ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------------------

PEŞTI

1

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

_________________________ 2009 SUPRACLASA PISCES

Caractere generale Peştii sunt vertebrate exclusiv acvatice şi se caracterizează prin corp cu forma hidrodinamică acoperit cu solzi de origine dermică. Scheletul lor este cartilaginos sau osos. Se deplasează cu ajutorul înotătoarelor perechi şi neperechi. Înotătoarele perechi (patru) sunt două pectorale şi două ventrale, iar cele neperechi (în număr variabil) pot fi 1–3 dorsale, 1–2 anale şi înotătoarea codală. Circulaţia sângelui este închisă, simplă, inima este alcătuită din două camere: un atriu şi un ventricul. Temperatura corpului este variabilă (poichilotermie). Respiraţia este branhială. Reproducerea este sexuată. Are loc în mediul acvatic, iar fecundaţia este, la majoritatea speciilor, externă. Peştii se clasifică în două clase: clasa peştilor cartilaginoşi şi clasa peştilor osoşi. CLASA PEŞTILOR CARTILAGINOŞI Cuprinde peşti cu schelet cartilaginos şi cu corpul acoperit cu solzi placoizi. Gura aşezată ventral sub bot (gură subterminală) are numeroşi dinţi. Înotătoarea codală are lobul superior mai mare (heterocercă). Au 5–7 perechi de branhii aşezate în pungi branhiale care comunică cu exteriorul prin fante branhiale. Le lipseşte vezica înotătoare. Trăiesc în apele mărilor şi oceanelor. Majoritatea sunt răpitori, cunoscuţi sub numele de rechini selacieni: rechinul albastru, rechinul alb, rechinul ciocan, câinele de mare (lung de 1,5 m prezent şi în Marea Neagră), peştele ferăstrău, rechinul balenă (lung de peste 15 m), etc. O parte din speciile de peşti cartilaginoşi sunt bentonice (bentos = zona de fund a mărilor) şi au corpul puternic turtit dorso-ventral, cu înotătoarele pectorale mult întinse pe laturile corpului: vulpea de mare, pisica de mare, torpila electrică (prezentă şi în Marea Mediterană) cu organe electrice ce produc descărcări de 70–80 V, cu rol în aparare. CLASA PEŞTILOR OSOŞI

2

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

Cuprinde peşti cu scheletul parţial sau total osificat, cu corpul acoperit cu solzi osoşi. Branhiile sunt aşezate în două camere branhiale, plasate de o parte şi de alta a capului şi acoperite de câte un opercul. La majoritatea speciilor există vezica înotătoare. Sunt cei mai numeroşi dintre peşti. Populează atât apele marine şi oceanice, cât şi cele dulci. Peştii osoşi actuali sunt grupaţi în mai multe unităţi sistematice: - acipenseride (morunul, nisetrul, păstruga, cega, viza, şipul, etc.) - teleosteeni (scrumbia, somnul, zărganul, ştiuca, anghila, acul-de-mare, plătica, crapul, - crosopterigieni (latimeria) CUPRINS
PEŞTI DE APĂ DULCE Amurul …………………………………………………1 Aspretele ……………………………………………….1 Avatul …………………………………………………..2 Babuşca de Dunăre …………………………………... 2 Batca …………………………………………………….3 Beldiţa …………………………………………………..3 Bibanul …………………………………………………4 Bibanul soare …………………………………………. 4 Boarţa …………………………………………………...5 Boişteanul ……………………………………………...5 Caracuda ……………………………………………….6 Carasul …………………………………………………6 Chişcarul ……………………………………………….7 Cleanul …………………………………………………8 Cosacul …………………………………………………8 Crapul ………………………………………………….9 Crapul oglindă ……………………………………….10 Fitofagul ………………………………………………10 Fusarul ………………………………………………...11 Gambuzia ……………………………………………..11 Ghiborţul ……………………………………………...12 Grindelul ……………………………………………...13 Linul …………………………………………………...13 Lipanul ………………………………………………..14 Lostriţa ………………………………………………..14 Mihalţul ……………………………………………….15 Morunaşul …………………………………………….15 Mreana ………………………………………………..16 Murgoiul bălţat ………………………………………16 Nisiparniţa ……………………………………………17 Novacul ……………………………………………….17 Obletele ……………………………………………….18 Pangasiusul …………………………………………..18 Păstrăvul curcubeu ………………………………….18 Păstrăvul de lac ………………………………………19 Păstrăvul fântănel …………………………………...20 Păstrăvul indigen …………………………………….20 Plătica …………………………………………………21 Poliodonul ……………………………………………21 Porsuşorul ……………………………………………22 Roşioara ………………………………………………22 Săbiţa ………………………………………………….23 Scobarul ……………………………………………….23 Scrumbia de Dunăre …………………………………24 Somnul ………………………………………………..24 Somnul pitic …………………………………………..25 Somnul negru ………………………………………...25 Şalăul ………………………………………………….26 Ştiuca ………………………………………………….26 Ţiparul ………………………………………………...27 Zglavoaca ……………………………………………..28 Zvârluga ………………………………………………28

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

cambula,

pestele-luna)

- dipnoi (neoceratod, lepidosiren si protopter.)

PEŞTI DE APĂ SĂRATĂ Aterina ..................................................................... ......29 Bacaliarul ................................................................. .....29 Barbunul .................................................................. ......29 Bibanul de mare ...........................................................30 Boul de mare ................................................................30 Calcanul ................................................................... .....31 Cambula .................................................................. ......31 Cega ........................................................................ .......32 Chefalul mare ...............................................................32 Chefalul auriu ..............................................................32 Chefalul mic .................................................................33

3

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Cocoşelul de Merluciusul .............................................................. mare .......................................................33 .....41 Codul de Merlanul ................................................................... Pacific ...........................................................33 .....41 Codul de Morunul .................................................................... Atlantic .........................................................34 ....41 Codul negru de Nisetrul .................................................................... Alaska ...............................................34 .....42 Codul Pălămida .................................................................. Eglefin ...............................................................34 .....42 Codul Păstruga .................................................................. Pollack ...............................................................34 ......43 Codul Peştele Leng ...................................................................35 spadă ................................................................43 Corbul de Pisica de mare ............................................................35 mare ..............................................................44 Corosbina ................................................................. Rândunica de .....35 mare .....................................................44 Dorada ..................................................................... Rechinul de Marea ......36 Neagră ........................................45 Dracul de Rizeafca ................................................................... mare .............................................................36 ......45 Gingirica .................................................................. Sardina .................................................................... ......36 ......46 Guvidul de Scorpia de nisip ..........................................................37 mare ...........................................................46 Guvidul Smaridul .................................................................. negru ..............................................................37 .....47 Guvidul Sparosul ................................................................... strunghil ........................................................37 .....47 Guvidul Stavridul .................................................................. hanos ..............................................................38 .....47 Guvidul de Şipul ......................................................................... mare ..........................................................38 .....48 Hamsia ..................................................................... Şprotul ..................................................................... .....38 .....48 Heringul ................................................................... Tonul ........................................................................ .....39 .....49 Limba de Viza .......................................................................... mare .............................................................39 ......49 Lufarul ..................................................................... Vulpea de ......40 mare ............................................................50 Lupul de Zărganul .................................................................. mare ..............................................................40 ......50 Macroul .................................................................... .....41

PEŞTI DE APĂ DULCE

4

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

AMURUL (Ctenopharyngodon idella)
Denumire populară: ten, crap chinezesc. Este una dintre speciile de crap cele mai spectaculoase care trăiesc în ţara noastră, având preferinţe alimentare de natură predominant vegetală. Corpul său zvelt şi fusiform este acoperit în întregime de solzi mari, de culoare gri argintie, cu nuanţe închise pe spate. Exemplarele mari ating uzual 30 kg şi peste 130 cm lungime. Aceştia sunt nişte peşti deosebit de vioi, iar când sunt capturaţi opun o mare rezistenţă, în timpul drilului. Se hrăneşte cu vegetaţie submersă, alge şi stuf. Originar din China, din bazinul fluviului Amur, a fost introdus în apele române în ultima jumatate de secol. Deşi este numit ,,crap chinezesc’’ el este mai apropiat filogenetic de clean decât de crap. A fost introdus în piscicultura ca sursa de proteină; practic este o maşină de transformat algele, brădişul şi stuful în proteină animală. Creşte foarte repede, iar carnea sa este destul de apreciată pe piaţa de peşte.

ASPRETELE (Romanichthys valsanicola)
Denumire populară: poprete sau sforete. Este singurul peşte a cărui denumire internaţională este cea în limba română: asprete. Răspândire: În apele ţării noastre şi anume în râul Vâlsan, care izvorăşte din Munţii Făgăraş, afluent stâng al râului Argeş şi în Râul Doamnei. A fost descoperit abia în august 1956! Are aspect general asemănător cu zglăvoaca, corpul alungit şi comprimat lateral în regiunea posterioară şi îmbrăcat în solzi ctenoizi. Capul mare, turtit dorso-ventral; osul preopercular neted; nările mari, în formă de pâlnii,; gura terminală şi protractilă; ochii mari şi apropiaţi între ei. Linia laterală completă, prelungită până la baza cozii. Distanţa între cele 2 dorsale este mică. Dorsala a doua este mult mai lungă decât prima. Coloraţia este cafenie, cenuşie cu aspect slab marmorat. Trăieşte pe fundul apelor de munte, pe sub pietrele mari din mijlocul râului acolo unde curentul este puternic. 5

Valoare gastronomică: Carne fină. imediat după dezgheţul apelor. vânător. Dimensiunea minimă legală: 30 cm. femelele depunând icrele pe funduri pietroase şi nisipoase. Specie ocrotita de lege! ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Denumire populară: avat. Greutate: 4 .după unele estimări . în gârlele şi bălţile limitrofe Dunării. făt. preferă fundurile pietroase. Lungime: 50 . gustoasă. Bega. Bega. în brăţele închise ale Siretului). îi plac apele clare şi repezi. Trăieşte singuratic în curent puternic. boulean. însă cu oase multe. butoi. însă urcă şi până în regiunea desişurilor. făcând-o să se camufleze bine în zona de habitaţie. Răspândire în România: În Dunăre. Prut. porcuşori.Se hrăneşte cu peşti de talie mică.7 kg (excepţional 15 kg) Mod de viaţă: trăieşte în toate râurile de ses. scoici şi melci de apă. dar îl întâlnim şi în lacurile şi bălţile adânci. în lacuri. Olt. în ape curgătoare şi stătătoare. dar preferă obletele. A fost contemporan cu ultimii dinozauri. pe care-i atacă prin lovituri de coadă. urcând până în regiunea dealurilor. Are corpul înalt. întunecată pe spate şi reflexe mimetice albăstrui sau verzui. cleni. iar in momentul de faţă există pericolul dispariţiei sale. hanţ. unde se întâlnesşte mai ales în cursul inferior şi foarte rar în Prut. Tisa. Paşcani – IAŞI 2009 Aspretele este o fosilă vie şi este cel mai rar peşte din Europa. Culoarea corpului este asemănătoare mediului în care trăieşte. este rară în râuri (Mureş. are o vechime de peste 65 de milioane de ani. AVATUL (Aspius aspius) Trăieşte în ape stătătoare şi poate fi găsită pe un areal imens de iazuri şi bălţi şi în mai toate lacurile noastre cu fundul nisipos-mâlos şi vegetaţie abundentă.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. aripioarele ventrale în dreptul aripii dorsale. Criş. Se reproduce în martie-aprilie.chiar din lume. Răspândire pe glob: Centrul şi estul Europei. apoi îi înghite. Cerna. ameţindu-i. Timiş. şi . aun. Cât este mic se hrăneşte cu zooplancton.60 cm (excepţional 1m). La noi este răspândită în Dunăre şi în bălţile ei. vulcan. Timiş. vrespe. Are burta albă şi lateralele gălbui-argintii 6 BABUŞCA DE DUNĂRE (Rutilus rutilus) . Benelux. gura puţin înclinată. în special la răsărit şi la apus. în curent repede. Vânează aproape numai la suprafaţă şi numai ziua. bălţi şi iazuri. peşte lup. cu fundul nisipos şi pietros. iar ca adult cu obleţi. Someş.

moluşte şi crustacee mici. roşioara. Dimensiunea minima legala: 15 cm. prin talia mică şi solzii puţin mai mari. uneori şi cu propria progenitură.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. căutând fundurile nisipoase. Localizare: bălţi din lunca inundată a Dunării. iazuri. Dă numeroşi hibrizi cu plătica. Preferă apele închise (bălţi. Este un peşte de fund. Oltului. unde femelele depun icrele pe vegetaţia submersă. obletele. Argeşului. Dimensiune minima legală: 15 cm. greutatea 100-200 g. în perioada reproducerii au pe corp şi pe înotătoare tuberculi albi. Siretului.Se pescuieşte aproape de maluri. lacuri). Ialomiţei. spatele albăstrui. Caracteristici: aripioara anală este scurtă şi roşie. în ape adânci cu fundul mâlos sau nisipos. 7 . larve. Traieste in toate apele care alcatuiesc bazinulul Marii Negre. Se poate găsi şi în bălţi. iar vara în ape limpezi pe fundul acestora. lateralele argintii-cenuşii. limpezi si cu cursul relativ rapid din Europa. se hrăneşte cu seminţe. Se hrăneşte cu larve de insecte. Masculii. insecte de apă. crustacei mărunţi. lacuri. abdomen alb strălucitor. Paşcani – IAŞI 2009 ce vin în contrast cu aripioarele care bat în portocaliu. primavara şi toamna între ape. batca. heleştee. deosebindu-se prin forma şi culoarea aripioarei anale. viu colorată. Masculii sunt mai mici decât femelele. Se reproduce în aprilie-mai. iazuri. trecând din râuri în bălţi. Dimensiunile acestui peşte sunt de 20-25 cm. din nordul Alpilor si pana in Marea Nordului si Marea Baltica. BATCA (Blicca bjoerkna) BELDIŢA (Alburnoides bipunctatus) Acest peste mic poate fi gasit pretutindeni in raurile reci. însă hrana principală este mătasea broaştei. plante acvatice. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Este un peşte asemănător plăticii. viermuşi roşii de mâl şi resturi vegetale. pe Crişuri şi Someş. cursul inferior al Prutului. Ochii au în partea de sus marginile cărămiziigălbui bordate de o porţiune roşie. heleştee sau gârle şi canale de campie. lângă stuf şi papură.

cu putine oase. Beldita traieste in carduri. incepand din zona unde traieste scobarul. iar celelalte sunt rosii. 8 . mai reci si cu adancimi medii. chiar si proprii sai pui. ghebus.60 cm) Greutate: 200 . Consuma de obicei hrana de origine animala. cu debit insuficient si neuniform. melci minusculi. Dimensiunea minima legala: 20 cm. iar cei mai batrani vaneaza spre fund unde traiesc solitari.500 g (exceptional 2 . Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit. Cei mai mici vaneaza in bancuri intre ape. insa traieste si in rauri. costrus. sudul Italiei precum si vestul peninsulei Balcanice. solzii marunti. bonduras. Dificil de curatat de solzi (prin oparire. zbors. pestisori. Se hraneste cu insecte. ghiban. incepand cu zona pastravului si pana la cea a scobarului si a mrenei. bogate in oxigen dizolvat. Lungime: 30 . bosman. burta fiind cenusiu alburie. pana la Marea Neagra. melci. Corpul prezinta intre cinci si noua dungi verticale mai inchise ce coboara de pe spate spre burta. copaci.5 kg) Aspect: Corp robust. vermusi. pe care o gaseste la fundul raului. ca de exemplu rame mici. Dinti marunti si ascutiti pe ambele maxilare. prajire). de obicei in imediata apropiere a fundului apei. cu o lungime medie de 9-10 cm (rar peste 14-15 cm) si greutatea medie de 10-12 g (exemplarele mai mari de 35 g sunt exceptii). Se consuma fileuri prajite sau peste intreg saramura. insecte acvatice si larvele acestora. Este un peste lacom si prefera hrana vie. asprisor. baboi. recurgand doar foarte rar la hrana de natura vegetala. beldita se gaseste in toate raurile mai mari. Nu patrunde pana pe cursurile superioare ale paraielor de munte. sau chiar galbena. In general acesta sta la loc de panda radacini. icrele altor pesti. Spatiul sau de viata il constituie raurile. gustoasa. Mod de viata: Traieste in apele dulci ca si in cele salmastre. Raspandire in Romania: In toate apele. asprii si bine inplantati in tegument. si de aceea il vom gasi mai mult in lacuri si balti. Este un peste care inoata rapid. Prefera apele limpezi cu fundul acopreit de vegetatie. vioi. Da gust bun ciorbei de peste. Inotatoarele ventrale sunt galbui. lin curgatoare. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ In Romania. Greciei. Bibanul prezinta tepi pe placile operculelor si pe dorsala anterioara. unde albia este acoperita de pietre si nisip. pe flancuri este verde cu reflexe aramii. Valoare gastronomica: Carne este alba. ochiurile din stuf etc.35 cm (exeptional 50 . bubuioc. Beldita este un peste de talie mica. larve. rame. picioare de pod. Acesta se hraneste tot timpul anului .ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Ii plac apele limpezi. in Asia de nord. BIBANUL (Perca fluviatilis) Denumire populara: biban. Pe spate are culoare verde-cenusiu ajuncand spre un verde-negricios. Raspandire pe glob: In toate apele europene cu exceptia Portugaliei.

