P. 1
Despre Pesti

Despre Pesti

|Views: 548|Likes:
Published by eka190996

More info:

Published by: eka190996 on Mar 15, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/18/2015

pdf

text

original

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------------------

PEŞTI

1

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

_________________________ 2009 SUPRACLASA PISCES

Caractere generale Peştii sunt vertebrate exclusiv acvatice şi se caracterizează prin corp cu forma hidrodinamică acoperit cu solzi de origine dermică. Scheletul lor este cartilaginos sau osos. Se deplasează cu ajutorul înotătoarelor perechi şi neperechi. Înotătoarele perechi (patru) sunt două pectorale şi două ventrale, iar cele neperechi (în număr variabil) pot fi 1–3 dorsale, 1–2 anale şi înotătoarea codală. Circulaţia sângelui este închisă, simplă, inima este alcătuită din două camere: un atriu şi un ventricul. Temperatura corpului este variabilă (poichilotermie). Respiraţia este branhială. Reproducerea este sexuată. Are loc în mediul acvatic, iar fecundaţia este, la majoritatea speciilor, externă. Peştii se clasifică în două clase: clasa peştilor cartilaginoşi şi clasa peştilor osoşi. CLASA PEŞTILOR CARTILAGINOŞI Cuprinde peşti cu schelet cartilaginos şi cu corpul acoperit cu solzi placoizi. Gura aşezată ventral sub bot (gură subterminală) are numeroşi dinţi. Înotătoarea codală are lobul superior mai mare (heterocercă). Au 5–7 perechi de branhii aşezate în pungi branhiale care comunică cu exteriorul prin fante branhiale. Le lipseşte vezica înotătoare. Trăiesc în apele mărilor şi oceanelor. Majoritatea sunt răpitori, cunoscuţi sub numele de rechini selacieni: rechinul albastru, rechinul alb, rechinul ciocan, câinele de mare (lung de 1,5 m prezent şi în Marea Neagră), peştele ferăstrău, rechinul balenă (lung de peste 15 m), etc. O parte din speciile de peşti cartilaginoşi sunt bentonice (bentos = zona de fund a mărilor) şi au corpul puternic turtit dorso-ventral, cu înotătoarele pectorale mult întinse pe laturile corpului: vulpea de mare, pisica de mare, torpila electrică (prezentă şi în Marea Mediterană) cu organe electrice ce produc descărcări de 70–80 V, cu rol în aparare. CLASA PEŞTILOR OSOŞI

2

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

Cuprinde peşti cu scheletul parţial sau total osificat, cu corpul acoperit cu solzi osoşi. Branhiile sunt aşezate în două camere branhiale, plasate de o parte şi de alta a capului şi acoperite de câte un opercul. La majoritatea speciilor există vezica înotătoare. Sunt cei mai numeroşi dintre peşti. Populează atât apele marine şi oceanice, cât şi cele dulci. Peştii osoşi actuali sunt grupaţi în mai multe unităţi sistematice: - acipenseride (morunul, nisetrul, păstruga, cega, viza, şipul, etc.) - teleosteeni (scrumbia, somnul, zărganul, ştiuca, anghila, acul-de-mare, plătica, crapul, - crosopterigieni (latimeria) CUPRINS
PEŞTI DE APĂ DULCE Amurul …………………………………………………1 Aspretele ……………………………………………….1 Avatul …………………………………………………..2 Babuşca de Dunăre …………………………………... 2 Batca …………………………………………………….3 Beldiţa …………………………………………………..3 Bibanul …………………………………………………4 Bibanul soare …………………………………………. 4 Boarţa …………………………………………………...5 Boişteanul ……………………………………………...5 Caracuda ……………………………………………….6 Carasul …………………………………………………6 Chişcarul ……………………………………………….7 Cleanul …………………………………………………8 Cosacul …………………………………………………8 Crapul ………………………………………………….9 Crapul oglindă ……………………………………….10 Fitofagul ………………………………………………10 Fusarul ………………………………………………...11 Gambuzia ……………………………………………..11 Ghiborţul ……………………………………………...12 Grindelul ……………………………………………...13 Linul …………………………………………………...13 Lipanul ………………………………………………..14 Lostriţa ………………………………………………..14 Mihalţul ……………………………………………….15 Morunaşul …………………………………………….15 Mreana ………………………………………………..16 Murgoiul bălţat ………………………………………16 Nisiparniţa ……………………………………………17 Novacul ……………………………………………….17 Obletele ……………………………………………….18 Pangasiusul …………………………………………..18 Păstrăvul curcubeu ………………………………….18 Păstrăvul de lac ………………………………………19 Păstrăvul fântănel …………………………………...20 Păstrăvul indigen …………………………………….20 Plătica …………………………………………………21 Poliodonul ……………………………………………21 Porsuşorul ……………………………………………22 Roşioara ………………………………………………22 Săbiţa ………………………………………………….23 Scobarul ……………………………………………….23 Scrumbia de Dunăre …………………………………24 Somnul ………………………………………………..24 Somnul pitic …………………………………………..25 Somnul negru ………………………………………...25 Şalăul ………………………………………………….26 Ştiuca ………………………………………………….26 Ţiparul ………………………………………………...27 Zglavoaca ……………………………………………..28 Zvârluga ………………………………………………28

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

cambula,

pestele-luna)

- dipnoi (neoceratod, lepidosiren si protopter.)

PEŞTI DE APĂ SĂRATĂ Aterina ..................................................................... ......29 Bacaliarul ................................................................. .....29 Barbunul .................................................................. ......29 Bibanul de mare ...........................................................30 Boul de mare ................................................................30 Calcanul ................................................................... .....31 Cambula .................................................................. ......31 Cega ........................................................................ .......32 Chefalul mare ...............................................................32 Chefalul auriu ..............................................................32 Chefalul mic .................................................................33

3

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Cocoşelul de Merluciusul .............................................................. mare .......................................................33 .....41 Codul de Merlanul ................................................................... Pacific ...........................................................33 .....41 Codul de Morunul .................................................................... Atlantic .........................................................34 ....41 Codul negru de Nisetrul .................................................................... Alaska ...............................................34 .....42 Codul Pălămida .................................................................. Eglefin ...............................................................34 .....42 Codul Păstruga .................................................................. Pollack ...............................................................34 ......43 Codul Peştele Leng ...................................................................35 spadă ................................................................43 Corbul de Pisica de mare ............................................................35 mare ..............................................................44 Corosbina ................................................................. Rândunica de .....35 mare .....................................................44 Dorada ..................................................................... Rechinul de Marea ......36 Neagră ........................................45 Dracul de Rizeafca ................................................................... mare .............................................................36 ......45 Gingirica .................................................................. Sardina .................................................................... ......36 ......46 Guvidul de Scorpia de nisip ..........................................................37 mare ...........................................................46 Guvidul Smaridul .................................................................. negru ..............................................................37 .....47 Guvidul Sparosul ................................................................... strunghil ........................................................37 .....47 Guvidul Stavridul .................................................................. hanos ..............................................................38 .....47 Guvidul de Şipul ......................................................................... mare ..........................................................38 .....48 Hamsia ..................................................................... Şprotul ..................................................................... .....38 .....48 Heringul ................................................................... Tonul ........................................................................ .....39 .....49 Limba de Viza .......................................................................... mare .............................................................39 ......49 Lufarul ..................................................................... Vulpea de ......40 mare ............................................................50 Lupul de Zărganul .................................................................. mare ..............................................................40 ......50 Macroul .................................................................... .....41

PEŞTI DE APĂ DULCE

4

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

AMURUL (Ctenopharyngodon idella)
Denumire populară: ten, crap chinezesc. Este una dintre speciile de crap cele mai spectaculoase care trăiesc în ţara noastră, având preferinţe alimentare de natură predominant vegetală. Corpul său zvelt şi fusiform este acoperit în întregime de solzi mari, de culoare gri argintie, cu nuanţe închise pe spate. Exemplarele mari ating uzual 30 kg şi peste 130 cm lungime. Aceştia sunt nişte peşti deosebit de vioi, iar când sunt capturaţi opun o mare rezistenţă, în timpul drilului. Se hrăneşte cu vegetaţie submersă, alge şi stuf. Originar din China, din bazinul fluviului Amur, a fost introdus în apele române în ultima jumatate de secol. Deşi este numit ,,crap chinezesc’’ el este mai apropiat filogenetic de clean decât de crap. A fost introdus în piscicultura ca sursa de proteină; practic este o maşină de transformat algele, brădişul şi stuful în proteină animală. Creşte foarte repede, iar carnea sa este destul de apreciată pe piaţa de peşte.

ASPRETELE (Romanichthys valsanicola)
Denumire populară: poprete sau sforete. Este singurul peşte a cărui denumire internaţională este cea în limba română: asprete. Răspândire: În apele ţării noastre şi anume în râul Vâlsan, care izvorăşte din Munţii Făgăraş, afluent stâng al râului Argeş şi în Râul Doamnei. A fost descoperit abia în august 1956! Are aspect general asemănător cu zglăvoaca, corpul alungit şi comprimat lateral în regiunea posterioară şi îmbrăcat în solzi ctenoizi. Capul mare, turtit dorso-ventral; osul preopercular neted; nările mari, în formă de pâlnii,; gura terminală şi protractilă; ochii mari şi apropiaţi între ei. Linia laterală completă, prelungită până la baza cozii. Distanţa între cele 2 dorsale este mică. Dorsala a doua este mult mai lungă decât prima. Coloraţia este cafenie, cenuşie cu aspect slab marmorat. Trăieşte pe fundul apelor de munte, pe sub pietrele mari din mijlocul râului acolo unde curentul este puternic. 5

şi . A fost contemporan cu ultimii dinozauri. preferă fundurile pietroase. AVATUL (Aspius aspius) Trăieşte în ape stătătoare şi poate fi găsită pe un areal imens de iazuri şi bălţi şi în mai toate lacurile noastre cu fundul nisipos-mâlos şi vegetaţie abundentă. aripioarele ventrale în dreptul aripii dorsale. bălţi şi iazuri. Timiş. vânător. Cât este mic se hrăneşte cu zooplancton. iar in momentul de faţă există pericolul dispariţiei sale. apoi îi înghite. Tisa. are o vechime de peste 65 de milioane de ani. Se reproduce în martie-aprilie. vulcan.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. însă cu oase multe. ameţindu-i. făcând-o să se camufleze bine în zona de habitaţie.Se hrăneşte cu peşti de talie mică. boulean. în ape curgătoare şi stătătoare. Răspândire pe glob: Centrul şi estul Europei. Olt. în special la răsărit şi la apus. este rară în râuri (Mureş. Dimensiunea minimă legală: 30 cm. Timiş.60 cm (excepţional 1m). femelele depunând icrele pe funduri pietroase şi nisipoase. Prut. Criş. Are burta albă şi lateralele gălbui-argintii 6 BABUŞCA DE DUNĂRE (Rutilus rutilus) . hanţ. în gârlele şi bălţile limitrofe Dunării. în lacuri. Trăieşte singuratic în curent puternic. porcuşori. gura puţin înclinată. butoi. pe care-i atacă prin lovituri de coadă. Valoare gastronomică: Carne fină. peşte lup. Someş. Paşcani – IAŞI 2009 Aspretele este o fosilă vie şi este cel mai rar peşte din Europa. dar îl întâlnim şi în lacurile şi bălţile adânci. îi plac apele clare şi repezi.după unele estimări . Vânează aproape numai la suprafaţă şi numai ziua. Lungime: 50 . în brăţele închise ale Siretului). Răspândire în România: În Dunăre. Cerna. în curent repede. întunecată pe spate şi reflexe mimetice albăstrui sau verzui. unde se întâlnesşte mai ales în cursul inferior şi foarte rar în Prut. scoici şi melci de apă. aun. vrespe.7 kg (excepţional 15 kg) Mod de viaţă: trăieşte în toate râurile de ses. dar preferă obletele. însă urcă şi până în regiunea desişurilor. făt. Are corpul înalt. gustoasă. cleni. Culoarea corpului este asemănătoare mediului în care trăieşte. cu fundul nisipos şi pietros. Specie ocrotita de lege! ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Denumire populară: avat. La noi este răspândită în Dunăre şi în bălţile ei. Greutate: 4 . urcând până în regiunea dealurilor. iar ca adult cu obleţi. Bega.chiar din lume. Benelux. Bega. imediat după dezgheţul apelor.

Siretului. Dimensiune minima legală: 15 cm. din nordul Alpilor si pana in Marea Nordului si Marea Baltica. Dă numeroşi hibrizi cu plătica. Ochii au în partea de sus marginile cărămiziigălbui bordate de o porţiune roşie. Paşcani – IAŞI 2009 ce vin în contrast cu aripioarele care bat în portocaliu. deosebindu-se prin forma şi culoarea aripioarei anale. spatele albăstrui. Se poate găsi şi în bălţi. abdomen alb strălucitor. plante acvatice. obletele. iazuri. căutând fundurile nisipoase. limpezi si cu cursul relativ rapid din Europa. lacuri. Localizare: bălţi din lunca inundată a Dunării. Este un peşte de fund. Ialomiţei. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Este un peşte asemănător plăticii. în perioada reproducerii au pe corp şi pe înotătoare tuberculi albi. moluşte şi crustacee mici. greutatea 100-200 g. viu colorată. BATCA (Blicca bjoerkna) BELDIŢA (Alburnoides bipunctatus) Acest peste mic poate fi gasit pretutindeni in raurile reci. unde femelele depun icrele pe vegetaţia submersă. trecând din râuri în bălţi. cursul inferior al Prutului. Masculii. Dimensiunea minima legala: 15 cm. batca. se hrăneşte cu seminţe. primavara şi toamna între ape.Se pescuieşte aproape de maluri. iar vara în ape limpezi pe fundul acestora. Preferă apele închise (bălţi. crustacei mărunţi. Dimensiunile acestui peşte sunt de 20-25 cm. lateralele argintii-cenuşii. prin talia mică şi solzii puţin mai mari. Oltului. 7 .ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Masculii sunt mai mici decât femelele. Se hrăneşte cu larve de insecte. lângă stuf şi papură. heleştee sau gârle şi canale de campie. Argeşului. în ape adânci cu fundul mâlos sau nisipos. insecte de apă. roşioara. Se reproduce în aprilie-mai. lacuri). iazuri. uneori şi cu propria progenitură. viermuşi roşii de mâl şi resturi vegetale. însă hrana principală este mătasea broaştei. larve. pe Crişuri şi Someş. Traieste in toate apele care alcatuiesc bazinulul Marii Negre. Caracteristici: aripioara anală este scurtă şi roşie. heleştee.

picioare de pod.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. vermusi. beldita se gaseste in toate raurile mai mari. Cei mai mici vaneaza in bancuri intre ape. insa traieste si in rauri. Lungime: 30 . Inotatoarele ventrale sunt galbui. bonduras. si de aceea il vom gasi mai mult in lacuri si balti. Pe spate are culoare verde-cenusiu ajuncand spre un verde-negricios. Dimensiunea minima legala: 20 cm. rame. Bibanul prezinta tepi pe placile operculelor si pe dorsala anterioara. cu o lungime medie de 9-10 cm (rar peste 14-15 cm) si greutatea medie de 10-12 g (exemplarele mai mari de 35 g sunt exceptii).35 cm (exeptional 50 . zbors. icrele altor pesti. sau chiar galbena. sudul Italiei precum si vestul peninsulei Balcanice. cu putine oase. unde albia este acoperita de pietre si nisip. Spatiul sau de viata il constituie raurile. Este un peste lacom si prefera hrana vie. bubuioc. BIBANUL (Perca fluviatilis) Denumire populara: biban. Consuma de obicei hrana de origine animala.5 kg) Aspect: Corp robust. 8 . chiar si proprii sai pui. melci minusculi. Dificil de curatat de solzi (prin oparire. pe flancuri este verde cu reflexe aramii. baboi. Ii plac apele limpezi. incepand din zona unde traieste scobarul. ghiban. costrus. Raspandire pe glob: In toate apele europene cu exceptia Portugaliei. Dinti marunti si ascutiti pe ambele maxilare. vioi. Valoare gastronomica: Carne este alba. solzii marunti. bogate in oxigen dizolvat. asprisor. Acesta se hraneste tot timpul anului . Da gust bun ciorbei de peste. bosman.60 cm) Greutate: 200 . copaci. ghebus. cu debit insuficient si neuniform. pana la Marea Neagra. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ In Romania. Se hraneste cu insecte. Greciei.500 g (exceptional 2 . Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit. melci. Prefera apele limpezi cu fundul acopreit de vegetatie. Beldita traieste in carduri. mai reci si cu adancimi medii. Se consuma fileuri prajite sau peste intreg saramura. Mod de viata: Traieste in apele dulci ca si in cele salmastre. incepand cu zona pastravului si pana la cea a scobarului si a mrenei. lin curgatoare. Nu patrunde pana pe cursurile superioare ale paraielor de munte. in Asia de nord. pe care o gaseste la fundul raului. Corpul prezinta intre cinci si noua dungi verticale mai inchise ce coboara de pe spate spre burta. iar celelalte sunt rosii. ochiurile din stuf etc. Raspandire in Romania: In toate apele. In general acesta sta la loc de panda radacini. gustoasa. prajire). pestisori. larve. insecte acvatice si larvele acestora. Este un peste care inoata rapid. Beldita este un peste de talie mica. burta fiind cenusiu alburie. ca de exemplu rame mici. iar cei mai batrani vaneaza spre fund unde traiesc solitari. de obicei in imediata apropiere a fundului apei. asprii si bine inplantati in tegument. recurgand doar foarte rar la hrana de natura vegetala.

