracterizează prin forma mai înaltă a corpului. Caspică. sardele etc. 56 VIZA (Acipenser nudiventris) . ceea ce face ca temperatura corpului să fie în strânsă dependenţă de temperatura apei. are o carenă ascutiţă prevăzută cu 29-33 de solzi. Exemplarele pescuite în Dunăre cântăresc de obicei. fără să pătrundă în râuri şi lacuri. întreprinzând migraţii de-a lungul litoralului. Maturitatea sexuală apare la vârsta de 3-7 ani la masculi şi la 5-10 ani la femele.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. El are forma unui fus gros. putând atinge 5 m. (Sprattus sprattus) Dintre cei mai valoroşi peşti ai mărilor şi oceanelor face parte şi tonul. 52-74 laterale şi 11-17 ventrale.

Ochii. în bazinul mediteranean. zvelt. pe fundurile nisipoase ale mării. Masculul are lungimea de 70 cm.. ci numai cu ajutorul unor ciucuri din fire de mătase roşie prinşi de o strună de care se agaţă lesne. printr-o seamă de excrescenţe ţepoase. VULPEA DE MARE (Raja clavata) În apele Mării Negre care scaldă litoralul nostru. în mod obişnuit asemănătoare nisipului. O femelă depune 6-10 ouă mari. Carnea acestui peste nu se consumă la noi.ştiucă de mare" vădeşte asemănarea lui cu ştiuca.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.5 m. aterine şi pui de chefal. argintiu pe laturi şi pe burtă. vecin vremelnic al morunului. durează 4-5 luni. trăieşte zărganul. cu numeroase pigmentaţii. Se reproduce din aprilie până în septembrie. Zărganul oferă posibilitatea de a fi pescuit fără cârlig. mai ascuţite pe spate şi mai tocite pe burtă. Vulpea de mare are corpul în foră de romb. Coada este prevăzută şi ea cu ţepi. ZĂRGANUL (Belone belone) 57 . Oasele sunt verzi. femela depunând 3000 . ca şi alti peşti de pe fundurile nisipoase. Ea se caracterizează. Coloritul este verzui-albăstrui pe spate. Spre dosebire de aceasta. Denumirea populara de . iar femelele de 1. la o adâncime care nu depăşeşte 70 m. cu falca inferioară proieminentă şi fără dinţi. trăind până la adâncimea de 25-45 m. Botul este şi el mai lung. din cârdurile de hamsii. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Trăieşte alături de calcan. foarte subţire şi aproape cilindric. în Marea Neagră şi în partea de vest a Mării Baltice. are corpul lung. a căror incubaţie. dispuşi pe partea ventrală sunt destul de mari. Hrana şi-o adună de la suprafaţa apei. Este răspândită în Oceanul Atlantic.4000 de icre. până la ecloziunea puilor. greutatea lor variind între 5 şi 8 kg. de culoarea mediului înconjurător. Denumirea se datorează poate şi faptului că foloseşte adesea anumite vicleşuguri în urmărirea prăzii -peştisori şi crustacee. care se găsesc numai pe falca superioară. Vulpea de mare se apropie de ţărmul românesc al Mării Negre primavara şi la începutul verii. ca de altfel în întreaga zonă de coastă a Mării Negre şi Mării Azov.

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 58 .