biban-soare. regina.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Valoare gastronomica: Carnea este buna mai ales la exemplarele mari. larve. Lungime: 12 . burta fiind liliachie. Da gust bun ciorbei de peste. Prezenta nedorita fiind daunator altor specii. a fost adus in Europa in sec XIX. cu o dunga verzuie inspre coada. insecte. in mod sportiv. cu solzi colorati frumos verde-oliv. sorel. BOARŢA (Rhodeus sericeus amarus) Peste cu corpul latit.150 g Aspect: Corpul este oval. plat. avand aripioarele rosii. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ BIBANUL-SOARE (Lepomis eupomotis gibbosus) Denumire populara: regina baltii. cu pete brune si albastre. Mod de viata: Ii plac locurile cu stuf alge si alte plante acvatice pe unde pestii isi depun icrele cu care acesta se hraneste. 9 . raspandindu-se pe intreg continentul. traieste in santuri cu multa vegetatie. Cu o lungime de 6-8 cm. tub cu ajutorul caruia depune icrele in scoicile de pe fundul apei. Raspandire pe glob: Originar din America de Nord. iazuri. Se hraneste cu: icrele de peste. Raspandire in Romania: In toate apele dulci. Masculul se deosebeste prin culori aprinse si diverse. prezinta o linie mijlocie intrerupta. Nu exista restrictii privind dimensiunea capturii. Coloritul acestui peste devine frumos in timpul depunerii icrelor când. rauri. helestee.15 cm Greutate: 100 . alevinii altor pesti. ar trebui eliberat. lacuri. Femela are o prelungire de forma unui viermisor inaintea analei.

cu care se aseamana foarte bine.40 cm). unde cauta vietuitoare mici si resturi organice. lunita. laturile mai deschise spre burta care este de culoare galbenrosiatica. cu exceptia celor de munte.5 kg). cu dimensiuni cuprinse intre 15-20 cm (exceptional 35 . fiind un peste foarte lenes. de laturile deschise. Irizatiile laterale bat spre albastru-verde sidefat. CARACUDA (Carassius carassius) Denumire populara: caras. Are simturile foarte dezvoltate. Boisteanul traieste in mal. întâlnind rar şi exemplare ce pot ajunge la 15 cm. Se hraneste cu: larve. cu pete asemanatoare bibanului. Dimensiunea minima legala: 17 cm. 10 . carasita. gurgusel. in locuri cu ape domoale. crap de balta. Mod de viata: Traieste in apele statatoare. Este un peste foarte putin pretentios. la adincime. In comparatie cu carasul. botul este rotunjit si solzii marunti.10 cm.Coloritul specific demarca spinarea verde bruna. boisteanul se diferentiaza prin forma corpului care este cilindric. este caracterizat de faptul ca nu paraseste zona in care sta. mamaliga. Dimensiunile obişnuite sunt de 9 . cu albia namoloasa.100g (exceptional. au ajuns pana la o greutate de peste 1. Are culoarea namolului pe spate. Peste de fund. nu prea adanci. si 80-200 g. caracudacrap. cu corpul rotunjit. fiind in lungime aproape egal cu inaltimea. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ BOIŞTEANUL (Phoxinus phoxinus) Asemanator cu beldita si obletele. rusinoasa. aparand hibride caracuda-platica. iar botul si unele aripioare se nuanteaza in rosu. etc. rame. de aceea camuflarea trebuie sa fie cit mai buna. are solzii mai mari si aripa spinarii mult mai lunga. Nu exista restrictii privind dimensiunea capturii.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Lungime: 15-20 cm Greutate: 80 . Are o dezvoltare inceata.

caracuda alba. CHIŞCARUL (Eudontomyzon danfordi) 11 . insa din a doua vara se pare ca acestia devin femele. Este aclimatizat in toate tarile Europei. care devine pe flancuri cenusiu-argintie cu usoare reflexe aurii. solzi mari si grosi. fiind mai raspandit in China si Japonia. icre de peste. bine fixati. Raspandire pe glob: Provine din Asia Orientala. traind in aceleasi biotipuri cu caracuda. argentina.20 cm (exceptional 40 cm) Greutate: 200 – 300 g (exceptional 2.5 kg) Aspect: Asemanarea cu caracuda ii face pe unii sa ii cofunde. Corpul este alungit.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Lungime: 15 . Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CARASUL (Carassius auratus gibelio) Denumire populara: caras. caracuda argintie. Mod de viata: Prefera locurile cu vegetatie si fund malos. Dimensiunea minima legala: 15 cm. larve de insecte. Se credea ca icrele lor sunt fecundate de crap si carasul auriu. In Romania se intalneste in toate raurile si lacurile de ses. in care traieste. purici de balta. si ca acesta ar fi o incrucisare intre acestia. Culorile sunt mai inchise sau mai deschise in functie de mediul. caras argintiu. dulce. Se hraneste cu organisme vegetale si animale. insa carasul atinge talii mai mari si are o coloratie diferita. Curios la acest peste faptul ca toate exemplarele de peste 15 cm sunt femele. Sub aceasta talie sunt si masculi in proportie de circa 50%. etc. etc. mai luminat sau mai putin luminat. cap scurt. caras-florat. apoi argintie curat. viermi. insa este o specie bine definita. in Delta si in Dunare. de culoare cenusienegricios-albastruie. Valoare gastronomica: Carnea este gustoasa. Partea dorsala a capului si spatele sunt intunecate.

La prima vedere se aseamana cu un sarpe. Comportament : Vara si toamna sta in locuri mai linistite. nefiind prevazuta cu maxilare. Spatele chiscarului este gri-albastrui sau gri-brun. capul relativ mare. urca pana in zona pastravului si lipanului. pietroase sau fara vegetatie acvatica. In Dunare traieste ruda sa apropiata. Streiul. in Timis. Se reproduce devreme si chiar in lunile iulie . Dambovita si Bistrita Aurie. Specie ocrotita de lege! CLEANUL (Leuciscus cephalus) Raspandire: Foarte raspandit in toate apele curgatoare din regiunile de dealuri. corpul sau fiind de regula de grosimea unui deget. sugandu-le sangele si celelalte substante nutritive. Dimensiuni: poate atinge lungimi de 25 . Eudontomyzon mariae. In timpul reproducerii masculii poarta niste granulatii albe pe cap si pe laturi. Femela depune pana la 100.000 icre de diametrul de 1 -1. Duce o viata parazitara pe seama pestilor (mai ales a exemplarelor bolnave) din raurile de munte.80 cm) si 200 g greutate (exceptional 4 kg).si in apele de campie. scarabeti. cu cat avanseaza in varsta devenind solitar. precum si in Siret. viermi. cum sunt Iadul. in bulboane. reproducatorii mor. Dupa depunerea icrelor. Crisul Negru si Crisul Repede. iar abdomenul galbui sau de un alb murdar. Sebesul. efemeride. este perfect circulara. dar a fost intalnit si in afluentii Argesului si ai Moldovei. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ (Eudontomyzon mariae) In tara noastra traieste mai ales in afluentii Muresului. Descriere : Are corpul gros.40 cm (exceptional 50 . gura terminala si larga. Chiscarul poate fi usor recunoscut dupa corpul lung. aproape cilindric.august. partile laterale gri-galbui. atacand si puii si icrele altor pesti. Somesului si ai Crisurilor.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. vegetale. Dimineata. destul de slab fixati. cilindric si gura rotunda. Lungimea exemplarelor mature este de 20-22 cm. pe locurile tari. Folosind drept ventuza gura sa circulara. solzii. pandind prada din zone unde curentul apei nu este prea puternic. dar il putem gasi . care creste la dimensiuni mai mari decat chiscarul din apele montane. precum si prin aripioara dorsala. are o greutate de 1025 g. el se lipeste de corpul pestilor.mai rar . seara si mai ales noaptea se hraneste cu larve de perlide. Chiscarul se reproduce in august. Dimensiune minima legala: 25 cm 12 . cand o tine complet deschisa. sunt tiviti cu negru. Somesul Rece si Cald. care la clean este mult mai mica. In prima perioada de viata traieste in carduri.5 mm. dar poate atinge si 30 cm. acolo unde apa este linistita.Se deosebeste de crap prin lipsa mustatilor.

in rest pescuitul se desfasoara nădind in acelasi fel si având aceleasi monturi ca la platica. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ COSACUL (Abramis ballerus) COSACUL CU BOT TURTIT (Abramis sapa) Este un peste asemanator platicii. cu capul mic si culoare albastruie inchis spre verde pe lateral.300g. rar ajungand la 30 cm. larvele rosii. Abdomenul este usor galbui. crustacee si moluste. ajungand rar la 700 g -1 kg. Dimensiunea minima legala: 25 cm. in unele cazuri roscat. unde curentul este lent si materialul mocirlos. iar dimensiunea intre 15-25 cm.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Pescarul va cauta pe fundul apei. Hrana de baza o constituie insectele. 13 . cu un areal redus la baltile riverane Dunarii. Greutatea oscileaza intre 200 .

crapul incepe sa misune in cautarea hranei. cand apele incep sa se incalzeasca. scoici. crapii se retrag in gropi cu fund malos si isi reduc activitatea si hranirea la limita supravietuirii. au radiile moi. cicloizi. 14 . Spre deosebire de caras. La depunerea icrelor. se apropie de maluri si isi depun icrele. In acest timp. cu nuante determinate si de mediul in care acestia traiesc. exemplarele cele mai mari depasind 40 de Kg. cu nuante determinate de mediul in care traieste. Durata incubatiei este de 4-6 zile la o temperatura de 20 0C. lipindu-le de ierburi. dar exemplarele mari.3-1. prefera hrana de origine animala. Dimensiune minima legala: 45 cm. In mod normal. rari si mari. iar inotatoarele perechi. Exceptie fac zonele de contur si linia mediana pe care sunt dispuse randuri de solzi. intr-o masura mai mica sau mai mare. Crapul oglinda are culoare brun-galbuie. Pe maxilar are o pereche de mustati mai mici. Crapul este un peste omnivor. icrele masurand 1. Africa si Asia. mai degusta si pestisori sau raci. O femela depune o cantitate de icre de pana la 23% din masa sa neta. crapii se aduna in carduri mari.5 mm diametru. Culoarea este brun-argintie. exceptie facand zonele de contur si linia mediana pe care sunt dispuse randuri de solzi. vara urmand a se retrage la apa adanca sau in cazul apelor curgatoare pe albia apei cautand ape mai oxigenate. Fiind un peste de talie mare.se caracterizeaza prin lipsa solzilor de pe cea mai mare parte a suprafetei corpului. America de Nord. exceptand primele 2-3 care au forma de spini. cu nuante in functie de particularitatile mediului in care traieste. iar spre coltul gurii o pereche de mustati mai mari. plante. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CRAPUL (Cyprinus carpio) Denumire populara: crap romanesc Crapul comun se aseamana cu carasul si are corpul acoperit cu solzi.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Crapul oglinda . Primavara si toamna. Nu intotdeauna icrele sunt expulzate in totalitate. o parte ramanand in abdomenul femelei pana anul viitor sau chiar mai mult. el prezinta la baza gurii doua mustati tactile. viermi. greutatea medie a unui adult ajunge la 11 kg. Corpul este acoperit cu solzi mari. Crapul se hraneste scurmand fundul apei pana la o adancime de 20 de centimetri. Iarna. Dupa ecloziune aceste larve stau imobile pe vegetatie. Perioada de depunere a icrelor este deosebit de grea pentru femelele crap. Modul de hranire si comportamentul sau sunt similare cu cele ale crapului comun. Modul de hranire si comportamentul sunt similare cu cele ale crapului comun. CRAPUL OGLINDA (Cyprinus carpio) Crapul oglinda se caracterizeaza prin lipsa solzilor. Meniul de baza este format din larve. Reproducerea are loc prin aprilie-mai. un crap consuma zilnic o cantitate de hrana egala cu dublul greutatii sale. spre deosebire de anotimpul verii cand se orienteaza catre hrana de natura vegetala. El se intalneste in apele dulci din Europa. iar spatele este curbat. ce poate trai pana la 150 de ani. crapii masculi lovesc cu putere femela in abdomen ajutand la expulzarea icrelor. Are culoarea brun-galbuie. rari si mari. In tara noastra acest crap mai este cunoscut si sub denumirea de crap Salonta. dorsala si anala. Primavara.

curate. Este un peste de talie medie-mare. Exemplarele batrane ajung sa atinga varsta de 35 . gura mare. Acest peste are o carne foarte gustoasa. a ajuns in tara noastra la inceputul anilor ’60. dintii faringieni puternici. Abdomenul este alb-argintiu. Partea dorsala este gri-verzuie. Se prinde la mamaliga. Cele mai multe exemplare se intalnesc in Dunare. si este prevazuta cu doua mustati. putand atinge in mod exceptional 30 cm si 400 g. deschizandu-se pe flancuri pana spre argintiu. La acesta gura este orientata in jos. cu deosebirea ca se remarca absenta totala a solzilor de pe corpul acestora. Cu toate acestea. a fost semnalata prezenta unor exemplare de mici dimensiuni in regiuni populate cu mult timp in urma. Operculul se termina printr-o parte subtire si ascutita asemanatoare unui ghimpe. 15 . Crapul golas creste in iazuri si helestee. Traieste pe fundul pietros si nisipos al apelor limpezi. Corpul fusiform este acoperit cu solzi mici. Aspect: capul foarte mare cu ochii asezati jos. pufarin. boabe de porumb in lapte. FITOFAGUL (Hypophthalmichthys molitrix) Denumire populara: crap argintiu. FUSARUL (Aspro streber) La noi este intalnit in dunare si majoritatea raurilor mari. crap chinezesc. De aceea se presupune ca reusit sa se adapteze si sa se inmulteasca in Dunare si principalele rauri. corpul este acoperit cu solzi mici si argintii. Majoritatea timpului si-l petrece inotand in straturile superficiale ale apei in cautarea hranei. bine oxigenate si adanci. Ca hrana prefera planctonul de natura vegetala (fitoplancton). cu un ritm de crestere rapid (in primii 3 ani de viata poate depasi o greutate de 4kg). Capul alungit. Majoritatea exemplarelor pescuite masoara 10-15 cm si cantaresc 100-250 g.40 de ani si o greutate de peste 40 kg. asemanatoare cu un sorb. desi si aspri.5 m) Greutate: 1-2 kg (exceptional peste 60 kg) Se reproduce doar in bazine artificiale. Raspandire in Romania: Originar din China. Gura transversal este brazdata de numerosi dinti marunti. atent supravegheate si controlate de piscicultori. Lungime: 40 cm (exceptional peste 1. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Crapul golas este asemanator cu crapul oglinda. incercandu-se aclimatizarea lui in medii naturale. din Delta pana in apropierea Portilor de Fier. usor ascutit si turtit dorso-ventral.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Este un peste de talie mica-medie. Spre deosebire de novac are capul mai mic si o culoare mai deschisa. prezentand o valoare economica ridicata. deschise. De aici a ajuns accidental in Dunare si raurile mari. bogata in grasimi.

Provine din America si a fost raspandita in multe tari in scopul distrugerii larvelor de tantari. alge verzi sau albastre. La femele. Gambuzia poate trai si in ape poluate.iar la masculi intre 1. Se pescuieste in special toamna. negricioase. cand femelele migreaza in amonte. intrand in . Traieste in numar mare in baltile de langa Dunare. este brazdat de 4-5 dungi transversale late. Reproducerea gambuziei are loc atat timp cat temperatura apei se mentine intre 15 si 20 0C in lunile aprilie-iunie. Hrana: Fiind un peste rapitor se hraneste cu larve ale diferitelor insecte. Are corpul gros. Comportament: In majoritatea timpului sta ascuns deasupra substratului pietros sau nisipos. Timis. suportand variatii mari de temperatura. dulci si salmastre. Femelele. Nu este specificata lungimea minima de retinere. profilul spatelui fiind insa mai incovoiat. icre si pestisori. cu solzi mari.somnul de iarna’’. insecte.aprilie.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. unde este considerat o specie nedorita. Ies aproximativ 60 sau 100 pui care înoata si se hranesc singuri. poarta ouale în abdomen timp de 4-6 saptamani.. adultii inotand in acest timp in grupuri numeroase la suprafata apei. Bega. Hrana: de preferinta larve de tantari. chiar si in crescatorii. in Dunare. cu crustacei mici. Capul este turtit dorso-ventral. incepand cu zona caracteristica mrenei si pana la varsarea Dunarii in Marea Neagra. la femele intre 2 si 4 cm.). Zau de Campie etc. Traieste în ape curgatoare si statatoare. parasindu-si ascunzatoarea doar pentru a se hrani. Mures. pe intreaga lui lungime. precum si in foarte multe lacuri (Snagov. Somes. Corpul pestelui este relativ scurt si indesat. cu diferite forme. Cernica. Abdomenul este alb-galbui.5 si 2. Apare in multe iazuri si helesteie. Crisuri. Pe opercule si pe marginile lor sunt implantati tepi foarte ascutiti si marunti. Buzele sunt carnoase. iar dintii marunti sunt asezati in gura intocmai ca o perie. GAMBUZIA (Gambusia affinis) Gambuzia este o specie euribionta. Seamana cu cel al bibanului. Are carnea alba si gustoasa. 16 . Cand temperatura apei scade sub 10 C. viermi. se ingroapa in nisip. GHIBORŢUL (Acerina cernua) In Romania poate fi intalnit in toate raurile mai mari. turtit lateral. cu mai multe santuri adanci. consumatoare de icre si de larve de crap. Gambuzia are lungimea.5 cm. iar corpul. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Coloratie: Partea dorsala si flancurile sunt galben-cafenii. Caldarusani. Olt. dupa fecundare. care se aclimatizeaza usor. spre zonele cu apa mica pentru a depune icrele pe pietre sau pe plantele acvatice. de o parte si alta a abdomenului apare cate o pata neagra. Reproducerea are loc in perioada martie . diatomee. dupa care le depun.