15 cm Greutate: 100 . BOARŢA (Rhodeus sericeus amarus) Peste cu corpul latit. cu pete brune si albastre. Lungime: 12 . in mod sportiv. 9 . larve. tub cu ajutorul caruia depune icrele in scoicile de pe fundul apei. traieste in santuri cu multa vegetatie. Se hraneste cu: icrele de peste. a fost adus in Europa in sec XIX. Raspandire in Romania: In toate apele dulci. burta fiind liliachie. biban-soare. prezinta o linie mijlocie intrerupta. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ BIBANUL-SOARE (Lepomis eupomotis gibbosus) Denumire populara: regina baltii. helestee. iazuri. Masculul se deosebeste prin culori aprinse si diverse. plat. Valoare gastronomica: Carnea este buna mai ales la exemplarele mari. Coloritul acestui peste devine frumos in timpul depunerii icrelor când. avand aripioarele rosii. regina.150 g Aspect: Corpul este oval. rauri. lacuri. raspandindu-se pe intreg continentul. Da gust bun ciorbei de peste. cu o dunga verzuie inspre coada. Nu exista restrictii privind dimensiunea capturii. alevinii altor pesti. Mod de viata: Ii plac locurile cu stuf alge si alte plante acvatice pe unde pestii isi depun icrele cu care acesta se hraneste. sorel. cu solzi colorati frumos verde-oliv. Raspandire pe glob: Originar din America de Nord. insecte. ar trebui eliberat.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Femela are o prelungire de forma unui viermisor inaintea analei. Prezenta nedorita fiind daunator altor specii. Cu o lungime de 6-8 cm.

au ajuns pana la o greutate de peste 1. cu albia namoloasa. cu dimensiuni cuprinse intre 15-20 cm (exceptional 35 . laturile mai deschise spre burta care este de culoare galbenrosiatica. Lungime: 15-20 cm Greutate: 80 . 10 . unde cauta vietuitoare mici si resturi organice. Are simturile foarte dezvoltate. de laturile deschise. Mod de viata: Traieste in apele statatoare. iar botul si unele aripioare se nuanteaza in rosu. cu exceptia celor de munte. lunita. Dimensiunea minima legala: 17 cm. gurgusel. Se hraneste cu: larve. cu pete asemanatoare bibanului. rusinoasa. Boisteanul traieste in mal. In comparatie cu carasul. in locuri cu ape domoale. are solzii mai mari si aripa spinarii mult mai lunga.100g (exceptional. carasita. rame. botul este rotunjit si solzii marunti. Peste de fund. cu corpul rotunjit. si 80-200 g. etc. fiind un peste foarte lenes. crap de balta. Nu exista restrictii privind dimensiunea capturii. Este un peste foarte putin pretentios.Coloritul specific demarca spinarea verde bruna. Are o dezvoltare inceata. este caracterizat de faptul ca nu paraseste zona in care sta. de aceea camuflarea trebuie sa fie cit mai buna.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. boisteanul se diferentiaza prin forma corpului care este cilindric. caracudacrap.40 cm).5 kg). aparand hibride caracuda-platica.10 cm. Dimensiunile obişnuite sunt de 9 . nu prea adanci. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ BOIŞTEANUL (Phoxinus phoxinus) Asemanator cu beldita si obletele. Are culoarea namolului pe spate. cu care se aseamana foarte bine. Irizatiile laterale bat spre albastru-verde sidefat. CARACUDA (Carassius carassius) Denumire populara: caras. fiind in lungime aproape egal cu inaltimea. la adincime. mamaliga. întâlnind rar şi exemplare ce pot ajunge la 15 cm.

CHIŞCARUL (Eudontomyzon danfordi) 11 . larve de insecte. Curios la acest peste faptul ca toate exemplarele de peste 15 cm sunt femele. bine fixati. Partea dorsala a capului si spatele sunt intunecate. in Delta si in Dunare. icre de peste. si ca acesta ar fi o incrucisare intre acestia. traind in aceleasi biotipuri cu caracuda. Raspandire pe glob: Provine din Asia Orientala.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Valoare gastronomica: Carnea este gustoasa. Culorile sunt mai inchise sau mai deschise in functie de mediul. insa este o specie bine definita. insa carasul atinge talii mai mari si are o coloratie diferita. mai luminat sau mai putin luminat. Dimensiunea minima legala: 15 cm. Mod de viata: Prefera locurile cu vegetatie si fund malos.20 cm (exceptional 40 cm) Greutate: 200 – 300 g (exceptional 2. dulce. insa din a doua vara se pare ca acestia devin femele. de culoare cenusienegricios-albastruie. Se credea ca icrele lor sunt fecundate de crap si carasul auriu.5 kg) Aspect: Asemanarea cu caracuda ii face pe unii sa ii cofunde. caras argintiu. caras-florat. purici de balta. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CARASUL (Carassius auratus gibelio) Denumire populara: caras. cap scurt. Este aclimatizat in toate tarile Europei. caracuda alba. etc. fiind mai raspandit in China si Japonia. viermi. care devine pe flancuri cenusiu-argintie cu usoare reflexe aurii. in care traieste. apoi argintie curat. In Romania se intalneste in toate raurile si lacurile de ses. solzi mari si grosi. argentina. caracuda argintie. Corpul este alungit. Se hraneste cu organisme vegetale si animale. Sub aceasta talie sunt si masculi in proportie de circa 50%. etc. Lungime: 15 .

dar a fost intalnit si in afluentii Argesului si ai Moldovei.000 icre de diametrul de 1 -1. pandind prada din zone unde curentul apei nu este prea puternic. in Timis. Dimensiuni: poate atinge lungimi de 25 .mai rar . Femela depune pana la 100.Se deosebeste de crap prin lipsa mustatilor. efemeride. La prima vedere se aseamana cu un sarpe. Streiul. sunt tiviti cu negru. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ (Eudontomyzon mariae) In tara noastra traieste mai ales in afluentii Muresului. Duce o viata parazitara pe seama pestilor (mai ales a exemplarelor bolnave) din raurile de munte. atacand si puii si icrele altor pesti. Dimensiune minima legala: 25 cm 12 . Spatele chiscarului este gri-albastrui sau gri-brun. nefiind prevazuta cu maxilare. cand o tine complet deschisa. iar abdomenul galbui sau de un alb murdar. reproducatorii mor. vegetale.40 cm (exceptional 50 .ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Descriere : Are corpul gros. Sebesul. Lungimea exemplarelor mature este de 20-22 cm. Chiscarul poate fi usor recunoscut dupa corpul lung. Comportament : Vara si toamna sta in locuri mai linistite. el se lipeste de corpul pestilor. solzii. precum si prin aripioara dorsala. Eudontomyzon mariae. urca pana in zona pastravului si lipanului. In prima perioada de viata traieste in carduri. are o greutate de 1025 g. viermi.80 cm) si 200 g greutate (exceptional 4 kg). pietroase sau fara vegetatie acvatica. Chiscarul se reproduce in august. cilindric si gura rotunda. dar poate atinge si 30 cm. Dimineata.si in apele de campie. seara si mai ales noaptea se hraneste cu larve de perlide.5 mm. care creste la dimensiuni mai mari decat chiscarul din apele montane. pe locurile tari. Somesul Rece si Cald. cum sunt Iadul. Folosind drept ventuza gura sa circulara. aproape cilindric.august. precum si in Siret. partile laterale gri-galbui. acolo unde apa este linistita. In Dunare traieste ruda sa apropiata. Se reproduce devreme si chiar in lunile iulie . destul de slab fixati. In timpul reproducerii masculii poarta niste granulatii albe pe cap si pe laturi. care la clean este mult mai mica. Dambovita si Bistrita Aurie. in bulboane. Somesului si ai Crisurilor. este perfect circulara. sugandu-le sangele si celelalte substante nutritive. corpul sau fiind de regula de grosimea unui deget. cu cat avanseaza in varsta devenind solitar. scarabeti. Specie ocrotita de lege! CLEANUL (Leuciscus cephalus) Raspandire: Foarte raspandit in toate apele curgatoare din regiunile de dealuri. capul relativ mare. gura terminala si larga. dar il putem gasi . Crisul Negru si Crisul Repede. Dupa depunerea icrelor.

cu un areal redus la baltile riverane Dunarii. larvele rosii. 13 . crustacee si moluste. Abdomenul este usor galbui. in unele cazuri roscat.300g.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Hrana de baza o constituie insectele. iar dimensiunea intre 15-25 cm. in rest pescuitul se desfasoara nădind in acelasi fel si având aceleasi monturi ca la platica. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ COSACUL (Abramis ballerus) COSACUL CU BOT TURTIT (Abramis sapa) Este un peste asemanator platicii. cu capul mic si culoare albastruie inchis spre verde pe lateral. unde curentul este lent si materialul mocirlos. Dimensiunea minima legala: 25 cm. Pescarul va cauta pe fundul apei. Greutatea oscileaza intre 200 . rar ajungand la 30 cm. ajungand rar la 700 g -1 kg.

mai degusta si pestisori sau raci. viermi. icrele masurand 1. exemplarele cele mai mari depasind 40 de Kg. CRAPUL OGLINDA (Cyprinus carpio) Crapul oglinda se caracterizeaza prin lipsa solzilor. crapii se aduna in carduri mari. dorsala si anala. Exceptie fac zonele de contur si linia mediana pe care sunt dispuse randuri de solzi. iar spatele este curbat.5 mm diametru. cu nuante determinate si de mediul in care acestia traiesc. O femela depune o cantitate de icre de pana la 23% din masa sa neta. El se intalneste in apele dulci din Europa. Primavara. 14 . cu nuante in functie de particularitatile mediului in care traieste. exceptie facand zonele de contur si linia mediana pe care sunt dispuse randuri de solzi. rari si mari. greutatea medie a unui adult ajunge la 11 kg. Modul de hranire si comportamentul sunt similare cu cele ale crapului comun. se apropie de maluri si isi depun icrele. plante. prefera hrana de origine animala. au radiile moi. Culoarea este brun-argintie. Nu intotdeauna icrele sunt expulzate in totalitate. In tara noastra acest crap mai este cunoscut si sub denumirea de crap Salonta. La depunerea icrelor. Dupa ecloziune aceste larve stau imobile pe vegetatie. o parte ramanand in abdomenul femelei pana anul viitor sau chiar mai mult. Dimensiune minima legala: 45 cm. Crapul este un peste omnivor. Corpul este acoperit cu solzi mari. iar spre coltul gurii o pereche de mustati mai mari. Iarna. ce poate trai pana la 150 de ani. exceptand primele 2-3 care au forma de spini. el prezinta la baza gurii doua mustati tactile. Primavara si toamna. Reproducerea are loc prin aprilie-mai. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CRAPUL (Cyprinus carpio) Denumire populara: crap romanesc Crapul comun se aseamana cu carasul si are corpul acoperit cu solzi. Pe maxilar are o pereche de mustati mai mici. Fiind un peste de talie mare. Crapul se hraneste scurmand fundul apei pana la o adancime de 20 de centimetri. cicloizi. Meniul de baza este format din larve. rari si mari. Modul de hranire si comportamentul sau sunt similare cu cele ale crapului comun. Crapul oglinda are culoare brun-galbuie. iar inotatoarele perechi. In acest timp. crapii se retrag in gropi cu fund malos si isi reduc activitatea si hranirea la limita supravietuirii.se caracterizeaza prin lipsa solzilor de pe cea mai mare parte a suprafetei corpului. un crap consuma zilnic o cantitate de hrana egala cu dublul greutatii sale. Durata incubatiei este de 4-6 zile la o temperatura de 20 0C. dar exemplarele mari. In mod normal. America de Nord. cand apele incep sa se incalzeasca. vara urmand a se retrage la apa adanca sau in cazul apelor curgatoare pe albia apei cautand ape mai oxigenate. spre deosebire de anotimpul verii cand se orienteaza catre hrana de natura vegetala. Perioada de depunere a icrelor este deosebit de grea pentru femelele crap. Spre deosebire de caras. lipindu-le de ierburi. Crapul oglinda . intr-o masura mai mica sau mai mare. cu nuante determinate de mediul in care traieste. Africa si Asia. crapii masculi lovesc cu putere femela in abdomen ajutand la expulzarea icrelor.3-1.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. scoici. crapul incepe sa misune in cautarea hranei. Are culoarea brun-galbuie.

Cele mai multe exemplare se intalnesc in Dunare. Abdomenul este alb-argintiu. FITOFAGUL (Hypophthalmichthys molitrix) Denumire populara: crap argintiu. Majoritatea exemplarelor pescuite masoara 10-15 cm si cantaresc 100-250 g. dintii faringieni puternici. Ca hrana prefera planctonul de natura vegetala (fitoplancton). Corpul fusiform este acoperit cu solzi mici. incercandu-se aclimatizarea lui in medii naturale. asemanatoare cu un sorb. deschizandu-se pe flancuri pana spre argintiu. Capul alungit. desi si aspri. Aspect: capul foarte mare cu ochii asezati jos. Operculul se termina printr-o parte subtire si ascutita asemanatoare unui ghimpe. si este prevazuta cu doua mustati. cu un ritm de crestere rapid (in primii 3 ani de viata poate depasi o greutate de 4kg). Spre deosebire de novac are capul mai mic si o culoare mai deschisa. a ajuns in tara noastra la inceputul anilor ’60. atent supravegheate si controlate de piscicultori. De aceea se presupune ca reusit sa se adapteze si sa se inmulteasca in Dunare si principalele rauri. corpul este acoperit cu solzi mici si argintii. Crapul golas creste in iazuri si helestee. Acest peste are o carne foarte gustoasa. putand atinge in mod exceptional 30 cm si 400 g. Partea dorsala este gri-verzuie. De aici a ajuns accidental in Dunare si raurile mari. Cu toate acestea. pufarin. Exemplarele batrane ajung sa atinga varsta de 35 . Lungime: 40 cm (exceptional peste 1. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Crapul golas este asemanator cu crapul oglinda. a fost semnalata prezenta unor exemplare de mici dimensiuni in regiuni populate cu mult timp in urma. prezentand o valoare economica ridicata. 15 . din Delta pana in apropierea Portilor de Fier. Este un peste de talie medie-mare. curate. Este un peste de talie mica-medie. Raspandire in Romania: Originar din China. Gura transversal este brazdata de numerosi dinti marunti. usor ascutit si turtit dorso-ventral. crap chinezesc. cu deosebirea ca se remarca absenta totala a solzilor de pe corpul acestora. gura mare. bogata in grasimi. FUSARUL (Aspro streber) La noi este intalnit in dunare si majoritatea raurilor mari. Traieste pe fundul pietros si nisipos al apelor limpezi. bine oxigenate si adanci. boabe de porumb in lapte. deschise. Majoritatea timpului si-l petrece inotand in straturile superficiale ale apei in cautarea hranei.5 m) Greutate: 1-2 kg (exceptional peste 60 kg) Se reproduce doar in bazine artificiale. Se prinde la mamaliga.40 de ani si o greutate de peste 40 kg. La acesta gura este orientata in jos.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.

alge verzi sau albastre. GHIBORŢUL (Acerina cernua) In Romania poate fi intalnit in toate raurile mai mari. Apare in multe iazuri si helesteie. 16 . iar corpul. GAMBUZIA (Gambusia affinis) Gambuzia este o specie euribionta. Capul este turtit dorso-ventral. cu mai multe santuri adanci. precum si in foarte multe lacuri (Snagov. viermi. suportand variatii mari de temperatura. Femelele. incepand cu zona caracteristica mrenei si pana la varsarea Dunarii in Marea Neagra. Somes. Traieste in numar mare in baltile de langa Dunare. Crisuri. Se pescuieste in special toamna. profilul spatelui fiind insa mai incovoiat. poarta ouale în abdomen timp de 4-6 saptamani. Pe opercule si pe marginile lor sunt implantati tepi foarte ascutiti si marunti.aprilie. unde este considerat o specie nedorita. de o parte si alta a abdomenului apare cate o pata neagra. Caldarusani. intrand in . Gambuzia poate trai si in ape poluate. Reproducerea gambuziei are loc atat timp cat temperatura apei se mentine intre 15 si 20 0C in lunile aprilie-iunie. turtit lateral. insecte. Nu este specificata lungimea minima de retinere. Reproducerea are loc in perioada martie . Zau de Campie etc. se ingroapa in nisip. Are carnea alba si gustoasa. care se aclimatizeaza usor. negricioase. Timis.). Hrana: de preferinta larve de tantari. chiar si in crescatorii. cu solzi mari. la femele intre 2 si 4 cm. La femele. Comportament: In majoritatea timpului sta ascuns deasupra substratului pietros sau nisipos. Ies aproximativ 60 sau 100 pui care înoata si se hranesc singuri. parasindu-si ascunzatoarea doar pentru a se hrani. Traieste în ape curgatoare si statatoare.5 cm. Gambuzia are lungimea. Abdomenul este alb-galbui. Buzele sunt carnoase. iar dintii marunti sunt asezati in gura intocmai ca o perie. icre si pestisori. adultii inotand in acest timp in grupuri numeroase la suprafata apei. diatomee. in Dunare. Olt. dupa fecundare. Mures. Corpul pestelui este relativ scurt si indesat. dupa care le depun.iar la masculi intre 1. Cernica. Cand temperatura apei scade sub 10 C. Bega. este brazdat de 4-5 dungi transversale late.. spre zonele cu apa mica pentru a depune icrele pe pietre sau pe plantele acvatice. cu diferite forme. Are corpul gros. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Coloratie: Partea dorsala si flancurile sunt galben-cafenii. Hrana: Fiind un peste rapitor se hraneste cu larve ale diferitelor insecte.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Seamana cu cel al bibanului. Provine din America si a fost raspandita in multe tari in scopul distrugerii larvelor de tantari. consumatoare de icre si de larve de crap.5 si 2. cand femelele migreaza in amonte.somnul de iarna’’. pe intreaga lui lungime. cu crustacei mici. dulci si salmastre.