Coloraţia: Foarte variabilă. pana la iesirea puilor. Preferă apele limpezi. Greutatea medie in apele din tara noastra este de 25-30 g. Intepatura provocata de tepii din inotatoarea dorsala este extrem de dureroasa si se poate infecta. grindea. învelit într-un strat des de mucus. cu o lungime medie de 12-15 cm. dintre care prima este prevazuta cu 12-16 radii tepoase. masculul invita in cuibul pe care l-a construit femela. moină. în general marmorată. Carnea sa este gustoasa. Burta albă cu o linie roşiatică. Denumiri populare: grindel. neregulate. Printr-un dans ritual. Este un peşte fricos. Tatal nu pleaca de langa pui pana cand nu acestia ating un centimetru. Răspândire: în Europa de la Cercul polar până în nordul Italiei. Ghibortul este un peste de talie mica. Se reproduce în aprilie . Acestea sunt pazite si aerate ce catre mascul. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Corpul este acoperit cu solzi mici si aspri (solzi ctenoizi). galben-verzuie pe spate şi flancuri. cu solzi mici şi rari. Carnea sa este foarte gustoasă şi de aceea este vânat cu plase cu ochiurile mici de către localnici. Pestele are doua inotatoare dorsale. Are circa cinci centimetri. activ mai mult noaptea. cu fund nisipos sau cu prundiş. cu multe pete negre.mai. Pe înotătoarele dorsală şi codală prezintă pete brune. nedespartite printr-un interval. ceea ce îl face alunecos la pipăit. Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit. pentru a depune icrele. În România este un peşte comun în mai toate apele de deal şi de munte. Corpul este aproape cilindric. GHIDRINUL (Gasterosteus aculeatus) Se intalneste in bazinul inferior al Dunarii si in baltile din lunca acesteia. Gura largă are deasupra patru mustăţi. cu care se apara de dusmani. Spatele şi burta sunt lipsite de solzi. vârlan. depasind rareori 35 g. iar în est până în Urali. Poate atinge lungimea de 10-15 cm. Ii sunt caracteristici cei trei spini de pe spate.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. neregulate. rar de 30-32 cm. GRINDELUL (Nemachilus barbatulus) 17 . molan. Este singurul peste de la noi care isi face un cuib din plante acvatice. mai ales pentru prepararea ciorbei pescaresti. iar în colţuri încă două. inaintea aripiarei dorsale.

in bratele moarte. cu precadere in zona centrala si nordica. culege insectele. Lungimea minima admisa la pescuit: 25 cm. iar greutatea medie de 0. linul inghite de regula si mici cantitati de mal.paste’’ si mugurii si lastarele tinere ale acestor plante. Corpul lui este protejat insa si de un strat gros de piele. LIPANUL (Thynallus thymallus) Denumiri populare: lipan. precum si melcii lipiti de tulpinile submerse ale plantelor acvatice. in multe ape statatoare dulci. Inainte de a inghiti hrana. melci. tulbura puternic apa din zona respectiva. In rauri este mai rar intalnit. linul este foarte raspandit in apele de ses.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.. la o greutate de 2-3 kg. el o . larvele acestora. Masculii sunt ceva mai mici decat femelele de lin de aceeasi varsta. Aspect: Poate fi recunoscut usor dupa corpul caracteristic. Raspandire: in toata Europa. materiile organice aflate in descompunere pe fundul apei. In Romania se poate intalni in multe rauri de munte. o impinge cu botul intr-o parte si intr-alta si dupa multe tergiversari se decide sa o inghita. dar numarul cel mai mare de lini traieste in Delta. rame. inclusiv iazurile de crap. In timpul zilei se misca relativ putin. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ LINUL (Tinca tinca) Linul se gaseste in cea mai mare parte a Europei. pentru ca nu-i plac curentii din apele curgatoare. Se gaseste in toate baltile de revarsare de-a lungul Dunarii. foarte lat in regiunea cozii. precum si dupa solzii marunti cu care este in intregime acoperit. dar . cu o bogata secretie. desi are o mare pofta de mancare. Din cauza faptului ca traieste 18 . Cand scurma cu botul malul de pe fundul albiei. Lungimea sa medie este de 25-40 cm. cimbrisor. Mai rar poate atinge si lungimi de 60-70 cm. Cu buzele usor intinse inainte. scoici si raci minusculi. excrementele crapului. Linul este un peste pasnic. Odata cu hrana.pipaie’’ indelung. cum ar fi. lipean. indesat. Lipseste in apele din nordul Scotiei. Consuma cu evidenta placere semintele unor plante din apa. a carui hrana consta in principal din insecte acvatice si larvele acestora. lacuri. cand miscarile sale devin putin mai vioaie. omnivor.. In tara noastra. de exemplu.. tradandu-si astfel prezenta prin bulele de aer si norul de mal ce se ridica spre suprafata apei.5-1 kg. Finlandei si din Crimeea. brate moarte etc. schimbandu-si locul mai ales noaptea. nordul si centrul Peninsulei Scandinave. lipian. Linul creste lent. in zona dintre zona pastravului si cea a mrenei.

atat masculul cat si femela isi modifica coloritul : femela capata un colorit pestrit.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. sub pietre. prefera zonele adanci aproape de fundul apei. foarte frumos. Puietul se hraneste cu insecte si crustacee. dar adancimea mai mare. mreana. grindelul. brun-verzuie. Corpul il are aproape cilindric. boistea are loc in aprilie si dureaza pana pe la jumatatea lui mai. Prefera apele de la poalele muntilor. Flancurile sunt stropite cu puncte mici inchise la culoare. astfel numai in ultimii 12 ani zonele in care se gasea frecvent lipan s-au injumatatit. batand spre verde inchis. la 2 ani 15-20 cm. negre. De fapt. coborand in aval. In momentul in care cuibul de pe fundul apei este gata. si deshidere mai larga. Poate ajunge la 1 m lungime si 10 . putand atinge talii impresionante. obletul. soparle. de regula. cu debit constant si bogate in hrana naturala.30 zile puii ies din icre. Lostritele mari. muste pe care le prinde chiar si din zborul la rasul apei. mici crustaceee. iar pielea de pe capul masculului devine o crusta intarita. pe masura ce creste in greutate. in zone construibile. cel mai accentuat canibalism il intalnim la lostrita din toate speciile de pesti din apele noastre. galbui asezate sub forma unor linii orizontale. Este un peste foarte elegant. sta la panda in suvoaie. atacandu-si chiar semenii. O intalnim acolo unde curentul apei este variabil. in primii ani. are o forma alungita. este un rapitor fara pereche. cu luciri argintii. Coloratia: Pe flancurile cu fond argintiu se amesteca nunate de galben si violet stropite cu puncet mici. In cazul lostritei. In aceasta perioada. mov si negre asezate in linii orizontale. porcusorul.mai in grupuri mici si urca in zonele superioare ale raului unde femela depune in mici cuiburi din prundis icrele. arealul lipanului este in permanenta amenintare. iar dupa 1 an numai cu peste (zglavoaca. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ mai jos decat pastravul. sub cascade. iar noaptea este foarte activa. Ziua se odihneste in gropile mai adanci. Dimensiuni 30 – 40 cm. In zonele de defileu sau in cele cu maluri abrupte lostrita prefera locurile de sub maluri sau pe langa vreun copac cazut in apa.2000 icre la kg/corp. burta alb . Extrem de rar exemplare peste 1 kg. iar exemplarele mari mai ataca si pestisori.12 kg greutate. ferindu-se de curent de dupa vreun bolovan sau orice alt obstacol. stropita cu pete galbene. culoarea este argintie. aripioara dorsala este foarte inalta. Dupa 14 . mai tarziu si cu puiet de peste. spatele este inchis la culoare. La varsta de 3-4 ani se aduna in lunile martie . Peste solitar. mihaltul) si cu alte vietati care traiesc in preajma apelor (ataca broaste. lostrita o gasim numai in ape mari. Nu se hraneste cu cadavre. In general. soareci si chiar si pasari de apa). cu spinarea mai inchisa. cleanul. Se hraneste cu larve. Specie ocrotita de lege! 19 . In prezent se fac eforturi pentru inmultirea artificiala si popularea unor bazine acvatice care pot oferi conditii pentru cresterea acestei specii. cu curenti mai domoli. gura mare cu dinti puternici. La un an masoara 10-12 cm.galbuie. pe masura ce se maturizeaza devine roscata pe laturi si galbena deschis pe burta. iar la 3 ani 30 cm. femela depune cele 1600 . Specie ocrotita de lege! LOSTRIŢA (Hucho hucho) Cel mai mare salmonid din apele noastre.

Timis. Ochii sunt mici. din nord pana in Italia. insecte. cu pluta sau cu plumb de fund. Spatele si flancurile au culoarea brun-verzuie. moluste. Olt. rame. broaste. Pescuitul sportiv: Rezultate bune se obtin iarna. Botul este asemanator cu cel al morunului de unde isi trage si numele.0. vara hranindu-se foarte putin. cu fundul nisipos sau malos. Prut. Jiu. desi face parte din alta familie.25 cm (exceptional 40 cm) Greutate: 0. alevini (pestisori) si icre. Raspandire in Romania: In raurile Siret. burta fiind albicioasa. Se hraneste cu: viermi. Valoare gastronomica: Carne grasa si gustoasa. moluste. Se gaseste si in Dunare. Mures. Mod de viata: Prefera locuile unde apa este adanca si are un curs domol. cu gura larga. in special in Mures. fara oase si foarte gustoasa. Somes. Coprul lung. Lungime: 15 . Valoare gastronomica: Carnea este alba. Cerna. Culoarea capului si spatelui este cenusiu-albastruie. botul proeminent cu falca de sus mai mare si gura arcuita. Solzii sunt foarte marunti. 20 . precum si in Dunare. Lungime: 35-45 cm (exceptional 1m) Greutate: 0. Olt. Marii Caspice.4 kg (exceptional 1kg) Aspect: Corp alungit. Se hraneste cu: viermi. Somes. crustacei. MORUNAŞUL (Vimba vimba) Raspandire pe glob: In bazinele Marii Negre. iar cea posterioara plata. in Delta si lacurile de revarsare.2kg (exceptional 10 kg). Marii Nordului si Marii Baltice.3 . Muscatura este hotarata si se apara cu darzenie. Aspect: Se aseamana cu somnul. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ MIHALŢUL (Lota lota) Raspandire pe glob: Se intalneste in toata Europa. Buzau. resturi vegetale. Raspandire in Romania: In toate apele curgatoare. cu dinti desi. Odata cu racirea vremii devine mult mai activ. cu partea anterioara cilindrica. Ficatul este o adevarata delicatese si este considerat a avea proprietati afrodisiace. Crisuri. comprimat lateral. Bistrita. parasindu-si ascunzatorile in cautarea hranei. Prefera zonele cu ape mai mici. larve. Cap mare. burta alb-argintie. Prut. Are o a treia mustata careporneste din barbie si este mai lunga. Siret. Bega. De obicei vaneaza numai noaptea. Este cautat aproape de fundul apei. Mod de viata: Prefera apele reci. crustacee. Aripioara dorsala este inalta si scurta.5.cu partea inferioara in forma de potcoava.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. cu doua mustati mici. Cerna. Atentie !!! Icrele mihaltului sunt toxice. ziua foarte rar si numai pe vreme inchisa. cu luiciu mai puternic decat al scobarului.

Lungime: 40 . Dimensiunea minima legala: 27 cm. Cerna. melci. Arges. Atentie!!! Icrele mrenei sunt toxice. Trotus. Tarvane. Mod de viata: Traieste in apele mai repezi si cu albia pietroasa. la coturi. Valoare gastronomica: Carnea ei este cu atat mai gustoasa cu cat este mai mare si cu cat a fost pescuita mai spre iarna. Crisuri. unde apa sapa in albie adancituri putem da de mreana. mireahna. Murgoiul bălţat face parte din familia Cyprinidae şi trăieşte în estul Asiei. Timpul bun de pescuit incepe din a doua jumatate a lunii februarie si tine pana la sfarsitul lunii martie. Atinge o lungime de până la 10 cm. acolo isi cauta hrana. în râuri şi lacuri. Raspandire in Romania: Traieste in raurile mari si mici Prut. Raspandire pe glob: Aproape in toate raurile conlinare si de ses ale Europei. Masculii se ocupă de protejarea puietului. Se hrăneşte mai ales cu larve de insecte şi insecte care cad în apă. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Specie ocrotita de lege! MREANA (Barbus barbus) Denumire populara: barcaci.12 kg). In dosul insulelor . Împreună cu crapul-de-iarbă. in asa fel incat curentul sa o aduca la locul vizat. umbreana. balana.60 cm Greutate: 0. hoituri. in zile caldute si cu cer acoperit de nori. Este un peste de fund. Siret.8 . MURGOIUL BĂLŢAT (Pseudorasbora parva) 21 . Pescuitul cu pluta se face cu undita simpla sau cu lanseta. Somes. Bistrita. Momeala se arunca oblic in susul apei. Sta la adancime in curenti.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. breana. în zona malurilor cu vegetaţie acvatică densă. Somes. imbrena. insecte. Pescuitul sportiv: Se poate pescui cu pluta sau cu plumb pe fundul apei. Pentru pescuitul pe fund se folosesc plumbi gauriti prin care firul culiseaza. ne putem astepta sa dam de un banc de mrene. jama. Olt. a ajuns prin aclimatizare în apele interioare central-europene şi s-a răspândit mai departe. Pretutindeni unde albia se adanceste si apa curge mai repede. mbreana. Jiu.1 kg (exceptional 10 . Dunare. viermi. rame. adapostindu-se dupa bolovani sau alte obstacole care-i asigura un adapost. al bancurilor de nisip. Se hraneste cu seminte. Mures. la gura afluentilor.

Se hrăneşte cu viermişori. capturile fiind cu totul intamplatoare. aproape transparentă. a cărui prezenţă a fost semnalată pentru prima dată în ţara noastră în 1943. un adevarat filtru. depasind adesea 65 kg. cu două vârfuri alăturate. Spatele are o culoare maroniu-gălbuie presărată cu 11-14 pete brun închis. cleanului şi lostriţei. Nu mananca momeala traditionala. sânger Ajunge la dimensiuni mari datorita hranirii fortate. lateralele. pestele aduna planctonul pe care il separa prin intermediul branhiilor. marmorata si consuma plancton de origine animala (zooplancton). coborând până în zona lipanului. cu substrat nisipos. Majoritatea timpului stă ascuns în nisip. aşezate longitudinal. Odata cu aspirarea apei. mai lungi ca ale zvârlugii. NISIPARNIŢA (Cobitis caspia romanica) NOVACUL (Aristichthys nobilis) Denumire populara: crap chinezesc. aproape nemişcat. putând ajunge la o lungime maximă de 12 cm. ascuţit. puţin mai deschise decât partea dorsală au 8-13 pete mai mici. Novacul are capul mai mare decat al fitofagului si branhii bine dezvoltate. Este o specie de culoare mai inchisa. avatului. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Este un peşte endemic. mici crustacei şi moluşte. care prezinta o structura speciala. iar abdomenul este argintiu-gălbui. Preferă apele limpezi.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Capul scurt. Are corpul aproape cilindric. este prevăzut cu un spin prefrontal foarte subţire. Cunoaşte o largă răspândire în cursurile superioare ale principalelor râuri. acoperit cu o piele subţire. diferite insecte şi larvele acestora. de culoare brun-deschis. 22 . Gura este mică. Se foloseşte ca momeală pentru pescuirea păstrăvului. precum şi în afluenţii acestora. reci. Novacul poate atinge dimensiuni uluitoare. curate. prevăzută cu şase mustăţi.

vegetale. PANGASIUSUL (Helicophagus hypophthalmus) Este originar din Thailanda. Pangasiusul este un peste omnivor. Musca nu atat de foame. cand inca nu s-au dezghetat bine apele. Are o culoare argintie. Corpul sau este alungit si comprimat lateral. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ OBLETELE (Alburnus alburnus) Denumire populara: albete. Gura este alungita si prevazuta cu mustati in partea inferioara. in lacurile si baltile din campie. creveti.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. de culoare gri-albastrui. indeosebi vara. Gura are mandibula inferioara mai lunga decat cea superioara. cat din curiozitate precum si din spirit de concurenta fata de semenii sai. obletele este permanent in miscare. Peste de card. Traieste atat in ape statatoare. fiind o adaptare la modul de hranire. Capul turtit. acoperind jumatate din cap. locurile in care se intalnesc curenti si care aduc astfel o cantitate mai mare de insecte. boblete. din martie. putand fi crescut in acvariu. care se desprind usor. traieste in rauri repezi unde poate atinge dimensiuni considerabile. Pangasisus poate respira si aerul atmosferic. La maturitate poate atinge lungimea de 1 m si poate sa depaseasca greutatea de 30 kg. viermusi pe care ii culege de la suprafata apei. cu dungi argintii pe toata lungimea acestuia. Obletele este un peste care se hraneste indeosebi in straturile superioare ale apei. in noiembrie. Dimensiunile obisnuite sunt de 10-15 cm si 20-40 grame. cat si in cele curgatoare. 23 . crustacee. pana toamna tarziu. Il putem pescui de primavara devreme. pe care ii pierd in stadiul adult. privit din fata. Pui tineri au dinti. Se hraneste cu hrana vie si uscata: larve de insecte. in toate raurile de ses din tara noastra. Prefera. Se hraneste cu mici insecte. pesti. Ochii sunt mari. are aspectul unui rechin cap de ciocan. desi nu are nici pe departe ferocitatea acestuia. data de solzii marunti.

iar in al 3-lea an pot depasi 50 cm. coloritul de baza poate ramane asemanator cu al pastravului de rau. capul ramane ceva mai mic in comparatie cu corpul.decembrie. PĂSTRĂVUL DE LAC (Salmo trutta lacustris) Practic nu este o specie separata. predominante. Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie. alaturi de indigenii adaptati. se pare ca provine de la mici crustacei foarte vanati de pastrav. Raspandire pe glob: In raurile din Europa si din vestul S. Reproducerea pastravului de lac are loc in lunile octombrie . crustacee. care profita de o apa putin tulbure pentru a prinde curcubeu. incercuite cu alb. avantaj pentru pescari. Pe flancuri se intinde cate o dunga roscat-sidefie cu nuante in culorile curcubeului. Aici gaseste mult mai multa hrana decat in rauri si se dezvolta mult mai repede. Astfel exista varietati de pastravi de lac fara puncte rosii. dar dupa varsta de 1 an baza hranei este formata din pestisori. Spre deosebire de cei din rau. spatele negricios. Valoare gastronomica: Carne foarte gustoasa. racusori. cu solzii mai mari decat la pastravul indigen. spate negru si pete mari negre. adica un patern galben . Somesul Rece). pastravii de lac pot ajunge in primul an de viata chiar si la 18-19 cm. petele negre numeroase. Cea mai pasionanta metoda este cea cu musca artificiala.A.5 mm. Pescuitul sportiv: Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele. pesti mici. broaste. soricei sau chiar pasari de apa. la fel ca a somonului. cafenii. de cele mai multe ori ramanad pe uscat sau fiind astupate de prea multa apa ceea ce duce la uciderea embrionilor in icre. verdeti (craieti) si zglavoace.albastruie. moluste. pastravul indigen. Se hraneste cu insecte. Femela depune cca 20000-50000 de icre cu un diametru de 4-5.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. De foarte multe ori carnea pastravului de lac salbatic are o culoare rozalie sau chiar portocalie. rosii.auriu. Aspect: Corpul este ca un fus turtit lateral. doar o culoare predominant argintie. Mod de viata: Este mai putin pretentius decat pastravul indigen inprivinta calitatii apei. care cere o mare la alegere si aruncare. cu apa mai oxigenata. flancurile arginii si burta alba. acest pastrav pare adaptat apelor ceva mai opace.U. Si acestia sunt declarati tot pastravi de lac. Hrana pastravului de lac este foarte variata. Valea Azugii. Teleajan. venetic. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ PĂSTRĂVUL CURCUBEU (Salmo iridaeus girderi) Denumire populara: curcubeu. petele rosii sunt mici si rare. Din cauza acestei dezvoltari rapide capata forme putin diferite de ale pastravului de rau. salamandre. spatele verzui si pete rosii inclusiv pe coada si aripiaore dar culoarea se poate schimba devenind argintie pe flancuri. adaptat la viata lacustra. trunchiul se lateste si ia o forma mai compacta. Dimensiunea minima legala: 25 cm. linia laterala bine dezvoltata dovedeste ca poate vana excelent in orice conditii de visibilitate. Raspandire in Romania: In apele de munte (Valea Stanii. Din cauza ca in Romania majoritatea lacurilor populate cu pastravi de lac sunt lacuri de baraj in care nivelul apei fluctueaza uneori cu zeci de metri sunt foarte rare cazurile in care pontele depuse peste toamna ajung sa eclozeze. Aceasta culoare este data de hrana naturala. ci doar o varietate a lui Salmo trutta fario. de la mici insecte si larve. 24 . Trotus. La noi in tara au fost importati din vestul Europei pastravi de lac derivati din Steelhead-ul american si din alte varietati de pastravi. Spinarea este gri . mici crustacee. burta alba. Pe corp are pete mici. alegandu-si de regula locurile din preajma paraielor.

cand pastravii sunt purtati la vale de forta curentului. Balea. batand spre brun negricios pe spate. Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie. locul de panda si vanatoare nu se schimba decat in perioadele de viituri. Neagra Brosteni). Pescuitul sportiv: Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele. surprinzator de placut. limpezimea apei. Calcescu. de naturafundului apei. In mod natural. paleta de culori trece de la verde-masliniu spre auriu. care cere o mare la alegere si aruncare. greutate 150g (exceptional 5kg ). pastrug.fiind o specie iubitoare de ape limpezi. gura mare cu dinti ascutiti. Se hraneste cu: : insecte. PĂSTRĂVUL INDIGEN (Salmo trutta fario) Denumire populara: pastrav de munte. Coloritul indigenului. Ana). Aspect: Corp zvelt musculos. pesti mici. de flora submersa. Il intalnim in raurile de munte de la cateva sute de matrii pana peste 2000m. bogate in oxigen dizolvat. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ PĂSTRĂVUL FÂNTÂNEL (Salvelinus fontinalis) Raspandire pe glob: America de Nord Raspandire in Romania: In cateva ape (Gurghiu. Dejani. apa a carao temperatuta nu depaseste 18°C nici in perioadele cele mai calde. Cea mai pasionanta metoda este cea cu mucsa artificiala. Daca in albiile pietroase. si luminozitatea albiei. Iad.800g ). Dimensiuni: In rauri: lungime 23 cm . In lacuri: lungime 23 cm (exceptional 70 cm ). solzimici. Raspandire pe glob: In toate apele din zona de munte ale Europei. Se hraneste cu insecte. lacurile de baraj populate.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. ca de altfel a tuturor pastravilor. cand are loc bataia si pestii cauta locurile mai ferite. Mod de viata: Traieste in zona superioara a apelor curgatoare. si mai harnic in prinderea musculitelor aceasta dandu-i un aer mai sportiv. ori toamna. pesti mici (chiar si propriile progenituri). pastrau. scaldate de lumina. patat. in zonele adanci si umbrite pastravul are straie inchise. crustacee. cu apa limpede si fund nisipos sau acoperite cu pietris fin. Mod de viata: Este mai activ decat pastravul indigen.variaza in functie de conditiile locului. 25 . greutate 150g (exceptional 700 . Valoare gastronomica: Carnea este o delicatesa. Raspandire in Romania: In toate raurile de munte. Dimensiunea minima legala: 20 cm. in cateva lacuri naturale (Rosu. crustacee. Aspect: Seamana cu pastravul indigen insa are un colorit mult mai frumos.

Este un peste pasnic. cu 0. POLIODONUL (Polyodon spathula) Este un peste de apa dulce si apartine familiei Polyodontidae. lungi si subtiri. Masculii ating maturitatea sexuala la 6 ani.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. iar femelele la 9 ani. In perioada reproducerii masculii de peste 4 ani au niste excrescente numite „butoni de nunta”.5-1 kg. Se recunoaste usor dupa botul foarte lung. in forma de padela. ceea ce reprezinta o caracteristica a genului. Este o specie filtratoare. In primii ani de viata este un peste de card. linistite (senalul raului. Corpul este plat (de unde si denumirea pestelui). Inotatoarea anala este deosebita fata de a altor pesti. larve de insecte. turtit lateral. Isi cauta hrana compusa din plante acvatice. Spatele este colorat masliniu-cenusiu. Aceasta se poate prelungi ca un tub. gasindu-se in majoritatea raurilor si lacurilor din tarile europene. crustacei in preajma malurilor maloase. pe langa perdelele de stuf. adaptate gasirii hranei pe fundul apei. Corpul nu este acoperit de scuturi osoase. Inotatoarele sunt fumurii. Poate atinge o lungime de 220 cm. extrem de sperios la zgomote puternice si miscare. Gura este foarte mare. Botul poate atinge o treime din lungimea corpului. ca si la crap. Pe spate are o culoare cenusiu albastru spre negru iar abdomenul este alb. viermi. ajungand pana la 50-60 cm cu circa 6 kg. saramura de platica fiind foarte apreciata de catre cunoscatori. La noi o gasim indeosebi in bazinul Dunarii si lacurile de ses si de deal. PLĂTICA (Abramis brama) Platica este un peste de apa dulce. se hraneste cu plancton. Ca adaptare la acest stil de hranire prezinta numerosi spini branhiali. Desi are multe oase. Arealul sau de distributie este sistemul fluviului Mississippi in America de Nord. Nu are mustati. Are in mod obisnuit 30-40 cm. fiind lunga si scobita. Exemplarele mari sunt solitare si stau in locuri adanci. Se reproduce la o temperatura a apei de 10 . turtit dorso-ventral.16 26 . mijlocul lacului). Capul este mic. dar prezinta placi mici spre caudala. burta alb-argintiu la platicile tinere si galbui la cele mai batrane. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Valoare gastronomica: Este considerat a fi printre cei mai gustosi pesti. carnea este foarte gustoasa. avand gura mica cu buze subtiri si fragile. in preajma pragurilor in rauri. Dimensiunea minima legala: 20 cm.

sunt de un roşu aprins. din Suedia pana în Mediterana şi Asia Mica. Imperecherea are loc in perioada aprilie .2 kg. Femela depune 800-3000 icre în mici grămăjoare care eclozează după 10-15 zile în funcţie de temperatură. Peştişorii se menţin în imediata vecinătate a locului de reproducţie. porcuşorul are o carne foarte gustoasă. Trăieşte în mici cârduri. gura subterminală şi mustăţile fiind o dovadă în acest sens. Are corpul comprimat lateral. Alături de acestea mănâncă larve de insecte. Vara şi toamna. 27 ROŞIOARA (Scardinius erythrophthalmus) . Paşcani – IAŞI 2009 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------0 C. precum şi plante acvatice. Ochii sunt aurii şi nu roşu-gălbui ca babuşca. Este un peste sedentar. cu maximul până la 1.. PORCUŞORUL (Gobio gobio) Roşioara este răspândită în apele Europei. iar greutatea de 200-300 g. mici gaze. Înotătoarele. De aici pândeşte căderea insectelor în apă. cea normală de 10 cm. în parte şi datorită celor două mustăţi groase şi scurte de-o parte şi de alta a gurii.5 kg) umblă singure. în apropierea locului în care s-a născut. în culoarele dintre nuferi. până la căderea vegetaţiei. Se aseamănă cu mreana. În perioada de împerechere. o găsim în mijlocul vegetaţiei. Se reproduce între lunile aprilie şi iulie.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. aşadar este uşor de identificat dacă aţi prins o mreană mică sau un porcuşor. căutând în substrat asemenea crapului. Specia a fost introdusa in tara noastra pentru acvacultura. hrănindu-se îndeosebi cu zooplancton. Mreana are însă patru mustăţi. melci. Dimensiunea maximă este de 15 cm. masculii au culorile mai accentuate. In arealul sau natural de distributie specia este in declin. Deşi mic.serioase’’ (mai mari de 0.iunie. Lungimea medie a acestui peşte este de 20-30 cm. Culoarea pe spate este albastru închis cu nuanţe de verde sau cafeniu. Durata de viaţă este de aproximativ 3 ani. simţindu-se în largul lui în bălţile cu vegetaţie abundentă. caracteristice acestui peşte. la care se şi atinge maturitatea sexuală. la o temperatură a apei în jur de 18 grade Celsius. cu excepţia dorsalei. Se hrăneşte pe fundul apei. În România se găseşte în aproape toate apele stătătoare de deal şi şes. acoperit cu solzi mari şi bine fixaţi în piele. precum şi în râurile din aceeaşi zonă. cu care este deseori confundată. Se întâlneşte mai ales în râurile lente din zona de şes. în Dunărea şi mai puţin în lacuri. Roşioarele . dar sunt şi excepţii de 35 cm. de 10-20 de exemplare. muşte. iar laturile corpului şi burta sunt argintii. viermi. ţânţari.

având multe oase. ea cautandu-si hrana in aceste zone. cu fundul pietros (prundis) pe unde umbla in carduri mari. podut. maxilarul superior este mai lung decat cel inferior. Pescuitul sportiv: Se poate pescui cu undita cu pluta sau la fund cu plumb greu. Se folosesc muste asemanatoare cu cele de la taparina. Scobarul se hraneste in special cu alge pe care le roade de pe pietre dar nu refuza nici larve de insecte. Paşcani – IAŞI 2009 Carnea acestui peşte este de o calitate inferioară. Varsta maxima cunoscuta: 15 ani. Dimensiuni: Exemplarele obisnuite au 20-30 cm lungime. Valoare gastronomica: Carnea este grasa si gustoasa fiind consumata mai ales sarata. icre sau chiar pesti mici (in special primavara. sunt rosiatice. linguri mici si dandinete. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ SĂBIŢA (Pelecus cultratus) Raspandire: in Dunare si baltile sale.35 cm Greutate: 150 . limpezi. comprimat lateral. si anume. Se hraneste cu: larve de insecte. mai rar 40 cm si 1-2 kg. avand o proeminenta ce aduce cu un nas. unde migreaza pentru reproducere. Olt. Siret. Coloratia pe spate este verde maslinie. dar lipseste in zona Balcanica dinspre Marea Adriatica. solzi mici ce se desprind usor. In Ardeal este vedeta pescuitului pe rau. Spatele este albastru inchis sau verde cu luciuri metalice.300 g (exceptional 500 g). respectiv 100-500g. cereale. ochii mari. flancurile si burta sunt argintii. Capul are o caracteristica. Prut. 28 . pana in Ural. cu exceptia dorsalei. cand poate fi pescuit si cu voblere mici sau rotative). Ii mai plac apele involburate de la confluentele raurilor. moluste si crustacee de mici dimensiuni. in zona colinara si mai putin in Dunare. pestisori mici. gura mica cu falca inferioara proiectata in sus. Descriere si mod de viata: Prefera raurile mai reci. SCOBARUL (Chondrostoma nasus) Denumiri populare: scobar. Aspect: Corpul este alungit. burta albicioasa iar aripioarele. Lungime: 25 . crustacei.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Raspandirea: Este raspandit in in zona Europei Centrale. ca si in apele de ses ale raurilor Mures. Primavara urca pana in zona pastravului intrand in paraie mici cu prundis pentru depunere. in lacurile litorale. Mod de viata: Traieste in zonele cu maluri argiloase . Dimensiunea minima legala: 20 cm. La noi in tara il gasim in apropierea zonelor montane ale mrenei.

Greutate obisnuita 300-600g. Traieste in numeroase carduri in Marea Neagra. Sta la gurile Dunarii din februarie si pana in a doua jumatate a lunii martie. Jiu. în lacurile litorale (Siutghiol. Peste ochi o pleoapa groasa bine distincta. pe alocuri corpul este marmorat. vreme suficienta pentru a se ingrasa. Olt. botul mai lungdacat diametrul ochiului. Pe spate este verde-albastriu. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ SCRUMBIA DE DUNĂRE (Alosa pontica) Aspect: Corpul alungit. Principala sa armă sunt mustăţile care atrag peştişorii curioşi pe care acesta îi înşfacă de cum s-au apropiat îndeajuns pentru a fi o pradă sigură. aterine si crustacei). Lungimea minima admisa: 22 cm. hamsii. Argeş. Lungimea obisnuita 30-40cm. codoi. intra in Dunare pentru reproducere pana mai sus de Giurgiu.Se pescuieste mai mult industrial la gurile Dunarii. ramanand in Dunare pana la jumatatea lunii mai. solzi potrivit de maricad repede. de unde şi numele de somn. cand iau calea intoarsa. codău. Ajunsa la varsta de 4-5 ani. Are o pata mica neagra suspe opercul.000-140. Burta este albă sau gălbuie. Uneori ajunge şi în amonte pe afluenţii râurilor de mai sus (Cibin.15 kg (recordul mondial de somn prins sportiv este de 157 kg însă poate ajunge până la 400 kg ). vomer si oasele faringiene. Denumire populară: somotei. Răspândire: în Dunăre şi în bălţile ei. cand apa are 6°C. depune in Dunare 10.000 icre cu diametrul de 2. harcă. este moale şi alunecoasă. limba. Mod de viaţă: Trăieşte în ape adânci cu fundul mâlos. Lungime: 0. obosite si slabite. Pielea nu prezintă solzi. în râurile Prut. Arieş. exceptional 1kg. Hrana scrumbiei de Dunare consta in diferite specii de pesti (guvizi. mandibula. Mureş. exceptional 50 cm. în Deltă. Aspect: Are corpul masiv. Târnave. puternic. gros în partea dinainte şi comprimat în cea dinapoi. Someş. Siret. harc. cu dinţii ascuţiţi şi deşi ca o perie. în cele interioare (Snagov). inotand in directia curentului N-S dinspre Bosfor spre Odesa. Capul este mare şi turtit.52. O parte din ele. fiind atrase de curentul fluvial de la guri. Taşaul). 29 SOMNUL (Silurus glanis) .8 mm. gura foarte mare. Gura cu numerosi dinti asezati pe maxila. Culoarea este verde cenuşie pe spinare şi flancuri. sub burta un numar variabil de solzi (30-36) alcatuiesc o muchie distincta (carena). indesat si mult turtit lateral. etc). Crişuri. pe o zona lata de 30 km. cu secreţii abundente de mucus. Are trei perechi de mustăţi din care una cu firele foarte lungi (folosite ca momeală pentru peştişori).5-1m (excepţional 3-4 m) Greutate: 10 . stavrizi. Iarna se retrage in mare. Timiş. aparand in februarie pe litoral. laturile sunt alb-argintii cu reflexe roz.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Este un peşte de pândă stând nemişcat mult timp în aşteptarea prăzii.. Bega.