cu o lungime medie de 12-15 cm. cu solzi mici şi rari. Preferă apele limpezi. GRINDELUL (Nemachilus barbatulus) 17 . Pestele are doua inotatoare dorsale. Intepatura provocata de tepii din inotatoarea dorsala este extrem de dureroasa si se poate infecta. molan. Tatal nu pleaca de langa pui pana cand nu acestia ating un centimetru. Gura largă are deasupra patru mustăţi. Spatele şi burta sunt lipsite de solzi. Ghibortul este un peste de talie mica. activ mai mult noaptea. inaintea aripiarei dorsale. nedespartite printr-un interval. Printr-un dans ritual. Răspândire: în Europa de la Cercul polar până în nordul Italiei. Greutatea medie in apele din tara noastra este de 25-30 g. Denumiri populare: grindel. GHIDRINUL (Gasterosteus aculeatus) Se intalneste in bazinul inferior al Dunarii si in baltile din lunca acesteia. Poate atinge lungimea de 10-15 cm. Are circa cinci centimetri. în general marmorată.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. În România este un peşte comun în mai toate apele de deal şi de munte. cu care se apara de dusmani.mai. dintre care prima este prevazuta cu 12-16 radii tepoase. neregulate. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Corpul este acoperit cu solzi mici si aspri (solzi ctenoizi). Carnea sa este gustoasa. Coloraţia: Foarte variabilă. masculul invita in cuibul pe care l-a construit femela. Este singurul peste de la noi care isi face un cuib din plante acvatice. depasind rareori 35 g. Este un peşte fricos. cu multe pete negre. Burta albă cu o linie roşiatică. Corpul este aproape cilindric. rar de 30-32 cm. Se reproduce în aprilie . pentru a depune icrele. mai ales pentru prepararea ciorbei pescaresti. Ii sunt caracteristici cei trei spini de pe spate. pana la iesirea puilor. cu fund nisipos sau cu prundiş. Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit. ceea ce îl face alunecos la pipăit. învelit într-un strat des de mucus. Carnea sa este foarte gustoasă şi de aceea este vânat cu plase cu ochiurile mici de către localnici. Pe înotătoarele dorsală şi codală prezintă pete brune. Acestea sunt pazite si aerate ce catre mascul. iar în colţuri încă două. galben-verzuie pe spate şi flancuri. grindea. iar în est până în Urali. vârlan. neregulate. moină.

Lungimea minima admisa la pescuit: 25 cm. Lipseste in apele din nordul Scotiei. scoici si raci minusculi. schimbandu-si locul mai ales noaptea. larvele acestora. excrementele crapului. In rauri este mai rar intalnit. cimbrisor. Linul creste lent. Cu buzele usor intinse inainte. a carui hrana consta in principal din insecte acvatice si larvele acestora. la o greutate de 2-3 kg. lipean. Raspandire: in toata Europa. Consuma cu evidenta placere semintele unor plante din apa. In Romania se poate intalni in multe rauri de munte. Mai rar poate atinge si lungimi de 60-70 cm. omnivor. dar numarul cel mai mare de lini traieste in Delta. Inainte de a inghiti hrana. linul inghite de regula si mici cantitati de mal. tulbura puternic apa din zona respectiva. linul este foarte raspandit in apele de ses. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ LINUL (Tinca tinca) Linul se gaseste in cea mai mare parte a Europei. Corpul lui este protejat insa si de un strat gros de piele. culege insectele. foarte lat in regiunea cozii. Odata cu hrana.. tradandu-si astfel prezenta prin bulele de aer si norul de mal ce se ridica spre suprafata apei.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. inclusiv iazurile de crap. materiile organice aflate in descompunere pe fundul apei. Se gaseste in toate baltile de revarsare de-a lungul Dunarii. cand miscarile sale devin putin mai vioaie. Cand scurma cu botul malul de pe fundul albiei. rame. brate moarte etc. in multe ape statatoare dulci. pentru ca nu-i plac curentii din apele curgatoare. precum si dupa solzii marunti cu care este in intregime acoperit. indesat. lacuri.5-1 kg.paste’’ si mugurii si lastarele tinere ale acestor plante. Finlandei si din Crimeea. LIPANUL (Thynallus thymallus) Denumiri populare: lipan. Aspect: Poate fi recunoscut usor dupa corpul caracteristic.. precum si melcii lipiti de tulpinile submerse ale plantelor acvatice. el o . Din cauza faptului ca traieste 18 . Lungimea sa medie este de 25-40 cm.. dar . In tara noastra. cu o bogata secretie. de exemplu. nordul si centrul Peninsulei Scandinave. desi are o mare pofta de mancare.pipaie’’ indelung. In timpul zilei se misca relativ putin. iar greutatea medie de 0. Masculii sunt ceva mai mici decat femelele de lin de aceeasi varsta. in bratele moarte. Linul este un peste pasnic. melci. cu precadere in zona centrala si nordica. cum ar fi. in zona dintre zona pastravului si cea a mrenei. o impinge cu botul intr-o parte si intr-alta si dupa multe tergiversari se decide sa o inghita. lipian.

este un rapitor fara pereche. In cazul lostritei. Specie ocrotita de lege! 19 . obletul. in primii ani. galbui asezate sub forma unor linii orizontale. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ mai jos decat pastravul. La varsta de 3-4 ani se aduna in lunile martie . Este un peste foarte elegant. aripioara dorsala este foarte inalta. coborand in aval. Puietul se hraneste cu insecte si crustacee. gura mare cu dinti puternici. putand atinge talii impresionante. muste pe care le prinde chiar si din zborul la rasul apei. prefera zonele adanci aproape de fundul apei.30 zile puii ies din icre. iar pielea de pe capul masculului devine o crusta intarita. dar adancimea mai mare. astfel numai in ultimii 12 ani zonele in care se gasea frecvent lipan s-au injumatatit. Extrem de rar exemplare peste 1 kg. cu luciri argintii. atacandu-si chiar semenii. la 2 ani 15-20 cm. Dupa 14 . culoarea este argintie. sta la panda in suvoaie. mreana. In aceasta perioada. La un an masoara 10-12 cm.galbuie. cu curenti mai domoli. Lostritele mari. pe masura ce se maturizeaza devine roscata pe laturi si galbena deschis pe burta. Nu se hraneste cu cadavre. boistea are loc in aprilie si dureaza pana pe la jumatatea lui mai. si deshidere mai larga. De fapt. In general. cleanul. iar dupa 1 an numai cu peste (zglavoaca. spatele este inchis la culoare.12 kg greutate. batand spre verde inchis. mihaltul) si cu alte vietati care traiesc in preajma apelor (ataca broaste. soparle. iar la 3 ani 30 cm. femela depune cele 1600 . are o forma alungita. in zone construibile. In momentul in care cuibul de pe fundul apei este gata.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.mai in grupuri mici si urca in zonele superioare ale raului unde femela depune in mici cuiburi din prundis icrele. stropita cu pete galbene. In zonele de defileu sau in cele cu maluri abrupte lostrita prefera locurile de sub maluri sau pe langa vreun copac cazut in apa. atat masculul cat si femela isi modifica coloritul : femela capata un colorit pestrit. soareci si chiar si pasari de apa). sub cascade. brun-verzuie. negre. Prefera apele de la poalele muntilor.2000 icre la kg/corp. pe masura ce creste in greutate. Specie ocrotita de lege! LOSTRIŢA (Hucho hucho) Cel mai mare salmonid din apele noastre. iar exemplarele mari mai ataca si pestisori. Coloratia: Pe flancurile cu fond argintiu se amesteca nunate de galben si violet stropite cu puncet mici. de regula. In prezent se fac eforturi pentru inmultirea artificiala si popularea unor bazine acvatice care pot oferi conditii pentru cresterea acestei specii. Poate ajunge la 1 m lungime si 10 . cel mai accentuat canibalism il intalnim la lostrita din toate speciile de pesti din apele noastre. Flancurile sunt stropite cu puncte mici inchise la culoare. Dimensiuni 30 – 40 cm. cu debit constant si bogate in hrana naturala. arealul lipanului este in permanenta amenintare. burta alb . O intalnim acolo unde curentul apei este variabil. Peste solitar. foarte frumos. cu spinarea mai inchisa. Ziua se odihneste in gropile mai adanci. lostrita o gasim numai in ape mari. porcusorul. mici crustaceee. mai tarziu si cu puiet de peste. mov si negre asezate in linii orizontale. Se hraneste cu larve. iar noaptea este foarte activa. grindelul. ferindu-se de curent de dupa vreun bolovan sau orice alt obstacol. sub pietre. Corpul il are aproape cilindric.

cu gura larga. ziua foarte rar si numai pe vreme inchisa.2kg (exceptional 10 kg). Aripioara dorsala este inalta si scurta. vara hranindu-se foarte putin. Se gaseste si in Dunare. iar cea posterioara plata.cu partea inferioara in forma de potcoava. Muscatura este hotarata si se apara cu darzenie. Crisuri. alevini (pestisori) si icre. cu partea anterioara cilindrica. Spatele si flancurile au culoarea brun-verzuie. burta alb-argintie. Este cautat aproape de fundul apei. Somes. moluste.3 .4 kg (exceptional 1kg) Aspect: Corp alungit. in Delta si lacurile de revarsare. Lungime: 15 . broaste.5. Lungime: 35-45 cm (exceptional 1m) Greutate: 0. Bistrita. Timis. precum si in Dunare.0. Raspandire in Romania: In raurile Siret. parasindu-si ascunzatorile in cautarea hranei. Somes. comprimat lateral. crustacei. Are o a treia mustata careporneste din barbie si este mai lunga. rame. Olt. Prut. Prut. din nord pana in Italia. cu luiciu mai puternic decat al scobarului. desi face parte din alta familie. Mod de viata: Prefera locuile unde apa este adanca si are un curs domol. Mod de viata: Prefera apele reci. Siret. Coprul lung. insecte. Cerna. Raspandire in Romania: In toate apele curgatoare. burta fiind albicioasa. 20 . MORUNAŞUL (Vimba vimba) Raspandire pe glob: In bazinele Marii Negre. cu dinti desi. Jiu. Aspect: Se aseamana cu somnul. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ MIHALŢUL (Lota lota) Raspandire pe glob: Se intalneste in toata Europa. Se hraneste cu: viermi. Solzii sunt foarte marunti. Cap mare. Mures. Cerna. Marii Caspice. Ficatul este o adevarata delicatese si este considerat a avea proprietati afrodisiace. Culoarea capului si spatelui este cenusiu-albastruie. Odata cu racirea vremii devine mult mai activ. Botul este asemanator cu cel al morunului de unde isi trage si numele. Valoare gastronomica: Carne grasa si gustoasa. moluste. larve. cu pluta sau cu plumb de fund. resturi vegetale. Pescuitul sportiv: Rezultate bune se obtin iarna. cu doua mustati mici.25 cm (exceptional 40 cm) Greutate: 0. Se hraneste cu: viermi. Atentie !!! Icrele mihaltului sunt toxice. in special in Mures. Ochii sunt mici.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. De obicei vaneaza numai noaptea. Prefera zonele cu ape mai mici. Valoare gastronomica: Carnea este alba. Bega. cu fundul nisipos sau malos. Marii Nordului si Marii Baltice. Olt. botul proeminent cu falca de sus mai mare si gura arcuita. crustacee. Buzau. fara oase si foarte gustoasa.

Masculii se ocupă de protejarea puietului. umbreana. Pentru pescuitul pe fund se folosesc plumbi gauriti prin care firul culiseaza. Sta la adancime in curenti. acolo isi cauta hrana. in zile caldute si cu cer acoperit de nori. a ajuns prin aclimatizare în apele interioare central-europene şi s-a răspândit mai departe. unde apa sapa in albie adancituri putem da de mreana. la gura afluentilor. Arges. breana. Mod de viata: Traieste in apele mai repezi si cu albia pietroasa. Jiu.60 cm Greutate: 0. In dosul insulelor . Raspandire in Romania: Traieste in raurile mari si mici Prut. Pretutindeni unde albia se adanceste si apa curge mai repede. balana. viermi. Somes. Raspandire pe glob: Aproape in toate raurile conlinare si de ses ale Europei. melci. Valoare gastronomica: Carnea ei este cu atat mai gustoasa cu cat este mai mare si cu cat a fost pescuita mai spre iarna. Pescuitul sportiv: Se poate pescui cu pluta sau cu plumb pe fundul apei. Dunare.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. la coturi. hoituri. ne putem astepta sa dam de un banc de mrene.1 kg (exceptional 10 . Mures.8 . Tarvane. Somes. în zona malurilor cu vegetaţie acvatică densă. Siret. Crisuri. Lungime: 40 . rame. Atentie!!! Icrele mrenei sunt toxice. Atinge o lungime de până la 10 cm. mireahna. mbreana. Trotus. jama.12 kg). Bistrita. imbrena. Este un peste de fund. in asa fel incat curentul sa o aduca la locul vizat. Dimensiunea minima legala: 27 cm. Cerna. Se hraneste cu seminte. Pescuitul cu pluta se face cu undita simpla sau cu lanseta. în râuri şi lacuri. al bancurilor de nisip. Murgoiul bălţat face parte din familia Cyprinidae şi trăieşte în estul Asiei. Împreună cu crapul-de-iarbă. Olt. Se hrăneşte mai ales cu larve de insecte şi insecte care cad în apă. MURGOIUL BĂLŢAT (Pseudorasbora parva) 21 . Momeala se arunca oblic in susul apei. Timpul bun de pescuit incepe din a doua jumatate a lunii februarie si tine pana la sfarsitul lunii martie. insecte. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Specie ocrotita de lege! MREANA (Barbus barbus) Denumire populara: barcaci. adapostindu-se dupa bolovani sau alte obstacole care-i asigura un adapost.

un adevarat filtru. putând ajunge la o lungime maximă de 12 cm. Majoritatea timpului stă ascuns în nisip. precum şi în afluenţii acestora. NISIPARNIŢA (Cobitis caspia romanica) NOVACUL (Aristichthys nobilis) Denumire populara: crap chinezesc. Este o specie de culoare mai inchisa. mai lungi ca ale zvârlugii. lateralele. Novacul poate atinge dimensiuni uluitoare. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Este un peşte endemic. Are corpul aproape cilindric. Se foloseşte ca momeală pentru pescuirea păstrăvului. capturile fiind cu totul intamplatoare. 22 . Gura este mică. de culoare brun-deschis. este prevăzut cu un spin prefrontal foarte subţire. Nu mananca momeala traditionala. aşezate longitudinal. cleanului şi lostriţei. depasind adesea 65 kg. iar abdomenul este argintiu-gălbui. puţin mai deschise decât partea dorsală au 8-13 pete mai mici. curate. aproape transparentă. Novacul are capul mai mare decat al fitofagului si branhii bine dezvoltate. Spatele are o culoare maroniu-gălbuie presărată cu 11-14 pete brun închis. a cărui prezenţă a fost semnalată pentru prima dată în ţara noastră în 1943. pestele aduna planctonul pe care il separa prin intermediul branhiilor. Capul scurt. Preferă apele limpezi. Cunoaşte o largă răspândire în cursurile superioare ale principalelor râuri. ascuţit. cu două vârfuri alăturate. Odata cu aspirarea apei. marmorata si consuma plancton de origine animala (zooplancton). care prezinta o structura speciala.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Se hrăneşte cu viermişori. avatului. prevăzută cu şase mustăţi. coborând până în zona lipanului. acoperit cu o piele subţire. diferite insecte şi larvele acestora. sânger Ajunge la dimensiuni mari datorita hranirii fortate. cu substrat nisipos. reci. aproape nemişcat. mici crustacei şi moluşte.

in lacurile si baltile din campie. Pangasiusul este un peste omnivor. privit din fata. crustacee. in toate raurile de ses din tara noastra. fiind o adaptare la modul de hranire. cu dungi argintii pe toata lungimea acestuia. Gura are mandibula inferioara mai lunga decat cea superioara. in noiembrie. acoperind jumatate din cap.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. La maturitate poate atinge lungimea de 1 m si poate sa depaseasca greutatea de 30 kg. Pui tineri au dinti. Peste de card. Pangasisus poate respira si aerul atmosferic. traieste in rauri repezi unde poate atinge dimensiuni considerabile. Se hraneste cu mici insecte. putand fi crescut in acvariu. Dimensiunile obisnuite sunt de 10-15 cm si 20-40 grame. Traieste atat in ape statatoare. Ochii sunt mari. 23 . cat din curiozitate precum si din spirit de concurenta fata de semenii sai. are aspectul unui rechin cap de ciocan. data de solzii marunti. Gura este alungita si prevazuta cu mustati in partea inferioara. de culoare gri-albastrui. PANGASIUSUL (Helicophagus hypophthalmus) Este originar din Thailanda. viermusi pe care ii culege de la suprafata apei. indeosebi vara. Musca nu atat de foame. obletele este permanent in miscare. pana toamna tarziu. Corpul sau este alungit si comprimat lateral. Se hraneste cu hrana vie si uscata: larve de insecte. Il putem pescui de primavara devreme. Are o culoare argintie. care se desprind usor. pesti. creveti. din martie. Obletele este un peste care se hraneste indeosebi in straturile superioare ale apei. cat si in cele curgatoare. Capul turtit. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ OBLETELE (Alburnus alburnus) Denumire populara: albete. cand inca nu s-au dezghetat bine apele. vegetale. desi nu are nici pe departe ferocitatea acestuia. Prefera. pe care ii pierd in stadiul adult. boblete. locurile in care se intalnesc curenti si care aduc astfel o cantitate mai mare de insecte.