îngropaţi în mâl. pe lângă maluri. puternica. Ulterior s-a raspandit si acum poate fi intalnit in foarte multe ape. Culoarea este in general maronienegricioasa. Prefera apele cu fund malos. putin adanci in care traieste in grupuri. asemanatoare cu a salmonizilor. fără oase. viermi mari. Pescuitul sportiv: Perioada optimă pentru pescuit este aprilie-noiembrie. Se reproduce în aprilie . invaziv. pestisori. in 1908. grasă şi gustoasă. Pe ambele falci are cate 4 mustati. poate rezista luni intregi in ape secate daca i se ofera putin noroi umed. scoaterea lui din apă pune probleme serioase. icre. introdus in Europa intai in Germania (1880) apoi in Franta. peşti (preferă ţiparul). insecte. Biologie: In toate zonele in care a fost introdus a fost perceput ca un peste daunator. Când este mare. plancton. rauri si balti.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. 30 . uneori cu tenta violacee. cârlige mari şi fire groase. depunându-şi icrele la apă mică. supravietuieste in ape de peste 37 0C unde orice alt peste moare imediat. îşi petrec iarna. periculos pentru speciile autohtone. Dimensiunea minimă legală: 50 cm. Exemplarele mari au carnea prea grasă. crustacee. pe vegetaţie. spre coada prezinta o aripioara adipoasa. moluste. Raspandire: Originar din America de Nord. Rezista in ape lipsite de oxigen. Se hrăneşte cu crustacei. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ SOMNUL PITIC (Ameiurus nebulosus) Denumiri populare: somn pitic. burta este albicioasa. Dimensiunile la care poate ajunge acest peste sunt putin diferite de la o sursa la alta. pescarii declara exemplare de 5-8 kg. limpezi. cu scule rezistente şi momeli adecvate. Inotatoarele dorsala si pectorala au cate un spin puternic. armata cu dinti mici. In lunile martie . Austia.mai. Paşcani – IAŞI 2009 Spre sfârşitul toamnei se adună în număr mare în gropane adânci unde. lipitori. Astazi gasim aceasta specie raspandita de-a lungul si de-a latul globului. Belgia. Pescuitul cu lingură ondulată sau rotativă cât mai aproape de fundul apei dă rezultate bune. Atenţie!!! Icrele somnului sunt toxice. Corpul este asemanator cu al somnului. somn cu coarne. În toate cazurile trebuie folosite unelte rezistente. gura mare. Este un peste foarte vorace mancand tot ce-i iese in cale. Valoare gastronomică: Carnea este fragedă. broaşte. poluate. De obicei somnul se înţeapă sigur. alge. larve. Se practică în special pescuitul de fund.mai se reproduce depunand icrele pe ierburi acvatice sau in mici gropite sapate cu coada. La noi in tara a fost introdus intai in Lacul Sfanta Ana de catre statul maghiar. rădăcini de salcie sau în gropiţe săpate de femelă. astfel in timp ce unii specialisti dau dimensiunea maxima la 2-3 kg. muguri si radacini de plante acvatice. somn american.

apoi pleaca cu momeala si atunci trebuie intepat. raci. etc. ventralele. Aspect: Corpul este lung aproape cilindric. Cele din fata. in lacuri litorale si in cele din interior. Pe spate este verde-cenusiu. in rauri mari. capul mare. etc. 31 . Se prinde in tot timpul anului. Se poate pescui cu linguri usoare rotative sau ondulante albe in ape curgatoare. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ SOMNUL NEGRU (Ameiurus melas) Originar din America de Nord s-a raspandit impreuna cu somnul pitic in Europa. in baltile dunarene. comprimat lateral. Pescuitul sportiv: Se poate pescui cu undita cu pluta. aidoma bibanului. rotunjite si aproape unite. subtiat mult spre coada. In apele curgatoare locurile ideale sunt cele unde se intalnesc curentii puternici cu apele linistitem.70 cm (exceptional 1m) Greutate: 1 . unde isi poate zari cu usurinta prada. etc. radacini. Salaul va cauta mereu in zona delimitata de curentii cu viteze diferite.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Este foarte vorace consumand ca puiet insecte si crustacee. cu 8-12 dungi inchise ce se coboara de pe spate pe laturi. cu exceptia peninsulei Iberice. mai ales pe vreme inchisa. Aripile de pe spate.4 kg (exceptional 10 . Mod de viata: Ii plac apele limpezi. plante si pesti. Solzii care il acopera sunt mici si aspri. rame. suduc. Raspandire pe glob: Se gaseste in toata Europa. baraje de control. din ce in ce mai deschis inspre burta alba. Exemplarele mari se apara destul de ferm. cu cate doi colti puternici pe fiecare falca. In mediul sau originar poate atinge 40 cm. Dimensiuni: Lungime: 40 . cu momeala naturala. cu lanseta la fundul apei cu plumb gaurit sau cu plumbla capatul firului. Se hraneste cu pestisori vii sau morti. gura larga cu deschidere oblica. sunt mari. in jos. dorsalele.).12 kg). stanci. Are dinti ascutiti. Muscatura estela inceput nusigura. apoi ca adult broaste. Italiei si Angliei Raspandire in Romania: Traieste in Dunare. au ace. Inotatoarele de pe spinare au dungi si puncte mai inchise. cat mai aproape de fund. unde a devenit extrem de nepopular din cauza impactului asupra speciilor autohtone. ajungand pana inapoia ochilor. asa numitele "ape de despartire". zone create chiar de obstacole naturale sau artificiale (copaci cazuti. ŞALĂUL (Stizostedion lucioperca) Denumire populara: cealau. margini de gropi. smug.

ŞTIUCA (Exos lucius) ŢIPARUL (Misgurnus fossilis) Originar din Europa Centrala si cea rasariteana. La pescuitul ştiucii este necesară montarea unei strune metalice pentru evitarea tăierii firului. Dimensiunea minimă legală: 50 cm. Pescuitul sportiv: Se poate pescui tot anul cu excepţia perioadei de prohibiţie (februarie . mârliţă. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Valoare gastronomica: Carnea este alba. salturi bruşte etc. Se practică pescuitul cu undiţa cu plută sau cu năluci. Mod de viaţă: Preferă apele liniştite. exceptand apele de munte. Lungime: 40 . peşti artificiali. Acesta din urma dă rezultate foarte bune cu linguri ondulante sau rotative. Răspândire pe glob: Trăieşte în toate apele dulci din Europa.1. Locurile preferate de ea sunt acelea din care poate porni o ambuscadă. având însă multe oase. în care abundă peşti mici. gura largă. cu excepţia Peninsulei Iberice. de la insecte la peşti şi chiar propriile progenituri. Flancurile sunt marmorate cu pete maronii. lângă o masă de ierburi submerse. tiparul este prezent in tot bazinul dunarean. ciucă. uşor turtit lateral. Greciei şi Albaniei.8 kg (excepţional 20 .8m) Greutate: 1 . Icrele ştiucii sunt foarte apreciate. Burta este gălbuie sau albicioasă. etc. Culoarea spatelui variază de la gri-verzui la galben. scoaterea din apă dând mult de lucru pescarului. Este un adevărat luptător. Denumire populară: căţea. 32 .50 cm (excepţional 1. Răspândire în România: În toate apele dulci curgătoare şi stătătoare din regiunile colinare şi de şes.5 . capul lunguieţ ca un cioc de raţă. dinţi puternici şi ascuţiţi. La pescuitul cu năluci se înţeapă energic când se simte muşcătura ştiucii. woblere. lacurile si iazurile din interiorul tarii. oliv sau negricioase. deoarece opune o mare rezistenţă. slaba si foarte gustoasa. etc. Pentru pescuitul cu peştisor viu înţepearea se face numai când se simte tracţiunea mai energică a răpitorului. bratele moarte.martie) când depune icrele. Valoare gastronomică: Carnea este destul de gustoasă.1. in toate baltile. ele fiind în general în apropierea unui perete de stuf sau pâlc de papură. in Romania se gaseste in Dunare si Delta. Se hrăneşte cu orice vietate acvatică care îi intră în gură. la negru sau cafeniu. folosind o serie de trucuri (schimbări bruşte ale direcţiei. ştiucoiţa. rădăcini de copaci.).ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.22 kg). limpezi cu fundul curat. printre nuferi sau vegetaţii plutitoare. Aspect: Corp alungit. fiţă. Dimensiunea minima legala: 50 cm. mârloaie.

puternic vascularizat. ajungand rareori la 12-13 cm. care aminteste de cel al broastei. melci. Tiparul are 10 mustati. in general. Pescarii il folosesc ca nada vie la pescuitul somnului. tiparul are cate un ghimpe ascutit. iar doua scurte pe mandibula. putin strins cu degetele. salaului. ca si la noi. 33 . dar apare si in raurile de ses cu un curs foarte lent. unde traieste in compania pastravului indigen. Prin intestinul gros. Femela depune icrele. Corpul. ascuns bine sub piele. Ochii privesc in sus. Acestui sunet (chitcait) ii datoreaza si denumirea de tipar. care prefera fundul malos si cu multa vegetatie. putand fi gasit in aproape toate raurile montane din Europa. pe plan local se consuma in mod regulat. dar nu cruta nici propriile icre sau alevini. inotatoarele ventrale ale acesteia. inotand repede dintr-un loc in altul. dar atinge si 24-26 cm. Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit. detritus organic. moluste mici etc. ziua fiind inactiv. alte vietuitoare mici. sunt impodobite cu 5-15 dungi maronii. Are un cap mare si lat. Este un peste foarte raspandit. mici crustacee. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Corpul este alungit si gros. ceea ce-i permite sa reziste mult timp si in albiile care au secat. dintre care 6 langa gura. in total 1000015000 icre. viermi. acoperit cu solzi mici si cu un strat mucos care il fac alunecos. mihaltului etc. Specie ocrotita de lege! ZGLĂVOACA (Cottus gobio) (Cottus poecilopus) Zglavoaca face parte din familia percidelor al carei membru este si bibanul. mai mult ingropat in namol. precum si icrele si puietul foarte tanar ale altor pesti. Daca este speriat. zglavoaca creste pana la lungimea de 6-10 cm. intinzandu-se pana la orificiul anal. Carnea sa este gustoasa. fiind un peste fricos. fara solzi. in general. aproape cilindric in sectiune. Tinut in mana. provocand astfel pagube in randurile speciilor mai valoroase. Lungimea obisnuita este de 18-20 cm. sare brusc din ascunzis. Scormoneste tot timpul fundul baltii. In acest caz il gasim ingropat in mal.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. De obicei se hraneste in timpul noptii. este aproape cilindric in portiunea de mijloc si usor plat lateral. pe langa hrana preferata. ca de multe ori si in timpul iernii. de unde inghite si namol. In medie. Gura larga este situata in varful botului. Tiparul este o specie de peste de apa dulce. Hrana acestui pestisor se limiteaza de obicei la ceea ce aduce spre el curentul apei. care consta din particule de vegetatie. In timpul zilei nu se prea misca. larve acvatice. mai lungi. Perioada de depunere a icrelor corespunde cu lunile februarie-martie. absoarbe aerul atmosferic si prin anus elimina dioxidul de carbon. Se reproduce din martie pana in august. in vecinatatea caudalei. Meniul consta din insecte si larvele acestora. Sub ochi. Tiparul are posibilitatea sa respire prin intestine. se gaseste in ape fara nici o miscare. in trei portii. stiucii. emite un sunet caracteristic datorita eliminarii bruste a aerului din intestin prin anus. Coloritul zglavoacei variaza mult in functie de mediul in care traieste exemplarul respectiv. cu un colorit mai bogat. In unele rauri montane din Maramures si Moldova poate fi intalnita o ruda apropiata a zglavoacei (Cottus poecilopus).

aproape de aceeasi grosime pe toata lungimea sa. Siret. salau. cu substrat malos. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Denumiri populare: fâsa mare (Cobitis elongata). Bega. acestia insa lipsind cu desavarsire de-a lungul liniei laterale. Niraj. Tarnave. Olt. icre ale unor specii de pesti. ZVÂRLUGA (Cobitis Taenia) 34 . Gura este prevazuta cu 6 mustati. dar si apele de deal si de munte cu fund malos. Bistrita. Se hraneste cu rame. Somes. viermusi. materii vegetale. Mai poate fi intalnita si-n barajele de acumulare. Raspandire: in paraie. seminte ale unor plante. Este folosita ca momeala vie in pescuitul rapitorilor de talie mare: somn. larve ale diferitelor insecte. moluste si crustacei de mici dimensiuni. in apropierea fundului. Arges) si afluentii lor. Coloritul zvarlugii este cafeniu-cenusiu sau galbui. Este activa mai ales noaptea. Mures. Aspect: Corpul pestelui este alungit si puternic comprimat lateral. Poate atinge o lungime maxima de 15 cm si o greutate de 20 g (majoritatea exemplarelor masoara 8-10cm si cantaresc 7-10g). aproape nemiscata. Sub fiecare ochi are cate un spin osos si foarte ascutit. in majoritatea raurilor (Prut. Traieste in general in apele statatoare sau lin curgatoare. Dunare si Delta ei.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. incepand cu zona pastravului si pana la varsarea Dunarii in Marea Neagra. fiind acoperit cu solzi mici si desi. in mlastini. ziua stationand. sfârleaza (Cobitis aurata radnensis) şi dunariţa (Cobitis aurata bulgarica). stiuca.

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Acest peştisor marin. Este foarte agilă şi foarte greu de prins. pe lângă cele amintite. exemplarele obişnuite fiind însă de 20 . cu o dungă pe toată lungimea sa. lung de 9-10 cm. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ PEŞTI DE APĂ SĂRATĂ Aterina are corpul argintiu. din cauza structurii deosebite a muşchilor. Pe corp are o pigmentaţie brun-albăstruie sau galben-cenuşie cu reflexe violete şi roşiatice. bacaliarul poate creşte până la 50 cm.25 cm. Exemplarele tinere sunt aproape transparente. iar cea anală din două segmente. ATERINA (Atherina boyeri) Reprezentant al peştilor din apele reci. este o specie locală a Mării Negre. În lungime. maximum 12 cm. Aripioara dorsală este formată din trei segmente distinct delimitate. Partea ventrală este albicioasă. Din ficatul lui se extrage renumita untură de peşte. Un semn de recunoaştere. bacaliarul este un gadid tipic din Marea Neagră. BACALIARUL (Odontogadus merlangus euxinus) 35 .Carnea acestui peşte este gustoasă şi se aseamănă cu cea a obletului. căutându-şi hrana în partea mai îndulcită a mării. Aterina migrează pe lângă ţărm în cârduri mici. Aripioara caudală este mare şi cu marginea dreaptă. însă primavara se apropie de mal. Este hrana preferată a morunului. Pătrunde şi în lacurile litorale dulci sau sărate deoarece rezistă la mari oscilaţii de salinitate. Trăieşte la adâncimi de 60-80 m. îl constituie mustaţa de sub falca inferioară.

barbunul se hrăneşte cu vieţuitoare de fund şi resturi vegetale. el este caracterizat prin corpul berbecat şi prin prezenţa sub falca inferioară a două mustăţi lungi. iar laturile corpului şi ale abdomenului sunt alb-argintiu cu pete roşii. Barbunii sunt mult apreciaţi pentru carnea lor foarte gustoasă. înotătoarele sunt galbene. cu dinţi fini în perie. întâlnindu-se în apele Mării Negre. Barbunul îşi duce toată viaţa în cârduri mici.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. care se desprind însă foarte uşor. BOUL DE MARE (Uranoscopus scober) 36 . Bibanul de mare este răspandit în Atlantic. Trăieşte pe funduri pietroase. Corpul şi capul sunt acoperite de solzi mari. explorând fundurile bogate în hrană. între cele două părţi ale ei existând o oarecare distanţă. Operculul are 3 ghimpi în partea posterioară. Cerul gurii are dinţi mici. Marea Mediterană şi Marea Neagră. cu solzi ctenoizi. Culoarea generală a corpului este roşie. Mării Mediterane şi în Oceanul Atlantic. albăstrui. Înotătoarea dorsală este dublă. Peşte de fund. ce acoperă mai mult sau mai puţin operculul şi preoperculul. hrănindu-se cu peşti mici şi creveţi. printre care se disting şi dinţi conici ce au aspect de canini. cu dungi şi pete neregulate. Culoarea generală a bibanului de mare este roşie-cărămizie. Pedunculul codal este înalt. adânci. Obrajii sunt roz-portocalii. trecând şi pe linia laterală. Corpul bibanului este uşor comprimat şi alungit. Reproducerea poate fi normală sau prin autofecundare. Ducându-şi viaţa pe fundul mărilor. ce au aspect de inscripţii. Gura este mare. cu 7-9 benzi verticale albastru întunecat pe laturile corpului. BARBUNUL (Mullus barbatus) BIBANUL DE MARE (Serranus scriba) Bibanul de mare atinge lungimea de 20-30 cm. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Barbunul este un peşte cu o largă răspândire. Operculul este cu o pată întunecată. oblică. potrivit de mari.

alături de ochiul stâng. Aripioara dorsală este cea care înconjoară corpul pe partea stângă. crezând că este vreo algă. Explicaţia este simplă: din gură îi atârnă un filament. Are însă capul ceva mai mare. brăzdat de dungi brune şi albe. Fenomenul de asimetrie se petrece dupa două luni când se culcă pe una din părţi. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CALCANUL (Scophthalmus maeoticus) Calcanul poate fi socotit reprezentantul tipic al speciilor de peşti ce fac parte din ordinul pleuronectiformelor. se pot conserva. Reproducerea are loc vara (iunie-iulie). Capul este învelit cu plăci osoase. adică peşti bentonici şi peşti care cârduiesc iarna în vecinatatea fundului. guvizi. Un semn distinctiv al acestui peşte îl constituie prima aripioară dorsală de culoare albă.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Boul de mare atinge lungimea de 30 cm. dulce parcă ar fi pui. Gura este terminală. calcanul este un peşte răpitor. pe care peştişorii. buzele mai umflate şi coloritul cenuşiu-cafeniu. aterina. Dupa înfăţişare ar părea paşnic. 37 . Când ne uităm la calcan. În mod obişnuit stă înfundat în stratul de nisip sau de nămol de pe fund şi. În mijlocul fiecărui buton se află un spin subţire. Numele de bou de mare se trage de la corpul său umflat. Aceştia se găsesc pe ambele laturi ale corpului. întrucât apare în timpul dezvoltării. La înfăţişare seamănă cu dracul de mare. el trăieşte şi în Marea Neagră. iar aripioarele pectorale se găsesc una dedesubt şi alta deasupra. iar greutatea de 8-10 kg. care consumă în special hamsii. calcanul este lung de 0.60-0. Aceasta asimetrie este însă secundară. care este pelagic (de suprafaţă). Icrele. comprimat foarte mult lateral şi culcat pe o parte. Din ou eclozează la început un peştişor cu simetrie bilaterală perfectă. dând un produs bun de calitate. Paşcani – IAŞI 2009 Boul de mare este răspândit în mările care scaldă ţărmurile Europei. în partea pe care stă culcat calcanul. Carnea sa gustoasă. mărunte şi fine ca nisipul mării. Aceste specii au corpul asimetric.80 m. La exemplarele adulte corpul este acoperit cu solzi mici şi butoni osoşi mari. apropiindu-se de maluri în căutarea hranei. Lungimea la care ajunge calcanul este de 1 m. de aceea. ochiul drept este aşezat pe partea stângă. barbuni şi bacaliari. fără prea mari eforturi. unde a venit din Marea Mediterană. prevăzut pe cap cu nişte prelungiri asemănătoare coarnelor de la vite. ceea ce vedem deasupra este latura lui stângă şi nu spatele. se reped să-l mănânce şi cad pradă amăgirii. La exemplarele tinere lipsesc spinii de pe butoane. se hrăneşte cu pui de peşte şi viermişori. Obişnuit. cântărind 3-4 kg. pe dreapta şi devine bentonic (de fund). Calcanul este culcat pe latura dreaptă şi. albă. dacă privim peştele de deasupra. se consumă în stare proaspată.

Botul este alungit. pătrund în lacurile litorale şi chiar în gurile fluviilor. Are o carne gustoasă. deosebindu-se astfel mai multe varietăţi. zoobentofag. La baza aripioarelor anală şi dorsală. lungimea obişnuită fiind de 20-30 cm. iar aripioarele perechi sunt apropiate unele de altele. acoperit cu solzi mici. Se hrăneşte cu crustacee şi larve de insecte. dar este mai mare ca acesta. Prezenţa butonilor dovedeşte că ceea ce vedem deasupra nu este spatele. triunghiular. lipsită de oase mărunte. Corpul prezinta 12-17 scuturi dorsale. păstrugă şi nisetrul. CHEFALUL MARE (Mugil cephalus) 38 .ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Ochiul este prevăzut cu o pleoapă adipoasă foarte dezvoltată. iar greutatea 300-1000 g. alungit. Lungimea obişnuită este însă de 25-30 cm. având capul mai turtit. mai gras. Stau aici până când apa începe să se răcească. abdomenul are o culoare gălbui-roz. Spatele este cenuşiu sau cafeniu cu nuanţe verzui. viermi. Hibernează în fluvii. Cambula nu creşte mai mult de 35 cm. Trăieşte în Marea Neagră. iar greutatea 100 300 g.3 kg. lângă cap. 58-70 laterale. ascuţit. mare şi turtit dorsoventral. pe care îl consumă cu viermii şi larvele de insecte care se găsesc în el. nu are capul rotund. morunul. în gropi adânci şi cu fund tare. cât şi de-a lungul liniei laterale. Trăieşte circa 22 de ani. uşor asimetrice. Marea Baltică. Există hibrizi cu viza. Lungimea maximă la care ajunge este de 63 cm şi greutate de 3. Are o carne gustoasă. ci rombic. 12-18 ventrale. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CAMBULA (Platichthys flessus luscus) Spre deosebire de calcan. Începând cu luna mai migrează spre coastă. Capul. Aici caută apă încălzită şi fundul bogat în detritus. Labanul creşte mai repede decât celelalte specii de chefali. Este o specie de apă dulce şi limpede. retrăgându-se în mare. se întâlnesc butoni osoşi. Se reproduce în aprilie-mai. Trăieşte pe fundurile nisipoase de unde îşi adună hrana: peşti. moluşte. Caracterul care variază cel mai mult este lungimea botului. ci una din laturile corpului. CEGA (Acipenser ruthenus) Chefalul mare (labanul) seamană cu cleanul. Labanul este cel mai mare şi cel mai valoros dintre chefalii Mării Negre. Atinge dimensiuni de 90-120 cm. este acoperit de solzi până la vârful botului. etc. crustacei. dar aceasta după ce trece de 16 ani.

Pleoapa adipoasă este puţin dezvoltată. Pleoapele adipoase lipsesc. 3 dungi negricioase în zigzag. câte un canin mare şi curbat înapoi. Pătrund în lacurile litorale în căutarea hranei şi a apelor calde. încât pare inexistentă. cu colţurile gurii trecând puţin de verticala posterioară a ochilor. cu singura deosebire că preferă apele sărate celor dulci. De regulă are 20-30 cm şi greutatea de 80-400 g. pata aurie de pe opercul. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Popular mai este numit singhil. Botul scurt. CHEFALUL MIC (Mugil saliens) Este răspândit în Marea Mediterana şi Marea Neagră în lungul ţărmurilor. Culoarea cenuşie-roşcată. ramnificate sau de forma unor palete. Dimensiunile la care ajunge sunt mai mici faţă de celelalte specii de chefali. Tentaculele supraorbitale sunt bine dezvoltate. când cântăreşte 800 g. Trăieşte pe funduri cu facies mitiloid şi este rar pescuit la ţărm. cu linii şi puncte mici. ostreinosul are aceleaşi obiceiuri. El are capul lat. Peşte marin. uneori. exemplarele obişnuite fiind de 30-50 cm lungime şi 300-500 g greutate. face ca acestui soi de chefal să i se spună chefalul auriu. Pe fiecare falcă. Prinsă ca o mică mărgea. pe când labanul suportă mai bine apele dulci. Evită apele îndulcite. acoperit cu solzi începând de la nările posterioare. cafenii sau negre. COCOŞELUL DE MARE (Blennius tentacularis) 39 . rotunjit. Ca şi labanul. trăieşte în cârduri şi se deplasează foarte rapid. ostreionul) are botul ascuţit şi acoperit de solzi până la orificiile nazale anterioare. de o parte şi alta. CHEFALUL AURIU (Mugil auratus) Chefalul mic (ilarul. Pe bărbie. Spaţiul interorbital este puţin convex. Lungimea obişnuita este de 9-10 cm. Lungimea maximă la care poate ajunge acest peşte este de 50 cm.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CODUL DE PACIFIC (Gadus macrocephalus) CODUL DE ATLANTIC (Gadus morhua) CODUL NEGRU DE ALASKA (Gadus ogac – Greenland) CODUL EGLEFIN (Melanogrammus aeglefinus) 40 .

având corpul mai mult sau mai puţin alungit. Caracteristice la corbul de mare sunt nările bine pronunţate. respectiv 4 kg. Este peştele de consum cel mai important din lume. cu nuanţe mai deschise pe burtă. eglefin. sub denumirea de cod se comercializează şi celelalte specii de gadidae. preponderent în Oceanul Atlantic.5 m. În mod obişnuit corbul de mare atinge lungimea de 30 cm. răspândit în zonele nordice ale Oceanului Atlantic şi ale celui Pacific. extrem de rar 50 cm şi greutatea de 1 kg. cel din Pacific (Gadus macrocepahlus) este mai deschis la culoare.LINGCOD (Ophiodon elongatus) Peşte rar la ţărmul Mării Negre. are spatele cenuşiu cu pete rotunde cafenii. Adesea. corbul de mare trăieşte în Oceanul Atlantic şi în bazinul mediteranean. Codul propriu-zis sau morua (Gadus morhua). Seamănă întrucâtva cu un crap. gălbui cu pete maronii şi de talie mai mică.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. CODUL LENG . CORBUL DE MARE (Corvina umbra) 41 . greenland. pollack (cod negru). atinge lungimea de 1. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CODUL POLLACK (Pollachius virens) Codul este un peşte marin din fam. aşezate înaintea ochilor. acoperit cu solzi mici. Nu prezintă importanţă economică. Coloritul general este cafeniu închis. dar are spinarea mai gheboasã. Gadidae. leng. moi şi zimţaţi.

Caracteristic este hermafrodismul său periodic. potrivit de mari. Are o lungime obişnuită de 25-35 (rar 50) cm. Unica înotatoare dorsală este foarte lungă. ramificate de la bază ca o tufă. în partea anterioară. întinzându-se din dreptul operculului până aproape de baza înotătoarei caudale. şi cu molarii în 3 rînduri pe mandibulă şi în 4-5 rânduri pe maxilă. DORADA (Sparus aurata) DRACUL DE MARE 42 . Corpul foarte turtit lateral. Este apreciat pentru spectaculozitatea pescuitului. iar pe burtă galben. aceasta specie este bine reprezentată în Marea Neagră. uşor curbaţi pe fiecare falcă. Abdomenul este albicios. îngustat şi comprimat lateral în cea posterioară. Deasupra ochilor se află o pereche de tentacule mărunte. Adulţii devin mai solitari. Peşte marin. uneori chiar în linia de spargere a valurilor pe plajă. Laturile argintii cu reflexe gălbui-aurii. Dorada formează în tinereţe cârduri şi îşi caută hrana în apropierea malului. Gura nu prea mare. iar în Marea Neagră destul de rar. Se hrăneşte cu moluşte (consumă numai carnea. cu solzi subţiri. Spatele şi capul verzui-albăstrui. bucăţile de cochilii le aruncă). Corpul gros în partea anterioară.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Reproducerea are loc către sfârşitul iernii. În general preferă întinderile de nisip şi zonele bogate în vegetaţie. preferă apele calde. Nu prezintă importanţă economică. COROSBINA (Blennius sanguinolentus) Este un peşte răspândit pe coasta estică a Atlanticului şi în Marea Mediterană. are oarecum forma unui mormoloc de broască. cât şi pentru carnea sa foarte gustoasă. Pe spate şi pe laturi este pigmentat cu pete albe-spălăcite sau albe-gălbui. Coloritul este verde sau cenuşiu-verzui. oval. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Denumita popular corosbină. Obişnuit măsoară 13-16 cm. cu câte 6 dinţi conici.

buzele fiind subţiri. în special în lunile aprilie-mai. cât şi lacurile litorale salmastre sau dulci. Gura mică are poziţia oblică. Se hrăneşte cu viermi. GUVIDUL NEGRU (Gobius niger) 43 .ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. pedunculul caudal lung şi îngust. iar la femele rar 12-13 cm. Capul umflat. la întuneric. trăieşte atât în mare. iar burta albă. Este un peşte exclusiv planctonofag. Corpul său este comprimat lateral. bulbucaţi. pe fundurile nisipoase. trăieşte dragonul sau dracul de mare. asemănător nisipului şi presărat cu mai multe puncte negricioase. sturionii şi alţii. cum sunt scrumbia de Dunăre. şi mai cu seamă cu pui de calcan. El are corpul alungit. în sus. pui de peşte. fusiform. primăvara şi vara. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Pe fundul nisipos al mării. Ochii sunt lipsiţi de pleoape adipoase. Cele două aripioare dorsale sunt mai distanţate decât la ceilalţi guvizi. îi dau o înfăţişare bizară. ea produce umflarea puternică a piciorului sau a mâinii înţepate. la temperatura apei de 13-20 °C. cu umbre galbene şi albastre pe laturi. Dimensiunea obişnuită este la masculi de 8-9 cm. Reproducerea se face în apele mării din vecinătatea coastelor. în apropierea ţărmului. iar prima este mai scurtă. la apă puţin adâncă. O femelă depune între 5-20 mii de icre mărunte. al Mării Caspice şi al Mării Azov şi este răspândit în părţile îndulcite ale acestora. Coloritul corpului galbencenuşiu. GUVIDUL DE NISIP (Pomatoschistus microps leopardinus) Guvidele negru trăieşte prin grotele formate de stavilopozi lângă diguri. Prima înotătoare dorsală este formată din ţepi veninoşi a căror înţepătură este foarte dureroasă. constituind astfel o verigă între plancton şi peştii răpitori sau carnivori. cu bot scurt şi cu ochii mari. crustacee. consumând zooplancton mărunt. Culoarea predominantă a corpului este cenuşie-roşiatică. Acest peşte nu depăşeşte ca lungime 30-40 cm. GINGIRICA (Clupeonella delicatula) Guvidul acesta de talie mică. Aceasta specie este ocolită de pescari. cu diametrul de circa 1 mm. iar abdomenul are o carenă bine dezvoltată. Peşte de cârd. Aripioara anală are două radii mai lungi decât la celelalte aripioare. gingirica se reproduce în mare. 5-6 cm. de unde pătrunde în fluvii şi lacuri. ATENŢIE LA ŢEPII DRACULUI ! (Trachinus draco) Acest peşte trăieşte în bazinul Mării Negre. dar şi în lacurile salmastre şi dulci. salăul. care consumã cantităţi uriaşe de gingirică.

Ochii hanosului sunt mari. dispuse neregulat. crustacei şi peşti mici. El este cel mai mare guvid. pedunculul caudal lung. stropite cu pete mărunte. La baza primei înotătoarei dorsale se află o pată neagră. Botul lui este scurt. Faţă de ceilalţi guvizi are corpul ceva mai gros şi înalt. ajungând la lungimea de 30-35 cm. iar capul mare. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Cel mai frecvent guvid din apele Mării Negre este strunghilul. În perioada de reproducere corpul masculilor se înegreşte complet. GUVIDUL HANOS (Gobius batrachocephalus) Trăieşte pe fundul pietros al Mării Negre. Strunghilul trăieşte în zona litorală a mării. Specie tipic marină se hrăneşte cu moluşte. stropit cu pete brune neregulate. Coloritul general este galben deschis. cu buza superioară groasă şi lăţită lateral. Operculul şi baza înotătoarei pectorale sunt neacoperite de solzi. şi greutate de 600 g.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Hanosul este galben-închis sau brun pe spate şi pe laturi. Hanosul are o carne gustoasă. iar colţul şi ismul operculului sunt acoperite cu solzi. Creşte până la lungimea de 20-25 cm. în vecinatatea ţărmului. GUVIDUL DE MARE (Gobius cephalarges) 44 . Coloritul corpului este variabil. Se hrăneşte mai ales cu crustacee şi creşte până la lungimea de 20-25 cm. stropit cu pete întunecate. cafenii sau negre. Pe laturi se disting 2-6 dungi transversale. Are corpul cilindric. Predomină culoarea gălbuie-întunecată. situaţi în partea superioară a capului. La această specie pedunculul caudal este scurt. gros. Se întâlneşte în mod excepţional în apele salmastre sau dulci. puternic turtit dorso-ventral. pe fundul pietros. comprimat lateral şi înalt. apropiaţi. Ca şi la ceilalţi guvizi înotătoarele ventrale sunt unite. hrănindu-se cu animale de fund preferând moluştele. GUVIDUL STRUNGHIL (Gobius melanostomus) Hanosul trăieşte pe fundul pietros al Mării Negre la adâncimi mai mari decât ceilalţi guvizi. obtuz şi foarte convex. Înotătoarele sunt cenuşii. evidentă. Este un peşte cu capul turtit dorso-ventral. neregulate. corpul fiind presărat cu pete brune şi negricioase. mai lat decât înalt. formând o ventuză cu care peştele se poate fixa pe stâncă.