Astfel exista varietati de pastravi de lac fara puncte rosii. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ PĂSTRĂVUL CURCUBEU (Salmo iridaeus girderi) Denumire populara: curcubeu. capul ramane ceva mai mic in comparatie cu corpul.decembrie. coloritul de baza poate ramane asemanator cu al pastravului de rau. pesti mici. flancurile arginii si burta alba. moluste.A. Dimensiunea minima legala: 25 cm. la fel ca a somonului. se pare ca provine de la mici crustacei foarte vanati de pastrav. Reproducerea pastravului de lac are loc in lunile octombrie . cafenii.auriu. adica un patern galben . 24 . racusori. verdeti (craieti) si zglavoace.U. ci doar o varietate a lui Salmo trutta fario. spatele verzui si pete rosii inclusiv pe coada si aripiaore dar culoarea se poate schimba devenind argintie pe flancuri. Trotus. adaptat la viata lacustra. Pe flancuri se intinde cate o dunga roscat-sidefie cu nuante in culorile curcubeului. Pescuitul sportiv: Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele. doar o culoare predominant argintie. dar dupa varsta de 1 an baza hranei este formata din pestisori. Aceasta culoare este data de hrana naturala. Somesul Rece). salamandre. Raspandire in Romania: In apele de munte (Valea Stanii. venetic. Si acestia sunt declarati tot pastravi de lac. soricei sau chiar pasari de apa. Pe corp are pete mici. Valea Azugii. Din cauza acestei dezvoltari rapide capata forme putin diferite de ale pastravului de rau. De foarte multe ori carnea pastravului de lac salbatic are o culoare rozalie sau chiar portocalie. crustacee. Teleajan. cu apa mai oxigenata. alaturi de indigenii adaptati. Aici gaseste mult mai multa hrana decat in rauri si se dezvolta mult mai repede.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. iar in al 3-lea an pot depasi 50 cm. de la mici insecte si larve.albastruie. rosii. alegandu-si de regula locurile din preajma paraielor. Spre deosebire de cei din rau. Raspandire pe glob: In raurile din Europa si din vestul S. petele rosii sunt mici si rare. de cele mai multe ori ramanad pe uscat sau fiind astupate de prea multa apa ceea ce duce la uciderea embrionilor in icre. avantaj pentru pescari. Din cauza ca in Romania majoritatea lacurilor populate cu pastravi de lac sunt lacuri de baraj in care nivelul apei fluctueaza uneori cu zeci de metri sunt foarte rare cazurile in care pontele depuse peste toamna ajung sa eclozeze. pastravul indigen. Valoare gastronomica: Carne foarte gustoasa. cu solzii mai mari decat la pastravul indigen. acest pastrav pare adaptat apelor ceva mai opace. pastravii de lac pot ajunge in primul an de viata chiar si la 18-19 cm. PĂSTRĂVUL DE LAC (Salmo trutta lacustris) Practic nu este o specie separata. petele negre numeroase. Hrana pastravului de lac este foarte variata. spate negru si pete mari negre. spatele negricios. predominante. care profita de o apa putin tulbure pentru a prinde curcubeu. Cea mai pasionanta metoda este cea cu musca artificiala. trunchiul se lateste si ia o forma mai compacta. Femela depune cca 20000-50000 de icre cu un diametru de 4-5. La noi in tara au fost importati din vestul Europei pastravi de lac derivati din Steelhead-ul american si din alte varietati de pastravi. Se hraneste cu insecte. Mod de viata: Este mai putin pretentius decat pastravul indigen inprivinta calitatii apei. broaste. mici crustacee. incercuite cu alb. Spinarea este gri . linia laterala bine dezvoltata dovedeste ca poate vana excelent in orice conditii de visibilitate. Aspect: Corpul este ca un fus turtit lateral.5 mm. burta alba. Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie. care cere o mare la alegere si aruncare.

Mod de viata: Traieste in zona superioara a apelor curgatoare. Ana). in zonele adanci si umbrite pastravul are straie inchise. de naturafundului apei. Neagra Brosteni). de flora submersa. Aspect: Seamana cu pastravul indigen insa are un colorit mult mai frumos. si mai harnic in prinderea musculitelor aceasta dandu-i un aer mai sportiv. Se hraneste cu insecte. limpezimea apei. Raspandire pe glob: In toate apele din zona de munte ale Europei. crustacee. In lacuri: lungime 23 cm (exceptional 70 cm ). batand spre brun negricios pe spate. Daca in albiile pietroase. Cea mai pasionanta metoda este cea cu mucsa artificiala. Valoare gastronomica: Carnea este o delicatesa. Coloritul indigenului. greutate 150g (exceptional 700 . ca de altfel a tuturor pastravilor. scaldate de lumina. Aspect: Corp zvelt musculos. surprinzator de placut. pastrug. Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie. bogate in oxigen dizolvat. Dimensiuni: In rauri: lungime 23 cm . Il intalnim in raurile de munte de la cateva sute de matrii pana peste 2000m.variaza in functie de conditiile locului. paleta de culori trece de la verde-masliniu spre auriu. in cateva lacuri naturale (Rosu.fiind o specie iubitoare de ape limpezi.800g ). ori toamna. Pescuitul sportiv: Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele. Dejani. greutate 150g (exceptional 5kg ). care cere o mare la alegere si aruncare. 25 . In mod natural. pesti mici (chiar si propriile progenituri). apa a carao temperatuta nu depaseste 18°C nici in perioadele cele mai calde. pastrau. Mod de viata: Este mai activ decat pastravul indigen. solzimici. crustacee. gura mare cu dinti ascutiti. Dimensiunea minima legala: 20 cm. cu apa limpede si fund nisipos sau acoperite cu pietris fin.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. lacurile de baraj populate. Iad. patat. pesti mici. cand pastravii sunt purtati la vale de forta curentului. Raspandire in Romania: In toate raurile de munte. PĂSTRĂVUL INDIGEN (Salmo trutta fario) Denumire populara: pastrav de munte. Se hraneste cu: : insecte. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ PĂSTRĂVUL FÂNTÂNEL (Salvelinus fontinalis) Raspandire pe glob: America de Nord Raspandire in Romania: In cateva ape (Gurghiu. cand are loc bataia si pestii cauta locurile mai ferite. Balea. si luminozitatea albiei. locul de panda si vanatoare nu se schimba decat in perioadele de viituri. Calcescu.

Este un peste pasnic. se hraneste cu plancton. mijlocul lacului). Isi cauta hrana compusa din plante acvatice. Exemplarele mari sunt solitare si stau in locuri adanci. Se recunoaste usor dupa botul foarte lung. Gura este foarte mare. Desi are multe oase. pe langa perdelele de stuf. fiind lunga si scobita. Masculii ating maturitatea sexuala la 6 ani. ceea ce reprezinta o caracteristica a genului. dar prezinta placi mici spre caudala. Capul este mic. Este o specie filtratoare. larve de insecte. ajungand pana la 50-60 cm cu circa 6 kg.16 26 . Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Valoare gastronomica: Este considerat a fi printre cei mai gustosi pesti. viermi. in forma de padela. Corpul este plat (de unde si denumirea pestelui). Dimensiunea minima legala: 20 cm. in preajma pragurilor in rauri. linistite (senalul raului. cu 0. Inotatoarele sunt fumurii. crustacei in preajma malurilor maloase. avand gura mica cu buze subtiri si fragile.5-1 kg. Poate atinge o lungime de 220 cm. lungi si subtiri. Pe spate are o culoare cenusiu albastru spre negru iar abdomenul este alb. turtit lateral. extrem de sperios la zgomote puternice si miscare. Arealul sau de distributie este sistemul fluviului Mississippi in America de Nord. PLĂTICA (Abramis brama) Platica este un peste de apa dulce.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Se reproduce la o temperatura a apei de 10 . POLIODONUL (Polyodon spathula) Este un peste de apa dulce si apartine familiei Polyodontidae. adaptate gasirii hranei pe fundul apei. Inotatoarea anala este deosebita fata de a altor pesti. turtit dorso-ventral. gasindu-se in majoritatea raurilor si lacurilor din tarile europene. Botul poate atinge o treime din lungimea corpului. ca si la crap. Corpul nu este acoperit de scuturi osoase. La noi o gasim indeosebi in bazinul Dunarii si lacurile de ses si de deal. Are in mod obisnuit 30-40 cm. Ca adaptare la acest stil de hranire prezinta numerosi spini branhiali. carnea este foarte gustoasa. burta alb-argintiu la platicile tinere si galbui la cele mai batrane. Spatele este colorat masliniu-cenusiu. In perioada reproducerii masculii de peste 4 ani au niste excrescente numite „butoni de nunta”. Nu are mustati. Aceasta se poate prelungi ca un tub. iar femelele la 9 ani. In primii ani de viata este un peste de card. saramura de platica fiind foarte apreciata de catre cunoscatori.

aşadar este uşor de identificat dacă aţi prins o mreană mică sau un porcuşor. acoperit cu solzi mari şi bine fixaţi în piele. la o temperatură a apei în jur de 18 grade Celsius. cu excepţia dorsalei. căutând în substrat asemenea crapului.iunie.5 kg) umblă singure. iar greutatea de 200-300 g. Paşcani – IAŞI 2009 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------0 C. melci. In arealul sau natural de distributie specia este in declin. Se reproduce între lunile aprilie şi iulie. Trăieşte în mici cârduri. muşte. în Dunărea şi mai puţin în lacuri. Imperecherea are loc in perioada aprilie . ţânţari. mici gaze. 27 ROŞIOARA (Scardinius erythrophthalmus) . Deşi mic. în culoarele dintre nuferi. Este un peste sedentar. o găsim în mijlocul vegetaţiei. Durata de viaţă este de aproximativ 3 ani. la care se şi atinge maturitatea sexuală. cu care este deseori confundată. Se hrăneşte pe fundul apei. viermi. în apropierea locului în care s-a născut. Mreana are însă patru mustăţi. porcuşorul are o carne foarte gustoasă.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. masculii au culorile mai accentuate.. Lungimea medie a acestui peşte este de 20-30 cm. Roşioarele . caracteristice acestui peşte. Înotătoarele. Se aseamănă cu mreana. Are corpul comprimat lateral.serioase’’ (mai mari de 0. Dimensiunea maximă este de 15 cm. Peştişorii se menţin în imediata vecinătate a locului de reproducţie. Vara şi toamna. Culoarea pe spate este albastru închis cu nuanţe de verde sau cafeniu. Alături de acestea mănâncă larve de insecte. În perioada de împerechere. Se întâlneşte mai ales în râurile lente din zona de şes.2 kg. până la căderea vegetaţiei. În România se găseşte în aproape toate apele stătătoare de deal şi şes. simţindu-se în largul lui în bălţile cu vegetaţie abundentă. cea normală de 10 cm. Specia a fost introdusa in tara noastra pentru acvacultura. dar sunt şi excepţii de 35 cm. din Suedia pana în Mediterana şi Asia Mica. de 10-20 de exemplare. sunt de un roşu aprins. De aici pândeşte căderea insectelor în apă. Femela depune 800-3000 icre în mici grămăjoare care eclozează după 10-15 zile în funcţie de temperatură. cu maximul până la 1. precum şi plante acvatice. în parte şi datorită celor două mustăţi groase şi scurte de-o parte şi de alta a gurii. hrănindu-se îndeosebi cu zooplancton. precum şi în râurile din aceeaşi zonă. iar laturile corpului şi burta sunt argintii. PORCUŞORUL (Gobio gobio) Roşioara este răspândită în apele Europei. gura subterminală şi mustăţile fiind o dovadă în acest sens. Ochii sunt aurii şi nu roşu-gălbui ca babuşca.

crustacei. icre sau chiar pesti mici (in special primavara.300 g (exceptional 500 g). La noi in tara il gasim in apropierea zonelor montane ale mrenei. Aspect: Corpul este alungit. 28 . Prut. flancurile si burta sunt argintii. Scobarul se hraneste in special cu alge pe care le roade de pe pietre dar nu refuza nici larve de insecte. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ SĂBIŢA (Pelecus cultratus) Raspandire: in Dunare si baltile sale. SCOBARUL (Chondrostoma nasus) Denumiri populare: scobar. Paşcani – IAŞI 2009 Carnea acestui peşte este de o calitate inferioară. in zona colinara si mai putin in Dunare. Capul are o caracteristica. si anume. cereale. Olt. Valoare gastronomica: Carnea este grasa si gustoasa fiind consumata mai ales sarata. solzi mici ce se desprind usor. avand o proeminenta ce aduce cu un nas. cu fundul pietros (prundis) pe unde umbla in carduri mari. Se folosesc muste asemanatoare cu cele de la taparina. mai rar 40 cm si 1-2 kg. Coloratia pe spate este verde maslinie. ochii mari. unde migreaza pentru reproducere. Spatele este albastru inchis sau verde cu luciuri metalice. ca si in apele de ses ale raurilor Mures. in lacurile litorale. respectiv 100-500g. cu exceptia dorsalei. In Ardeal este vedeta pescuitului pe rau. Ii mai plac apele involburate de la confluentele raurilor. Descriere si mod de viata: Prefera raurile mai reci. maxilarul superior este mai lung decat cel inferior. Dimensiunea minima legala: 20 cm. Lungime: 25 . Mod de viata: Traieste in zonele cu maluri argiloase . pestisori mici. burta albicioasa iar aripioarele. linguri mici si dandinete. sunt rosiatice. cand poate fi pescuit si cu voblere mici sau rotative).ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. comprimat lateral. limpezi. având multe oase. Raspandirea: Este raspandit in in zona Europei Centrale. Primavara urca pana in zona pastravului intrand in paraie mici cu prundis pentru depunere.35 cm Greutate: 150 . Dimensiuni: Exemplarele obisnuite au 20-30 cm lungime. podut. Varsta maxima cunoscuta: 15 ani. gura mica cu falca inferioara proiectata in sus. moluste si crustacee de mici dimensiuni. Siret. Pescuitul sportiv: Se poate pescui cu undita cu pluta sau la fund cu plumb greu. Se hraneste cu: larve de insecte. dar lipseste in zona Balcanica dinspre Marea Adriatica. pana in Ural. ea cautandu-si hrana in aceste zone.

Olt. harcă. hamsii. Peste ochi o pleoapa groasa bine distincta.000-140. în lacurile litorale (Siutghiol. indesat si mult turtit lateral. Taşaul). Someş. inotand in directia curentului N-S dinspre Bosfor spre Odesa. gros în partea dinainte şi comprimat în cea dinapoi.. O parte din ele. obosite si slabite. Denumire populară: somotei. Este un peşte de pândă stând nemişcat mult timp în aşteptarea prăzii. etc). în râurile Prut. este moale şi alunecoasă. intra in Dunare pentru reproducere pana mai sus de Giurgiu. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ SCRUMBIA DE DUNĂRE (Alosa pontica) Aspect: Corpul alungit. Principala sa armă sunt mustăţile care atrag peştişorii curioşi pe care acesta îi înşfacă de cum s-au apropiat îndeajuns pentru a fi o pradă sigură. cu dinţii ascuţiţi şi deşi ca o perie. cand apa are 6°C. aparand in februarie pe litoral.000 icre cu diametrul de 2. Capul este mare şi turtit. codoi.52. Greutate obisnuita 300-600g. Târnave.15 kg (recordul mondial de somn prins sportiv este de 157 kg însă poate ajunge până la 400 kg ).ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Culoarea este verde cenuşie pe spinare şi flancuri. de unde şi numele de somn. cu secreţii abundente de mucus. în Deltă. Aspect: Are corpul masiv. Ajunsa la varsta de 4-5 ani. Iarna se retrage in mare. Arieş. 29 SOMNUL (Silurus glanis) . Mureş. Are o pata mica neagra suspe opercul. Mod de viaţă: Trăieşte în ape adânci cu fundul mâlos.8 mm. Jiu. Hrana scrumbiei de Dunare consta in diferite specii de pesti (guvizi. depune in Dunare 10. cand iau calea intoarsa. harc. aterine si crustacei). Traieste in numeroase carduri in Marea Neagra. pe alocuri corpul este marmorat. Siret. exceptional 50 cm. ramanand in Dunare pana la jumatatea lunii mai. Pielea nu prezintă solzi. codău. Timiş. laturile sunt alb-argintii cu reflexe roz. Crişuri. Uneori ajunge şi în amonte pe afluenţii râurilor de mai sus (Cibin. Sta la gurile Dunarii din februarie si pana in a doua jumatate a lunii martie.Se pescuieste mai mult industrial la gurile Dunarii. botul mai lungdacat diametrul ochiului. sub burta un numar variabil de solzi (30-36) alcatuiesc o muchie distincta (carena). Pe spate este verde-albastriu.5-1m (excepţional 3-4 m) Greutate: 10 . mandibula. în cele interioare (Snagov). stavrizi. vreme suficienta pentru a se ingrasa. limba. Lungimea minima admisa: 22 cm. puternic. exceptional 1kg. Are trei perechi de mustăţi din care una cu firele foarte lungi (folosite ca momeală pentru peştişori). fiind atrase de curentul fluvial de la guri. Lungime: 0. Răspândire: în Dunăre şi în bălţile ei. gura foarte mare. Bega. Lungimea obisnuita 30-40cm. Argeş. pe o zona lata de 30 km. Burta este albă sau gălbuie. solzi potrivit de maricad repede. vomer si oasele faringiene. Gura cu numerosi dinti asezati pe maxila.

broaşte. supravietuieste in ape de peste 37 0C unde orice alt peste moare imediat. astfel in timp ce unii specialisti dau dimensiunea maxima la 2-3 kg. Inotatoarele dorsala si pectorala au cate un spin puternic. Atenţie!!! Icrele somnului sunt toxice. lipitori. rauri si balti. periculos pentru speciile autohtone. pescarii declara exemplare de 5-8 kg. somn american. poate rezista luni intregi in ape secate daca i se ofera putin noroi umed. viermi mari. Se practică în special pescuitul de fund. Belgia. muguri si radacini de plante acvatice. Pescuitul sportiv: Perioada optimă pentru pescuit este aprilie-noiembrie. depunându-şi icrele la apă mică. Pe ambele falci are cate 4 mustati.mai. insecte. larve. crustacee. Ulterior s-a raspandit si acum poate fi intalnit in foarte multe ape. Biologie: In toate zonele in care a fost introdus a fost perceput ca un peste daunator. pestisori. introdus in Europa intai in Germania (1880) apoi in Franta. Paşcani – IAŞI 2009 Spre sfârşitul toamnei se adună în număr mare în gropane adânci unde. armata cu dinti mici. peşti (preferă ţiparul). Se hrăneşte cu crustacei. Exemplarele mari au carnea prea grasă. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ SOMNUL PITIC (Ameiurus nebulosus) Denumiri populare: somn pitic. Este un peste foarte vorace mancand tot ce-i iese in cale. alge. In lunile martie . pe lângă maluri. Se reproduce în aprilie . gura mare. Prefera apele cu fund malos. Corpul este asemanator cu al somnului. Astazi gasim aceasta specie raspandita de-a lungul si de-a latul globului. Când este mare. asemanatoare cu a salmonizilor.mai se reproduce depunand icrele pe ierburi acvatice sau in mici gropite sapate cu coada. moluste. 30 . Austia. îşi petrec iarna. poluate. scoaterea lui din apă pune probleme serioase. in 1908. rădăcini de salcie sau în gropiţe săpate de femelă. uneori cu tenta violacee. icre. fără oase. cârlige mari şi fire groase. puternica. invaziv. grasă şi gustoasă. pe vegetaţie. La noi in tara a fost introdus intai in Lacul Sfanta Ana de catre statul maghiar. În toate cazurile trebuie folosite unelte rezistente. Dimensiunea minimă legală: 50 cm. De obicei somnul se înţeapă sigur.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. spre coada prezinta o aripioara adipoasa. somn cu coarne. îngropaţi în mâl. Dimensiunile la care poate ajunge acest peste sunt putin diferite de la o sursa la alta. Culoarea este in general maronienegricioasa. Pescuitul cu lingură ondulată sau rotativă cât mai aproape de fundul apei dă rezultate bune. Valoare gastronomică: Carnea este fragedă. putin adanci in care traieste in grupuri. limpezi. Raspandire: Originar din America de Nord. cu scule rezistente şi momeli adecvate. Rezista in ape lipsite de oxigen. burta este albicioasa. plancton.

cu momeala naturala. raci. baraje de control. ŞALĂUL (Stizostedion lucioperca) Denumire populara: cealau. cat mai aproape de fund. 31 . Se poate pescui cu linguri usoare rotative sau ondulante albe in ape curgatoare. Are dinti ascutiti. subtiat mult spre coada.12 kg). capul mare.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. apoi pleaca cu momeala si atunci trebuie intepat. Este foarte vorace consumand ca puiet insecte si crustacee.70 cm (exceptional 1m) Greutate: 1 . Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ SOMNUL NEGRU (Ameiurus melas) Originar din America de Nord s-a raspandit impreuna cu somnul pitic in Europa. sunt mari. Pe spate este verde-cenusiu. Se hraneste cu pestisori vii sau morti. in lacuri litorale si in cele din interior. in baltile dunarene. asa numitele "ape de despartire". Italiei si Angliei Raspandire in Romania: Traieste in Dunare. Mod de viata: Ii plac apele limpezi. rotunjite si aproape unite. aidoma bibanului. au ace. Se prinde in tot timpul anului. unde a devenit extrem de nepopular din cauza impactului asupra speciilor autohtone. zone create chiar de obstacole naturale sau artificiale (copaci cazuti. Pescuitul sportiv: Se poate pescui cu undita cu pluta. Inotatoarele de pe spinare au dungi si puncte mai inchise. suduc. Aspect: Corpul este lung aproape cilindric.4 kg (exceptional 10 . plante si pesti. ventralele. Muscatura estela inceput nusigura. din ce in ce mai deschis inspre burta alba. dorsalele. cu lanseta la fundul apei cu plumb gaurit sau cu plumbla capatul firului. in jos. smug. Raspandire pe glob: Se gaseste in toata Europa. Cele din fata. mai ales pe vreme inchisa. Exemplarele mari se apara destul de ferm. rame. apoi ca adult broaste. cu exceptia peninsulei Iberice. etc. margini de gropi. etc. ajungand pana inapoia ochilor. etc. Salaul va cauta mereu in zona delimitata de curentii cu viteze diferite. stanci. In apele curgatoare locurile ideale sunt cele unde se intalnesc curentii puternici cu apele linistitem. Aripile de pe spate. In mediul sau originar poate atinge 40 cm. unde isi poate zari cu usurinta prada. in rauri mari.). cu 8-12 dungi inchise ce se coboara de pe spate pe laturi. Dimensiuni: Lungime: 40 . comprimat lateral. Solzii care il acopera sunt mici si aspri. radacini. cu cate doi colti puternici pe fiecare falca. gura larga cu deschidere oblica.

exceptand apele de munte. ciucă.martie) când depune icrele. Se practică pescuitul cu undiţa cu plută sau cu năluci. limpezi cu fundul curat. slaba si foarte gustoasa. woblere. ŞTIUCA (Exos lucius) ŢIPARUL (Misgurnus fossilis) Originar din Europa Centrala si cea rasariteana. Icrele ştiucii sunt foarte apreciate. printre nuferi sau vegetaţii plutitoare. ştiucoiţa. lacurile si iazurile din interiorul tarii.1. Pentru pescuitul cu peştisor viu înţepearea se face numai când se simte tracţiunea mai energică a răpitorului. Mod de viaţă: Preferă apele liniştite. ele fiind în general în apropierea unui perete de stuf sau pâlc de papură. uşor turtit lateral. Lungime: 40 .1.8 kg (excepţional 20 . etc. Dimensiunea minima legala: 50 cm. mârliţă. în care abundă peşti mici. Dimensiunea minimă legală: 50 cm. Locurile preferate de ea sunt acelea din care poate porni o ambuscadă. gura largă.22 kg). oliv sau negricioase. Răspândire în România: În toate apele dulci curgătoare şi stătătoare din regiunile colinare şi de şes. scoaterea din apă dând mult de lucru pescarului. in Romania se gaseste in Dunare si Delta. mârloaie. bratele moarte. lângă o masă de ierburi submerse.50 cm (excepţional 1. fiţă. dinţi puternici şi ascuţiţi. Pescuitul sportiv: Se poate pescui tot anul cu excepţia perioadei de prohibiţie (februarie . Culoarea spatelui variază de la gri-verzui la galben. Flancurile sunt marmorate cu pete maronii. peşti artificiali. Este un adevărat luptător. Răspândire pe glob: Trăieşte în toate apele dulci din Europa. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Valoare gastronomica: Carnea este alba. etc. având însă multe oase. Greciei şi Albaniei. capul lunguieţ ca un cioc de raţă.5 . Valoare gastronomică: Carnea este destul de gustoasă. 32 .). Acesta din urma dă rezultate foarte bune cu linguri ondulante sau rotative. tiparul este prezent in tot bazinul dunarean.8m) Greutate: 1 . de la insecte la peşti şi chiar propriile progenituri. salturi bruşte etc. la negru sau cafeniu. folosind o serie de trucuri (schimbări bruşte ale direcţiei. Burta este gălbuie sau albicioasă. deoarece opune o mare rezistenţă. in toate baltile. Denumire populară: căţea. cu excepţia Peninsulei Iberice. Aspect: Corp alungit.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Se hrăneşte cu orice vietate acvatică care îi intră în gură. La pescuitul ştiucii este necesară montarea unei strune metalice pentru evitarea tăierii firului. La pescuitul cu năluci se înţeapă energic când se simte muşcătura ştiucii. rădăcini de copaci.

in vecinatatea caudalei. alte vietuitoare mici. Are un cap mare si lat. emite un sunet caracteristic datorita eliminarii bruste a aerului din intestin prin anus. 33 . este aproape cilindric in portiunea de mijloc si usor plat lateral. Se reproduce din martie pana in august. ca si la noi. care prefera fundul malos si cu multa vegetatie. mihaltului etc. aproape cilindric in sectiune. in total 1000015000 icre. Daca este speriat. tiparul are cate un ghimpe ascutit. Hrana acestui pestisor se limiteaza de obicei la ceea ce aduce spre el curentul apei. dar apare si in raurile de ses cu un curs foarte lent. viermi. ziua fiind inactiv. detritus organic. provocand astfel pagube in randurile speciilor mai valoroase. pe plan local se consuma in mod regulat. dar nu cruta nici propriile icre sau alevini. Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit. Corpul. Tiparul este o specie de peste de apa dulce. zglavoaca creste pana la lungimea de 6-10 cm. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Corpul este alungit si gros. in general. putin strins cu degetele. precum si icrele si puietul foarte tanar ale altor pesti. Scormoneste tot timpul fundul baltii. melci. absoarbe aerul atmosferic si prin anus elimina dioxidul de carbon. inotatoarele ventrale ale acesteia. intinzandu-se pana la orificiul anal. acoperit cu solzi mici si cu un strat mucos care il fac alunecos. moluste mici etc. Carnea sa este gustoasa. in general. Tiparul are posibilitatea sa respire prin intestine. fiind un peste fricos. Sub ochi. Perioada de depunere a icrelor corespunde cu lunile februarie-martie. Prin intestinul gros. ascuns bine sub piele. mai lungi. sunt impodobite cu 5-15 dungi maronii. Este un peste foarte raspandit. de unde inghite si namol. Pescarii il folosesc ca nada vie la pescuitul somnului. ceea ce-i permite sa reziste mult timp si in albiile care au secat. mici crustacee. Specie ocrotita de lege! ZGLĂVOACA (Cottus gobio) (Cottus poecilopus) Zglavoaca face parte din familia percidelor al carei membru este si bibanul. Tinut in mana. stiucii. putand fi gasit in aproape toate raurile montane din Europa. Lungimea obisnuita este de 18-20 cm. Ochii privesc in sus. In unele rauri montane din Maramures si Moldova poate fi intalnita o ruda apropiata a zglavoacei (Cottus poecilopus). fara solzi. In timpul zilei nu se prea misca. salaului. cu un colorit mai bogat. Meniul consta din insecte si larvele acestora. unde traieste in compania pastravului indigen. care aminteste de cel al broastei. Acestui sunet (chitcait) ii datoreaza si denumirea de tipar. mai mult ingropat in namol. iar doua scurte pe mandibula. pe langa hrana preferata. care consta din particule de vegetatie. inotand repede dintr-un loc in altul. se gaseste in ape fara nici o miscare. In acest caz il gasim ingropat in mal.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. larve acvatice. Gura larga este situata in varful botului. dar atinge si 24-26 cm. Tiparul are 10 mustati. De obicei se hraneste in timpul noptii. sare brusc din ascunzis. ca de multe ori si in timpul iernii. Femela depune icrele. dintre care 6 langa gura. Coloritul zglavoacei variaza mult in functie de mediul in care traieste exemplarul respectiv. ajungand rareori la 12-13 cm. in trei portii. puternic vascularizat. In medie.

Mai poate fi intalnita si-n barajele de acumulare. Tarnave. Olt. Traieste in general in apele statatoare sau lin curgatoare. Se hraneste cu rame. Bega. ZVÂRLUGA (Cobitis Taenia) 34 . Siret. viermusi. fiind acoperit cu solzi mici si desi. Este folosita ca momeala vie in pescuitul rapitorilor de talie mare: somn. sfârleaza (Cobitis aurata radnensis) şi dunariţa (Cobitis aurata bulgarica). incepand cu zona pastravului si pana la varsarea Dunarii in Marea Neagra. moluste si crustacei de mici dimensiuni. Arges) si afluentii lor. aproape nemiscata. Niraj. acestia insa lipsind cu desavarsire de-a lungul liniei laterale. larve ale diferitelor insecte. dar si apele de deal si de munte cu fund malos. icre ale unor specii de pesti. cu substrat malos. Somes. Poate atinge o lungime maxima de 15 cm si o greutate de 20 g (majoritatea exemplarelor masoara 8-10cm si cantaresc 7-10g). aproape de aceeasi grosime pe toata lungimea sa. Sub fiecare ochi are cate un spin osos si foarte ascutit. Bistrita. Dunare si Delta ei. Aspect: Corpul pestelui este alungit si puternic comprimat lateral.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. in apropierea fundului. ziua stationand. Mures. Gura este prevazuta cu 6 mustati. seminte ale unor plante. salau. materii vegetale. stiuca. in mlastini. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Denumiri populare: fâsa mare (Cobitis elongata). Este activa mai ales noaptea. Raspandire: in paraie. in majoritatea raurilor (Prut. Coloritul zvarlugii este cafeniu-cenusiu sau galbui.

exemplarele obişnuite fiind însă de 20 . Exemplarele tinere sunt aproape transparente. Partea ventrală este albicioasă. Pe corp are o pigmentaţie brun-albăstruie sau galben-cenuşie cu reflexe violete şi roşiatice. ATERINA (Atherina boyeri) Reprezentant al peştilor din apele reci. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ PEŞTI DE APĂ SĂRATĂ Aterina are corpul argintiu. bacaliarul poate creşte până la 50 cm. Un semn de recunoaştere. bacaliarul este un gadid tipic din Marea Neagră.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. însă primavara se apropie de mal.Carnea acestui peşte este gustoasă şi se aseamănă cu cea a obletului. este o specie locală a Mării Negre. În lungime. Aripioara dorsală este formată din trei segmente distinct delimitate. Aripioara caudală este mare şi cu marginea dreaptă. îl constituie mustaţa de sub falca inferioară.25 cm. BACALIARUL (Odontogadus merlangus euxinus) 35 . Trăieşte la adâncimi de 60-80 m. pe lângă cele amintite. Acest peştisor marin. lung de 9-10 cm. Este foarte agilă şi foarte greu de prins. maximum 12 cm. Aterina migrează pe lângă ţărm în cârduri mici. din cauza structurii deosebite a muşchilor. Este hrana preferată a morunului. iar cea anală din două segmente. Pătrunde şi în lacurile litorale dulci sau sărate deoarece rezistă la mari oscilaţii de salinitate. căutându-şi hrana în partea mai îndulcită a mării. cu o dungă pe toată lungimea sa. Din ficatul lui se extrage renumita untură de peşte.

întâlnindu-se în apele Mării Negre. cu 7-9 benzi verticale albastru întunecat pe laturile corpului. Corpul şi capul sunt acoperite de solzi mari. Mării Mediterane şi în Oceanul Atlantic. oblică. BARBUNUL (Mullus barbatus) BIBANUL DE MARE (Serranus scriba) Bibanul de mare atinge lungimea de 20-30 cm. Barbunii sunt mult apreciaţi pentru carnea lor foarte gustoasă. Reproducerea poate fi normală sau prin autofecundare. cu solzi ctenoizi. adânci. potrivit de mari. cu dinţi fini în perie. Bibanul de mare este răspandit în Atlantic. Ducându-şi viaţa pe fundul mărilor. între cele două părţi ale ei existând o oarecare distanţă. trecând şi pe linia laterală. barbunul se hrăneşte cu vieţuitoare de fund şi resturi vegetale. Cerul gurii are dinţi mici. iar laturile corpului şi ale abdomenului sunt alb-argintiu cu pete roşii. printre care se disting şi dinţi conici ce au aspect de canini. Operculul este cu o pată întunecată.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. explorând fundurile bogate în hrană. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Barbunul este un peşte cu o largă răspândire. Culoarea generală a corpului este roşie. Culoarea generală a bibanului de mare este roşie-cărămizie. ce au aspect de inscripţii. BOUL DE MARE (Uranoscopus scober) 36 . cu dungi şi pete neregulate. albăstrui. Peşte de fund. hrănindu-se cu peşti mici şi creveţi. înotătoarele sunt galbene. el este caracterizat prin corpul berbecat şi prin prezenţa sub falca inferioară a două mustăţi lungi. Înotătoarea dorsală este dublă. Marea Mediterană şi Marea Neagră. Pedunculul codal este înalt. ce acoperă mai mult sau mai puţin operculul şi preoperculul. Operculul are 3 ghimpi în partea posterioară. Barbunul îşi duce toată viaţa în cârduri mici. Corpul bibanului este uşor comprimat şi alungit. care se desprind însă foarte uşor. Obrajii sunt roz-portocalii. Gura este mare. Trăieşte pe funduri pietroase.

Reproducerea are loc vara (iunie-iulie). în partea pe care stă culcat calcanul. Un semn distinctiv al acestui peşte îl constituie prima aripioară dorsală de culoare albă. dacă privim peştele de deasupra. Carnea sa gustoasă. fără prea mari eforturi. Obişnuit. La exemplarele adulte corpul este acoperit cu solzi mici şi butoni osoşi mari. adică peşti bentonici şi peşti care cârduiesc iarna în vecinatatea fundului. calcanul este un peşte răpitor. Paşcani – IAŞI 2009 Boul de mare este răspândit în mările care scaldă ţărmurile Europei. se pot conserva. comprimat foarte mult lateral şi culcat pe o parte. guvizi. unde a venit din Marea Mediterană. se hrăneşte cu pui de peşte şi viermişori. Dupa înfăţişare ar părea paşnic. se reped să-l mănânce şi cad pradă amăgirii. Gura este terminală. care consumă în special hamsii. Calcanul este culcat pe latura dreaptă şi. brăzdat de dungi brune şi albe. iar greutatea de 8-10 kg. În mod obişnuit stă înfundat în stratul de nisip sau de nămol de pe fund şi. Din ou eclozează la început un peştişor cu simetrie bilaterală perfectă. Are însă capul ceva mai mare. Explicaţia este simplă: din gură îi atârnă un filament. Aceştia se găsesc pe ambele laturi ale corpului. Aceste specii au corpul asimetric. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CALCANUL (Scophthalmus maeoticus) Calcanul poate fi socotit reprezentantul tipic al speciilor de peşti ce fac parte din ordinul pleuronectiformelor. ceea ce vedem deasupra este latura lui stângă şi nu spatele. apropiindu-se de maluri în căutarea hranei. dând un produs bun de calitate. Când ne uităm la calcan. dulce parcă ar fi pui. Lungimea la care ajunge calcanul este de 1 m. Aripioara dorsală este cea care înconjoară corpul pe partea stângă. barbuni şi bacaliari. Fenomenul de asimetrie se petrece dupa două luni când se culcă pe una din părţi. ochiul drept este aşezat pe partea stângă. În mijlocul fiecărui buton se află un spin subţire. Aceasta asimetrie este însă secundară. Capul este învelit cu plăci osoase. calcanul este lung de 0. care este pelagic (de suprafaţă). prevăzut pe cap cu nişte prelungiri asemănătoare coarnelor de la vite. de aceea.60-0. 37 . aterina. întrucât apare în timpul dezvoltării. alături de ochiul stâng. La înfăţişare seamănă cu dracul de mare. Icrele. Numele de bou de mare se trage de la corpul său umflat. pe dreapta şi devine bentonic (de fund). el trăieşte şi în Marea Neagră.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. mărunte şi fine ca nisipul mării. cântărind 3-4 kg. Boul de mare atinge lungimea de 30 cm. iar aripioarele pectorale se găsesc una dedesubt şi alta deasupra. crezând că este vreo algă. buzele mai umflate şi coloritul cenuşiu-cafeniu.80 m. se consumă în stare proaspată. La exemplarele tinere lipsesc spinii de pe butoane. albă. pe care peştişorii.

lângă cap. morunul. 58-70 laterale. cât şi de-a lungul liniei laterale. acoperit cu solzi mici. având capul mai turtit. Are o carne gustoasă. Spatele este cenuşiu sau cafeniu cu nuanţe verzui. CHEFALUL MARE (Mugil cephalus) 38 . păstrugă şi nisetrul. zoobentofag. Caracterul care variază cel mai mult este lungimea botului. crustacei. mai gras. Cambula nu creşte mai mult de 35 cm. dar este mai mare ca acesta. lungimea obişnuită fiind de 20-30 cm. Botul este alungit. ascuţit. Există hibrizi cu viza. Ochiul este prevăzut cu o pleoapă adipoasă foarte dezvoltată. Se reproduce în aprilie-mai. Labanul este cel mai mare şi cel mai valoros dintre chefalii Mării Negre. moluşte. este acoperit de solzi până la vârful botului. Capul. mare şi turtit dorsoventral. retrăgându-se în mare. nu are capul rotund. deosebindu-se astfel mai multe varietăţi. dar aceasta după ce trece de 16 ani. abdomenul are o culoare gălbui-roz. lipsită de oase mărunte. etc. Trăieşte pe fundurile nisipoase de unde îşi adună hrana: peşti. 12-18 ventrale. Are o carne gustoasă. se întâlnesc butoni osoşi. Este o specie de apă dulce şi limpede. viermi. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CAMBULA (Platichthys flessus luscus) Spre deosebire de calcan. La baza aripioarelor anală şi dorsală. Prezenţa butonilor dovedeşte că ceea ce vedem deasupra nu este spatele. iar greutatea 300-1000 g.3 kg. Lungimea obişnuită este însă de 25-30 cm. Stau aici până când apa începe să se răcească. Trăieşte în Marea Neagră.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. pe care îl consumă cu viermii şi larvele de insecte care se găsesc în el. Labanul creşte mai repede decât celelalte specii de chefali. iar aripioarele perechi sunt apropiate unele de altele. Atinge dimensiuni de 90-120 cm. ci una din laturile corpului. Hibernează în fluvii. Trăieşte circa 22 de ani. alungit. Corpul prezinta 12-17 scuturi dorsale. Începând cu luna mai migrează spre coastă. CEGA (Acipenser ruthenus) Chefalul mare (labanul) seamană cu cleanul. pătrund în lacurile litorale şi chiar în gurile fluviilor. uşor asimetrice. Lungimea maximă la care ajunge este de 63 cm şi greutate de 3. Se hrăneşte cu crustacee şi larve de insecte. Marea Baltică. iar greutatea 100 300 g. triunghiular. Aici caută apă încălzită şi fundul bogat în detritus. în gropi adânci şi cu fund tare. ci rombic.

acoperit cu solzi începând de la nările posterioare. exemplarele obişnuite fiind de 30-50 cm lungime şi 300-500 g greutate. Tentaculele supraorbitale sunt bine dezvoltate. Lungimea obişnuita este de 9-10 cm. CHEFALUL AURIU (Mugil auratus) Chefalul mic (ilarul. COCOŞELUL DE MARE (Blennius tentacularis) 39 . El are capul lat. ostreionul) are botul ascuţit şi acoperit de solzi până la orificiile nazale anterioare. uneori. cu colţurile gurii trecând puţin de verticala posterioară a ochilor. Peşte marin. Evită apele îndulcite. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Popular mai este numit singhil. Dimensiunile la care ajunge sunt mai mici faţă de celelalte specii de chefali. Botul scurt. Pe bărbie. încât pare inexistentă. de o parte şi alta. câte un canin mare şi curbat înapoi. 3 dungi negricioase în zigzag. Pleoapa adipoasă este puţin dezvoltată. cu linii şi puncte mici.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. pe când labanul suportă mai bine apele dulci. pata aurie de pe opercul. Trăieşte pe funduri cu facies mitiloid şi este rar pescuit la ţărm. cafenii sau negre. ramnificate sau de forma unor palete. rotunjit. De regulă are 20-30 cm şi greutatea de 80-400 g. Prinsă ca o mică mărgea. Ca şi labanul. trăieşte în cârduri şi se deplasează foarte rapid. CHEFALUL MIC (Mugil saliens) Este răspândit în Marea Mediterana şi Marea Neagră în lungul ţărmurilor. Pătrund în lacurile litorale în căutarea hranei şi a apelor calde. când cântăreşte 800 g. Culoarea cenuşie-roşcată. Spaţiul interorbital este puţin convex. Pleoapele adipoase lipsesc. Pe fiecare falcă. cu singura deosebire că preferă apele sărate celor dulci. ostreinosul are aceleaşi obiceiuri. face ca acestui soi de chefal să i se spună chefalul auriu. Lungimea maximă la care poate ajunge acest peşte este de 50 cm.

Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CODUL DE PACIFIC (Gadus macrocephalus) CODUL DE ATLANTIC (Gadus morhua) CODUL NEGRU DE ALASKA (Gadus ogac – Greenland) CODUL EGLEFIN (Melanogrammus aeglefinus) 40 .ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.

respectiv 4 kg. gălbui cu pete maronii şi de talie mai mică. cu nuanţe mai deschise pe burtă. răspândit în zonele nordice ale Oceanului Atlantic şi ale celui Pacific.LINGCOD (Ophiodon elongatus) Peşte rar la ţărmul Mării Negre. pollack (cod negru). Adesea. eglefin. leng.5 m. dar are spinarea mai gheboasã. atinge lungimea de 1. CODUL LENG . Este peştele de consum cel mai important din lume. Caracteristice la corbul de mare sunt nările bine pronunţate. cel din Pacific (Gadus macrocepahlus) este mai deschis la culoare. Nu prezintă importanţă economică. având corpul mai mult sau mai puţin alungit. are spatele cenuşiu cu pete rotunde cafenii. Seamănă întrucâtva cu un crap. acoperit cu solzi mici. CORBUL DE MARE (Corvina umbra) 41 . preponderent în Oceanul Atlantic. moi şi zimţaţi. Gadidae. În mod obişnuit corbul de mare atinge lungimea de 30 cm. Coloritul general este cafeniu închis. greenland. aşezate înaintea ochilor. sub denumirea de cod se comercializează şi celelalte specii de gadidae. Codul propriu-zis sau morua (Gadus morhua). Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CODUL POLLACK (Pollachius virens) Codul este un peşte marin din fam.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. corbul de mare trăieşte în Oceanul Atlantic şi în bazinul mediteranean. extrem de rar 50 cm şi greutatea de 1 kg.

întinzându-se din dreptul operculului până aproape de baza înotătoarei caudale. cu câte 6 dinţi conici. uneori chiar în linia de spargere a valurilor pe plajă. Spatele şi capul verzui-albăstrui. ramificate de la bază ca o tufă. Se hrăneşte cu moluşte (consumă numai carnea. Coloritul este verde sau cenuşiu-verzui. cât şi pentru carnea sa foarte gustoasă. Caracteristic este hermafrodismul său periodic. Nu prezintă importanţă economică. Corpul gros în partea anterioară. DORADA (Sparus aurata) DRACUL DE MARE 42 . Reproducerea are loc către sfârşitul iernii. Abdomenul este albicios. şi cu molarii în 3 rînduri pe mandibulă şi în 4-5 rânduri pe maxilă. Pe spate şi pe laturi este pigmentat cu pete albe-spălăcite sau albe-gălbui. oval. În general preferă întinderile de nisip şi zonele bogate în vegetaţie. cu solzi subţiri. COROSBINA (Blennius sanguinolentus) Este un peşte răspândit pe coasta estică a Atlanticului şi în Marea Mediterană. Deasupra ochilor se află o pereche de tentacule mărunte. în partea anterioară. Dorada formează în tinereţe cârduri şi îşi caută hrana în apropierea malului. îngustat şi comprimat lateral în cea posterioară. potrivit de mari. Este apreciat pentru spectaculozitatea pescuitului. aceasta specie este bine reprezentată în Marea Neagră. iar pe burtă galben. are oarecum forma unui mormoloc de broască. Peşte marin. iar în Marea Neagră destul de rar. uşor curbaţi pe fiecare falcă. Are o lungime obişnuită de 25-35 (rar 50) cm. preferă apele calde.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Laturile argintii cu reflexe gălbui-aurii. Gura nu prea mare. bucăţile de cochilii le aruncă). Unica înotatoare dorsală este foarte lungă. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Denumita popular corosbină. Corpul foarte turtit lateral. Obişnuit măsoară 13-16 cm. Adulţii devin mai solitari.

buzele fiind subţiri. îi dau o înfăţişare bizară. Aripioara anală are două radii mai lungi decât la celelalte aripioare. gingirica se reproduce în mare. la temperatura apei de 13-20 °C. la întuneric. Corpul său este comprimat lateral. în sus. în apropierea ţărmului. bulbucaţi. constituind astfel o verigă între plancton şi peştii răpitori sau carnivori. Dimensiunea obişnuită este la masculi de 8-9 cm. ATENŢIE LA ŢEPII DRACULUI ! (Trachinus draco) Acest peşte trăieşte în bazinul Mării Negre. al Mării Caspice şi al Mării Azov şi este răspândit în părţile îndulcite ale acestora. care consumã cantităţi uriaşe de gingirică. sturionii şi alţii. salăul. pedunculul caudal lung şi îngust. cu umbre galbene şi albastre pe laturi. dar şi în lacurile salmastre şi dulci. iar prima este mai scurtă. GUVIDUL NEGRU (Gobius niger) 43 . Cele două aripioare dorsale sunt mai distanţate decât la ceilalţi guvizi. GUVIDUL DE NISIP (Pomatoschistus microps leopardinus) Guvidele negru trăieşte prin grotele formate de stavilopozi lângă diguri. iar la femele rar 12-13 cm. Prima înotătoare dorsală este formată din ţepi veninoşi a căror înţepătură este foarte dureroasă. iar burta albă. Culoarea predominantă a corpului este cenuşie-roşiatică. în special în lunile aprilie-mai. Capul umflat. la apă puţin adâncă. O femelă depune între 5-20 mii de icre mărunte. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Pe fundul nisipos al mării. primăvara şi vara. Se hrăneşte cu viermi. ea produce umflarea puternică a piciorului sau a mâinii înţepate. de unde pătrunde în fluvii şi lacuri. Aceasta specie este ocolită de pescari. crustacee. 5-6 cm. Este un peşte exclusiv planctonofag. cu diametrul de circa 1 mm. Peşte de cârd. fusiform. trăieşte dragonul sau dracul de mare. El are corpul alungit.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. cum sunt scrumbia de Dunăre. şi mai cu seamă cu pui de calcan. iar abdomenul are o carenă bine dezvoltată. Reproducerea se face în apele mării din vecinătatea coastelor. asemănător nisipului şi presărat cu mai multe puncte negricioase. Coloritul corpului galbencenuşiu. trăieşte atât în mare. cât şi lacurile litorale salmastre sau dulci. pui de peşte. cu bot scurt şi cu ochii mari. GINGIRICA (Clupeonella delicatula) Guvidul acesta de talie mică. Acest peşte nu depăşeşte ca lungime 30-40 cm. Ochii sunt lipsiţi de pleoape adipoase. consumând zooplancton mărunt. Gura mică are poziţia oblică. pe fundurile nisipoase.

corpul fiind presărat cu pete brune şi negricioase. stropit cu pete brune neregulate. Predomină culoarea gălbuie-întunecată. mai lat decât înalt. şi greutate de 600 g. GUVIDUL STRUNGHIL (Gobius melanostomus) Hanosul trăieşte pe fundul pietros al Mării Negre la adâncimi mai mari decât ceilalţi guvizi. Coloritul corpului este variabil. hrănindu-se cu animale de fund preferând moluştele. Pe laturi se disting 2-6 dungi transversale. Are corpul cilindric. situaţi în partea superioară a capului. În perioada de reproducere corpul masculilor se înegreşte complet. Strunghilul trăieşte în zona litorală a mării. pe fundul pietros. Creşte până la lungimea de 20-25 cm. GUVIDUL DE MARE (Gobius cephalarges) 44 . Hanosul este galben-închis sau brun pe spate şi pe laturi.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. stropite cu pete mărunte. Specie tipic marină se hrăneşte cu moluşte. gros. apropiaţi. Se hrăneşte mai ales cu crustacee şi creşte până la lungimea de 20-25 cm. Ca şi la ceilalţi guvizi înotătoarele ventrale sunt unite. neregulate. Înotătoarele sunt cenuşii. Ochii hanosului sunt mari. crustacei şi peşti mici. El este cel mai mare guvid. ajungând la lungimea de 30-35 cm. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Cel mai frecvent guvid din apele Mării Negre este strunghilul. cafenii sau negre. Faţă de ceilalţi guvizi are corpul ceva mai gros şi înalt. dispuse neregulat. stropit cu pete întunecate. puternic turtit dorso-ventral. iar colţul şi ismul operculului sunt acoperite cu solzi. evidentă. La baza primei înotătoarei dorsale se află o pată neagră. Se întâlneşte în mod excepţional în apele salmastre sau dulci. obtuz şi foarte convex. comprimat lateral şi înalt. Botul lui este scurt. La această specie pedunculul caudal este scurt. în vecinatatea ţărmului. Coloritul general este galben deschis. formând o ventuză cu care peştele se poate fixa pe stâncă. GUVIDUL HANOS (Gobius batrachocephalus) Trăieşte pe fundul pietros al Mării Negre. Este un peşte cu capul turtit dorso-ventral. cu buza superioară groasă şi lăţită lateral. iar capul mare. Operculul şi baza înotătoarei pectorale sunt neacoperite de solzi. Hanosul are o carne gustoasă. pedunculul caudal lung.

Heringii produc anumite zgomote care probabil sunt o formă de comunicare a lor. Hamsia este un planctonofag. Heringul trăieşte în bancuri mari. La temperatura de 9 °C eclozează puietul care are o dimensiune între 7 şi 9 mm şi care. consumând zooplancton. Hamsia trăieşte în cârduri masive. Fălcile sunt prevăzute cu dinţi mărunţi. întreprinzând migraţii de-a lungul mării şi pătrunzând ocazional în lacurile litorale salmastre. dar şi a delfinilor. Pe coadă se observă o formă de solzi mici. Perioada împerecherii depinde de numărul bancului şi are loc în apropiere de coastă la o adâncime de 40 . ochii mari şi gura despicată până spre uperculi. se hrăneşte cu plancton ca şi crusatecei mici. Culoarea generală a corpului este albăstrui-închisă. HAMSIA (Engraulis encrassicholus) HERINGUL (Clupea harengus) Heringul este unul dintre peştii cei mai importanţi pentru consum. a furtunarilor şi a pescăruşilor. Hamsiile constituie hrana preferată a multor peşti marini răpitori. care poate fi punctat. Deşi seamănă cu scrumbiile. melci de mare sau puiet de peşte. pe când cele pectorale sunt de culoare închisă. Spatele este de culoare cenuşie albăstruie . Specie precoce. Acest peştişor de 8-12 cm lungime şi 8-10 g greutate.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. femelele depunând icrele de culoare albă care apoi sunt fecundate de masculi în apă. uneori de zeci de mii de indivizi. cum sunt pălămida. scrumbia albastră. Icrele fecundate sunt lipicioase şi se lasă la fund unde se lipesc de pietre sau plante. Se reproduce din mai până în septembrie. iar cea a abdomenului albicioasă. aşezaţi perechi. Înotătoarele abdominale şi codale sunt aproape transparente. copepode şi chiar fitoplancton. hamsia este o verigă intermediară între fiinţele microscopice ale zooplanctonului şi peştii mari răpitori care predomină în mări şi oceane. este foarte răspândit în Marea Neagră. Lungimea minimă admisă a hamsiei ce poate fi reţinută după capturare este de 7 cm. calcanul. totuşi nu face parte din aceeaşi familie. Abdomenul este de culoare argintie. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Hamsia are corpul lat. Este un peşte cu un corp suplu alungit. Durata de viaţă este de 2-3 ani.70 m. care rareori atinge lungimea de 20 cm. Din Marea Neagră ea migrează pentru hrănire în Marea Azov. Ca şi gingirica.verzuie. fiind atraşi de 45 (Clupea pallasii) . atinge maturitatea sexuală la 11 luni. În timpul zilei rămâne în adâncime şi numai noaptea se ridică la suprafaţa apei. morunul. corpul acoperit cu solzi putând să atingă lungimea de 45 cm şi o greutate de 1 kg. Speciile mai importante sunt heringul din Atlantic (Clupea harengus) şi heringul din Pacific (Clupea pallasii).

. Faţa cu care stă culcat pe fundul apei este albă. presarată cu pete negre sau cu un desen marmorat. întregul proces fiind dirijat de ochi prin intermediul sistemului nervos. El are dentiţie puternică şi înoată cu viteză atât la suprafaţă. mai mărunţi pe cealaltă parte. iar falca superioară se prelungeşte peste cea inferioară. Ca lungime maximă atinge 30 cm. acoperind-o. stavrizi. stă culcat pe partea dreapta a corpului care a devenit partea dorsală. La acest peşte se întâlneşte frecvent fenomenul de mimetism. Lufarul este înzestrat cu atributele tipice unui răpitor. mică. LIMBA DE MARE (Solea lascaris nasuta) Lufarul este unul din cei mai lacomi şi mai de temut peşti marini răpitori. În poziţia de înot faţa dorsală este de culoare cenuşie-cafenie. aterine. cît şi la fundul apei. Culoarea corpului este cenuşie-albăstruie pe spate. culoarea corpului schimbânduse foarte uşor după culoarea fundului. el trăieşte şi în Marea Mediterană şi zona litorală a Mării Negre. lipsind butonii osoşi. obişnuit pescuindu-se exemplare de 10-20 cm.7 ani să fie apţi de reproducţie. argintie pe laturi şi burtă. Gura este terminală. Se hrăneşte înghiţind cu lăcomie din bancurile de scrumbii. Răspândit în aproape toate mările cu apă caldă. (rar 1-1. Paşcani – IAŞI 2009 lumină. ajungând la vârsta de 3 . Solzii de pe corp sunt mai aspri pe partea dorsală. Atinge dimensiuni de 30-50 cm. Din cauza formei foarte lăţite a corpului limba de mare are puţină carne. iar ca greutate 2-3 kg şi excepţional 15-20 kg. În jurul gurii se observă bine franjurile.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.50 m). urcă la suprafaţă unde se hrănesc cu plancton. etc. Limba de mare trăieşte ascunsă pe fundul de nisip al plajelor marine de unde îşi vânează hrana: insecte şi crustacee. Un hering de Atlantic poate trăi peste 20 de ani. LUFARUL (Pomatomus saltatrix) LUPUL DE MARE 46 . Are o carne foarte gustoasă. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Peşte marin de fund.

Lupul de mare are culoarea cenuşie-argintie. iar pe opercul are 2 ţepi. cu solzi potrivit de mari. Poate atinge 65 cm si 3 kg. Are o valoare gastronomică ridicată. Are radiile branhiostege. nu prea departe de ţărm. Uneori ajunge şi în Marea Neagră. fiind înrudit cu codul. în general peste 50 m. cu colţurile trecând de verticala anterioară a ochilor. la apa mai mică. cu carnea mai consistentă şi cu iz marin mai puţin pregnant. (Dicentrarchus labrax) Este un peşte răspândit aproape pe tot globul. de preferinţă în zonele îndulcite ale mării şi în cele stâncoase. Din punct de vedere calitativ cel mai recomandat este macroul de Atlantic. Trăieşte în mare. Se hrăneşte cu peşti. Se hrăneşte cu alevini şi peşti din speciile mici. iar noaptea se apropie de mal. rar fiind întâlnit în Marea Azov. Se reproduce în mai-august şi icrele sunt plutitoare. Pe opercul are o pată clară cafenie. rar atingând 1 m. crustacee şi viermi marini. În mod obişnuit are lungimea de 60-80 cm.4 m si 15 kg. Ca toate speciile de macrou este un peşte pelagic ce trăieşte în bancuri mari. MACROUL (Scomber japonicus) Este un peşte de fund ce preferă adâncimile mai mari. Linia laterală se prelungeşte şi formeaza 3 rânduri. aspri (ctenoizi) pe corp şi netezi (cicloizi) pe ceafă şi obraji. în Marea Mediterană şi în Marea Neagră. Preoperculul este zimţat pe marginea posterioară. întunecată. Se hrăneşte cu mici vietăţi marine: peştişori. crustacei sau viermi. În apele noastre marine este semnalat în dreptul lacului Razelm până aproape de Mangalia. ziua stă în apropierea fundului. în zonele tropicale şi subtropicale. alungit. unde îşi petrece ziua. Poate ajunge la 1.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. pui de cefalopode. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Este răspândit pe coasta europeană a Atlanticului. iar noaptea urcă spre suprafaţă. MERLUCIUSUL (Merluccius merlucius) 47 . Gura o are mare. iar limba cu dinţi foarte fini şi deşi. Fălcile şi cerul gurii au dinţi în perie. Corpul mai mult sau mai puţin cilindric. Se deosebeşte de celelalte varietăţi prin culoarea albastru închis a spatelui care coboară până sub burtă.

Icrele de morun sunt mai mari decât ale celorlalţi sturioni. poate depune 8. La exemplarele mai vârstnice aceste scuturi se îngroapă în piele.000 kg au aproximativ 75 de ani. capul lui este mic în raport cu corpul. La exemplarele tinere el are formă triunghiulară. alungit spre cele două extremităţi. care nu cresc. Culoarea corpului este.000 de icre. întrucât s-au pescuit exemplare de 1. este ascuţit la vârf şi acoperit cu scuturi tari. în general. cu subspecie şi în Marea Neagră. botul morunului este scurt şi moale. De altfel. fenomenul de îngropare a scuturilor în piele pe măsura înaintării în vârstă se petrece pe tot corpul morunului. Maturitatea sexuală a morunului apare la vârsta de 15-18 ani la mascul şi 16-21 de ani la femelă. MORUNUL (Huso huso) Cel mai valoros peşte al apelor noastre este morunul. El este considerat nu numai sturionul cel mai de preţ. ajunge la 30-40 cm lungime. Astfel. Acest adevarăt uriaş al apelor are corpul ca un trunchi gros. Dacă unele exemplare ajung la dimensiuni mari şi greutăţi apreciabile. Asa se explică de ce exemplarele vârstnice au pielea lipsită de scuturi. 41-52 de scuturi laterale şi 9-12 scuturi ventrale. aproape neagră.500 kg greutate şi 9 m lungime. O femelă de 100 kg. Morunul face parte din grupa peştilor care trăiesc mult.5-3 mm şi culoarea cenuşie. cenuşie. Se întâlneşte în Oceanul Atlantic şi în Marea Mediterană. având diametrul de 2. având corp alungit cu solzi mici şi netezi. gadidae (cod). Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ MERLANUL (Merlangius merlangus ) Face parte din fam.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. La exemplarele tinere se observă 11-14 scuturi dorsale. Exemplarele pescuite în mare au o culoare mai închisă. iar cea a abdomenului albă.5 m şi cântăresc 40-80 kg. în vârstă de circa 20-25 de ani. încât botul devine moale.000. Spre deosebire de ceilalţi sturioni. Este foarte apreciat pentru carnea albă şi gustoasă. exemplarele de 1. ci şi gigantul peştilor din Marea Neagră. NISETRUL 48 . exemplarele pescuite obişnuit în faţa gurilor Dunării măsoară doar 2-2.

Maturitatea sexuală apare la 8-14 ani la mascul şi la 10-20 de ani la femelă. unde se deplasează primăvara. Pălămida este un înotator foarte bun. precum şi după prezenţa a numeroşi dinţi puternici. păstruga are talia cea mai zveltă şi mai elegantă. pescuindu-se însă uneori şi exemplare de 1. unde rămân în faţa gurilor fluviului până ce ating vârsta de 2-3 ani.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. iar în apele mării consumă de preferinţă crustacee şi polichete. Rezultă deci că reproducerea nu se face în fiecare an. şi anume guvizi. iar cele din Dunãre o 49 PĂSTRUGA (Acipenser stellatus) . scobită adânc. Botul este scurt. Hrana puilor de nisetru în Dunăre o constituie crustaceele şi larvele de chironomide. Corpul. Lungimea atinge max. dispuse tot în şiruri. PĂLĂMIDA (Sarda sarda) Dintre toţi sturionii. După moarte devine neagră pe spate. zvelt la exemplarele tinere şi gros fusiform la exemplarele adulte. De asemenea. 9-14 ventrale. de icre de culoare cenuşie-negricioasă. îngroşat în partea din faţă şi îngust spre coadă. atinge lungimea de 80-120 cm şi greutatea de 12-15 kg. care formeazã scuturi rânduite astfel: 9-16 dorsale. iar cea anală de şapte pinule. după morun. iar abdomenul argintiu. rotunjit şi lat. hamsii. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ În familia sturionilor. are doi lobi lungi. un loc important. stavrizi. Peşte marin migrator. Coloraţia corpului variază după mediul în care trăieşte. O femelă de 15 kg depune până la 1 mil. printre cele cinci rânduri de scuturi puternice de pe corp. de obicei. Coloritul este. Botul este lung şi lăţit. ci la doi sau chiar la trei ani. În Dunăre urcă până dincolo de Porţile de Fier. înguste şi dispuse oblic. iar greutatea 8 kg. cu puiet de chefal şi câteodată îşi devorează puii. În stare vie ea este de un albastru închis pe spate. în timp ce nisetrul din Dunãre are o culoare galbuie. De aceea. Se mai disting 8-9 linii întunecate. Se mai recunoaşte după botul alungit şi ascuţit. Nisetrul trăieşte până la 45 de ani. 26-43 laterale. iar laturile capătă o culoare violetă deschisă sau cenuşie. fiind urmată de opt pinule. La exemplarele pescuite în mare coloritul este închis. nisetrul se aglomereazã în zonele cu midii. nisetrul întreprinde migraţii şi toamna (august-septembrie). Coloritul pălămidei este frumos. galben-cenuşiu. care cântăresc 25-60 kg. este acoperit de 5-19 plăci dorsale. nisetrul se reproduce în fluvii. După această perioadă se retrag la adâncime. Răpitor lacom şi nesaţios. Pe lângă migraţia de reproducere de primăvară. acest peşte se hrăneşte cu şprot. se află mici plăcuţe stelate. datorită valorii sale economice. 28-50 de plăci laterale şi 6-14 plăci ventrale. întrecut doar de chefal.5-2 m lungime. Înotătoarea dorsală este dublă. în martie-mai. (Acipenser guldenstaedti) Acest răpitor marin are corpul alungit. Rareori manâncă peşte. Obişnuit. Limba şi interiorul gurii sunt negre. Puii de nisetru vieţuiesc în Dunăre până în iunie-iulie când coboarã în mare. exemplarele pescuite în mare având o culoare aproape neagră. Ca şi ceilalţi sturioni are corpul acoperit cu cinci şiruri de plăci osoase. Exemplarele tinere au benzi transversale lungi. Exemplarele care migrează vara şi toamna rămân în fluvii până în primăvara următoare când se reproduc. Înotatoarea caudală. scrumbii. 85 cm. nisetrul ocupă.

Culoarea acestui peşte este albăstruie cu reflexe roşietice sau brune pe partea dorsală. Specie de talie mare. Se reproduce în iunie-iulie. altfel se pot întampla accidente grave. în Dunăre. bătăios din fire. cu o excavaţie centrală puternică.6 . Oceanul Pacific şi Oceanul Indian. cantităţile de peşte sunt foarte ridicate. Prima înotătoare dorsala este scurtă. Cu toate că la noi se întâlnesc doar sporadic exemplare ale acestei specii. de unde şi numele speciei. Femela depune până la 400 mii de icre de culoare neagră. reprezentând peste 30% din lungimea corpului. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Specie foarte plastică este prezentă în Oceanul Atlantic. Paşcani – IAŞI 2009 culoare cenuşie închisă. cu un diametru de 1. Este unul dintre cei mai temuţi peşti din mările şi oceanele lumii. Marea Azov şi Marea Caspică. Peşte marin migrator. puii se hrănesc cu larve de chironomide. de care trebuie să se ţină cont. La noi. se hrăneşte cu diverşi peşti de talie mai mică sau cu alte vieţuitoare marine. Gura este în general mare. Exemplare izolate pătrund în Marea Adriatică. Toata puterea şi îndrăzneala lui stau în maxilarul superior. Pentru reproducere migrează în fluvii. Peşte răpitor. iar caudală este constituită din doi lobi lungi. Lungimea maximă la care poate ajunge este de circa 2 m. care acţionează ca o spadă puternică şi tăioasă. păstruga trăieşte în Marea Neagră. adânc scobită şi foarte înaltă în partea anterioară şi foarte joasă în cea posterioară. unele exemplare ajung până dincolo de Porţile de Fier. mai ales guvizi. Maturitatea sexuală apare la vârsta de 3-7 ani.1. bine dezvoltaţi. Păstrugile vârstnice se hrănesc cu moluşte mici şi cu peşti. zonele unde se înmulţeşte păstruga sunt cuprinse între Giurgiu şi Brăila.8 mm. atacând chiar balenele. În Dunăre. Marea Mediterană şi exemplare răzleţe în Marea Neagră. iar în mare cu crustacee (gamaride si miside). vorace şi foarte curajos. la fel şi ventralele. poate ajunge până la 250-300 kg şi o lungime de 3-4 m. iar pigmentaţia se diluează pe părţile declive. Înotatoarea anală este concavă. PEŞTELE SPADĂ (Xiphias Gladius ) 50 . Este însă un peşte periculos pentru pescari. ajungând aproape până la nivelul cavităţilor nazale. lipsind în totalitate pe partea ventrală. iar greutatea aproape 70 kg. De regulă.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Caracteristic acestei specii o reprezintă botul foarte lung (rostul) ce depăşeşte mult restul capului. în alte ţări. exemplarele obişnuite măsurând 80-100 cm şi cântărind 5-8 kg. orizontală. când depune icre pelagice.

Ca lungime are obişnuit 60-70 cm. Are capul mare. laturile roşii-brune sau verzui. Pielea. Din această cauză înotătoarele pectorale par nişte aripi de rândunică. iar coada este prevăzută în prima ei jumătate cu ţepi veninoşi. PISICA DE MARE (Dasyatis pastinaca) În rândul peştilor marini. cu linii îndulcite. de unde i se trage şi numele. de culoare cenuşie-neagră sau verzuie-măslinie pe spate şi albicioasă pe burtă. iar ventrala şi anala sunt de un roz-deschis. RÂNDUNICA DE MARE (Trigla lucerna) 51 . este îmbrăcat în culori frumoase: spatele brun-gălbui. care îi permit să se târască pe fundul apei. dar fiind o specie rară în Marea Neagră nu prezintă importanţă economică. moluştele şi crustaceii.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Pisica de mare are o formă rombică. Înotătoarea pectorală are cele trei radii ventrale libere. Coloritul viu si atrăgător situează rândunica de mare în rândul celor mai frumoşi peşti din Marea Neagră. lipsită de solzi. acoperit cu solzi mici. iar abdomenul alb-gălbui. Ea ajunge până la lungimea de 66 cm şi greutatea de 3 kg. care prezintã o seamă de curiozităţi. pectorala violetă cu pete roşcate la exterior şi verzuie sau albastre în interior. putând atinge chiar 2 metri şi o greutate de 616 kg. cu proprietăţi antirahitice. este netedă. Hrana ei o formează peştii. Din ficatul de pisică de mare se obţine ulei cu un bogat conţinut de vitamine. ochii mari şi bulbucaţi. La ţărmul mării pescarii o întâlnesc des când apa începe să se încălzească. intră şi rândunica de mare. Rândunica de mare are aripioarele viu colorate cu diferite nuanţe: dorsala este roşie-brună sau roză. Corpul. iar corpul este butucănos în partea anterioară şi subţire spre coadă. atât ca înfăţisare. asemenea unor gheare îndoite. cât şi ca obiceiuri. Are o carne foarte gustoasă.

femelele şi puii se apropie de ţărm. reproducându-se în fluviu sau lac. şi greutatea de 50 g. rizeafca nu se îngraşă ca scrumbia de Dunăre. ea nu depăşeşte talia de 20 cm. iar dinţii puţin dezvoltaţi. constituie baza preparării uleiului de peşte medicinal. la peste 20 km depărtare de ţărm. Maturitatea sexuală apare la masculi după ce împlinesc 2 ani. ventral albicios.Spre toamnă se retrage în mare. Specie ovo-vivipară (aplacentar) cu fecundaţie internă. dar este aspră şi lipsită de grăsimi. mai întâi adulţii şi apoi puii. cu greutatea de 9 . Pe partea ventrală rechinul are culoarea alb-gălbuie. cu dinţi ascuţiţi. aterine.30 m adâncime. ce abundă în grăsime. Fantele branhiale sunt pe laturile corpului. Nu are aripioară anală. barbuni. migrând în cârduri. rizeafca este cea mai mică specie dintre scrumbiile de Dunăre. Gura transversală. Specie migratoare. Acest duşman al cârdurilor de hamsii. În coloraţia corpului predomină nuanţa cenuşiu-albăstruie. În timpul migraţiei de primavară pentru reproducere. guvizii. Este singura specie de rechin care trăieşte în Marea Neagră. RIZEAFCA (Alosa caspia nordmanni) 52 . fiind pigmentat pe spate şi pe laturi cu un număr neregulat de pete albăstrui şi albe. iar femelele la 3 ani. Exemplarele tinere de scrumbii de Dunăre se confundă adesea cu rizeafca. Se hrănesc cu scrumbii albastre. când au lungimea de 12 cm. rotunde. Mai târziu devine răpitoare. intră în Dunăre şi în Lacul Razelm primavara de timpuriu. Se întâlneşte pe toată platforma continentală. RECHINUL DE MAREA NEAGRĂ (Squalus acanthias) Relict ponto-caspic. Dorsal cenuşiu. cu pete albe. stavrizi. când măsoară 15 cm. aşezaţi pe mai multe rânduri de maxilare. atacând hamsiile. fiind pescuite şi înregistrate ca atare. Utilizarea ficatului. inferioară. Masculii trăiesc mai mult în larg.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. scrumbiilor albastre şi al altor peşti marini este un solitar convins. Are corpul relativ mai înalt şi mai comprimat lateral decât celelalte scrumbii albe. hamsii. al guvizilor.12 kg şi corp fusiform. Este o specie relativ mică 90-170 cm. Până la vârsta de 3 ani se hrăneşte cu larve de insecte şi cu crustacee mici. guvizi. masculii rămân în larg la 3 . rechinul din Marea Neagră este de talie mică în comparaţie cu rechinii oceanici. Ochii sunt relativ mari. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Numit popular câine de mare. Se reproduc în ianuare-martie. caudala heterocercă epibatică. bogat în vitamina A. mai mult sau mai puţin bine individualizate. obişnuit deasupra fundurilor mâloase. Pedunculul caudal este puternic dezvoltat. obleţii etc.5 km de coastă şi la 20 . Vara. unde se hrăneşte.. Carnea de rechin se consumă. cu 2 dorsale precedate de un spin.

eurihalină. scorpia de mare este un peşte gheboşat. Această specie este ocolită de pescari. Spatele îl are cenuşiu-verzui sau albăstrui închis. Este un peşte răpitor. abdomenul cu muchie evidentă . Depune icrele în serii. Către ţărmul românesc vine prin martie din sud-vestul Mării Negre. urcând până la Porţile de Fier. de unde intră apoi în Dunăre.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. din cauză că are proprietatea de a-şi schimba culoarea (mimetism). Capul este aproape negru. gregară. şi are aproximativ 50-60 grame. acoperit cu plăcuţe osoase pe cap. corpul înalt. bine distincte pe toate înotătoarele. care reprezintă temute arme de atac. foarte rar 30 cm. SARDINA (Sardina pilchardus) (Scropena scrofa) De talie mică. Obişnuit are lungimea de 22 cm. 15-20 cm. Se pescuieşte primăvara pe fluviu cu setci fixe şi în derivă cu plasele. Corpul său cafeniu pare stropit cu puncte negre. ATENŢIE LA ŢEPII SCORPIEI ! SCORPIA DE MARE (Scorpaena porcus) 53 . comprimat lateral. Până la 3 ani se hrăneşte exclusiv cu larve de insecte (chironomide) şi crustacei . Coloritul scorpiei de mare este variat. Are ochiul egal cu lungimea botului şi dinţii îi are mai puţin dezvoltaţi decât la celelelte scrumbii. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Sardina trăieşte în mare. hrănindu-se în special cu gingirică şi hamsii. pendunculul caudal îl are scurt. Ţepii înotătoarelor sunt alimentaţi de secreţia unor glande veninoase. fiind o specie pelagică. iar prin august majoritatea adulţilor se reîntorc în mare. Are o pată neagră postoperculară urmată de 3-4 pete mai deschise. în mai şi iunie. Pe flancuri şi spre abdomen este alb-argintie.

întreprinzând migraţii de la adâncime spre mal. Frumos învesmântat. La acest peşte aripioara dorsală. Corpul lui este alungit. aceste călătorii sunt fără întoarcere. Bărbătuşul are lungimea de 10-19 cm. cea anală mai scurtă. deoarece cade pradă stavridului. obişnuit pescuindu-se exemplare mult mai mici. în Oceanul Atlantic şi în Marea Neagră. fapt pentru care unele popoare l-au denumit astfel. în mod deosebit. este mai lungă. De multe ori. cu dungi şi pete neregulate albăstrui. înotătoarea dorsală fiind mai lungă. pe când femela de 5-15 cm. unde se află locurile de reproducere. iar fălcile se pot prelungi formând un fel de tub. cu pigmentaţie mai puternică. îl apropie de caras.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. În general are o coloraţie frumoasă. Acest caracter se evidenţiază. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Smaridul este un peştişor care trăieşte în Marea Mediterană. Câteva dungi transversale brăzdează fondul argintiu. comprimat lateral. el consumă o hrană variată. Fără să fie pretenţios. SMARIDUL (Maena smaris) Sparosul este un peşte marin al cărui corp înalt.. SPAROSUL / CARASUL DE MARE (Sargus annularis) 54 . are o culoare dorsală aurie şi argintie pe laturile corpului şi pe abdomen. iar în apele Mediteranei în aprilie-mai.. care de obicei are loc în lunile mai-iunie. de la alge până la icrele bentonice. Se reproduce în intervalul iunie-august şi în Marea Neagră deşi migrează din Marea Mediterană unde este mai frecvent. având primele radii aspre şi tari. corpul este de culoare cenuşie-cafenie. şi care se caracterizează printr-un puternic dimorfism sexual. ca şi cea anală. Masculii se deosebesc de femele şi printr-un colorit mai viu. în timpul reproducerii. Acoperit deopotrivă pe corp şi pe cap de solzi. Petele se întâlnesc şi pe înotătoarele neperechi. el nu depăşeşte lungimea de 22 cm.

Deşi omnivor. viermi de polychaete şi mici peşti. iar greutatea poate atinge 2 kg. dorsale 9-16. însă turtit lateral şi după linia laterală curbă. ŞIPUL (Acipenser sturio) ŞPROTUL 55 . laterale 24-39 pe fiecare parte. Se hrănesc cu moluşte. dar fără să o atingă. Spatele este albastru spre mov cu nuanţe galbene. aterina. Botul este moderat cu vârf îngust şi alungit. De obicei sunt solitari şi în ultimii ani sunt rari. axiale 9-14 pe fiecare parte. când depune un număr mare de icre. Specie pe cale de dispariţie din cauza braconajului şi a degradării habitatului. STAVRIDUL (Trachurus trachurus mediterraneus ) Prezintă 30-44 radii dorsale. Este răspândit în Atlanticul de Est. cu extremităţile mai deschise la culoare cu nuanţe argintii. Coloritul corpului este frumos: verzui pe spate şi argintiu. Se recunoaşte uşor datorită corpului fusiform. Maroc. O specie cu o viaţă lungă şi o viteză de creştere foarte mică.000 . Icrele se depun în nisip sau pe pietriş în lunile aprilie-mai. în partea posterioară a corpului.400. Adulţii intră pe cursul râurilor pentru reproducere. cu irizaţii albastre-violete. Buza inferioară este întreruptă la centru. El întreprinde călătorii la suprafaţa apei. gingirica. Pot exista hibrizi cu nisetrul. plăci dorsale 10-15. Depune icre la adâncimi de 2-10 m. precum şi a obstacolelor fizice în momentul migrării. cu linii dense din plăci mici rombice între rândurile dorsale şi laterale. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Unul dintre cei mai răspândiţi şi mai frumoşi peşti pelagici din Marea Neagră este stavridul. Mustăţile sunt dispuse între vârful botului şi gură. de dimensiuni foarte mici. Lungimea lui ajunge până la 50 cm. pe laturi şi pe abdomen. se pescuiesc exemplare de 15-20 cm. Poate atinge 5-6 cm şi poate trăi până la 100 de ani. Femelele depun 800.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. coastele nordice ale Marii Mediteraneene şi Mării Negre. o data la 14 ani. Obişnuit. populaţia minimă se dublează aprox. Stavridul se reproduce în lunile iunie-iulie. Nordul Norvegiei. formează o creasta ascuţită. crustacee. Cinci rânduri de scuturi. preferă puii de peşte şi peştii mici. Caracteristic la el este prezenţa unei pete negre pe colţul de sus al operculului. acoperită cu mici plăcuţe care. ca hamsia. greutate. burta albă.2.000 icre cenuşii care se lipesc de pietre. lungime şi 40 gr. placi laterale 29-35. bine reprezentat în toate mările şi oceanele de pe glob. Peştii tineri se găsesc atât în estuare cât şi în mare. Devine adult sexual la vârsta de 7-9 ani. Elasticitate şi mobilitate foarte mică. Marea Nordului şi Marea Baltică.

De obicei. Şprotul trăieşte în cârduri mari. 8-10 kg. având lungimea de 80-100 cm. ascuţit la ambele capete. Aral. putând atinge 5 m. cu pinule galbene mărginite cu negru. Are un ritm încet de creştere. Mustăţile sunt prevăzute cu franjuri mici. Exemplarele pescuite în Dunăre cântăresc de obicei. Tonul are corpul mare. el putându-se înmulţi şi în Marea Neagră. Răpitor prin excelenţă. are o carenă ascutiţă prevăzută cu 29-33 de solzi. Viza are botul triunghiular. ceea ce face ca temperatura corpului să fie în strânsă dependenţă de temperatura apei. buza de jos este întreruptă la mijloc. Reproducerea tonului are loc în intervalele mai-iulie. laturile şi abdomenul fiind cenuşii cu pete argintii. ascuţit şi tare în tot timpul vieţii. Spre deosebire de ceilalţi sturioni. Azov. Deasupra pielii sunt dispuşi solzii. 56 VIZA (Acipenser nudiventris) . porneşte la vânătoare în cârduri mici. în fluviile şi râurile care se varsă în ele. atacând cârdurile de peşti pelagici. mult mai comprimat. Culoarea generală a corpului este albăstruie-închisă. gura mică şi aripioara dorsală împinspă mai înapoi. iar aripioarele albăstrui. femelele depunând 500-2000 de icre. lufari. Pielea lui este groasă. sardele etc. iar greutatea de 9 g. caudală este larg desfăcută în doi lobi lungi. Ultimele două radii ale analei nu sunt alungite ca la gingirică. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Este un clupeid mic. Maturitatea sexuală apare la vârsta de 3-7 ani la masculi şi la 5-10 ani la femele. care îmbracă şi apară întregul corp.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Mărimea lui obişnuită este de 8-11 cm. Asemenea exemplare se întâlnesc foarte rar. Varietatea de şprot din Marea Neagră se caracterizează prin forma mai înaltă a corpului. TONUL (Thunnus thynnus) Această specie de sturion trăieşte în partea îndulcită a mărilor Neagră. Primul scut dorsal este mare şi puternic. gros. Aripioara dorsală este dublă. Marea Mediterană şi Marea Neagră. încât la vârsta de 5 ani abia măsoară 13 cm. El este un înotator pelagic foarte bun. urmată. ca şi cea anală. de nouă pinule. puternic vascularizată. se hrăneşte cu scrumbii albastre. El are forma unui fus gros. răspândit sub formă de diferite subspecii locale în Oceanul Atlantic. fiindcã de cele mai multe ori mor înainte de a împlini 4 ani. lungime şi 500-600 kg. Pe corp are 11-16 scuturi dorsale. greutate. fără să pătrundă în râuri şi lacuri. La vârsta de 1 an sprotul se reproduce. Caspică. Viza ajunge până la 2 m lungime şi 50 kg greutate. Abdomenul. cu capul ca de delfin şi cu ochii ca de viţel. 52-74 laterale şi 11-17 ventrale. unde vine din Marea Mediterană. întreprinzând migraţii de-a lungul litoralului. (Sprattus sprattus) Dintre cei mai valoroşi peşti ai mărilor şi oceanelor face parte şi tonul. care trăieşte şi în Marea Neagră.

printr-o seamă de excrescenţe ţepoase. Denumirea se datorează poate şi faptului că foloseşte adesea anumite vicleşuguri în urmărirea prăzii -peştisori şi crustacee. vecin vremelnic al morunului. Zărganul oferă posibilitatea de a fi pescuit fără cârlig. din cârdurile de hamsii. de culoarea mediului înconjurător. zvelt. Coloritul este verzui-albăstrui pe spate. Botul este şi el mai lung. în bazinul mediteranean. iar femelele de 1. a căror incubaţie. la o adâncime care nu depăşeşte 70 m. aterine şi pui de chefal. în Marea Neagră şi în partea de vest a Mării Baltice. VULPEA DE MARE (Raja clavata) În apele Mării Negre care scaldă litoralul nostru. Hrana şi-o adună de la suprafaţa apei. foarte subţire şi aproape cilindric. dispuşi pe partea ventrală sunt destul de mari.ştiucă de mare" vădeşte asemănarea lui cu ştiuca. până la ecloziunea puilor. mai ascuţite pe spate şi mai tocite pe burtă. Este răspândită în Oceanul Atlantic. femela depunând 3000 . pe fundurile nisipoase ale mării. trăieşte zărganul. Oasele sunt verzi. Masculul are lungimea de 70 cm. Ochii. trăind până la adâncimea de 25-45 m. în mod obişnuit asemănătoare nisipului. Denumirea populara de . argintiu pe laturi şi pe burtă. Spre dosebire de aceasta. cu numeroase pigmentaţii. ca de altfel în întreaga zonă de coastă a Mării Negre şi Mării Azov.. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Trăieşte alături de calcan. Ea se caracterizează. Coada este prevăzută şi ea cu ţepi. O femelă depune 6-10 ouă mari. Carnea acestui peste nu se consumă la noi. ci numai cu ajutorul unor ciucuri din fire de mătase roşie prinşi de o strună de care se agaţă lesne. greutatea lor variind între 5 şi 8 kg. cu falca inferioară proieminentă şi fără dinţi. Vulpea de mare are corpul în foră de romb. ca şi alti peşti de pe fundurile nisipoase. care se găsesc numai pe falca superioară.5 m. ZĂRGANUL (Belone belone) 57 . are corpul lung. Vulpea de mare se apropie de ţărmul românesc al Mării Negre primavara şi la începutul verii. Se reproduce din aprilie până în septembrie.4000 de icre.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. durează 4-5 luni.

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 58 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->