întreprinzând migraţii de-a lungul mării şi pătrunzând ocazional în lacurile litorale salmastre. Ca şi gingirica. fiind atraşi de 45 (Clupea pallasii) . femelele depunând icrele de culoare albă care apoi sunt fecundate de masculi în apă. Icrele fecundate sunt lipicioase şi se lasă la fund unde se lipesc de pietre sau plante. Se reproduce din mai până în septembrie. copepode şi chiar fitoplancton.70 m. morunul. calcanul. uneori de zeci de mii de indivizi. Pe coadă se observă o formă de solzi mici. care rareori atinge lungimea de 20 cm. dar şi a delfinilor. Spatele este de culoare cenuşie albăstruie . Culoarea generală a corpului este albăstrui-închisă. Înotătoarele abdominale şi codale sunt aproape transparente. Lungimea minimă admisă a hamsiei ce poate fi reţinută după capturare este de 7 cm. ochii mari şi gura despicată până spre uperculi. este foarte răspândit în Marea Neagră. totuşi nu face parte din aceeaşi familie. consumând zooplancton. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Hamsia are corpul lat. se hrăneşte cu plancton ca şi crusatecei mici. a furtunarilor şi a pescăruşilor. Specie precoce. Fălcile sunt prevăzute cu dinţi mărunţi. Deşi seamănă cu scrumbiile. La temperatura de 9 °C eclozează puietul care are o dimensiune între 7 şi 9 mm şi care. aşezaţi perechi. Speciile mai importante sunt heringul din Atlantic (Clupea harengus) şi heringul din Pacific (Clupea pallasii). Hamsia este un planctonofag. Durata de viaţă este de 2-3 ani. În timpul zilei rămâne în adâncime şi numai noaptea se ridică la suprafaţa apei.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Din Marea Neagră ea migrează pentru hrănire în Marea Azov. Heringul trăieşte în bancuri mari. Perioada împerecherii depinde de numărul bancului şi are loc în apropiere de coastă la o adâncime de 40 . iar cea a abdomenului albicioasă. Heringii produc anumite zgomote care probabil sunt o formă de comunicare a lor. hamsia este o verigă intermediară între fiinţele microscopice ale zooplanctonului şi peştii mari răpitori care predomină în mări şi oceane. atinge maturitatea sexuală la 11 luni. scrumbia albastră. care poate fi punctat. HAMSIA (Engraulis encrassicholus) HERINGUL (Clupea harengus) Heringul este unul dintre peştii cei mai importanţi pentru consum. Este un peşte cu un corp suplu alungit. Hamsiile constituie hrana preferată a multor peşti marini răpitori.verzuie. Acest peştişor de 8-12 cm lungime şi 8-10 g greutate. melci de mare sau puiet de peşte. pe când cele pectorale sunt de culoare închisă. corpul acoperit cu solzi putând să atingă lungimea de 45 cm şi o greutate de 1 kg. Hamsia trăieşte în cârduri masive. cum sunt pălămida. Abdomenul este de culoare argintie.

cît şi la fundul apei. întregul proces fiind dirijat de ochi prin intermediul sistemului nervos. LUFARUL (Pomatomus saltatrix) LUPUL DE MARE 46 . urcă la suprafaţă unde se hrănesc cu plancton. Se hrăneşte înghiţind cu lăcomie din bancurile de scrumbii. Culoarea corpului este cenuşie-albăstruie pe spate. stavrizi. Faţa cu care stă culcat pe fundul apei este albă. argintie pe laturi şi burtă. Gura este terminală. Solzii de pe corp sunt mai aspri pe partea dorsală. (rar 1-1. Lufarul este înzestrat cu atributele tipice unui răpitor. iar ca greutate 2-3 kg şi excepţional 15-20 kg. El are dentiţie puternică şi înoată cu viteză atât la suprafaţă. Ca lungime maximă atinge 30 cm. acoperind-o. aterine. Limba de mare trăieşte ascunsă pe fundul de nisip al plajelor marine de unde îşi vânează hrana: insecte şi crustacee. La acest peşte se întâlneşte frecvent fenomenul de mimetism. etc. Un hering de Atlantic poate trăi peste 20 de ani. Are o carne foarte gustoasă. mai mărunţi pe cealaltă parte.7 ani să fie apţi de reproducţie. Răspândit în aproape toate mările cu apă caldă. Din cauza formei foarte lăţite a corpului limba de mare are puţină carne.50 m). LIMBA DE MARE (Solea lascaris nasuta) Lufarul este unul din cei mai lacomi şi mai de temut peşti marini răpitori. În jurul gurii se observă bine franjurile.. Paşcani – IAŞI 2009 lumină. iar falca superioară se prelungeşte peste cea inferioară. obişnuit pescuindu-se exemplare de 10-20 cm. stă culcat pe partea dreapta a corpului care a devenit partea dorsală. ajungând la vârsta de 3 . În poziţia de înot faţa dorsală este de culoare cenuşie-cafenie.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. presarată cu pete negre sau cu un desen marmorat. mică. culoarea corpului schimbânduse foarte uşor după culoarea fundului. el trăieşte şi în Marea Mediterană şi zona litorală a Mării Negre. Atinge dimensiuni de 30-50 cm. lipsind butonii osoşi. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Peşte marin de fund.

iar pe opercul are 2 ţepi. Ca toate speciile de macrou este un peşte pelagic ce trăieşte în bancuri mari. Pe opercul are o pată clară cafenie. în Marea Mediterană şi în Marea Neagră. Uneori ajunge şi în Marea Neagră. Se reproduce în mai-august şi icrele sunt plutitoare. cu colţurile trecând de verticala anterioară a ochilor. Are o valoare gastronomică ridicată. în general peste 50 m. ziua stă în apropierea fundului. rar atingând 1 m. de preferinţă în zonele îndulcite ale mării şi în cele stâncoase.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Linia laterală se prelungeşte şi formeaza 3 rânduri. Are radiile branhiostege. MACROUL (Scomber japonicus) Este un peşte de fund ce preferă adâncimile mai mari. fiind înrudit cu codul. (Dicentrarchus labrax) Este un peşte răspândit aproape pe tot globul. Poate atinge 65 cm si 3 kg. Gura o are mare. Lupul de mare are culoarea cenuşie-argintie. Se hrăneşte cu mici vietăţi marine: peştişori.4 m si 15 kg. în zonele tropicale şi subtropicale. Poate ajunge la 1. În apele noastre marine este semnalat în dreptul lacului Razelm până aproape de Mangalia. pui de cefalopode. Din punct de vedere calitativ cel mai recomandat este macroul de Atlantic. unde îşi petrece ziua. Se deosebeşte de celelalte varietăţi prin culoarea albastru închis a spatelui care coboară până sub burtă. alungit. iar limba cu dinţi foarte fini şi deşi. cu carnea mai consistentă şi cu iz marin mai puţin pregnant. Trăieşte în mare. Fălcile şi cerul gurii au dinţi în perie. nu prea departe de ţărm. iar noaptea urcă spre suprafaţă. crustacee şi viermi marini. la apa mai mică. MERLUCIUSUL (Merluccius merlucius) 47 . Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Este răspândit pe coasta europeană a Atlanticului. cu solzi potrivit de mari. aspri (ctenoizi) pe corp şi netezi (cicloizi) pe ceafă şi obraji. întunecată. rar fiind întâlnit în Marea Azov. Preoperculul este zimţat pe marginea posterioară. În mod obişnuit are lungimea de 60-80 cm. Se hrăneşte cu peşti. iar noaptea se apropie de mal. Corpul mai mult sau mai puţin cilindric. Se hrăneşte cu alevini şi peşti din speciile mici. crustacei sau viermi.

000. fenomenul de îngropare a scuturilor în piele pe măsura înaintării în vârstă se petrece pe tot corpul morunului. ajunge la 30-40 cm lungime. Icrele de morun sunt mai mari decât ale celorlalţi sturioni. Spre deosebire de ceilalţi sturioni. exemplarele pescuite obişnuit în faţa gurilor Dunării măsoară doar 2-2. Asa se explică de ce exemplarele vârstnice au pielea lipsită de scuturi.000 de icre. având diametrul de 2. botul morunului este scurt şi moale.500 kg greutate şi 9 m lungime. alungit spre cele două extremităţi. La exemplarele tinere se observă 11-14 scuturi dorsale. cu subspecie şi în Marea Neagră. Exemplarele pescuite în mare au o culoare mai închisă. în vârstă de circa 20-25 de ani.000 kg au aproximativ 75 de ani. întrucât s-au pescuit exemplare de 1. exemplarele de 1. La exemplarele mai vârstnice aceste scuturi se îngroapă în piele. aproape neagră. încât botul devine moale. Se întâlneşte în Oceanul Atlantic şi în Marea Mediterană. De altfel. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ MERLANUL (Merlangius merlangus ) Face parte din fam. MORUNUL (Huso huso) Cel mai valoros peşte al apelor noastre este morunul. O femelă de 100 kg. având corp alungit cu solzi mici şi netezi. Acest adevarăt uriaş al apelor are corpul ca un trunchi gros. NISETRUL 48 . capul lui este mic în raport cu corpul. iar cea a abdomenului albă. poate depune 8. Dacă unele exemplare ajung la dimensiuni mari şi greutăţi apreciabile. Culoarea corpului este. La exemplarele tinere el are formă triunghiulară. gadidae (cod). Este foarte apreciat pentru carnea albă şi gustoasă. cenuşie. este ascuţit la vârf şi acoperit cu scuturi tari. Morunul face parte din grupa peştilor care trăiesc mult.5 m şi cântăresc 40-80 kg. Astfel.5-3 mm şi culoarea cenuşie. 41-52 de scuturi laterale şi 9-12 scuturi ventrale. în general. El este considerat nu numai sturionul cel mai de preţ. Maturitatea sexuală a morunului apare la vârsta de 15-18 ani la mascul şi 16-21 de ani la femelă.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. ci şi gigantul peştilor din Marea Neagră. care nu cresc.

Corpul. care cântăresc 25-60 kg. scobită adânc. de obicei. După această perioadă se retrag la adâncime. După moarte devine neagră pe spate. nisetrul întreprinde migraţii şi toamna (august-septembrie). Puii de nisetru vieţuiesc în Dunăre până în iunie-iulie când coboarã în mare. fiind urmată de opt pinule. iar cea anală de şapte pinule. Rareori manâncă peşte. Obişnuit. scrumbii. Lungimea atinge max. este acoperit de 5-19 plăci dorsale. şi anume guvizi. Se mai disting 8-9 linii întunecate. 85 cm. O femelă de 15 kg depune până la 1 mil. Maturitatea sexuală apare la 8-14 ani la mascul şi la 10-20 de ani la femelă. care formeazã scuturi rânduite astfel: 9-16 dorsale. În stare vie ea este de un albastru închis pe spate. 28-50 de plăci laterale şi 6-14 plăci ventrale. 26-43 laterale. înguste şi dispuse oblic. se află mici plăcuţe stelate. iar în apele mării consumă de preferinţă crustacee şi polichete. iar laturile capătă o culoare violetă deschisă sau cenuşie. În Dunăre urcă până dincolo de Porţile de Fier. pescuindu-se însă uneori şi exemplare de 1. atinge lungimea de 80-120 cm şi greutatea de 12-15 kg. Pe lângă migraţia de reproducere de primăvară. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ În familia sturionilor. datorită valorii sale economice.5-2 m lungime. îngroşat în partea din faţă şi îngust spre coadă. galben-cenuşiu. exemplarele pescuite în mare având o culoare aproape neagră. în timp ce nisetrul din Dunãre are o culoare galbuie. de icre de culoare cenuşie-negricioasă. Se mai recunoaşte după botul alungit şi ascuţit. are doi lobi lungi. De asemenea. unde se deplasează primăvara. nisetrul se reproduce în fluvii. La exemplarele pescuite în mare coloritul este închis. nisetrul ocupă. iar cele din Dunãre o 49 PĂSTRUGA (Acipenser stellatus) . Exemplarele tinere au benzi transversale lungi. Hrana puilor de nisetru în Dunăre o constituie crustaceele şi larvele de chironomide. iar greutatea 8 kg. Coloritul pălămidei este frumos. (Acipenser guldenstaedti) Acest răpitor marin are corpul alungit. printre cele cinci rânduri de scuturi puternice de pe corp. unde rămân în faţa gurilor fluviului până ce ating vârsta de 2-3 ani. iar abdomenul argintiu. după morun. De aceea. Rezultă deci că reproducerea nu se face în fiecare an. rotunjit şi lat. cu puiet de chefal şi câteodată îşi devorează puii. zvelt la exemplarele tinere şi gros fusiform la exemplarele adulte. Limba şi interiorul gurii sunt negre. Coloraţia corpului variază după mediul în care trăieşte. Peşte marin migrator. nisetrul se aglomereazã în zonele cu midii. 9-14 ventrale. Înotătoarea dorsală este dublă.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. în martie-mai. Exemplarele care migrează vara şi toamna rămân în fluvii până în primăvara următoare când se reproduc. precum şi după prezenţa a numeroşi dinţi puternici. Botul este scurt. Nisetrul trăieşte până la 45 de ani. stavrizi. acest peşte se hrăneşte cu şprot. Botul este lung şi lăţit. dispuse tot în şiruri. Pălămida este un înotator foarte bun. PĂLĂMIDA (Sarda sarda) Dintre toţi sturionii. Coloritul este. hamsii. întrecut doar de chefal. Răpitor lacom şi nesaţios. Înotatoarea caudală. un loc important. Ca şi ceilalţi sturioni are corpul acoperit cu cinci şiruri de plăci osoase. ci la doi sau chiar la trei ani. păstruga are talia cea mai zveltă şi mai elegantă.

se hrăneşte cu diverşi peşti de talie mai mică sau cu alte vieţuitoare marine. Lungimea maximă la care poate ajunge este de circa 2 m. cantităţile de peşte sunt foarte ridicate. iar în mare cu crustacee (gamaride si miside). Peşte răpitor. altfel se pot întampla accidente grave. Specie de talie mare. Oceanul Pacific şi Oceanul Indian.1. Prima înotătoare dorsala este scurtă. Paşcani – IAŞI 2009 culoare cenuşie închisă. Femela depune până la 400 mii de icre de culoare neagră. De regulă. care acţionează ca o spadă puternică şi tăioasă. Maturitatea sexuală apare la vârsta de 3-7 ani.6 . de unde şi numele speciei. exemplarele obişnuite măsurând 80-100 cm şi cântărind 5-8 kg. iar pigmentaţia se diluează pe părţile declive. mai ales guvizi. bine dezvoltaţi. Înotatoarea anală este concavă. Cu toate că la noi se întâlnesc doar sporadic exemplare ale acestei specii. ajungând aproape până la nivelul cavităţilor nazale. iar greutatea aproape 70 kg. la fel şi ventralele. iar caudală este constituită din doi lobi lungi.8 mm. cu un diametru de 1. Marea Azov şi Marea Caspică. Pentru reproducere migrează în fluvii. Culoarea acestui peşte este albăstruie cu reflexe roşietice sau brune pe partea dorsală. atacând chiar balenele. Caracteristic acestei specii o reprezintă botul foarte lung (rostul) ce depăşeşte mult restul capului. puii se hrănesc cu larve de chironomide. în alte ţări. PEŞTELE SPADĂ (Xiphias Gladius ) 50 . de care trebuie să se ţină cont. La noi. Păstrugile vârstnice se hrănesc cu moluşte mici şi cu peşti. vorace şi foarte curajos. în Dunăre. păstruga trăieşte în Marea Neagră. poate ajunge până la 250-300 kg şi o lungime de 3-4 m. Marea Mediterană şi exemplare răzleţe în Marea Neagră. bătăios din fire. Gura este în general mare. orizontală. Este însă un peşte periculos pentru pescari. cu o excavaţie centrală puternică. reprezentând peste 30% din lungimea corpului. adânc scobită şi foarte înaltă în partea anterioară şi foarte joasă în cea posterioară. Este unul dintre cei mai temuţi peşti din mările şi oceanele lumii. În Dunăre. Exemplare izolate pătrund în Marea Adriatică. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Specie foarte plastică este prezentă în Oceanul Atlantic. lipsind în totalitate pe partea ventrală. Se reproduce în iunie-iulie. zonele unde se înmulţeşte păstruga sunt cuprinse între Giurgiu şi Brăila. Toata puterea şi îndrăzneala lui stau în maxilarul superior. când depune icre pelagice. Peşte marin migrator. unele exemplare ajung până dincolo de Porţile de Fier.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.

Corpul. iar ventrala şi anala sunt de un roz-deschis. Are capul mare. Pielea. Ca lungime are obişnuit 60-70 cm. acoperit cu solzi mici. intră şi rândunica de mare. iar corpul este butucănos în partea anterioară şi subţire spre coadă. ochii mari şi bulbucaţi. pectorala violetă cu pete roşcate la exterior şi verzuie sau albastre în interior. PISICA DE MARE (Dasyatis pastinaca) În rândul peştilor marini. este netedă. cu linii îndulcite. care îi permit să se târască pe fundul apei. La ţărmul mării pescarii o întâlnesc des când apa începe să se încălzească. de culoare cenuşie-neagră sau verzuie-măslinie pe spate şi albicioasă pe burtă. iar coada este prevăzută în prima ei jumătate cu ţepi veninoşi. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Pisica de mare are o formă rombică. asemenea unor gheare îndoite. Înotătoarea pectorală are cele trei radii ventrale libere. atât ca înfăţisare. cât şi ca obiceiuri. Din această cauză înotătoarele pectorale par nişte aripi de rândunică. Din ficatul de pisică de mare se obţine ulei cu un bogat conţinut de vitamine. Rândunica de mare are aripioarele viu colorate cu diferite nuanţe: dorsala este roşie-brună sau roză. Ea ajunge până la lungimea de 66 cm şi greutatea de 3 kg. Are o carne foarte gustoasă. Hrana ei o formează peştii. putând atinge chiar 2 metri şi o greutate de 616 kg. lipsită de solzi.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. dar fiind o specie rară în Marea Neagră nu prezintă importanţă economică. Coloritul viu si atrăgător situează rândunica de mare în rândul celor mai frumoşi peşti din Marea Neagră. de unde i se trage şi numele. RÂNDUNICA DE MARE (Trigla lucerna) 51 . laturile roşii-brune sau verzui. moluştele şi crustaceii. iar abdomenul alb-gălbui. care prezintã o seamă de curiozităţi. cu proprietăţi antirahitice. este îmbrăcat în culori frumoase: spatele brun-gălbui.

cu dinţi ascuţiţi. Nu are aripioară anală.30 m adâncime. Are corpul relativ mai înalt şi mai comprimat lateral decât celelalte scrumbii albe. dar este aspră şi lipsită de grăsimi. Este singura specie de rechin care trăieşte în Marea Neagră. obleţii etc. iar dinţii puţin dezvoltaţi. stavrizi. Este o specie relativ mică 90-170 cm. al guvizilor. bogat în vitamina A. atacând hamsiile. când au lungimea de 12 cm. Mai târziu devine răpitoare. În timpul migraţiei de primavară pentru reproducere. rizeafca nu se îngraşă ca scrumbia de Dunăre. Se întâlneşte pe toată platforma continentală. Ochii sunt relativ mari. ce abundă în grăsime. rizeafca este cea mai mică specie dintre scrumbiile de Dunăre. Vara. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Numit popular câine de mare. rotunde. Fantele branhiale sunt pe laturile corpului. guvizii. Gura transversală. rechinul din Marea Neagră este de talie mică în comparaţie cu rechinii oceanici.12 kg şi corp fusiform. aşezaţi pe mai multe rânduri de maxilare. migrând în cârduri. şi greutatea de 50 g.. fiind pescuite şi înregistrate ca atare. hamsii.Spre toamnă se retrage în mare. Maturitatea sexuală apare la masculi după ce împlinesc 2 ani. Exemplarele tinere de scrumbii de Dunăre se confundă adesea cu rizeafca. masculii rămân în larg la 3 . Până la vârsta de 3 ani se hrăneşte cu larve de insecte şi cu crustacee mici. Pe partea ventrală rechinul are culoarea alb-gălbuie. intră în Dunăre şi în Lacul Razelm primavara de timpuriu. ea nu depăşeşte talia de 20 cm. mai întâi adulţii şi apoi puii. Dorsal cenuşiu. Specie ovo-vivipară (aplacentar) cu fecundaţie internă. fiind pigmentat pe spate şi pe laturi cu un număr neregulat de pete albăstrui şi albe. femelele şi puii se apropie de ţărm. Se hrănesc cu scrumbii albastre. cu 2 dorsale precedate de un spin. caudala heterocercă epibatică. barbuni. Acest duşman al cârdurilor de hamsii. RECHINUL DE MAREA NEAGRĂ (Squalus acanthias) Relict ponto-caspic. Utilizarea ficatului. scrumbiilor albastre şi al altor peşti marini este un solitar convins. reproducându-se în fluviu sau lac. Carnea de rechin se consumă. când măsoară 15 cm. obişnuit deasupra fundurilor mâloase. În coloraţia corpului predomină nuanţa cenuşiu-albăstruie.5 km de coastă şi la 20 . Pedunculul caudal este puternic dezvoltat. aterine. Specie migratoare.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Masculii trăiesc mai mult în larg. inferioară. mai mult sau mai puţin bine individualizate. cu pete albe. guvizi. la peste 20 km depărtare de ţărm. unde se hrăneşte. RIZEAFCA (Alosa caspia nordmanni) 52 . cu greutatea de 9 . Se reproduc în ianuare-martie. iar femelele la 3 ani. constituie baza preparării uleiului de peşte medicinal. ventral albicios.

Este un peşte răpitor. Are o pată neagră postoperculară urmată de 3-4 pete mai deschise.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Această specie este ocolită de pescari. bine distincte pe toate înotătoarele. fiind o specie pelagică. Coloritul scorpiei de mare este variat. Spatele îl are cenuşiu-verzui sau albăstrui închis. SARDINA (Sardina pilchardus) (Scropena scrofa) De talie mică. care reprezintă temute arme de atac. Până la 3 ani se hrăneşte exclusiv cu larve de insecte (chironomide) şi crustacei . scorpia de mare este un peşte gheboşat. hrănindu-se în special cu gingirică şi hamsii. din cauză că are proprietatea de a-şi schimba culoarea (mimetism). Are ochiul egal cu lungimea botului şi dinţii îi are mai puţin dezvoltaţi decât la celelelte scrumbii. Se pescuieşte primăvara pe fluviu cu setci fixe şi în derivă cu plasele. abdomenul cu muchie evidentă . comprimat lateral. Depune icrele în serii. Capul este aproape negru. Ţepii înotătoarelor sunt alimentaţi de secreţia unor glande veninoase. urcând până la Porţile de Fier. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Sardina trăieşte în mare. gregară. în mai şi iunie. Obişnuit are lungimea de 22 cm. Pe flancuri şi spre abdomen este alb-argintie. eurihalină. ATENŢIE LA ŢEPII SCORPIEI ! SCORPIA DE MARE (Scorpaena porcus) 53 . corpul înalt. de unde intră apoi în Dunăre. foarte rar 30 cm. acoperit cu plăcuţe osoase pe cap. pendunculul caudal îl are scurt. şi are aproximativ 50-60 grame. 15-20 cm. Către ţărmul românesc vine prin martie din sud-vestul Mării Negre. iar prin august majoritatea adulţilor se reîntorc în mare. Corpul său cafeniu pare stropit cu puncte negre.

iar fălcile se pot prelungi formând un fel de tub. La acest peşte aripioara dorsală. înotătoarea dorsală fiind mai lungă. SPAROSUL / CARASUL DE MARE (Sargus annularis) 54 . având primele radii aspre şi tari. Câteva dungi transversale brăzdează fondul argintiu. unde se află locurile de reproducere. el consumă o hrană variată. deoarece cade pradă stavridului. întreprinzând migraţii de la adâncime spre mal. Fără să fie pretenţios. Bărbătuşul are lungimea de 10-19 cm. aceste călătorii sunt fără întoarcere. De multe ori. fapt pentru care unele popoare l-au denumit astfel. Masculii se deosebesc de femele şi printr-un colorit mai viu. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Smaridul este un peştişor care trăieşte în Marea Mediterană. el nu depăşeşte lungimea de 22 cm. Acest caracter se evidenţiază. corpul este de culoare cenuşie-cafenie. în Oceanul Atlantic şi în Marea Neagră. de la alge până la icrele bentonice. Frumos învesmântat. care de obicei are loc în lunile mai-iunie. pe când femela de 5-15 cm. este mai lungă.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. SMARIDUL (Maena smaris) Sparosul este un peşte marin al cărui corp înalt.. ca şi cea anală. Corpul lui este alungit. şi care se caracterizează printr-un puternic dimorfism sexual. iar în apele Mediteranei în aprilie-mai. obişnuit pescuindu-se exemplare mult mai mici. cea anală mai scurtă. cu pigmentaţie mai puternică. Se reproduce în intervalul iunie-august şi în Marea Neagră deşi migrează din Marea Mediterană unde este mai frecvent. Acoperit deopotrivă pe corp şi pe cap de solzi. în mod deosebit. are o culoare dorsală aurie şi argintie pe laturile corpului şi pe abdomen. În general are o coloraţie frumoasă. îl apropie de caras. comprimat lateral.. în timpul reproducerii. Petele se întâlnesc şi pe înotătoarele neperechi. cu dungi şi pete neregulate albăstrui.

000 icre cenuşii care se lipesc de pietre. Se hrănesc cu moluşte. coastele nordice ale Marii Mediteraneene şi Mării Negre. Depune icre la adâncimi de 2-10 m. dar fără să o atingă. Lungimea lui ajunge până la 50 cm. dorsale 9-16. Devine adult sexual la vârsta de 7-9 ani. Nordul Norvegiei. greutate. Cinci rânduri de scuturi. Icrele se depun în nisip sau pe pietriş în lunile aprilie-mai. se pescuiesc exemplare de 15-20 cm. Botul este moderat cu vârf îngust şi alungit. Peştii tineri se găsesc atât în estuare cât şi în mare. Buza inferioară este întreruptă la centru. axiale 9-14 pe fiecare parte. Coloritul corpului este frumos: verzui pe spate şi argintiu. gingirica. El întreprinde călătorii la suprafaţa apei. plăci dorsale 10-15. când depune un număr mare de icre. precum şi a obstacolelor fizice în momentul migrării. Spatele este albastru spre mov cu nuanţe galbene. Maroc. de dimensiuni foarte mici. populaţia minimă se dublează aprox. Deşi omnivor. în partea posterioară a corpului. însă turtit lateral şi după linia laterală curbă. o data la 14 ani. STAVRIDUL (Trachurus trachurus mediterraneus ) Prezintă 30-44 radii dorsale. De obicei sunt solitari şi în ultimii ani sunt rari. preferă puii de peşte şi peştii mici. placi laterale 29-35. Poate atinge 5-6 cm şi poate trăi până la 100 de ani. O specie cu o viaţă lungă şi o viteză de creştere foarte mică. Caracteristic la el este prezenţa unei pete negre pe colţul de sus al operculului. burta albă. lungime şi 40 gr. cu irizaţii albastre-violete. aterina.400.000 . ŞIPUL (Acipenser sturio) ŞPROTUL 55 . Adulţii intră pe cursul râurilor pentru reproducere. cu extremităţile mai deschise la culoare cu nuanţe argintii.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.2. Mustăţile sunt dispuse între vârful botului şi gură. pe laturi şi pe abdomen. ca hamsia. Marea Nordului şi Marea Baltică. formează o creasta ascuţită. Obişnuit. viermi de polychaete şi mici peşti. Specie pe cale de dispariţie din cauza braconajului şi a degradării habitatului. crustacee. iar greutatea poate atinge 2 kg. acoperită cu mici plăcuţe care. Stavridul se reproduce în lunile iunie-iulie. bine reprezentat în toate mările şi oceanele de pe glob. Elasticitate şi mobilitate foarte mică. cu linii dense din plăci mici rombice între rândurile dorsale şi laterale. Pot exista hibrizi cu nisetrul. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Unul dintre cei mai răspândiţi şi mai frumoşi peşti pelagici din Marea Neagră este stavridul. laterale 24-39 pe fiecare parte. Femelele depun 800. Este răspândit în Atlanticul de Est. Se recunoaşte uşor datorită corpului fusiform.

care îmbracă şi apară întregul corp. Asemenea exemplare se întâlnesc foarte rar. ascuţit şi tare în tot timpul vieţii. Deasupra pielii sunt dispuşi solzii. se hrăneşte cu scrumbii albastre. Azov. cu capul ca de delfin şi cu ochii ca de viţel. gros. Marea Mediterană şi Marea Neagră. lungime şi 500-600 kg. are o carenă ascutiţă prevăzută cu 29-33 de solzi. puternic vascularizată. 8-10 kg. Reproducerea tonului are loc în intervalele mai-iulie. 52-74 laterale şi 11-17 ventrale. Răpitor prin excelenţă. de nouă pinule. Spre deosebire de ceilalţi sturioni.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Exemplarele pescuite în Dunăre cântăresc de obicei. atacând cârdurile de peşti pelagici. Culoarea generală a corpului este albăstruie-închisă. iar aripioarele albăstrui. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Este un clupeid mic. laturile şi abdomenul fiind cenuşii cu pete argintii. mult mai comprimat. urmată. care trăieşte şi în Marea Neagră. lufari. Aral. sardele etc. Viza ajunge până la 2 m lungime şi 50 kg greutate. Varietatea de şprot din Marea Neagră se caracterizează prin forma mai înaltă a corpului. Caspică. porneşte la vânătoare în cârduri mici. ceea ce face ca temperatura corpului să fie în strânsă dependenţă de temperatura apei. întreprinzând migraţii de-a lungul litoralului. buza de jos este întreruptă la mijloc. Abdomenul. gura mică şi aripioara dorsală împinspă mai înapoi. La vârsta de 1 an sprotul se reproduce. ascuţit la ambele capete. Viza are botul triunghiular. Pielea lui este groasă. având lungimea de 80-100 cm. El este un înotator pelagic foarte bun. Mărimea lui obişnuită este de 8-11 cm. cu pinule galbene mărginite cu negru. greutate. Maturitatea sexuală apare la vârsta de 3-7 ani la masculi şi la 5-10 ani la femele. Are un ritm încet de creştere. Aripioara dorsală este dublă. Şprotul trăieşte în cârduri mari. Pe corp are 11-16 scuturi dorsale. De obicei. 56 VIZA (Acipenser nudiventris) . (Sprattus sprattus) Dintre cei mai valoroşi peşti ai mărilor şi oceanelor face parte şi tonul. iar greutatea de 9 g. el putându-se înmulţi şi în Marea Neagră. putând atinge 5 m. fără să pătrundă în râuri şi lacuri. unde vine din Marea Mediterană. TONUL (Thunnus thynnus) Această specie de sturion trăieşte în partea îndulcită a mărilor Neagră. ca şi cea anală. caudală este larg desfăcută în doi lobi lungi. Tonul are corpul mare. răspândit sub formă de diferite subspecii locale în Oceanul Atlantic. Mustăţile sunt prevăzute cu franjuri mici. încât la vârsta de 5 ani abia măsoară 13 cm. femelele depunând 500-2000 de icre. în fluviile şi râurile care se varsă în ele. Primul scut dorsal este mare şi puternic. fiindcã de cele mai multe ori mor înainte de a împlini 4 ani. El are forma unui fus gros. Ultimele două radii ale analei nu sunt alungite ca la gingirică.

VULPEA DE MARE (Raja clavata) În apele Mării Negre care scaldă litoralul nostru. Denumirea populara de . Zărganul oferă posibilitatea de a fi pescuit fără cârlig.5 m. Ea se caracterizează. Spre dosebire de aceasta. iar femelele de 1. argintiu pe laturi şi pe burtă. în Marea Neagră şi în partea de vest a Mării Baltice. Oasele sunt verzi. aterine şi pui de chefal. O femelă depune 6-10 ouă mari. la o adâncime care nu depăşeşte 70 m. greutatea lor variind între 5 şi 8 kg. vecin vremelnic al morunului. Vulpea de mare se apropie de ţărmul românesc al Mării Negre primavara şi la începutul verii.. durează 4-5 luni. ca de altfel în întreaga zonă de coastă a Mării Negre şi Mării Azov. Vulpea de mare are corpul în foră de romb. Denumirea se datorează poate şi faptului că foloseşte adesea anumite vicleşuguri în urmărirea prăzii -peştisori şi crustacee. ca şi alti peşti de pe fundurile nisipoase.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. de culoarea mediului înconjurător. în bazinul mediteranean. ZĂRGANUL (Belone belone) 57 . pe fundurile nisipoase ale mării. cu numeroase pigmentaţii. Hrana şi-o adună de la suprafaţa apei.ştiucă de mare" vădeşte asemănarea lui cu ştiuca. Masculul are lungimea de 70 cm. Coada este prevăzută şi ea cu ţepi. printr-o seamă de excrescenţe ţepoase. a căror incubaţie. femela depunând 3000 . Botul este şi el mai lung. trăind până la adâncimea de 25-45 m. foarte subţire şi aproape cilindric. Carnea acestui peste nu se consumă la noi. ci numai cu ajutorul unor ciucuri din fire de mătase roşie prinşi de o strună de care se agaţă lesne. Se reproduce din aprilie până în septembrie. are corpul lung. mai ascuţite pe spate şi mai tocite pe burtă. Este răspândită în Oceanul Atlantic. trăieşte zărganul. în mod obişnuit asemănătoare nisipului. cu falca inferioară proieminentă şi fără dinţi. Ochii. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Trăieşte alături de calcan. dispuşi pe partea ventrală sunt destul de mari.4000 de icre. din cârdurile de hamsii. până la ecloziunea puilor. Coloritul este verzui-albăstrui pe spate. care se găsesc numai pe falca superioară. zvelt.

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 58 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful