ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------------------

PEŞTI

1

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

_________________________ 2009 SUPRACLASA PISCES

Caractere generale Peştii sunt vertebrate exclusiv acvatice şi se caracterizează prin corp cu forma hidrodinamică acoperit cu solzi de origine dermică. Scheletul lor este cartilaginos sau osos. Se deplasează cu ajutorul înotătoarelor perechi şi neperechi. Înotătoarele perechi (patru) sunt două pectorale şi două ventrale, iar cele neperechi (în număr variabil) pot fi 1–3 dorsale, 1–2 anale şi înotătoarea codală. Circulaţia sângelui este închisă, simplă, inima este alcătuită din două camere: un atriu şi un ventricul. Temperatura corpului este variabilă (poichilotermie). Respiraţia este branhială. Reproducerea este sexuată. Are loc în mediul acvatic, iar fecundaţia este, la majoritatea speciilor, externă. Peştii se clasifică în două clase: clasa peştilor cartilaginoşi şi clasa peştilor osoşi. CLASA PEŞTILOR CARTILAGINOŞI Cuprinde peşti cu schelet cartilaginos şi cu corpul acoperit cu solzi placoizi. Gura aşezată ventral sub bot (gură subterminală) are numeroşi dinţi. Înotătoarea codală are lobul superior mai mare (heterocercă). Au 5–7 perechi de branhii aşezate în pungi branhiale care comunică cu exteriorul prin fante branhiale. Le lipseşte vezica înotătoare. Trăiesc în apele mărilor şi oceanelor. Majoritatea sunt răpitori, cunoscuţi sub numele de rechini selacieni: rechinul albastru, rechinul alb, rechinul ciocan, câinele de mare (lung de 1,5 m prezent şi în Marea Neagră), peştele ferăstrău, rechinul balenă (lung de peste 15 m), etc. O parte din speciile de peşti cartilaginoşi sunt bentonice (bentos = zona de fund a mărilor) şi au corpul puternic turtit dorso-ventral, cu înotătoarele pectorale mult întinse pe laturile corpului: vulpea de mare, pisica de mare, torpila electrică (prezentă şi în Marea Mediterană) cu organe electrice ce produc descărcări de 70–80 V, cu rol în aparare. CLASA PEŞTILOR OSOŞI

2

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

Cuprinde peşti cu scheletul parţial sau total osificat, cu corpul acoperit cu solzi osoşi. Branhiile sunt aşezate în două camere branhiale, plasate de o parte şi de alta a capului şi acoperite de câte un opercul. La majoritatea speciilor există vezica înotătoare. Sunt cei mai numeroşi dintre peşti. Populează atât apele marine şi oceanice, cât şi cele dulci. Peştii osoşi actuali sunt grupaţi în mai multe unităţi sistematice: - acipenseride (morunul, nisetrul, păstruga, cega, viza, şipul, etc.) - teleosteeni (scrumbia, somnul, zărganul, ştiuca, anghila, acul-de-mare, plătica, crapul, - crosopterigieni (latimeria) CUPRINS
PEŞTI DE APĂ DULCE Amurul …………………………………………………1 Aspretele ……………………………………………….1 Avatul …………………………………………………..2 Babuşca de Dunăre …………………………………... 2 Batca …………………………………………………….3 Beldiţa …………………………………………………..3 Bibanul …………………………………………………4 Bibanul soare …………………………………………. 4 Boarţa …………………………………………………...5 Boişteanul ……………………………………………...5 Caracuda ……………………………………………….6 Carasul …………………………………………………6 Chişcarul ……………………………………………….7 Cleanul …………………………………………………8 Cosacul …………………………………………………8 Crapul ………………………………………………….9 Crapul oglindă ……………………………………….10 Fitofagul ………………………………………………10 Fusarul ………………………………………………...11 Gambuzia ……………………………………………..11 Ghiborţul ……………………………………………...12 Grindelul ……………………………………………...13 Linul …………………………………………………...13 Lipanul ………………………………………………..14 Lostriţa ………………………………………………..14 Mihalţul ……………………………………………….15 Morunaşul …………………………………………….15 Mreana ………………………………………………..16 Murgoiul bălţat ………………………………………16 Nisiparniţa ……………………………………………17 Novacul ……………………………………………….17 Obletele ……………………………………………….18 Pangasiusul …………………………………………..18 Păstrăvul curcubeu ………………………………….18 Păstrăvul de lac ………………………………………19 Păstrăvul fântănel …………………………………...20 Păstrăvul indigen …………………………………….20 Plătica …………………………………………………21 Poliodonul ……………………………………………21 Porsuşorul ……………………………………………22 Roşioara ………………………………………………22 Săbiţa ………………………………………………….23 Scobarul ……………………………………………….23 Scrumbia de Dunăre …………………………………24 Somnul ………………………………………………..24 Somnul pitic …………………………………………..25 Somnul negru ………………………………………...25 Şalăul ………………………………………………….26 Ştiuca ………………………………………………….26 Ţiparul ………………………………………………...27 Zglavoaca ……………………………………………..28 Zvârluga ………………………………………………28

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

cambula,

pestele-luna)

- dipnoi (neoceratod, lepidosiren si protopter.)

PEŞTI DE APĂ SĂRATĂ Aterina ..................................................................... ......29 Bacaliarul ................................................................. .....29 Barbunul .................................................................. ......29 Bibanul de mare ...........................................................30 Boul de mare ................................................................30 Calcanul ................................................................... .....31 Cambula .................................................................. ......31 Cega ........................................................................ .......32 Chefalul mare ...............................................................32 Chefalul auriu ..............................................................32 Chefalul mic .................................................................33

3

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Cocoşelul de Merluciusul .............................................................. mare .......................................................33 .....41 Codul de Merlanul ................................................................... Pacific ...........................................................33 .....41 Codul de Morunul .................................................................... Atlantic .........................................................34 ....41 Codul negru de Nisetrul .................................................................... Alaska ...............................................34 .....42 Codul Pălămida .................................................................. Eglefin ...............................................................34 .....42 Codul Păstruga .................................................................. Pollack ...............................................................34 ......43 Codul Peştele Leng ...................................................................35 spadă ................................................................43 Corbul de Pisica de mare ............................................................35 mare ..............................................................44 Corosbina ................................................................. Rândunica de .....35 mare .....................................................44 Dorada ..................................................................... Rechinul de Marea ......36 Neagră ........................................45 Dracul de Rizeafca ................................................................... mare .............................................................36 ......45 Gingirica .................................................................. Sardina .................................................................... ......36 ......46 Guvidul de Scorpia de nisip ..........................................................37 mare ...........................................................46 Guvidul Smaridul .................................................................. negru ..............................................................37 .....47 Guvidul Sparosul ................................................................... strunghil ........................................................37 .....47 Guvidul Stavridul .................................................................. hanos ..............................................................38 .....47 Guvidul de Şipul ......................................................................... mare ..........................................................38 .....48 Hamsia ..................................................................... Şprotul ..................................................................... .....38 .....48 Heringul ................................................................... Tonul ........................................................................ .....39 .....49 Limba de Viza .......................................................................... mare .............................................................39 ......49 Lufarul ..................................................................... Vulpea de ......40 mare ............................................................50 Lupul de Zărganul .................................................................. mare ..............................................................40 ......50 Macroul .................................................................... .....41

PEŞTI DE APĂ DULCE

4

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN, Paşcani – IAŞI 2009

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

AMURUL (Ctenopharyngodon idella)
Denumire populară: ten, crap chinezesc. Este una dintre speciile de crap cele mai spectaculoase care trăiesc în ţara noastră, având preferinţe alimentare de natură predominant vegetală. Corpul său zvelt şi fusiform este acoperit în întregime de solzi mari, de culoare gri argintie, cu nuanţe închise pe spate. Exemplarele mari ating uzual 30 kg şi peste 130 cm lungime. Aceştia sunt nişte peşti deosebit de vioi, iar când sunt capturaţi opun o mare rezistenţă, în timpul drilului. Se hrăneşte cu vegetaţie submersă, alge şi stuf. Originar din China, din bazinul fluviului Amur, a fost introdus în apele române în ultima jumatate de secol. Deşi este numit ,,crap chinezesc’’ el este mai apropiat filogenetic de clean decât de crap. A fost introdus în piscicultura ca sursa de proteină; practic este o maşină de transformat algele, brădişul şi stuful în proteină animală. Creşte foarte repede, iar carnea sa este destul de apreciată pe piaţa de peşte.

ASPRETELE (Romanichthys valsanicola)
Denumire populară: poprete sau sforete. Este singurul peşte a cărui denumire internaţională este cea în limba română: asprete. Răspândire: În apele ţării noastre şi anume în râul Vâlsan, care izvorăşte din Munţii Făgăraş, afluent stâng al râului Argeş şi în Râul Doamnei. A fost descoperit abia în august 1956! Are aspect general asemănător cu zglăvoaca, corpul alungit şi comprimat lateral în regiunea posterioară şi îmbrăcat în solzi ctenoizi. Capul mare, turtit dorso-ventral; osul preopercular neted; nările mari, în formă de pâlnii,; gura terminală şi protractilă; ochii mari şi apropiaţi între ei. Linia laterală completă, prelungită până la baza cozii. Distanţa între cele 2 dorsale este mică. Dorsala a doua este mult mai lungă decât prima. Coloraţia este cafenie, cenuşie cu aspect slab marmorat. Trăieşte pe fundul apelor de munte, pe sub pietrele mari din mijlocul râului acolo unde curentul este puternic. 5

făcând-o să se camufleze bine în zona de habitaţie. iar ca adult cu obleţi. Valoare gastronomică: Carne fină. ameţindu-i. în ape curgătoare şi stătătoare. Bega. are o vechime de peste 65 de milioane de ani.Se hrăneşte cu peşti de talie mică. Specie ocrotita de lege! ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Denumire populară: avat. în curent repede. gura puţin înclinată. cu fundul nisipos şi pietros. Bega. scoici şi melci de apă.7 kg (excepţional 15 kg) Mod de viaţă: trăieşte în toate râurile de ses. vânător. Vânează aproape numai la suprafaţă şi numai ziua. vrespe. în brăţele închise ale Siretului). Cerna. Prut.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. porcuşori. apoi îi înghite. unde se întâlnesşte mai ales în cursul inferior şi foarte rar în Prut. La noi este răspândită în Dunăre şi în bălţile ei. gustoasă. însă cu oase multe. pe care-i atacă prin lovituri de coadă. vulcan.60 cm (excepţional 1m). imediat după dezgheţul apelor. peşte lup. Paşcani – IAŞI 2009 Aspretele este o fosilă vie şi este cel mai rar peşte din Europa. Timiş. Cât este mic se hrăneşte cu zooplancton. Greutate: 4 . Timiş. Culoarea corpului este asemănătoare mediului în care trăieşte. însă urcă şi până în regiunea desişurilor. Benelux. cleni. este rară în râuri (Mureş. în lacuri. butoi. urcând până în regiunea dealurilor. făt. preferă fundurile pietroase. dar îl întâlnim şi în lacurile şi bălţile adânci. Someş. AVATUL (Aspius aspius) Trăieşte în ape stătătoare şi poate fi găsită pe un areal imens de iazuri şi bălţi şi în mai toate lacurile noastre cu fundul nisipos-mâlos şi vegetaţie abundentă. Trăieşte singuratic în curent puternic. aun. Tisa. Olt. iar in momentul de faţă există pericolul dispariţiei sale. bălţi şi iazuri. Are burta albă şi lateralele gălbui-argintii 6 BABUŞCA DE DUNĂRE (Rutilus rutilus) . aripioarele ventrale în dreptul aripii dorsale. Se reproduce în martie-aprilie. Criş. Dimensiunea minimă legală: 30 cm. întunecată pe spate şi reflexe mimetice albăstrui sau verzui. în gârlele şi bălţile limitrofe Dunării.chiar din lume. dar preferă obletele. şi . A fost contemporan cu ultimii dinozauri. în special la răsărit şi la apus. boulean. femelele depunând icrele pe funduri pietroase şi nisipoase. hanţ. Lungime: 50 . Are corpul înalt. îi plac apele clare şi repezi. Răspândire în România: În Dunăre. Răspândire pe glob: Centrul şi estul Europei.după unele estimări .

Masculii. uneori şi cu propria progenitură. roşioara. Se poate găsi şi în bălţi. insecte de apă. obletele. plante acvatice. iar vara în ape limpezi pe fundul acestora. Ochii au în partea de sus marginile cărămiziigălbui bordate de o porţiune roşie. Oltului. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Este un peşte asemănător plăticii. Se reproduce în aprilie-mai. limpezi si cu cursul relativ rapid din Europa. moluşte şi crustacee mici. Se hrăneşte cu larve de insecte. 7 . în perioada reproducerii au pe corp şi pe înotătoare tuberculi albi. se hrăneşte cu seminţe. spatele albăstrui. batca. primavara şi toamna între ape. iazuri. viermuşi roşii de mâl şi resturi vegetale. Caracteristici: aripioara anală este scurtă şi roşie. deosebindu-se prin forma şi culoarea aripioarei anale. unde femelele depun icrele pe vegetaţia submersă. Traieste in toate apele care alcatuiesc bazinulul Marii Negre. însă hrana principală este mătasea broaştei. heleştee sau gârle şi canale de campie. din nordul Alpilor si pana in Marea Nordului si Marea Baltica. Localizare: bălţi din lunca inundată a Dunării. căutând fundurile nisipoase. Preferă apele închise (bălţi. crustacei mărunţi. lângă stuf şi papură. BATCA (Blicca bjoerkna) BELDIŢA (Alburnoides bipunctatus) Acest peste mic poate fi gasit pretutindeni in raurile reci. Argeşului. Dimensiunea minima legala: 15 cm. iazuri.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. lateralele argintii-cenuşii. lacuri. pe Crişuri şi Someş. Siretului. abdomen alb strălucitor. Dă numeroşi hibrizi cu plătica. greutatea 100-200 g. cursul inferior al Prutului.Se pescuieşte aproape de maluri. Este un peşte de fund. Dimensiune minima legală: 15 cm. Masculii sunt mai mici decât femelele. Dimensiunile acestui peşte sunt de 20-25 cm. lacuri). trecând din râuri în bălţi. prin talia mică şi solzii puţin mai mari. Ialomiţei. în ape adânci cu fundul mâlos sau nisipos. heleştee. larve. viu colorată. Paşcani – IAŞI 2009 ce vin în contrast cu aripioarele care bat în portocaliu.

gustoasa. icrele altor pesti.60 cm) Greutate: 200 . prajire). bubuioc. Este un peste lacom si prefera hrana vie. zbors. ochiurile din stuf etc. In general acesta sta la loc de panda radacini. recurgand doar foarte rar la hrana de natura vegetala. pestisori. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ In Romania. burta fiind cenusiu alburie. sudul Italiei precum si vestul peninsulei Balcanice. bogate in oxigen dizolvat. de obicei in imediata apropiere a fundului apei. picioare de pod. Este un peste care inoata rapid. Se consuma fileuri prajite sau peste intreg saramura. cu putine oase. copaci. iar cei mai batrani vaneaza spre fund unde traiesc solitari. Lungime: 30 . beldita se gaseste in toate raurile mai mari. iar celelalte sunt rosii. Raspandire pe glob: In toate apele europene cu exceptia Portugaliei. Spatiul sau de viata il constituie raurile. in Asia de nord. rame. Beldita este un peste de talie mica. sau chiar galbena. costrus. bonduras. larve. asprisor. Bibanul prezinta tepi pe placile operculelor si pe dorsala anterioara. chiar si proprii sai pui. Dimensiunea minima legala: 20 cm. Cei mai mici vaneaza in bancuri intre ape. Dificil de curatat de solzi (prin oparire. melci minusculi. BIBANUL (Perca fluviatilis) Denumire populara: biban. Raspandire in Romania: In toate apele.5 kg) Aspect: Corp robust. cu debit insuficient si neuniform. Pe spate are culoare verde-cenusiu ajuncand spre un verde-negricios. Valoare gastronomica: Carne este alba. Mod de viata: Traieste in apele dulci ca si in cele salmastre.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Consuma de obicei hrana de origine animala.35 cm (exeptional 50 . vermusi. Prefera apele limpezi cu fundul acopreit de vegetatie. Greciei. Nu patrunde pana pe cursurile superioare ale paraielor de munte. ghiban. incepand din zona unde traieste scobarul. pe flancuri este verde cu reflexe aramii. Ii plac apele limpezi. Corpul prezinta intre cinci si noua dungi verticale mai inchise ce coboara de pe spate spre burta. Se hraneste cu insecte. Da gust bun ciorbei de peste. baboi. Inotatoarele ventrale sunt galbui. ghebus. solzii marunti. Acesta se hraneste tot timpul anului . insecte acvatice si larvele acestora. cu o lungime medie de 9-10 cm (rar peste 14-15 cm) si greutatea medie de 10-12 g (exemplarele mai mari de 35 g sunt exceptii). Dinti marunti si ascutiti pe ambele maxilare. ca de exemplu rame mici. incepand cu zona pastravului si pana la cea a scobarului si a mrenei. pana la Marea Neagra. bosman. lin curgatoare. mai reci si cu adancimi medii. melci. vioi. insa traieste si in rauri. unde albia este acoperita de pietre si nisip. Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit. 8 . asprii si bine inplantati in tegument. Beldita traieste in carduri.500 g (exceptional 2 . si de aceea il vom gasi mai mult in lacuri si balti. pe care o gaseste la fundul raului.

alevinii altor pesti. a fost adus in Europa in sec XIX.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. sorel. Masculul se deosebeste prin culori aprinse si diverse. insecte. raspandindu-se pe intreg continentul. iazuri. cu o dunga verzuie inspre coada. rauri. Lungime: 12 . cu pete brune si albastre. Coloritul acestui peste devine frumos in timpul depunerii icrelor când. Raspandire pe glob: Originar din America de Nord. tub cu ajutorul caruia depune icrele in scoicile de pe fundul apei. BOARŢA (Rhodeus sericeus amarus) Peste cu corpul latit. biban-soare. Femela are o prelungire de forma unui viermisor inaintea analei.150 g Aspect: Corpul este oval. Se hraneste cu: icrele de peste. regina. Da gust bun ciorbei de peste. ar trebui eliberat. plat. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ BIBANUL-SOARE (Lepomis eupomotis gibbosus) Denumire populara: regina baltii. prezinta o linie mijlocie intrerupta. Prezenta nedorita fiind daunator altor specii.15 cm Greutate: 100 . 9 . lacuri. burta fiind liliachie. helestee. Valoare gastronomica: Carnea este buna mai ales la exemplarele mari. Mod de viata: Ii plac locurile cu stuf alge si alte plante acvatice pe unde pestii isi depun icrele cu care acesta se hraneste. Nu exista restrictii privind dimensiunea capturii. traieste in santuri cu multa vegetatie. Cu o lungime de 6-8 cm. larve. Raspandire in Romania: In toate apele dulci. cu solzi colorati frumos verde-oliv. in mod sportiv. avand aripioarele rosii.

rusinoasa. aparand hibride caracuda-platica. 10 . Boisteanul traieste in mal. Este un peste foarte putin pretentios. de aceea camuflarea trebuie sa fie cit mai buna. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ BOIŞTEANUL (Phoxinus phoxinus) Asemanator cu beldita si obletele. lunita. gurgusel. Are culoarea namolului pe spate. întâlnind rar şi exemplare ce pot ajunge la 15 cm. cu care se aseamana foarte bine. rame. au ajuns pana la o greutate de peste 1. crap de balta. la adincime. are solzii mai mari si aripa spinarii mult mai lunga. Lungime: 15-20 cm Greutate: 80 . de laturile deschise. etc. Dimensiunile obişnuite sunt de 9 . unde cauta vietuitoare mici si resturi organice. si 80-200 g.5 kg). botul este rotunjit si solzii marunti. cu corpul rotunjit. nu prea adanci. caracudacrap. Dimensiunea minima legala: 17 cm.100g (exceptional. Se hraneste cu: larve.40 cm). Mod de viata: Traieste in apele statatoare. cu albia namoloasa. in locuri cu ape domoale. In comparatie cu carasul. cu dimensiuni cuprinse intre 15-20 cm (exceptional 35 . Nu exista restrictii privind dimensiunea capturii. fiind un peste foarte lenes.10 cm. laturile mai deschise spre burta care este de culoare galbenrosiatica. Are simturile foarte dezvoltate. mamaliga. cu pete asemanatoare bibanului. carasita. cu exceptia celor de munte. boisteanul se diferentiaza prin forma corpului care este cilindric.Coloritul specific demarca spinarea verde bruna. este caracterizat de faptul ca nu paraseste zona in care sta. fiind in lungime aproape egal cu inaltimea.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Are o dezvoltare inceata. Peste de fund. iar botul si unele aripioare se nuanteaza in rosu. Irizatiile laterale bat spre albastru-verde sidefat. CARACUDA (Carassius carassius) Denumire populara: caras.

argentina. caracuda argintie. Sub aceasta talie sunt si masculi in proportie de circa 50%. Se hraneste cu organisme vegetale si animale. solzi mari si grosi. Se credea ca icrele lor sunt fecundate de crap si carasul auriu. Corpul este alungit. etc. in care traieste. mai luminat sau mai putin luminat. fiind mai raspandit in China si Japonia.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. apoi argintie curat. caracuda alba. bine fixati. traind in aceleasi biotipuri cu caracuda. insa este o specie bine definita. care devine pe flancuri cenusiu-argintie cu usoare reflexe aurii. si ca acesta ar fi o incrucisare intre acestia. Dimensiunea minima legala: 15 cm. insa din a doua vara se pare ca acestia devin femele. Valoare gastronomica: Carnea este gustoasa. caras-florat. in Delta si in Dunare. icre de peste. Partea dorsala a capului si spatele sunt intunecate. Mod de viata: Prefera locurile cu vegetatie si fund malos. Curios la acest peste faptul ca toate exemplarele de peste 15 cm sunt femele. dulce. insa carasul atinge talii mai mari si are o coloratie diferita.20 cm (exceptional 40 cm) Greutate: 200 – 300 g (exceptional 2. etc.5 kg) Aspect: Asemanarea cu caracuda ii face pe unii sa ii cofunde. viermi. cap scurt. larve de insecte. caras argintiu. CHIŞCARUL (Eudontomyzon danfordi) 11 . Culorile sunt mai inchise sau mai deschise in functie de mediul. de culoare cenusienegricios-albastruie. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CARASUL (Carassius auratus gibelio) Denumire populara: caras. In Romania se intalneste in toate raurile si lacurile de ses. Raspandire pe glob: Provine din Asia Orientala. Lungime: 15 . Este aclimatizat in toate tarile Europei. purici de balta.

Comportament : Vara si toamna sta in locuri mai linistite. destul de slab fixati. Dimineata.000 icre de diametrul de 1 -1. Femela depune pana la 100. Dimensiuni: poate atinge lungimi de 25 . vegetale. Lungimea exemplarelor mature este de 20-22 cm. Specie ocrotita de lege! CLEANUL (Leuciscus cephalus) Raspandire: Foarte raspandit in toate apele curgatoare din regiunile de dealuri. Descriere : Are corpul gros. acolo unde apa este linistita. cilindric si gura rotunda. Eudontomyzon mariae. dar a fost intalnit si in afluentii Argesului si ai Moldovei. partile laterale gri-galbui.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. reproducatorii mor. cand o tine complet deschisa. Crisul Negru si Crisul Repede. precum si in Siret. viermi. Streiul. dar il putem gasi . Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ (Eudontomyzon mariae) In tara noastra traieste mai ales in afluentii Muresului. Folosind drept ventuza gura sa circulara. nefiind prevazuta cu maxilare. Somesului si ai Crisurilor. el se lipeste de corpul pestilor.5 mm. are o greutate de 1025 g.40 cm (exceptional 50 . capul relativ mare. Somesul Rece si Cald. dar poate atinge si 30 cm.august. Dimensiune minima legala: 25 cm 12 . cu cat avanseaza in varsta devenind solitar. Duce o viata parazitara pe seama pestilor (mai ales a exemplarelor bolnave) din raurile de munte. cum sunt Iadul. pe locurile tari. efemeride. In Dunare traieste ruda sa apropiata. pietroase sau fara vegetatie acvatica. Spatele chiscarului este gri-albastrui sau gri-brun. gura terminala si larga. Sebesul. precum si prin aripioara dorsala. Dambovita si Bistrita Aurie. Se reproduce devreme si chiar in lunile iulie . in bulboane. aproape cilindric. scarabeti. atacand si puii si icrele altor pesti. La prima vedere se aseamana cu un sarpe. sunt tiviti cu negru. solzii. iar abdomenul galbui sau de un alb murdar. care creste la dimensiuni mai mari decat chiscarul din apele montane. seara si mai ales noaptea se hraneste cu larve de perlide.mai rar . urca pana in zona pastravului si lipanului.si in apele de campie. in Timis.Se deosebeste de crap prin lipsa mustatilor. Chiscarul se reproduce in august. Dupa depunerea icrelor. care la clean este mult mai mica. corpul sau fiind de regula de grosimea unui deget. In prima perioada de viata traieste in carduri.80 cm) si 200 g greutate (exceptional 4 kg). este perfect circulara. pandind prada din zone unde curentul apei nu este prea puternic. In timpul reproducerii masculii poarta niste granulatii albe pe cap si pe laturi. sugandu-le sangele si celelalte substante nutritive. Chiscarul poate fi usor recunoscut dupa corpul lung.

in unele cazuri roscat. Greutatea oscileaza intre 200 . crustacee si moluste. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ COSACUL (Abramis ballerus) COSACUL CU BOT TURTIT (Abramis sapa) Este un peste asemanator platicii. ajungand rar la 700 g -1 kg. 13 . cu un areal redus la baltile riverane Dunarii. iar dimensiunea intre 15-25 cm. Hrana de baza o constituie insectele. Dimensiunea minima legala: 25 cm.300g. Pescarul va cauta pe fundul apei. larvele rosii. Abdomenul este usor galbui.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. cu capul mic si culoare albastruie inchis spre verde pe lateral. rar ajungand la 30 cm. unde curentul este lent si materialul mocirlos. in rest pescuitul se desfasoara nădind in acelasi fel si având aceleasi monturi ca la platica.

Spre deosebire de caras. El se intalneste in apele dulci din Europa. iar spatele este curbat. cand apele incep sa se incalzeasca. Primavara. Modul de hranire si comportamentul sau sunt similare cu cele ale crapului comun. crapul incepe sa misune in cautarea hranei. O femela depune o cantitate de icre de pana la 23% din masa sa neta. Are culoarea brun-galbuie. plante. cu nuante in functie de particularitatile mediului in care traieste.3-1. se apropie de maluri si isi depun icrele. spre deosebire de anotimpul verii cand se orienteaza catre hrana de natura vegetala. 14 . Crapul este un peste omnivor. In acest timp. un crap consuma zilnic o cantitate de hrana egala cu dublul greutatii sale. Crapul se hraneste scurmand fundul apei pana la o adancime de 20 de centimetri. Durata incubatiei este de 4-6 zile la o temperatura de 20 0C. In mod normal. crapii masculi lovesc cu putere femela in abdomen ajutand la expulzarea icrelor. Crapul oglinda . exceptand primele 2-3 care au forma de spini. dar exemplarele mari. Corpul este acoperit cu solzi mari.se caracterizeaza prin lipsa solzilor de pe cea mai mare parte a suprafetei corpului. cu nuante determinate si de mediul in care acestia traiesc. cicloizi.5 mm diametru. o parte ramanand in abdomenul femelei pana anul viitor sau chiar mai mult. iar spre coltul gurii o pereche de mustati mai mari. Fiind un peste de talie mare. icrele masurand 1. au radiile moi. Meniul de baza este format din larve. crapii se aduna in carduri mari. lipindu-le de ierburi. Crapul oglinda are culoare brun-galbuie. Pe maxilar are o pereche de mustati mai mici. Modul de hranire si comportamentul sunt similare cu cele ale crapului comun. CRAPUL OGLINDA (Cyprinus carpio) Crapul oglinda se caracterizeaza prin lipsa solzilor. mai degusta si pestisori sau raci. America de Nord. Culoarea este brun-argintie. dorsala si anala. rari si mari. prefera hrana de origine animala. iar inotatoarele perechi. intr-o masura mai mica sau mai mare. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CRAPUL (Cyprinus carpio) Denumire populara: crap romanesc Crapul comun se aseamana cu carasul si are corpul acoperit cu solzi. cu nuante determinate de mediul in care traieste. greutatea medie a unui adult ajunge la 11 kg. La depunerea icrelor. Exceptie fac zonele de contur si linia mediana pe care sunt dispuse randuri de solzi. vara urmand a se retrage la apa adanca sau in cazul apelor curgatoare pe albia apei cautand ape mai oxigenate. In tara noastra acest crap mai este cunoscut si sub denumirea de crap Salonta. Reproducerea are loc prin aprilie-mai. exemplarele cele mai mari depasind 40 de Kg. el prezinta la baza gurii doua mustati tactile. Iarna. viermi. Dimensiune minima legala: 45 cm. Nu intotdeauna icrele sunt expulzate in totalitate.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. scoici. rari si mari. crapii se retrag in gropi cu fund malos si isi reduc activitatea si hranirea la limita supravietuirii. exceptie facand zonele de contur si linia mediana pe care sunt dispuse randuri de solzi. Africa si Asia. Dupa ecloziune aceste larve stau imobile pe vegetatie. Primavara si toamna. Perioada de depunere a icrelor este deosebit de grea pentru femelele crap. ce poate trai pana la 150 de ani.

Exemplarele batrane ajung sa atinga varsta de 35 . prezentand o valoare economica ridicata. Traieste pe fundul pietros si nisipos al apelor limpezi. La acesta gura este orientata in jos. Cu toate acestea. desi si aspri. bogata in grasimi. 15 . bine oxigenate si adanci. Spre deosebire de novac are capul mai mic si o culoare mai deschisa. usor ascutit si turtit dorso-ventral. cu deosebirea ca se remarca absenta totala a solzilor de pe corpul acestora. Aspect: capul foarte mare cu ochii asezati jos. Este un peste de talie medie-mare. Crapul golas creste in iazuri si helestee. De aici a ajuns accidental in Dunare si raurile mari. pufarin. Operculul se termina printr-o parte subtire si ascutita asemanatoare unui ghimpe. asemanatoare cu un sorb. cu un ritm de crestere rapid (in primii 3 ani de viata poate depasi o greutate de 4kg). Se prinde la mamaliga. Acest peste are o carne foarte gustoasa. din Delta pana in apropierea Portilor de Fier.40 de ani si o greutate de peste 40 kg. boabe de porumb in lapte. a fost semnalata prezenta unor exemplare de mici dimensiuni in regiuni populate cu mult timp in urma. FUSARUL (Aspro streber) La noi este intalnit in dunare si majoritatea raurilor mari. Partea dorsala este gri-verzuie. Gura transversal este brazdata de numerosi dinti marunti. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Crapul golas este asemanator cu crapul oglinda.5 m) Greutate: 1-2 kg (exceptional peste 60 kg) Se reproduce doar in bazine artificiale. Capul alungit. incercandu-se aclimatizarea lui in medii naturale. gura mare. Ca hrana prefera planctonul de natura vegetala (fitoplancton). Raspandire in Romania: Originar din China. atent supravegheate si controlate de piscicultori. si este prevazuta cu doua mustati. Majoritatea exemplarelor pescuite masoara 10-15 cm si cantaresc 100-250 g. deschizandu-se pe flancuri pana spre argintiu. Majoritatea timpului si-l petrece inotand in straturile superficiale ale apei in cautarea hranei. Cele mai multe exemplare se intalnesc in Dunare. deschise. De aceea se presupune ca reusit sa se adapteze si sa se inmulteasca in Dunare si principalele rauri. FITOFAGUL (Hypophthalmichthys molitrix) Denumire populara: crap argintiu. dintii faringieni puternici. crap chinezesc. a ajuns in tara noastra la inceputul anilor ’60. corpul este acoperit cu solzi mici si argintii. Corpul fusiform este acoperit cu solzi mici. Lungime: 40 cm (exceptional peste 1. Abdomenul este alb-argintiu.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Este un peste de talie mica-medie. curate. putand atinge in mod exceptional 30 cm si 400 g.

aprilie. iar dintii marunti sunt asezati in gura intocmai ca o perie. Caldarusani. iar corpul.5 cm. Olt. dulci si salmastre. Somes. Reproducerea gambuziei are loc atat timp cat temperatura apei se mentine intre 15 si 20 0C in lunile aprilie-iunie. Traieste in numar mare in baltile de langa Dunare. cu diferite forme. precum si in foarte multe lacuri (Snagov. viermi. parasindu-si ascunzatoarea doar pentru a se hrani. Corpul pestelui este relativ scurt si indesat. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Coloratie: Partea dorsala si flancurile sunt galben-cafenii. insecte. Provine din America si a fost raspandita in multe tari in scopul distrugerii larvelor de tantari. turtit lateral. Apare in multe iazuri si helesteie. Bega. de o parte si alta a abdomenului apare cate o pata neagra. Are carnea alba si gustoasa. cand femelele migreaza in amonte. adultii inotand in acest timp in grupuri numeroase la suprafata apei. consumatoare de icre si de larve de crap. cu mai multe santuri adanci. unde este considerat o specie nedorita.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. La femele. la femele intre 2 si 4 cm. Crisuri. Buzele sunt carnoase. Gambuzia are lungimea. in Dunare. negricioase.). Femelele. Comportament: In majoritatea timpului sta ascuns deasupra substratului pietros sau nisipos. Cand temperatura apei scade sub 10 C. chiar si in crescatorii. Are corpul gros. profilul spatelui fiind insa mai incovoiat. Abdomenul este alb-galbui. Hrana: Fiind un peste rapitor se hraneste cu larve ale diferitelor insecte. Ies aproximativ 60 sau 100 pui care înoata si se hranesc singuri.. icre si pestisori. Hrana: de preferinta larve de tantari. diatomee. Reproducerea are loc in perioada martie . cu crustacei mici. Gambuzia poate trai si in ape poluate. GHIBORŢUL (Acerina cernua) In Romania poate fi intalnit in toate raurile mai mari.somnul de iarna’’. 16 . Capul este turtit dorso-ventral. se ingroapa in nisip. Zau de Campie etc. intrand in . este brazdat de 4-5 dungi transversale late. GAMBUZIA (Gambusia affinis) Gambuzia este o specie euribionta. Pe opercule si pe marginile lor sunt implantati tepi foarte ascutiti si marunti. cu solzi mari. Mures. Traieste în ape curgatoare si statatoare. spre zonele cu apa mica pentru a depune icrele pe pietre sau pe plantele acvatice. Seamana cu cel al bibanului. dupa fecundare. suportand variatii mari de temperatura. pe intreaga lui lungime. Cernica. poarta ouale în abdomen timp de 4-6 saptamani.5 si 2. alge verzi sau albastre. Timis.iar la masculi intre 1. Nu este specificata lungimea minima de retinere. dupa care le depun. Se pescuieste in special toamna. incepand cu zona caracteristica mrenei si pana la varsarea Dunarii in Marea Neagra. care se aclimatizeaza usor.

vârlan. cu multe pete negre. cu o lungime medie de 12-15 cm. pentru a depune icrele. Greutatea medie in apele din tara noastra este de 25-30 g. Burta albă cu o linie roşiatică. mai ales pentru prepararea ciorbei pescaresti. Denumiri populare: grindel. iar în est până în Urali. cu fund nisipos sau cu prundiş. Ii sunt caracteristici cei trei spini de pe spate. Intepatura provocata de tepii din inotatoarea dorsala este extrem de dureroasa si se poate infecta. Pestele are doua inotatoare dorsale. dintre care prima este prevazuta cu 12-16 radii tepoase. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Corpul este acoperit cu solzi mici si aspri (solzi ctenoizi). Carnea sa este foarte gustoasă şi de aceea este vânat cu plase cu ochiurile mici de către localnici. Are circa cinci centimetri. Poate atinge lungimea de 10-15 cm. grindea. învelit într-un strat des de mucus. nedespartite printr-un interval.mai. ceea ce îl face alunecos la pipăit. cu care se apara de dusmani. molan. iar în colţuri încă două. Pe înotătoarele dorsală şi codală prezintă pete brune. pana la iesirea puilor. Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit. Gura largă are deasupra patru mustăţi. depasind rareori 35 g. masculul invita in cuibul pe care l-a construit femela. Preferă apele limpezi. Coloraţia: Foarte variabilă. GHIDRINUL (Gasterosteus aculeatus) Se intalneste in bazinul inferior al Dunarii si in baltile din lunca acesteia.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. moină. Corpul este aproape cilindric. Printr-un dans ritual. Carnea sa este gustoasa. în general marmorată. neregulate. Este un peşte fricos. Răspândire: în Europa de la Cercul polar până în nordul Italiei. rar de 30-32 cm. Tatal nu pleaca de langa pui pana cand nu acestia ating un centimetru. GRINDELUL (Nemachilus barbatulus) 17 . Este singurul peste de la noi care isi face un cuib din plante acvatice. Acestea sunt pazite si aerate ce catre mascul. activ mai mult noaptea. galben-verzuie pe spate şi flancuri. Se reproduce în aprilie . Spatele şi burta sunt lipsite de solzi. inaintea aripiarei dorsale. cu solzi mici şi rari. Ghibortul este un peste de talie mica. neregulate. În România este un peşte comun în mai toate apele de deal şi de munte.

inclusiv iazurile de crap. el o . lacuri. foarte lat in regiunea cozii. Mai rar poate atinge si lungimi de 60-70 cm. In rauri este mai rar intalnit. la o greutate de 2-3 kg. nordul si centrul Peninsulei Scandinave. cand miscarile sale devin putin mai vioaie. omnivor. iar greutatea medie de 0. in bratele moarte. Masculii sunt ceva mai mici decat femelele de lin de aceeasi varsta. schimbandu-si locul mai ales noaptea. cu o bogata secretie. tulbura puternic apa din zona respectiva. Raspandire: in toata Europa. de exemplu. Linul creste lent. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ LINUL (Tinca tinca) Linul se gaseste in cea mai mare parte a Europei.. LIPANUL (Thynallus thymallus) Denumiri populare: lipan.. precum si dupa solzii marunti cu care este in intregime acoperit. lipean. cimbrisor. Lungimea minima admisa la pescuit: 25 cm. Cu buzele usor intinse inainte. Odata cu hrana. in zona dintre zona pastravului si cea a mrenei. Finlandei si din Crimeea. melci. tradandu-si astfel prezenta prin bulele de aer si norul de mal ce se ridica spre suprafata apei. o impinge cu botul intr-o parte si intr-alta si dupa multe tergiversari se decide sa o inghita. materiile organice aflate in descompunere pe fundul apei. cum ar fi.paste’’ si mugurii si lastarele tinere ale acestor plante. brate moarte etc. pentru ca nu-i plac curentii din apele curgatoare. in multe ape statatoare dulci.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Se gaseste in toate baltile de revarsare de-a lungul Dunarii. linul este foarte raspandit in apele de ses. Lungimea sa medie este de 25-40 cm. excrementele crapului. In Romania se poate intalni in multe rauri de munte. Inainte de a inghiti hrana. Cand scurma cu botul malul de pe fundul albiei. linul inghite de regula si mici cantitati de mal. dar numarul cel mai mare de lini traieste in Delta. Corpul lui este protejat insa si de un strat gros de piele. Aspect: Poate fi recunoscut usor dupa corpul caracteristic. indesat. Lipseste in apele din nordul Scotiei. Consuma cu evidenta placere semintele unor plante din apa. larvele acestora. a carui hrana consta in principal din insecte acvatice si larvele acestora. lipian. desi are o mare pofta de mancare. culege insectele. precum si melcii lipiti de tulpinile submerse ale plantelor acvatice. Linul este un peste pasnic. In timpul zilei se misca relativ putin. dar . scoici si raci minusculi.5-1 kg.. rame. In tara noastra.pipaie’’ indelung. cu precadere in zona centrala si nordica. Din cauza faptului ca traieste 18 .

spatele este inchis la culoare. batand spre verde inchis. prefera zonele adanci aproape de fundul apei. sta la panda in suvoaie. gura mare cu dinti puternici. obletul. sub cascade. lostrita o gasim numai in ape mari. Peste solitar. soparle. grindelul. Specie ocrotita de lege! LOSTRIŢA (Hucho hucho) Cel mai mare salmonid din apele noastre. In zonele de defileu sau in cele cu maluri abrupte lostrita prefera locurile de sub maluri sau pe langa vreun copac cazut in apa. la 2 ani 15-20 cm. cu spinarea mai inchisa. iar exemplarele mari mai ataca si pestisori. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ mai jos decat pastravul. brun-verzuie. atat masculul cat si femela isi modifica coloritul : femela capata un colorit pestrit. pe masura ce creste in greutate. mov si negre asezate in linii orizontale. boistea are loc in aprilie si dureaza pana pe la jumatatea lui mai. sub pietre. mreana. Prefera apele de la poalele muntilor. iar dupa 1 an numai cu peste (zglavoaca. culoarea este argintie. In cazul lostritei. cu curenti mai domoli. Ziua se odihneste in gropile mai adanci. galbui asezate sub forma unor linii orizontale. in primii ani. Flancurile sunt stropite cu puncte mici inchise la culoare. De fapt.12 kg greutate.30 zile puii ies din icre. coborand in aval. muste pe care le prinde chiar si din zborul la rasul apei. O intalnim acolo unde curentul apei este variabil. cu luciri argintii. In general. iar noaptea este foarte activa. cu debit constant si bogate in hrana naturala. este un rapitor fara pereche. Lostritele mari. femela depune cele 1600 . foarte frumos. Specie ocrotita de lege! 19 . La un an masoara 10-12 cm. cleanul. iar pielea de pe capul masculului devine o crusta intarita. mici crustaceee. Extrem de rar exemplare peste 1 kg. soareci si chiar si pasari de apa). Se hraneste cu larve. burta alb . In aceasta perioada. aripioara dorsala este foarte inalta.mai in grupuri mici si urca in zonele superioare ale raului unde femela depune in mici cuiburi din prundis icrele. mihaltul) si cu alte vietati care traiesc in preajma apelor (ataca broaste.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. are o forma alungita. putand atinge talii impresionante. in zone construibile. Corpul il are aproape cilindric. In prezent se fac eforturi pentru inmultirea artificiala si popularea unor bazine acvatice care pot oferi conditii pentru cresterea acestei specii. Nu se hraneste cu cadavre. In momentul in care cuibul de pe fundul apei este gata. ferindu-se de curent de dupa vreun bolovan sau orice alt obstacol. de regula. pe masura ce se maturizeaza devine roscata pe laturi si galbena deschis pe burta.2000 icre la kg/corp. negre. cel mai accentuat canibalism il intalnim la lostrita din toate speciile de pesti din apele noastre. Poate ajunge la 1 m lungime si 10 . mai tarziu si cu puiet de peste. Puietul se hraneste cu insecte si crustacee. si deshidere mai larga. dar adancimea mai mare. atacandu-si chiar semenii. Coloratia: Pe flancurile cu fond argintiu se amesteca nunate de galben si violet stropite cu puncet mici. stropita cu pete galbene. Este un peste foarte elegant. iar la 3 ani 30 cm. astfel numai in ultimii 12 ani zonele in care se gasea frecvent lipan s-au injumatatit. porcusorul.galbuie. Dupa 14 . Dimensiuni 30 – 40 cm. La varsta de 3-4 ani se aduna in lunile martie . arealul lipanului este in permanenta amenintare.

2kg (exceptional 10 kg).4 kg (exceptional 1kg) Aspect: Corp alungit. Siret. Lungime: 15 . resturi vegetale. iar cea posterioara plata. Odata cu racirea vremii devine mult mai activ. Este cautat aproape de fundul apei. Jiu. crustacei. Se gaseste si in Dunare. Mod de viata: Prefera locuile unde apa este adanca si are un curs domol. Botul este asemanator cu cel al morunului de unde isi trage si numele. in special in Mures. Atentie !!! Icrele mihaltului sunt toxice. Bega. comprimat lateral. Spatele si flancurile au culoarea brun-verzuie. Crisuri. din nord pana in Italia. in Delta si lacurile de revarsare. cu partea anterioara cilindrica. Mures. Solzii sunt foarte marunti.3 . insecte. Lungime: 35-45 cm (exceptional 1m) Greutate: 0. 20 . Somes. alevini (pestisori) si icre. cu pluta sau cu plumb de fund. precum si in Dunare. Ochii sunt mici. Marii Caspice. rame. Cap mare. broaste. Cerna. Raspandire in Romania: In toate apele curgatoare. crustacee. Prut. Aripioara dorsala este inalta si scurta. larve. Olt. Timis. Valoare gastronomica: Carne grasa si gustoasa. burta fiind albicioasa.0. Prut. ziua foarte rar si numai pe vreme inchisa. cu dinti desi. desi face parte din alta familie. burta alb-argintie. Se hraneste cu: viermi. Olt. Valoare gastronomica: Carnea este alba. moluste. Muscatura este hotarata si se apara cu darzenie. cu gura larga. Are o a treia mustata careporneste din barbie si este mai lunga. parasindu-si ascunzatorile in cautarea hranei.25 cm (exceptional 40 cm) Greutate: 0.cu partea inferioara in forma de potcoava. Raspandire in Romania: In raurile Siret. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ MIHALŢUL (Lota lota) Raspandire pe glob: Se intalneste in toata Europa. Coprul lung. fara oase si foarte gustoasa. Ficatul este o adevarata delicatese si este considerat a avea proprietati afrodisiace. MORUNAŞUL (Vimba vimba) Raspandire pe glob: In bazinele Marii Negre. botul proeminent cu falca de sus mai mare si gura arcuita. Aspect: Se aseamana cu somnul. Culoarea capului si spatelui este cenusiu-albastruie. moluste. Buzau.5. Pescuitul sportiv: Rezultate bune se obtin iarna. Bistrita. Prefera zonele cu ape mai mici. cu luiciu mai puternic decat al scobarului.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. De obicei vaneaza numai noaptea. vara hranindu-se foarte putin. Mod de viata: Prefera apele reci. Somes. cu fundul nisipos sau malos. Se hraneste cu: viermi. Marii Nordului si Marii Baltice. cu doua mustati mici. Cerna.

în zona malurilor cu vegetaţie acvatică densă. Trotus. Împreună cu crapul-de-iarbă. Sta la adancime in curenti. balana. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Specie ocrotita de lege! MREANA (Barbus barbus) Denumire populara: barcaci. Bistrita. insecte. Pretutindeni unde albia se adanceste si apa curge mai repede. Murgoiul bălţat face parte din familia Cyprinidae şi trăieşte în estul Asiei. Crisuri. Atentie!!! Icrele mrenei sunt toxice. Este un peste de fund. umbreana. Se hraneste cu seminte. Jiu.60 cm Greutate: 0. mireahna. Siret. ne putem astepta sa dam de un banc de mrene. in zile caldute si cu cer acoperit de nori. Se hrăneşte mai ales cu larve de insecte şi insecte care cad în apă. In dosul insulelor .12 kg). Pescuitul sportiv: Se poate pescui cu pluta sau cu plumb pe fundul apei. în râuri şi lacuri. hoituri. Cerna. Atinge o lungime de până la 10 cm. Valoare gastronomica: Carnea ei este cu atat mai gustoasa cu cat este mai mare si cu cat a fost pescuita mai spre iarna. Pescuitul cu pluta se face cu undita simpla sau cu lanseta. Momeala se arunca oblic in susul apei. in asa fel incat curentul sa o aduca la locul vizat. Dimensiunea minima legala: 27 cm. Raspandire in Romania: Traieste in raurile mari si mici Prut. Mod de viata: Traieste in apele mai repezi si cu albia pietroasa.8 . viermi. unde apa sapa in albie adancituri putem da de mreana. adapostindu-se dupa bolovani sau alte obstacole care-i asigura un adapost. Tarvane.1 kg (exceptional 10 . breana. Dunare. la gura afluentilor. Mures. Masculii se ocupă de protejarea puietului. Raspandire pe glob: Aproape in toate raurile conlinare si de ses ale Europei. Arges. melci. jama. Somes. rame. MURGOIUL BĂLŢAT (Pseudorasbora parva) 21 . la coturi. Lungime: 40 . Olt. a ajuns prin aclimatizare în apele interioare central-europene şi s-a răspândit mai departe. al bancurilor de nisip. Timpul bun de pescuit incepe din a doua jumatate a lunii februarie si tine pana la sfarsitul lunii martie.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Somes. mbreana. imbrena. acolo isi cauta hrana. Pentru pescuitul pe fund se folosesc plumbi gauriti prin care firul culiseaza.

de culoare brun-deschis.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. este prevăzut cu un spin prefrontal foarte subţire. un adevarat filtru. cu substrat nisipos. coborând până în zona lipanului. aşezate longitudinal. ascuţit. prevăzută cu şase mustăţi. mai lungi ca ale zvârlugii. avatului. curate. Novacul are capul mai mare decat al fitofagului si branhii bine dezvoltate. reci. acoperit cu o piele subţire. a cărui prezenţă a fost semnalată pentru prima dată în ţara noastră în 1943. Cunoaşte o largă răspândire în cursurile superioare ale principalelor râuri. aproape nemişcat. NISIPARNIŢA (Cobitis caspia romanica) NOVACUL (Aristichthys nobilis) Denumire populara: crap chinezesc. marmorata si consuma plancton de origine animala (zooplancton). putând ajunge la o lungime maximă de 12 cm. Capul scurt. care prezinta o structura speciala. Preferă apele limpezi. Novacul poate atinge dimensiuni uluitoare. pestele aduna planctonul pe care il separa prin intermediul branhiilor. aproape transparentă. precum şi în afluenţii acestora. cu două vârfuri alăturate. puţin mai deschise decât partea dorsală au 8-13 pete mai mici. 22 . Odata cu aspirarea apei. iar abdomenul este argintiu-gălbui. cleanului şi lostriţei. Este o specie de culoare mai inchisa. capturile fiind cu totul intamplatoare. diferite insecte şi larvele acestora. Majoritatea timpului stă ascuns în nisip. Are corpul aproape cilindric. Se hrăneşte cu viermişori. Gura este mică. Spatele are o culoare maroniu-gălbuie presărată cu 11-14 pete brun închis. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Este un peşte endemic. depasind adesea 65 kg. Se foloseşte ca momeală pentru pescuirea păstrăvului. Nu mananca momeala traditionala. mici crustacei şi moluşte. sânger Ajunge la dimensiuni mari datorita hranirii fortate. lateralele.

boblete. viermusi pe care ii culege de la suprafata apei. cat si in cele curgatoare. PANGASIUSUL (Helicophagus hypophthalmus) Este originar din Thailanda. pe care ii pierd in stadiul adult. acoperind jumatate din cap. Are o culoare argintie. indeosebi vara. in toate raurile de ses din tara noastra. Pangasisus poate respira si aerul atmosferic. Musca nu atat de foame. creveti. Pui tineri au dinti. vegetale. de culoare gri-albastrui. Se hraneste cu hrana vie si uscata: larve de insecte. cu dungi argintii pe toata lungimea acestuia. putand fi crescut in acvariu. care se desprind usor. in noiembrie. cand inca nu s-au dezghetat bine apele. desi nu are nici pe departe ferocitatea acestuia. 23 . Ochii sunt mari. Gura este alungita si prevazuta cu mustati in partea inferioara. privit din fata.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Pangasiusul este un peste omnivor. Dimensiunile obisnuite sunt de 10-15 cm si 20-40 grame. data de solzii marunti. Capul turtit. Obletele este un peste care se hraneste indeosebi in straturile superioare ale apei. Peste de card. traieste in rauri repezi unde poate atinge dimensiuni considerabile. Gura are mandibula inferioara mai lunga decat cea superioara. La maturitate poate atinge lungimea de 1 m si poate sa depaseasca greutatea de 30 kg. pana toamna tarziu. locurile in care se intalnesc curenti si care aduc astfel o cantitate mai mare de insecte. in lacurile si baltile din campie. fiind o adaptare la modul de hranire. pesti. Prefera. din martie. Traieste atat in ape statatoare. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ OBLETELE (Alburnus alburnus) Denumire populara: albete. cat din curiozitate precum si din spirit de concurenta fata de semenii sai. are aspectul unui rechin cap de ciocan. crustacee. Se hraneste cu mici insecte. obletele este permanent in miscare. Il putem pescui de primavara devreme. Corpul sau este alungit si comprimat lateral.

alaturi de indigenii adaptati. dar dupa varsta de 1 an baza hranei este formata din pestisori.albastruie. rosii. moluste. salamandre. care cere o mare la alegere si aruncare. la fel ca a somonului.decembrie. iar in al 3-lea an pot depasi 50 cm. Valea Azugii. spatele negricios. De foarte multe ori carnea pastravului de lac salbatic are o culoare rozalie sau chiar portocalie. Reproducerea pastravului de lac are loc in lunile octombrie . cu solzii mai mari decat la pastravul indigen. flancurile arginii si burta alba. doar o culoare predominant argintie. pastravii de lac pot ajunge in primul an de viata chiar si la 18-19 cm. crustacee. coloritul de baza poate ramane asemanator cu al pastravului de rau. mici crustacee. broaste.auriu. Dimensiunea minima legala: 25 cm. care profita de o apa putin tulbure pentru a prinde curcubeu. Hrana pastravului de lac este foarte variata. La noi in tara au fost importati din vestul Europei pastravi de lac derivati din Steelhead-ul american si din alte varietati de pastravi. incercuite cu alb. cafenii. Aspect: Corpul este ca un fus turtit lateral. Trotus. Raspandire pe glob: In raurile din Europa si din vestul S. venetic. Aici gaseste mult mai multa hrana decat in rauri si se dezvolta mult mai repede. racusori. Raspandire in Romania: In apele de munte (Valea Stanii. burta alba. de cele mai multe ori ramanad pe uscat sau fiind astupate de prea multa apa ceea ce duce la uciderea embrionilor in icre. pesti mici. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ PĂSTRĂVUL CURCUBEU (Salmo iridaeus girderi) Denumire populara: curcubeu. verdeti (craieti) si zglavoace. se pare ca provine de la mici crustacei foarte vanati de pastrav. petele rosii sunt mici si rare. linia laterala bine dezvoltata dovedeste ca poate vana excelent in orice conditii de visibilitate. Astfel exista varietati de pastravi de lac fara puncte rosii. Spinarea este gri . Femela depune cca 20000-50000 de icre cu un diametru de 4-5. avantaj pentru pescari. de la mici insecte si larve. spate negru si pete mari negre. Spre deosebire de cei din rau. cu apa mai oxigenata. Se hraneste cu insecte. acest pastrav pare adaptat apelor ceva mai opace.A. Valoare gastronomica: Carne foarte gustoasa. ci doar o varietate a lui Salmo trutta fario. trunchiul se lateste si ia o forma mai compacta. soricei sau chiar pasari de apa. pastravul indigen. Din cauza acestei dezvoltari rapide capata forme putin diferite de ale pastravului de rau. predominante. Pe flancuri se intinde cate o dunga roscat-sidefie cu nuante in culorile curcubeului. PĂSTRĂVUL DE LAC (Salmo trutta lacustris) Practic nu este o specie separata. Cea mai pasionanta metoda este cea cu musca artificiala.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. adaptat la viata lacustra. alegandu-si de regula locurile din preajma paraielor.U. Somesul Rece). Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie. Aceasta culoare este data de hrana naturala. spatele verzui si pete rosii inclusiv pe coada si aripiaore dar culoarea se poate schimba devenind argintie pe flancuri. Pescuitul sportiv: Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele.5 mm. Si acestia sunt declarati tot pastravi de lac. Teleajan. Din cauza ca in Romania majoritatea lacurilor populate cu pastravi de lac sunt lacuri de baraj in care nivelul apei fluctueaza uneori cu zeci de metri sunt foarte rare cazurile in care pontele depuse peste toamna ajung sa eclozeze. petele negre numeroase. capul ramane ceva mai mic in comparatie cu corpul. Pe corp are pete mici. 24 . adica un patern galben . Mod de viata: Este mai putin pretentius decat pastravul indigen inprivinta calitatii apei.

Se hraneste cu insecte. Iad. solzimici. crustacee.800g ). Dimensiunea minima legala: 20 cm. Pescuitul sportiv: Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele. Mod de viata: Este mai activ decat pastravul indigen.fiind o specie iubitoare de ape limpezi. Aspect: Seamana cu pastravul indigen insa are un colorit mult mai frumos. Neagra Brosteni). 25 . batand spre brun negricios pe spate. ori toamna. surprinzator de placut. locul de panda si vanatoare nu se schimba decat in perioadele de viituri. bogate in oxigen dizolvat. limpezimea apei. Raspandire in Romania: In toate raurile de munte. pesti mici (chiar si propriile progenituri). si luminozitatea albiei.variaza in functie de conditiile locului. si mai harnic in prinderea musculitelor aceasta dandu-i un aer mai sportiv. pastrau. PĂSTRĂVUL INDIGEN (Salmo trutta fario) Denumire populara: pastrav de munte. gura mare cu dinti ascutiti. Dejani. cu apa limpede si fund nisipos sau acoperite cu pietris fin. in zonele adanci si umbrite pastravul are straie inchise. Mod de viata: Traieste in zona superioara a apelor curgatoare. paleta de culori trece de la verde-masliniu spre auriu. greutate 150g (exceptional 700 . Dimensiuni: In rauri: lungime 23 cm . ca de altfel a tuturor pastravilor. Calcescu. Ana). patat. Balea. crustacee. care cere o mare la alegere si aruncare. cand pastravii sunt purtati la vale de forta curentului. scaldate de lumina. pesti mici. lacurile de baraj populate. de flora submersa. Cea mai pasionanta metoda este cea cu mucsa artificiala. Coloritul indigenului. pastrug.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Il intalnim in raurile de munte de la cateva sute de matrii pana peste 2000m. Daca in albiile pietroase. apa a carao temperatuta nu depaseste 18°C nici in perioadele cele mai calde. Aspect: Corp zvelt musculos. de naturafundului apei. in cateva lacuri naturale (Rosu. Raspandire pe glob: In toate apele din zona de munte ale Europei. Valoare gastronomica: Carnea este o delicatesa. greutate 150g (exceptional 5kg ). Se practica pescuitul cu lanseta cu lingurita rotativa mica argintie sau aurie. Se hraneste cu: : insecte. In mod natural. In lacuri: lungime 23 cm (exceptional 70 cm ). Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ PĂSTRĂVUL FÂNTÂNEL (Salvelinus fontinalis) Raspandire pe glob: America de Nord Raspandire in Romania: In cateva ape (Gurghiu. cand are loc bataia si pestii cauta locurile mai ferite.

Se reproduce la o temperatura a apei de 10 .ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. fiind lunga si scobita. Pe spate are o culoare cenusiu albastru spre negru iar abdomenul este alb. carnea este foarte gustoasa. Nu are mustati. La noi o gasim indeosebi in bazinul Dunarii si lacurile de ses si de deal. avand gura mica cu buze subtiri si fragile. Isi cauta hrana compusa din plante acvatice. larve de insecte. Este o specie filtratoare. Desi are multe oase. cu 0. Aceasta se poate prelungi ca un tub.5-1 kg. In primii ani de viata este un peste de card. Masculii ating maturitatea sexuala la 6 ani. adaptate gasirii hranei pe fundul apei. ceea ce reprezinta o caracteristica a genului. turtit dorso-ventral. saramura de platica fiind foarte apreciata de catre cunoscatori. gasindu-se in majoritatea raurilor si lacurilor din tarile europene. ca si la crap. Gura este foarte mare. pe langa perdelele de stuf. PLĂTICA (Abramis brama) Platica este un peste de apa dulce. Se recunoaste usor dupa botul foarte lung. Arealul sau de distributie este sistemul fluviului Mississippi in America de Nord. mijlocul lacului). Corpul este plat (de unde si denumirea pestelui). in forma de padela. iar femelele la 9 ani. Dimensiunea minima legala: 20 cm. burta alb-argintiu la platicile tinere si galbui la cele mai batrane. extrem de sperios la zgomote puternice si miscare. Exemplarele mari sunt solitare si stau in locuri adanci. POLIODONUL (Polyodon spathula) Este un peste de apa dulce si apartine familiei Polyodontidae. dar prezinta placi mici spre caudala. crustacei in preajma malurilor maloase. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Valoare gastronomica: Este considerat a fi printre cei mai gustosi pesti. Este un peste pasnic. Poate atinge o lungime de 220 cm. In perioada reproducerii masculii de peste 4 ani au niste excrescente numite „butoni de nunta”. Botul poate atinge o treime din lungimea corpului. lungi si subtiri.16 26 . se hraneste cu plancton. viermi. ajungand pana la 50-60 cm cu circa 6 kg. Inotatoarele sunt fumurii. Spatele este colorat masliniu-cenusiu. Are in mod obisnuit 30-40 cm. turtit lateral. Ca adaptare la acest stil de hranire prezinta numerosi spini branhiali. Corpul nu este acoperit de scuturi osoase. linistite (senalul raului. Inotatoarea anala este deosebita fata de a altor pesti. Capul este mic. in preajma pragurilor in rauri.

din Suedia pana în Mediterana şi Asia Mica. Trăieşte în mici cârduri. melci. în culoarele dintre nuferi. muşte. Se hrăneşte pe fundul apei. Dimensiunea maximă este de 15 cm. în Dunărea şi mai puţin în lacuri. 27 ROŞIOARA (Scardinius erythrophthalmus) . până la căderea vegetaţiei. Specia a fost introdusa in tara noastra pentru acvacultura. Alături de acestea mănâncă larve de insecte. cea normală de 10 cm. aşadar este uşor de identificat dacă aţi prins o mreană mică sau un porcuşor. cu maximul până la 1. viermi. cu excepţia dorsalei. Ochii sunt aurii şi nu roşu-gălbui ca babuşca. în parte şi datorită celor două mustăţi groase şi scurte de-o parte şi de alta a gurii. dar sunt şi excepţii de 35 cm.serioase’’ (mai mari de 0. precum şi în râurile din aceeaşi zonă. simţindu-se în largul lui în bălţile cu vegetaţie abundentă. precum şi plante acvatice. acoperit cu solzi mari şi bine fixaţi în piele. În România se găseşte în aproape toate apele stătătoare de deal şi şes. De aici pândeşte căderea insectelor în apă. la care se şi atinge maturitatea sexuală. mici gaze. Lungimea medie a acestui peşte este de 20-30 cm.. Vara şi toamna. Imperecherea are loc in perioada aprilie . Are corpul comprimat lateral.5 kg) umblă singure. hrănindu-se îndeosebi cu zooplancton. Peştişorii se menţin în imediata vecinătate a locului de reproducţie. masculii au culorile mai accentuate. în apropierea locului în care s-a născut. cu care este deseori confundată. căutând în substrat asemenea crapului. PORCUŞORUL (Gobio gobio) Roşioara este răspândită în apele Europei. gura subterminală şi mustăţile fiind o dovadă în acest sens. Deşi mic.2 kg. Femela depune 800-3000 icre în mici grămăjoare care eclozează după 10-15 zile în funcţie de temperatură. sunt de un roşu aprins. Se aseamănă cu mreana. Durata de viaţă este de aproximativ 3 ani. ţânţari. de 10-20 de exemplare. la o temperatură a apei în jur de 18 grade Celsius. iar greutatea de 200-300 g. În perioada de împerechere. Se reproduce între lunile aprilie şi iulie. Este un peste sedentar. iar laturile corpului şi burta sunt argintii. Roşioarele . In arealul sau natural de distributie specia este in declin.iunie. Paşcani – IAŞI 2009 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------0 C. Înotătoarele. caracteristice acestui peşte. Mreana are însă patru mustăţi. Se întâlneşte mai ales în râurile lente din zona de şes. o găsim în mijlocul vegetaţiei. porcuşorul are o carne foarte gustoasă. Culoarea pe spate este albastru închis cu nuanţe de verde sau cafeniu.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.

Prut. pestisori mici. cand poate fi pescuit si cu voblere mici sau rotative). Dimensiunea minima legala: 20 cm. avand o proeminenta ce aduce cu un nas. Se folosesc muste asemanatoare cu cele de la taparina. crustacei. cu exceptia dorsalei. flancurile si burta sunt argintii. La noi in tara il gasim in apropierea zonelor montane ale mrenei. podut. Varsta maxima cunoscuta: 15 ani. Lungime: 25 . ea cautandu-si hrana in aceste zone. cereale. burta albicioasa iar aripioarele. In Ardeal este vedeta pescuitului pe rau. limpezi. Dimensiuni: Exemplarele obisnuite au 20-30 cm lungime. mai rar 40 cm si 1-2 kg. sunt rosiatice. Se hraneste cu: larve de insecte. si anume. comprimat lateral. gura mica cu falca inferioara proiectata in sus. Coloratia pe spate este verde maslinie. Siret. având multe oase. Primavara urca pana in zona pastravului intrand in paraie mici cu prundis pentru depunere.35 cm Greutate: 150 . moluste si crustacee de mici dimensiuni. Pescuitul sportiv: Se poate pescui cu undita cu pluta sau la fund cu plumb greu. in zona colinara si mai putin in Dunare. unde migreaza pentru reproducere. Capul are o caracteristica. in lacurile litorale. Mod de viata: Traieste in zonele cu maluri argiloase . Spatele este albastru inchis sau verde cu luciuri metalice. ochii mari. maxilarul superior este mai lung decat cel inferior. respectiv 100-500g. 28 . Descriere si mod de viata: Prefera raurile mai reci. cu fundul pietros (prundis) pe unde umbla in carduri mari. Paşcani – IAŞI 2009 Carnea acestui peşte este de o calitate inferioară. solzi mici ce se desprind usor. ca si in apele de ses ale raurilor Mures. linguri mici si dandinete. pana in Ural. SCOBARUL (Chondrostoma nasus) Denumiri populare: scobar. Scobarul se hraneste in special cu alge pe care le roade de pe pietre dar nu refuza nici larve de insecte.300 g (exceptional 500 g). Valoare gastronomica: Carnea este grasa si gustoasa fiind consumata mai ales sarata. Olt. Raspandirea: Este raspandit in in zona Europei Centrale. dar lipseste in zona Balcanica dinspre Marea Adriatica. Aspect: Corpul este alungit. Ii mai plac apele involburate de la confluentele raurilor.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ SĂBIŢA (Pelecus cultratus) Raspandire: in Dunare si baltile sale. icre sau chiar pesti mici (in special primavara.

000 icre cu diametrul de 2. depune in Dunare 10.. etc). Are o pata mica neagra suspe opercul. Iarna se retrage in mare. pe o zona lata de 30 km. Pe spate este verde-albastriu. aterine si crustacei).5-1m (excepţional 3-4 m) Greutate: 10 .000-140. Siret. Greutate obisnuita 300-600g. Gura cu numerosi dinti asezati pe maxila. Arieş. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ SCRUMBIA DE DUNĂRE (Alosa pontica) Aspect: Corpul alungit. vreme suficienta pentru a se ingrasa. Principala sa armă sunt mustăţile care atrag peştişorii curioşi pe care acesta îi înşfacă de cum s-au apropiat îndeajuns pentru a fi o pradă sigură. botul mai lungdacat diametrul ochiului. Ajunsa la varsta de 4-5 ani. Lungime: 0. cu secreţii abundente de mucus. gros în partea dinainte şi comprimat în cea dinapoi. Argeş. în râurile Prut. fiind atrase de curentul fluvial de la guri. limba. Jiu. puternic. Denumire populară: somotei. O parte din ele. Târnave. harc. Are trei perechi de mustăţi din care una cu firele foarte lungi (folosite ca momeală pentru peştişori).8 mm. Mureş. indesat si mult turtit lateral. este moale şi alunecoasă. cu dinţii ascuţiţi şi deşi ca o perie. Pielea nu prezintă solzi. ramanand in Dunare pana la jumatatea lunii mai. sub burta un numar variabil de solzi (30-36) alcatuiesc o muchie distincta (carena). vomer si oasele faringiene. de unde şi numele de somn. Hrana scrumbiei de Dunare consta in diferite specii de pesti (guvizi. Crişuri. hamsii. exceptional 50 cm. cand iau calea intoarsa. Mod de viaţă: Trăieşte în ape adânci cu fundul mâlos. Este un peşte de pândă stând nemişcat mult timp în aşteptarea prăzii. în Deltă. mandibula. harcă. Aspect: Are corpul masiv.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Traieste in numeroase carduri in Marea Neagra. aparand in februarie pe litoral. pe alocuri corpul este marmorat. gura foarte mare. Someş. intra in Dunare pentru reproducere pana mai sus de Giurgiu. Timiş.52. Culoarea este verde cenuşie pe spinare şi flancuri. în lacurile litorale (Siutghiol. codău. 29 SOMNUL (Silurus glanis) . obosite si slabite. Sta la gurile Dunarii din februarie si pana in a doua jumatate a lunii martie.15 kg (recordul mondial de somn prins sportiv este de 157 kg însă poate ajunge până la 400 kg ). codoi. Olt. în cele interioare (Snagov). Uneori ajunge şi în amonte pe afluenţii râurilor de mai sus (Cibin. cand apa are 6°C. Taşaul). stavrizi.Se pescuieste mai mult industrial la gurile Dunarii. laturile sunt alb-argintii cu reflexe roz. Lungimea obisnuita 30-40cm. Capul este mare şi turtit. exceptional 1kg. solzi potrivit de maricad repede. Lungimea minima admisa: 22 cm. Răspândire: în Dunăre şi în bălţile ei. Bega. Burta este albă sau gălbuie. Peste ochi o pleoapa groasa bine distincta. inotand in directia curentului N-S dinspre Bosfor spre Odesa.

Ulterior s-a raspandit si acum poate fi intalnit in foarte multe ape. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ SOMNUL PITIC (Ameiurus nebulosus) Denumiri populare: somn pitic. Valoare gastronomică: Carnea este fragedă. La noi in tara a fost introdus intai in Lacul Sfanta Ana de catre statul maghiar. Pescuitul sportiv: Perioada optimă pentru pescuit este aprilie-noiembrie. Belgia. îngropaţi în mâl. plancton. îşi petrec iarna. Astazi gasim aceasta specie raspandita de-a lungul si de-a latul globului. somn american.mai. crustacee. larve. poluate. alge. limpezi. introdus in Europa intai in Germania (1880) apoi in Franta. supravietuieste in ape de peste 37 0C unde orice alt peste moare imediat. peşti (preferă ţiparul). Atenţie!!! Icrele somnului sunt toxice. muguri si radacini de plante acvatice. Dimensiunea minimă legală: 50 cm. Dimensiunile la care poate ajunge acest peste sunt putin diferite de la o sursa la alta. armata cu dinti mici. rauri si balti. poate rezista luni intregi in ape secate daca i se ofera putin noroi umed. Inotatoarele dorsala si pectorala au cate un spin puternic. In lunile martie . Raspandire: Originar din America de Nord. Paşcani – IAŞI 2009 Spre sfârşitul toamnei se adună în număr mare în gropane adânci unde. invaziv. putin adanci in care traieste in grupuri. grasă şi gustoasă. rădăcini de salcie sau în gropiţe săpate de femelă. broaşte. uneori cu tenta violacee. astfel in timp ce unii specialisti dau dimensiunea maxima la 2-3 kg. 30 . Este un peste foarte vorace mancand tot ce-i iese in cale. Austia. pe vegetaţie. Rezista in ape lipsite de oxigen.mai se reproduce depunand icrele pe ierburi acvatice sau in mici gropite sapate cu coada. Se hrăneşte cu crustacei. Culoarea este in general maronienegricioasa. cârlige mari şi fire groase. lipitori.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Când este mare. cu scule rezistente şi momeli adecvate. in 1908. scoaterea lui din apă pune probleme serioase. viermi mari. Se practică în special pescuitul de fund. burta este albicioasa. Se reproduce în aprilie . Pescuitul cu lingură ondulată sau rotativă cât mai aproape de fundul apei dă rezultate bune. pe lângă maluri. Pe ambele falci are cate 4 mustati. Prefera apele cu fund malos. moluste. pestisori. asemanatoare cu a salmonizilor. Corpul este asemanator cu al somnului. Biologie: In toate zonele in care a fost introdus a fost perceput ca un peste daunator. Exemplarele mari au carnea prea grasă. De obicei somnul se înţeapă sigur. spre coada prezinta o aripioara adipoasa. În toate cazurile trebuie folosite unelte rezistente. icre. insecte. depunându-şi icrele la apă mică. somn cu coarne. pescarii declara exemplare de 5-8 kg. fără oase. gura mare. puternica. periculos pentru speciile autohtone.

Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ SOMNUL NEGRU (Ameiurus melas) Originar din America de Nord s-a raspandit impreuna cu somnul pitic in Europa. cu 8-12 dungi inchise ce se coboara de pe spate pe laturi. Mod de viata: Ii plac apele limpezi. apoi pleaca cu momeala si atunci trebuie intepat. Aspect: Corpul este lung aproape cilindric. Este foarte vorace consumand ca puiet insecte si crustacee. Inotatoarele de pe spinare au dungi si puncte mai inchise. In apele curgatoare locurile ideale sunt cele unde se intalnesc curentii puternici cu apele linistitem. cu momeala naturala. in lacuri litorale si in cele din interior. Se prinde in tot timpul anului.4 kg (exceptional 10 . Dimensiuni: Lungime: 40 . cu exceptia peninsulei Iberice. cat mai aproape de fund. margini de gropi. ventralele. Raspandire pe glob: Se gaseste in toata Europa. baraje de control. etc. subtiat mult spre coada. in baltile dunarene. capul mare. smug. Muscatura estela inceput nusigura.12 kg). aidoma bibanului. Cele din fata. 31 . zone create chiar de obstacole naturale sau artificiale (copaci cazuti. stanci. Se poate pescui cu linguri usoare rotative sau ondulante albe in ape curgatoare. mai ales pe vreme inchisa. unde isi poate zari cu usurinta prada. Pe spate este verde-cenusiu. ŞALĂUL (Stizostedion lucioperca) Denumire populara: cealau. raci. sunt mari. Salaul va cauta mereu in zona delimitata de curentii cu viteze diferite. In mediul sau originar poate atinge 40 cm. Are dinti ascutiti.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. unde a devenit extrem de nepopular din cauza impactului asupra speciilor autohtone. din ce in ce mai deschis inspre burta alba.70 cm (exceptional 1m) Greutate: 1 . asa numitele "ape de despartire". rame. etc. Se hraneste cu pestisori vii sau morti. au ace. in jos. plante si pesti. cu lanseta la fundul apei cu plumb gaurit sau cu plumbla capatul firului. ajungand pana inapoia ochilor. comprimat lateral. etc. apoi ca adult broaste. suduc. gura larga cu deschidere oblica.). radacini. in rauri mari. rotunjite si aproape unite. Exemplarele mari se apara destul de ferm. dorsalele. Pescuitul sportiv: Se poate pescui cu undita cu pluta. Italiei si Angliei Raspandire in Romania: Traieste in Dunare. cu cate doi colti puternici pe fiecare falca. Aripile de pe spate. Solzii care il acopera sunt mici si aspri.

Răspândire pe glob: Trăieşte în toate apele dulci din Europa. in Romania se gaseste in Dunare si Delta. limpezi cu fundul curat. exceptand apele de munte. Este un adevărat luptător. La pescuitul ştiucii este necesară montarea unei strune metalice pentru evitarea tăierii firului. peşti artificiali. cu excepţia Peninsulei Iberice. Flancurile sunt marmorate cu pete maronii. Denumire populară: căţea. Aspect: Corp alungit. mârloaie. fiţă. in toate baltile. ele fiind în general în apropierea unui perete de stuf sau pâlc de papură. Valoare gastronomică: Carnea este destul de gustoasă. ciucă. Pescuitul sportiv: Se poate pescui tot anul cu excepţia perioadei de prohibiţie (februarie .1. rădăcini de copaci. printre nuferi sau vegetaţii plutitoare. la negru sau cafeniu.martie) când depune icrele. în care abundă peşti mici. având însă multe oase. de la insecte la peşti şi chiar propriile progenituri. woblere.). scoaterea din apă dând mult de lucru pescarului.1. lângă o masă de ierburi submerse. mârliţă. oliv sau negricioase. Mod de viaţă: Preferă apele liniştite. Locurile preferate de ea sunt acelea din care poate porni o ambuscadă. capul lunguieţ ca un cioc de raţă. Dimensiunea minima legala: 50 cm. salturi bruşte etc. bratele moarte. slaba si foarte gustoasa.8m) Greutate: 1 . Se practică pescuitul cu undiţa cu plută sau cu năluci. tiparul este prezent in tot bazinul dunarean. Greciei şi Albaniei. Acesta din urma dă rezultate foarte bune cu linguri ondulante sau rotative.8 kg (excepţional 20 . Se hrăneşte cu orice vietate acvatică care îi intră în gură. dinţi puternici şi ascuţiţi. Culoarea spatelui variază de la gri-verzui la galben.50 cm (excepţional 1. Răspândire în România: În toate apele dulci curgătoare şi stătătoare din regiunile colinare şi de şes. 32 . La pescuitul cu năluci se înţeapă energic când se simte muşcătura ştiucii. Burta este gălbuie sau albicioasă. uşor turtit lateral. deoarece opune o mare rezistenţă. gura largă.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. folosind o serie de trucuri (schimbări bruşte ale direcţiei. Pentru pescuitul cu peştisor viu înţepearea se face numai când se simte tracţiunea mai energică a răpitorului. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Valoare gastronomica: Carnea este alba. ŞTIUCA (Exos lucius) ŢIPARUL (Misgurnus fossilis) Originar din Europa Centrala si cea rasariteana.5 .22 kg). Dimensiunea minimă legală: 50 cm. ştiucoiţa. Lungime: 40 . Icrele ştiucii sunt foarte apreciate. etc. etc. lacurile si iazurile din interiorul tarii.

iar doua scurte pe mandibula. De obicei se hraneste in timpul noptii. Scormoneste tot timpul fundul baltii. inotatoarele ventrale ale acesteia. Sub ochi. in vecinatatea caudalei. Este un peste foarte raspandit. salaului. ascuns bine sub piele. provocand astfel pagube in randurile speciilor mai valoroase. care consta din particule de vegetatie. Hrana acestui pestisor se limiteaza de obicei la ceea ce aduce spre el curentul apei. Pescarii il folosesc ca nada vie la pescuitul somnului. ceea ce-i permite sa reziste mult timp si in albiile care au secat. Prin intestinul gros. mihaltului etc. Perioada de depunere a icrelor corespunde cu lunile februarie-martie. Meniul consta din insecte si larvele acestora. emite un sunet caracteristic datorita eliminarii bruste a aerului din intestin prin anus. se gaseste in ape fara nici o miscare. fiind un peste fricos. In medie. Carnea sa este gustoasa. ziua fiind inactiv. In acest caz il gasim ingropat in mal. Lungimea obisnuita este de 18-20 cm. pe langa hrana preferata. puternic vascularizat. aproape cilindric in sectiune. dar atinge si 24-26 cm. mici crustacee. cu un colorit mai bogat. putin strins cu degetele. este aproape cilindric in portiunea de mijloc si usor plat lateral. in total 1000015000 icre. in trei portii. viermi. Ochii privesc in sus. Specie ocrotita de lege! ZGLĂVOACA (Cottus gobio) (Cottus poecilopus) Zglavoaca face parte din familia percidelor al carei membru este si bibanul. Tiparul are posibilitatea sa respire prin intestine. Acestui sunet (chitcait) ii datoreaza si denumirea de tipar. care prefera fundul malos si cu multa vegetatie. Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Corpul este alungit si gros. pe plan local se consuma in mod regulat. melci. Corpul.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Femela depune icrele. care aminteste de cel al broastei. Coloritul zglavoacei variaza mult in functie de mediul in care traieste exemplarul respectiv. mai mult ingropat in namol. ca si la noi. Tiparul este o specie de peste de apa dulce. mai lungi. alte vietuitoare mici. absoarbe aerul atmosferic si prin anus elimina dioxidul de carbon. In unele rauri montane din Maramures si Moldova poate fi intalnita o ruda apropiata a zglavoacei (Cottus poecilopus). Gura larga este situata in varful botului. zglavoaca creste pana la lungimea de 6-10 cm. Are un cap mare si lat. Se reproduce din martie pana in august. dar nu cruta nici propriile icre sau alevini. precum si icrele si puietul foarte tanar ale altor pesti. sunt impodobite cu 5-15 dungi maronii. Tiparul are 10 mustati. 33 . de unde inghite si namol. dintre care 6 langa gura. inotand repede dintr-un loc in altul. Daca este speriat. intinzandu-se pana la orificiul anal. sare brusc din ascunzis. putand fi gasit in aproape toate raurile montane din Europa. stiucii. tiparul are cate un ghimpe ascutit. moluste mici etc. in general. larve acvatice. acoperit cu solzi mici si cu un strat mucos care il fac alunecos. ajungand rareori la 12-13 cm. detritus organic. fara solzi. Tinut in mana. unde traieste in compania pastravului indigen. ca de multe ori si in timpul iernii. In timpul zilei nu se prea misca. in general. dar apare si in raurile de ses cu un curs foarte lent.

fiind acoperit cu solzi mici si desi. Este activa mai ales noaptea. Coloritul zvarlugii este cafeniu-cenusiu sau galbui. in mlastini. materii vegetale. moluste si crustacei de mici dimensiuni. Sub fiecare ochi are cate un spin osos si foarte ascutit. aproape de aceeasi grosime pe toata lungimea sa. ZVÂRLUGA (Cobitis Taenia) 34 . Este folosita ca momeala vie in pescuitul rapitorilor de talie mare: somn. Arges) si afluentii lor. seminte ale unor plante. Gura este prevazuta cu 6 mustati. ziua stationand. Raspandire: in paraie. incepand cu zona pastravului si pana la varsarea Dunarii in Marea Neagra. sfârleaza (Cobitis aurata radnensis) şi dunariţa (Cobitis aurata bulgarica). Dunare si Delta ei. Bistrita. Somes. in majoritatea raurilor (Prut. Traieste in general in apele statatoare sau lin curgatoare. Se hraneste cu rame. in apropierea fundului. cu substrat malos. Niraj. Siret. Olt. acestia insa lipsind cu desavarsire de-a lungul liniei laterale. dar si apele de deal si de munte cu fund malos. Tarnave. Bega. salau. viermusi. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Denumiri populare: fâsa mare (Cobitis elongata). Mures. Poate atinge o lungime maxima de 15 cm si o greutate de 20 g (majoritatea exemplarelor masoara 8-10cm si cantaresc 7-10g). Mai poate fi intalnita si-n barajele de acumulare. stiuca. larve ale diferitelor insecte. icre ale unor specii de pesti. aproape nemiscata. Aspect: Corpul pestelui este alungit si puternic comprimat lateral.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.

Aripioara caudală este mare şi cu marginea dreaptă. Exemplarele tinere sunt aproape transparente. Aripioara dorsală este formată din trei segmente distinct delimitate. ATERINA (Atherina boyeri) Reprezentant al peştilor din apele reci.25 cm. din cauza structurii deosebite a muşchilor.Carnea acestui peşte este gustoasă şi se aseamănă cu cea a obletului. Partea ventrală este albicioasă. Este foarte agilă şi foarte greu de prins. iar cea anală din două segmente. este o specie locală a Mării Negre. Trăieşte la adâncimi de 60-80 m. BACALIARUL (Odontogadus merlangus euxinus) 35 . cu o dungă pe toată lungimea sa. exemplarele obişnuite fiind însă de 20 . Aterina migrează pe lângă ţărm în cârduri mici. maximum 12 cm. însă primavara se apropie de mal. lung de 9-10 cm. îl constituie mustaţa de sub falca inferioară. Un semn de recunoaştere. bacaliarul este un gadid tipic din Marea Neagră. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ PEŞTI DE APĂ SĂRATĂ Aterina are corpul argintiu. Din ficatul lui se extrage renumita untură de peşte. Pe corp are o pigmentaţie brun-albăstruie sau galben-cenuşie cu reflexe violete şi roşiatice. bacaliarul poate creşte până la 50 cm.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Acest peştisor marin. căutându-şi hrana în partea mai îndulcită a mării. Este hrana preferată a morunului. În lungime. pe lângă cele amintite. Pătrunde şi în lacurile litorale dulci sau sărate deoarece rezistă la mari oscilaţii de salinitate.

trecând şi pe linia laterală. care se desprind însă foarte uşor. adânci. Corpul şi capul sunt acoperite de solzi mari. Ducându-şi viaţa pe fundul mărilor. hrănindu-se cu peşti mici şi creveţi. cu 7-9 benzi verticale albastru întunecat pe laturile corpului. Trăieşte pe funduri pietroase. Culoarea generală a bibanului de mare este roşie-cărămizie. barbunul se hrăneşte cu vieţuitoare de fund şi resturi vegetale. Pedunculul codal este înalt. BARBUNUL (Mullus barbatus) BIBANUL DE MARE (Serranus scriba) Bibanul de mare atinge lungimea de 20-30 cm. Corpul bibanului este uşor comprimat şi alungit. cu solzi ctenoizi. înotătoarele sunt galbene. Înotătoarea dorsală este dublă. întâlnindu-se în apele Mării Negre. oblică. iar laturile corpului şi ale abdomenului sunt alb-argintiu cu pete roşii. Operculul este cu o pată întunecată. explorând fundurile bogate în hrană. Peşte de fund. Gura este mare. între cele două părţi ale ei existând o oarecare distanţă. albăstrui. Barbunii sunt mult apreciaţi pentru carnea lor foarte gustoasă. Reproducerea poate fi normală sau prin autofecundare. potrivit de mari. Barbunul îşi duce toată viaţa în cârduri mici. cu dinţi fini în perie. Operculul are 3 ghimpi în partea posterioară. Culoarea generală a corpului este roşie. ce au aspect de inscripţii. Mării Mediterane şi în Oceanul Atlantic. printre care se disting şi dinţi conici ce au aspect de canini. Marea Mediterană şi Marea Neagră. ce acoperă mai mult sau mai puţin operculul şi preoperculul. cu dungi şi pete neregulate. Cerul gurii are dinţi mici.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Barbunul este un peşte cu o largă răspândire. el este caracterizat prin corpul berbecat şi prin prezenţa sub falca inferioară a două mustăţi lungi. Obrajii sunt roz-portocalii. BOUL DE MARE (Uranoscopus scober) 36 . Bibanul de mare este răspandit în Atlantic.

care este pelagic (de suprafaţă). el trăieşte şi în Marea Neagră. calcanul este lung de 0. Fenomenul de asimetrie se petrece dupa două luni când se culcă pe una din părţi. Explicaţia este simplă: din gură îi atârnă un filament. În mijlocul fiecărui buton se află un spin subţire. de aceea. în partea pe care stă culcat calcanul. Aceste specii au corpul asimetric. comprimat foarte mult lateral şi culcat pe o parte. Capul este învelit cu plăci osoase. 37 . Icrele. se hrăneşte cu pui de peşte şi viermişori. apropiindu-se de maluri în căutarea hranei. alături de ochiul stâng. iar aripioarele pectorale se găsesc una dedesubt şi alta deasupra. Paşcani – IAŞI 2009 Boul de mare este răspândit în mările care scaldă ţărmurile Europei. iar greutatea de 8-10 kg. se reped să-l mănânce şi cad pradă amăgirii. calcanul este un peşte răpitor. La înfăţişare seamănă cu dracul de mare. dacă privim peştele de deasupra.60-0. Aceasta asimetrie este însă secundară. barbuni şi bacaliari. Lungimea la care ajunge calcanul este de 1 m. pe care peştişorii. se pot conserva. brăzdat de dungi brune şi albe. Aceştia se găsesc pe ambele laturi ale corpului. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CALCANUL (Scophthalmus maeoticus) Calcanul poate fi socotit reprezentantul tipic al speciilor de peşti ce fac parte din ordinul pleuronectiformelor. Un semn distinctiv al acestui peşte îl constituie prima aripioară dorsală de culoare albă. ceea ce vedem deasupra este latura lui stângă şi nu spatele. La exemplarele adulte corpul este acoperit cu solzi mici şi butoni osoşi mari. care consumă în special hamsii. prevăzut pe cap cu nişte prelungiri asemănătoare coarnelor de la vite.80 m. crezând că este vreo algă. guvizi. Carnea sa gustoasă. Are însă capul ceva mai mare. albă. Calcanul este culcat pe latura dreaptă şi. Dupa înfăţişare ar părea paşnic. Când ne uităm la calcan. Obişnuit. cântărind 3-4 kg. Gura este terminală. unde a venit din Marea Mediterană. mărunte şi fine ca nisipul mării. adică peşti bentonici şi peşti care cârduiesc iarna în vecinatatea fundului. La exemplarele tinere lipsesc spinii de pe butoane. dulce parcă ar fi pui. ochiul drept este aşezat pe partea stângă. se consumă în stare proaspată. buzele mai umflate şi coloritul cenuşiu-cafeniu.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. aterina. Reproducerea are loc vara (iunie-iulie). întrucât apare în timpul dezvoltării. Din ou eclozează la început un peştişor cu simetrie bilaterală perfectă. dând un produs bun de calitate. pe dreapta şi devine bentonic (de fund). Aripioara dorsală este cea care înconjoară corpul pe partea stângă. Boul de mare atinge lungimea de 30 cm. fără prea mari eforturi. În mod obişnuit stă înfundat în stratul de nisip sau de nămol de pe fund şi. Numele de bou de mare se trage de la corpul său umflat.

Hibernează în fluvii. viermi. lungimea obişnuită fiind de 20-30 cm. alungit. morunul. deosebindu-se astfel mai multe varietăţi. Are o carne gustoasă. Ochiul este prevăzut cu o pleoapă adipoasă foarte dezvoltată. crustacei. este acoperit de solzi până la vârful botului. nu are capul rotund. Stau aici până când apa începe să se răcească. mare şi turtit dorsoventral. Aici caută apă încălzită şi fundul bogat în detritus. lipsită de oase mărunte. având capul mai turtit. CHEFALUL MARE (Mugil cephalus) 38 . Cambula nu creşte mai mult de 35 cm. uşor asimetrice. pătrund în lacurile litorale şi chiar în gurile fluviilor. cât şi de-a lungul liniei laterale. Lungimea maximă la care ajunge este de 63 cm şi greutate de 3. Se reproduce în aprilie-mai. dar aceasta după ce trece de 16 ani. CEGA (Acipenser ruthenus) Chefalul mare (labanul) seamană cu cleanul. se întâlnesc butoni osoşi. Este o specie de apă dulce şi limpede. etc. Există hibrizi cu viza. Capul. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CAMBULA (Platichthys flessus luscus) Spre deosebire de calcan. dar este mai mare ca acesta. Se hrăneşte cu crustacee şi larve de insecte. Trăieşte circa 22 de ani.3 kg. Prezenţa butonilor dovedeşte că ceea ce vedem deasupra nu este spatele. triunghiular. Corpul prezinta 12-17 scuturi dorsale. iar greutatea 300-1000 g. Are o carne gustoasă. abdomenul are o culoare gălbui-roz. Trăieşte în Marea Neagră. Marea Baltică. zoobentofag. lângă cap. 12-18 ventrale. păstrugă şi nisetrul. pe care îl consumă cu viermii şi larvele de insecte care se găsesc în el. Botul este alungit. ascuţit.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Începând cu luna mai migrează spre coastă. Atinge dimensiuni de 90-120 cm. Trăieşte pe fundurile nisipoase de unde îşi adună hrana: peşti. retrăgându-se în mare. Labanul este cel mai mare şi cel mai valoros dintre chefalii Mării Negre. ci rombic. 58-70 laterale. iar greutatea 100 300 g. Lungimea obişnuită este însă de 25-30 cm. ci una din laturile corpului. iar aripioarele perechi sunt apropiate unele de altele. moluşte. acoperit cu solzi mici. în gropi adânci şi cu fund tare. Spatele este cenuşiu sau cafeniu cu nuanţe verzui. mai gras. La baza aripioarelor anală şi dorsală. Labanul creşte mai repede decât celelalte specii de chefali. Caracterul care variază cel mai mult este lungimea botului.

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Ca şi labanul. Botul scurt. Lungimea maximă la care poate ajunge acest peşte este de 50 cm. exemplarele obişnuite fiind de 30-50 cm lungime şi 300-500 g greutate. Pe bărbie. de o parte şi alta. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Popular mai este numit singhil. Tentaculele supraorbitale sunt bine dezvoltate. CHEFALUL AURIU (Mugil auratus) Chefalul mic (ilarul. face ca acestui soi de chefal să i se spună chefalul auriu. Pătrund în lacurile litorale în căutarea hranei şi a apelor calde. câte un canin mare şi curbat înapoi. cu linii şi puncte mici. Evită apele îndulcite. ramnificate sau de forma unor palete. Pe fiecare falcă. COCOŞELUL DE MARE (Blennius tentacularis) 39 . De regulă are 20-30 cm şi greutatea de 80-400 g. Dimensiunile la care ajunge sunt mai mici faţă de celelalte specii de chefali. uneori. când cântăreşte 800 g. Trăieşte pe funduri cu facies mitiloid şi este rar pescuit la ţărm. Spaţiul interorbital este puţin convex. 3 dungi negricioase în zigzag. cu singura deosebire că preferă apele sărate celor dulci. Culoarea cenuşie-roşcată. pata aurie de pe opercul. trăieşte în cârduri şi se deplasează foarte rapid. El are capul lat. acoperit cu solzi începând de la nările posterioare. ostreionul) are botul ascuţit şi acoperit de solzi până la orificiile nazale anterioare. CHEFALUL MIC (Mugil saliens) Este răspândit în Marea Mediterana şi Marea Neagră în lungul ţărmurilor. Prinsă ca o mică mărgea. cafenii sau negre. Peşte marin. ostreinosul are aceleaşi obiceiuri. Pleoapa adipoasă este puţin dezvoltată. încât pare inexistentă. Lungimea obişnuita este de 9-10 cm. pe când labanul suportă mai bine apele dulci. cu colţurile gurii trecând puţin de verticala posterioară a ochilor. Pleoapele adipoase lipsesc. rotunjit.

Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CODUL DE PACIFIC (Gadus macrocephalus) CODUL DE ATLANTIC (Gadus morhua) CODUL NEGRU DE ALASKA (Gadus ogac – Greenland) CODUL EGLEFIN (Melanogrammus aeglefinus) 40 .ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.

are spatele cenuşiu cu pete rotunde cafenii. greenland. atinge lungimea de 1. dar are spinarea mai gheboasã.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. răspândit în zonele nordice ale Oceanului Atlantic şi ale celui Pacific. corbul de mare trăieşte în Oceanul Atlantic şi în bazinul mediteranean. pollack (cod negru). Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ CODUL POLLACK (Pollachius virens) Codul este un peşte marin din fam. sub denumirea de cod se comercializează şi celelalte specii de gadidae.5 m. extrem de rar 50 cm şi greutatea de 1 kg. preponderent în Oceanul Atlantic. respectiv 4 kg. CORBUL DE MARE (Corvina umbra) 41 . Caracteristice la corbul de mare sunt nările bine pronunţate. gălbui cu pete maronii şi de talie mai mică. CODUL LENG . acoperit cu solzi mici. Coloritul general este cafeniu închis. Este peştele de consum cel mai important din lume. eglefin. Gadidae. moi şi zimţaţi.LINGCOD (Ophiodon elongatus) Peşte rar la ţărmul Mării Negre. Codul propriu-zis sau morua (Gadus morhua). având corpul mai mult sau mai puţin alungit. În mod obişnuit corbul de mare atinge lungimea de 30 cm. cu nuanţe mai deschise pe burtă. Nu prezintă importanţă economică. Adesea. Seamănă întrucâtva cu un crap. cel din Pacific (Gadus macrocepahlus) este mai deschis la culoare. leng. aşezate înaintea ochilor.

Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Denumita popular corosbină. În general preferă întinderile de nisip şi zonele bogate în vegetaţie. îngustat şi comprimat lateral în cea posterioară. Adulţii devin mai solitari. în partea anterioară. are oarecum forma unui mormoloc de broască.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Are o lungime obişnuită de 25-35 (rar 50) cm. Peşte marin. preferă apele calde. iar pe burtă galben. Caracteristic este hermafrodismul său periodic. Corpul foarte turtit lateral. bucăţile de cochilii le aruncă). Nu prezintă importanţă economică. Reproducerea are loc către sfârşitul iernii. uneori chiar în linia de spargere a valurilor pe plajă. cu solzi subţiri. ramificate de la bază ca o tufă. cu câte 6 dinţi conici. Gura nu prea mare. Se hrăneşte cu moluşte (consumă numai carnea. DORADA (Sparus aurata) DRACUL DE MARE 42 . Laturile argintii cu reflexe gălbui-aurii. Dorada formează în tinereţe cârduri şi îşi caută hrana în apropierea malului. oval. şi cu molarii în 3 rînduri pe mandibulă şi în 4-5 rânduri pe maxilă. aceasta specie este bine reprezentată în Marea Neagră. Unica înotatoare dorsală este foarte lungă. Este apreciat pentru spectaculozitatea pescuitului. COROSBINA (Blennius sanguinolentus) Este un peşte răspândit pe coasta estică a Atlanticului şi în Marea Mediterană. potrivit de mari. uşor curbaţi pe fiecare falcă. Pe spate şi pe laturi este pigmentat cu pete albe-spălăcite sau albe-gălbui. iar în Marea Neagră destul de rar. întinzându-se din dreptul operculului până aproape de baza înotătoarei caudale. Obişnuit măsoară 13-16 cm. Corpul gros în partea anterioară. Deasupra ochilor se află o pereche de tentacule mărunte. Spatele şi capul verzui-albăstrui. cât şi pentru carnea sa foarte gustoasă. Abdomenul este albicios. Coloritul este verde sau cenuşiu-verzui.

Acest peşte nu depăşeşte ca lungime 30-40 cm. Culoarea predominantă a corpului este cenuşie-roşiatică. Reproducerea se face în apele mării din vecinătatea coastelor. cu bot scurt şi cu ochii mari. consumând zooplancton mărunt. la întuneric. GUVIDUL NEGRU (Gobius niger) 43 . în apropierea ţărmului. Se hrăneşte cu viermi. iar burta albă. salăul. El are corpul alungit. trăieşte atât în mare. Dimensiunea obişnuită este la masculi de 8-9 cm. la apă puţin adâncă. la temperatura apei de 13-20 °C. asemănător nisipului şi presărat cu mai multe puncte negricioase. cu umbre galbene şi albastre pe laturi. cum sunt scrumbia de Dunăre. iar la femele rar 12-13 cm. GINGIRICA (Clupeonella delicatula) Guvidul acesta de talie mică. şi mai cu seamă cu pui de calcan. bulbucaţi. Peşte de cârd. Este un peşte exclusiv planctonofag. primăvara şi vara. ATENŢIE LA ŢEPII DRACULUI ! (Trachinus draco) Acest peşte trăieşte în bazinul Mării Negre. care consumã cantităţi uriaşe de gingirică. dar şi în lacurile salmastre şi dulci. pe fundurile nisipoase. Ochii sunt lipsiţi de pleoape adipoase. trăieşte dragonul sau dracul de mare. fusiform. îi dau o înfăţişare bizară. crustacee. Coloritul corpului galbencenuşiu. al Mării Caspice şi al Mării Azov şi este răspândit în părţile îndulcite ale acestora. iar prima este mai scurtă. ea produce umflarea puternică a piciorului sau a mâinii înţepate. Aripioara anală are două radii mai lungi decât la celelalte aripioare. iar abdomenul are o carenă bine dezvoltată. O femelă depune între 5-20 mii de icre mărunte. Capul umflat. Prima înotătoare dorsală este formată din ţepi veninoşi a căror înţepătură este foarte dureroasă. cu diametrul de circa 1 mm. 5-6 cm. constituind astfel o verigă între plancton şi peştii răpitori sau carnivori.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Gura mică are poziţia oblică. pedunculul caudal lung şi îngust. cât şi lacurile litorale salmastre sau dulci. Corpul său este comprimat lateral. gingirica se reproduce în mare. GUVIDUL DE NISIP (Pomatoschistus microps leopardinus) Guvidele negru trăieşte prin grotele formate de stavilopozi lângă diguri. sturionii şi alţii. Cele două aripioare dorsale sunt mai distanţate decât la ceilalţi guvizi. de unde pătrunde în fluvii şi lacuri. Aceasta specie este ocolită de pescari. în special în lunile aprilie-mai. buzele fiind subţiri. pui de peşte. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Pe fundul nisipos al mării. în sus.

GUVIDUL STRUNGHIL (Gobius melanostomus) Hanosul trăieşte pe fundul pietros al Mării Negre la adâncimi mai mari decât ceilalţi guvizi. În perioada de reproducere corpul masculilor se înegreşte complet. Botul lui este scurt. iar colţul şi ismul operculului sunt acoperite cu solzi. apropiaţi. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Cel mai frecvent guvid din apele Mării Negre este strunghilul. cu buza superioară groasă şi lăţită lateral. corpul fiind presărat cu pete brune şi negricioase. cafenii sau negre. Înotătoarele sunt cenuşii. Specie tipic marină se hrăneşte cu moluşte. Este un peşte cu capul turtit dorso-ventral. Coloritul corpului este variabil. obtuz şi foarte convex. Predomină culoarea gălbuie-întunecată. pedunculul caudal lung. comprimat lateral şi înalt. în vecinatatea ţărmului. Operculul şi baza înotătoarei pectorale sunt neacoperite de solzi. Creşte până la lungimea de 20-25 cm. Hanosul este galben-închis sau brun pe spate şi pe laturi. hrănindu-se cu animale de fund preferând moluştele. El este cel mai mare guvid. Strunghilul trăieşte în zona litorală a mării. GUVIDUL HANOS (Gobius batrachocephalus) Trăieşte pe fundul pietros al Mării Negre. situaţi în partea superioară a capului. Se hrăneşte mai ales cu crustacee şi creşte până la lungimea de 20-25 cm. dispuse neregulat. Are corpul cilindric. gros. mai lat decât înalt. Hanosul are o carne gustoasă. ajungând la lungimea de 30-35 cm. Ochii hanosului sunt mari. Coloritul general este galben deschis. Faţă de ceilalţi guvizi are corpul ceva mai gros şi înalt. stropite cu pete mărunte. La această specie pedunculul caudal este scurt. Pe laturi se disting 2-6 dungi transversale.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. La baza primei înotătoarei dorsale se află o pată neagră. Ca şi la ceilalţi guvizi înotătoarele ventrale sunt unite. puternic turtit dorso-ventral. evidentă. iar capul mare. şi greutate de 600 g. pe fundul pietros. Se întâlneşte în mod excepţional în apele salmastre sau dulci. stropit cu pete întunecate. GUVIDUL DE MARE (Gobius cephalarges) 44 . crustacei şi peşti mici. formând o ventuză cu care peştele se poate fixa pe stâncă. stropit cu pete brune neregulate. neregulate.

Hamsia trăieşte în cârduri masive. fiind atraşi de 45 (Clupea pallasii) . Este un peşte cu un corp suplu alungit. Durata de viaţă este de 2-3 ani. copepode şi chiar fitoplancton. Heringul trăieşte în bancuri mari. În timpul zilei rămâne în adâncime şi numai noaptea se ridică la suprafaţa apei. Culoarea generală a corpului este albăstrui-închisă. La temperatura de 9 °C eclozează puietul care are o dimensiune între 7 şi 9 mm şi care. se hrăneşte cu plancton ca şi crusatecei mici. iar cea a abdomenului albicioasă.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. hamsia este o verigă intermediară între fiinţele microscopice ale zooplanctonului şi peştii mari răpitori care predomină în mări şi oceane. întreprinzând migraţii de-a lungul mării şi pătrunzând ocazional în lacurile litorale salmastre. Specie precoce. Se reproduce din mai până în septembrie. Hamsia este un planctonofag. care poate fi punctat. Icrele fecundate sunt lipicioase şi se lasă la fund unde se lipesc de pietre sau plante. care rareori atinge lungimea de 20 cm. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Hamsia are corpul lat. Din Marea Neagră ea migrează pentru hrănire în Marea Azov. Ca şi gingirica. corpul acoperit cu solzi putând să atingă lungimea de 45 cm şi o greutate de 1 kg. pe când cele pectorale sunt de culoare închisă. Lungimea minimă admisă a hamsiei ce poate fi reţinută după capturare este de 7 cm. Deşi seamănă cu scrumbiile. Spatele este de culoare cenuşie albăstruie .verzuie. calcanul. scrumbia albastră. dar şi a delfinilor. Hamsiile constituie hrana preferată a multor peşti marini răpitori. este foarte răspândit în Marea Neagră. Heringii produc anumite zgomote care probabil sunt o formă de comunicare a lor. femelele depunând icrele de culoare albă care apoi sunt fecundate de masculi în apă. Fălcile sunt prevăzute cu dinţi mărunţi. a furtunarilor şi a pescăruşilor. Speciile mai importante sunt heringul din Atlantic (Clupea harengus) şi heringul din Pacific (Clupea pallasii). consumând zooplancton. atinge maturitatea sexuală la 11 luni. HAMSIA (Engraulis encrassicholus) HERINGUL (Clupea harengus) Heringul este unul dintre peştii cei mai importanţi pentru consum. morunul. ochii mari şi gura despicată până spre uperculi. aşezaţi perechi. Acest peştişor de 8-12 cm lungime şi 8-10 g greutate. totuşi nu face parte din aceeaşi familie. cum sunt pălămida. Perioada împerecherii depinde de numărul bancului şi are loc în apropiere de coastă la o adâncime de 40 . Înotătoarele abdominale şi codale sunt aproape transparente.70 m. Abdomenul este de culoare argintie. uneori de zeci de mii de indivizi. Pe coadă se observă o formă de solzi mici. melci de mare sau puiet de peşte.

cît şi la fundul apei. (rar 1-1.7 ani să fie apţi de reproducţie. Ca lungime maximă atinge 30 cm. Gura este terminală.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. lipsind butonii osoşi. ajungând la vârsta de 3 .. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Peşte marin de fund. Lufarul este înzestrat cu atributele tipice unui răpitor. obişnuit pescuindu-se exemplare de 10-20 cm. Solzii de pe corp sunt mai aspri pe partea dorsală. el trăieşte şi în Marea Mediterană şi zona litorală a Mării Negre. urcă la suprafaţă unde se hrănesc cu plancton. Are o carne foarte gustoasă. acoperind-o. Faţa cu care stă culcat pe fundul apei este albă. întregul proces fiind dirijat de ochi prin intermediul sistemului nervos. culoarea corpului schimbânduse foarte uşor după culoarea fundului. Se hrăneşte înghiţind cu lăcomie din bancurile de scrumbii. În jurul gurii se observă bine franjurile. iar ca greutate 2-3 kg şi excepţional 15-20 kg. stă culcat pe partea dreapta a corpului care a devenit partea dorsală. Din cauza formei foarte lăţite a corpului limba de mare are puţină carne. mică. În poziţia de înot faţa dorsală este de culoare cenuşie-cafenie. stavrizi. iar falca superioară se prelungeşte peste cea inferioară. LIMBA DE MARE (Solea lascaris nasuta) Lufarul este unul din cei mai lacomi şi mai de temut peşti marini răpitori. Culoarea corpului este cenuşie-albăstruie pe spate. etc. Limba de mare trăieşte ascunsă pe fundul de nisip al plajelor marine de unde îşi vânează hrana: insecte şi crustacee. El are dentiţie puternică şi înoată cu viteză atât la suprafaţă. presarată cu pete negre sau cu un desen marmorat. Un hering de Atlantic poate trăi peste 20 de ani. LUFARUL (Pomatomus saltatrix) LUPUL DE MARE 46 . Răspândit în aproape toate mările cu apă caldă. Paşcani – IAŞI 2009 lumină.50 m). argintie pe laturi şi burtă. Atinge dimensiuni de 30-50 cm. La acest peşte se întâlneşte frecvent fenomenul de mimetism. mai mărunţi pe cealaltă parte. aterine.

4 m si 15 kg. iar pe opercul are 2 ţepi. Preoperculul este zimţat pe marginea posterioară. Lupul de mare are culoarea cenuşie-argintie. Uneori ajunge şi în Marea Neagră. iar limba cu dinţi foarte fini şi deşi. cu solzi potrivit de mari. Linia laterală se prelungeşte şi formeaza 3 rânduri. În apele noastre marine este semnalat în dreptul lacului Razelm până aproape de Mangalia. Se hrăneşte cu alevini şi peşti din speciile mici. iar noaptea urcă spre suprafaţă. aspri (ctenoizi) pe corp şi netezi (cicloizi) pe ceafă şi obraji. cu colţurile trecând de verticala anterioară a ochilor. la apa mai mică. de preferinţă în zonele îndulcite ale mării şi în cele stâncoase. (Dicentrarchus labrax) Este un peşte răspândit aproape pe tot globul. fiind înrudit cu codul. Ca toate speciile de macrou este un peşte pelagic ce trăieşte în bancuri mari. în Marea Mediterană şi în Marea Neagră. Pe opercul are o pată clară cafenie. Din punct de vedere calitativ cel mai recomandat este macroul de Atlantic. pui de cefalopode. Fălcile şi cerul gurii au dinţi în perie. Se reproduce în mai-august şi icrele sunt plutitoare. Se hrăneşte cu peşti. Corpul mai mult sau mai puţin cilindric. Gura o are mare. MACROUL (Scomber japonicus) Este un peşte de fund ce preferă adâncimile mai mari. În mod obişnuit are lungimea de 60-80 cm. alungit. întunecată. crustacee şi viermi marini. Poate ajunge la 1. Are radiile branhiostege. Poate atinge 65 cm si 3 kg. ziua stă în apropierea fundului. iar noaptea se apropie de mal.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Se deosebeşte de celelalte varietăţi prin culoarea albastru închis a spatelui care coboară până sub burtă. Are o valoare gastronomică ridicată. rar fiind întâlnit în Marea Azov. cu carnea mai consistentă şi cu iz marin mai puţin pregnant. crustacei sau viermi. nu prea departe de ţărm. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Este răspândit pe coasta europeană a Atlanticului. unde îşi petrece ziua. MERLUCIUSUL (Merluccius merlucius) 47 . Trăieşte în mare. rar atingând 1 m. în zonele tropicale şi subtropicale. Se hrăneşte cu mici vietăţi marine: peştişori. în general peste 50 m.

Morunul face parte din grupa peştilor care trăiesc mult. cu subspecie şi în Marea Neagră. Culoarea corpului este. fenomenul de îngropare a scuturilor în piele pe măsura înaintării în vârstă se petrece pe tot corpul morunului. încât botul devine moale. poate depune 8. El este considerat nu numai sturionul cel mai de preţ. Este foarte apreciat pentru carnea albă şi gustoasă. în general. La exemplarele tinere el are formă triunghiulară. Icrele de morun sunt mai mari decât ale celorlalţi sturioni.000. La exemplarele tinere se observă 11-14 scuturi dorsale. iar cea a abdomenului albă. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ MERLANUL (Merlangius merlangus ) Face parte din fam.500 kg greutate şi 9 m lungime. exemplarele pescuite obişnuit în faţa gurilor Dunării măsoară doar 2-2. Exemplarele pescuite în mare au o culoare mai închisă. alungit spre cele două extremităţi. botul morunului este scurt şi moale.000 de icre. Maturitatea sexuală a morunului apare la vârsta de 15-18 ani la mascul şi 16-21 de ani la femelă. în vârstă de circa 20-25 de ani. O femelă de 100 kg. De altfel. este ascuţit la vârf şi acoperit cu scuturi tari. care nu cresc.5 m şi cântăresc 40-80 kg. ci şi gigantul peştilor din Marea Neagră. cenuşie. ajunge la 30-40 cm lungime.5-3 mm şi culoarea cenuşie. exemplarele de 1. 41-52 de scuturi laterale şi 9-12 scuturi ventrale. întrucât s-au pescuit exemplare de 1. capul lui este mic în raport cu corpul. La exemplarele mai vârstnice aceste scuturi se îngroapă în piele. Acest adevarăt uriaş al apelor are corpul ca un trunchi gros. având diametrul de 2. gadidae (cod). Dacă unele exemplare ajung la dimensiuni mari şi greutăţi apreciabile. Spre deosebire de ceilalţi sturioni. NISETRUL 48 . aproape neagră.000 kg au aproximativ 75 de ani. având corp alungit cu solzi mici şi netezi. Se întâlneşte în Oceanul Atlantic şi în Marea Mediterană. Astfel.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Asa se explică de ce exemplarele vârstnice au pielea lipsită de scuturi. MORUNUL (Huso huso) Cel mai valoros peşte al apelor noastre este morunul.

Coloritul este. nisetrul se aglomereazã în zonele cu midii. iar greutatea 8 kg. acest peşte se hrăneşte cu şprot. Puii de nisetru vieţuiesc în Dunăre până în iunie-iulie când coboarã în mare.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Botul este lung şi lăţit. Înotătoarea dorsală este dublă. Nisetrul trăieşte până la 45 de ani. este acoperit de 5-19 plăci dorsale. îngroşat în partea din faţă şi îngust spre coadă. în timp ce nisetrul din Dunãre are o culoare galbuie. iar cea anală de şapte pinule. iar laturile capătă o culoare violetă deschisă sau cenuşie. Înotatoarea caudală. După moarte devine neagră pe spate. Coloritul pălămidei este frumos. De asemenea. datorită valorii sale economice. un loc important. Exemplarele care migrează vara şi toamna rămân în fluvii până în primăvara următoare când se reproduc. se află mici plăcuţe stelate. Se mai disting 8-9 linii întunecate. Hrana puilor de nisetru în Dunăre o constituie crustaceele şi larvele de chironomide. Obişnuit. scobită adânc. Rareori manâncă peşte. Corpul. unde rămân în faţa gurilor fluviului până ce ating vârsta de 2-3 ani. 85 cm. Coloraţia corpului variază după mediul în care trăieşte. Rezultă deci că reproducerea nu se face în fiecare an. Lungimea atinge max. unde se deplasează primăvara. Ca şi ceilalţi sturioni are corpul acoperit cu cinci şiruri de plăci osoase. ci la doi sau chiar la trei ani. zvelt la exemplarele tinere şi gros fusiform la exemplarele adulte. 9-14 ventrale. după morun. în martie-mai. nisetrul întreprinde migraţii şi toamna (august-septembrie). Botul este scurt. fiind urmată de opt pinule. iar abdomenul argintiu. hamsii. 28-50 de plăci laterale şi 6-14 plăci ventrale. 26-43 laterale. După această perioadă se retrag la adâncime. care formeazã scuturi rânduite astfel: 9-16 dorsale. Se mai recunoaşte după botul alungit şi ascuţit. PĂLĂMIDA (Sarda sarda) Dintre toţi sturionii. printre cele cinci rânduri de scuturi puternice de pe corp. Pălămida este un înotator foarte bun. atinge lungimea de 80-120 cm şi greutatea de 12-15 kg. La exemplarele pescuite în mare coloritul este închis. întrecut doar de chefal. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ În familia sturionilor. Exemplarele tinere au benzi transversale lungi. înguste şi dispuse oblic. precum şi după prezenţa a numeroşi dinţi puternici. dispuse tot în şiruri. În Dunăre urcă până dincolo de Porţile de Fier. iar cele din Dunãre o 49 PĂSTRUGA (Acipenser stellatus) . are doi lobi lungi. Pe lângă migraţia de reproducere de primăvară. de obicei. O femelă de 15 kg depune până la 1 mil. scrumbii. şi anume guvizi. Maturitatea sexuală apare la 8-14 ani la mascul şi la 10-20 de ani la femelă. cu puiet de chefal şi câteodată îşi devorează puii. galben-cenuşiu. păstruga are talia cea mai zveltă şi mai elegantă. stavrizi.5-2 m lungime. În stare vie ea este de un albastru închis pe spate. iar în apele mării consumă de preferinţă crustacee şi polichete. pescuindu-se însă uneori şi exemplare de 1. Răpitor lacom şi nesaţios. nisetrul ocupă. Peşte marin migrator. De aceea. care cântăresc 25-60 kg. (Acipenser guldenstaedti) Acest răpitor marin are corpul alungit. Limba şi interiorul gurii sunt negre. rotunjit şi lat. de icre de culoare cenuşie-negricioasă. exemplarele pescuite în mare având o culoare aproape neagră. nisetrul se reproduce în fluvii.

atacând chiar balenele. PEŞTELE SPADĂ (Xiphias Gladius ) 50 . exemplarele obişnuite măsurând 80-100 cm şi cântărind 5-8 kg. Pentru reproducere migrează în fluvii. puii se hrănesc cu larve de chironomide. de care trebuie să se ţină cont. reprezentând peste 30% din lungimea corpului. se hrăneşte cu diverşi peşti de talie mai mică sau cu alte vieţuitoare marine. Peşte marin migrator. care acţionează ca o spadă puternică şi tăioasă. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Specie foarte plastică este prezentă în Oceanul Atlantic. Este însă un peşte periculos pentru pescari. Culoarea acestui peşte este albăstruie cu reflexe roşietice sau brune pe partea dorsală. zonele unde se înmulţeşte păstruga sunt cuprinse între Giurgiu şi Brăila. orizontală. în Dunăre. Marea Azov şi Marea Caspică. Specie de talie mare. poate ajunge până la 250-300 kg şi o lungime de 3-4 m. Femela depune până la 400 mii de icre de culoare neagră. De regulă. Paşcani – IAŞI 2009 culoare cenuşie închisă. altfel se pot întampla accidente grave. mai ales guvizi.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. bine dezvoltaţi. bătăios din fire. de unde şi numele speciei. Este unul dintre cei mai temuţi peşti din mările şi oceanele lumii. Cu toate că la noi se întâlnesc doar sporadic exemplare ale acestei specii. Exemplare izolate pătrund în Marea Adriatică. iar în mare cu crustacee (gamaride si miside). vorace şi foarte curajos. Peşte răpitor. Toata puterea şi îndrăzneala lui stau în maxilarul superior. când depune icre pelagice. unele exemplare ajung până dincolo de Porţile de Fier. cu un diametru de 1.6 . Gura este în general mare. în alte ţări. Marea Mediterană şi exemplare răzleţe în Marea Neagră. ajungând aproape până la nivelul cavităţilor nazale. Oceanul Pacific şi Oceanul Indian. La noi. Păstrugile vârstnice se hrănesc cu moluşte mici şi cu peşti. cantităţile de peşte sunt foarte ridicate. iar greutatea aproape 70 kg. Lungimea maximă la care poate ajunge este de circa 2 m. Maturitatea sexuală apare la vârsta de 3-7 ani. adânc scobită şi foarte înaltă în partea anterioară şi foarte joasă în cea posterioară. În Dunăre. păstruga trăieşte în Marea Neagră. iar pigmentaţia se diluează pe părţile declive. Se reproduce în iunie-iulie. lipsind în totalitate pe partea ventrală. cu o excavaţie centrală puternică. Înotatoarea anală este concavă. Prima înotătoare dorsala este scurtă.1.8 mm. iar caudală este constituită din doi lobi lungi. Caracteristic acestei specii o reprezintă botul foarte lung (rostul) ce depăşeşte mult restul capului. la fel şi ventralele.

La ţărmul mării pescarii o întâlnesc des când apa începe să se încălzească. Înotătoarea pectorală are cele trei radii ventrale libere. laturile roşii-brune sau verzui. Ea ajunge până la lungimea de 66 cm şi greutatea de 3 kg. Din ficatul de pisică de mare se obţine ulei cu un bogat conţinut de vitamine. este îmbrăcat în culori frumoase: spatele brun-gălbui. intră şi rândunica de mare. dar fiind o specie rară în Marea Neagră nu prezintă importanţă economică. Coloritul viu si atrăgător situează rândunica de mare în rândul celor mai frumoşi peşti din Marea Neagră. cu proprietăţi antirahitice.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. asemenea unor gheare îndoite. moluştele şi crustaceii. de culoare cenuşie-neagră sau verzuie-măslinie pe spate şi albicioasă pe burtă. cu linii îndulcite. care îi permit să se târască pe fundul apei. Are capul mare. iar ventrala şi anala sunt de un roz-deschis. acoperit cu solzi mici. Rândunica de mare are aripioarele viu colorate cu diferite nuanţe: dorsala este roşie-brună sau roză. pectorala violetă cu pete roşcate la exterior şi verzuie sau albastre în interior. cât şi ca obiceiuri. Hrana ei o formează peştii. de unde i se trage şi numele. Ca lungime are obişnuit 60-70 cm. Din această cauză înotătoarele pectorale par nişte aripi de rândunică. atât ca înfăţisare. este netedă. care prezintã o seamă de curiozităţi. iar corpul este butucănos în partea anterioară şi subţire spre coadă. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Pisica de mare are o formă rombică. Corpul. PISICA DE MARE (Dasyatis pastinaca) În rândul peştilor marini. iar abdomenul alb-gălbui. iar coada este prevăzută în prima ei jumătate cu ţepi veninoşi. putând atinge chiar 2 metri şi o greutate de 616 kg. RÂNDUNICA DE MARE (Trigla lucerna) 51 . Are o carne foarte gustoasă. lipsită de solzi. ochii mari şi bulbucaţi. Pielea.

Fantele branhiale sunt pe laturile corpului. Gura transversală. fiind pigmentat pe spate şi pe laturi cu un număr neregulat de pete albăstrui şi albe. masculii rămân în larg la 3 . Dorsal cenuşiu.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. fiind pescuite şi înregistrate ca atare. cu 2 dorsale precedate de un spin. dar este aspră şi lipsită de grăsimi. Ochii sunt relativ mari. cu dinţi ascuţiţi. Se reproduc în ianuare-martie. rizeafca nu se îngraşă ca scrumbia de Dunăre. Masculii trăiesc mai mult în larg. unde se hrăneşte. stavrizi. Exemplarele tinere de scrumbii de Dunăre se confundă adesea cu rizeafca. aşezaţi pe mai multe rânduri de maxilare. şi greutatea de 50 g. scrumbiilor albastre şi al altor peşti marini este un solitar convins. În coloraţia corpului predomină nuanţa cenuşiu-albăstruie. ea nu depăşeşte talia de 20 cm. rotunde. Se hrănesc cu scrumbii albastre.Spre toamnă se retrage în mare. Carnea de rechin se consumă. Vara. femelele şi puii se apropie de ţărm. Este o specie relativ mică 90-170 cm. reproducându-se în fluviu sau lac. Specie ovo-vivipară (aplacentar) cu fecundaţie internă. inferioară. al guvizilor. hamsii.. RECHINUL DE MAREA NEAGRĂ (Squalus acanthias) Relict ponto-caspic. rechinul din Marea Neagră este de talie mică în comparaţie cu rechinii oceanici. intră în Dunăre şi în Lacul Razelm primavara de timpuriu. Acest duşman al cârdurilor de hamsii. mai întâi adulţii şi apoi puii. obişnuit deasupra fundurilor mâloase. Este singura specie de rechin care trăieşte în Marea Neagră. cu pete albe. Mai târziu devine răpitoare. Pe partea ventrală rechinul are culoarea alb-gălbuie. bogat în vitamina A. În timpul migraţiei de primavară pentru reproducere. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Numit popular câine de mare. constituie baza preparării uleiului de peşte medicinal. guvizi. Nu are aripioară anală. atacând hamsiile. Utilizarea ficatului. obleţii etc. Are corpul relativ mai înalt şi mai comprimat lateral decât celelalte scrumbii albe. Se întâlneşte pe toată platforma continentală. migrând în cârduri. cu greutatea de 9 . RIZEAFCA (Alosa caspia nordmanni) 52 . când măsoară 15 cm. la peste 20 km depărtare de ţărm. când au lungimea de 12 cm.30 m adâncime. iar femelele la 3 ani.12 kg şi corp fusiform. Pedunculul caudal este puternic dezvoltat. caudala heterocercă epibatică. mai mult sau mai puţin bine individualizate. ce abundă în grăsime. iar dinţii puţin dezvoltaţi.5 km de coastă şi la 20 . Specie migratoare. Maturitatea sexuală apare la masculi după ce împlinesc 2 ani. aterine. guvizii. Până la vârsta de 3 ani se hrăneşte cu larve de insecte şi cu crustacee mici. ventral albicios. barbuni. rizeafca este cea mai mică specie dintre scrumbiile de Dunăre.

ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. eurihalină. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Sardina trăieşte în mare. Pe flancuri şi spre abdomen este alb-argintie. scorpia de mare este un peşte gheboşat. Corpul său cafeniu pare stropit cu puncte negre. Această specie este ocolită de pescari. hrănindu-se în special cu gingirică şi hamsii. Obişnuit are lungimea de 22 cm. acoperit cu plăcuţe osoase pe cap. Până la 3 ani se hrăneşte exclusiv cu larve de insecte (chironomide) şi crustacei . Este un peşte răpitor. de unde intră apoi în Dunăre. 15-20 cm. comprimat lateral. din cauză că are proprietatea de a-şi schimba culoarea (mimetism). gregară. Spatele îl are cenuşiu-verzui sau albăstrui închis. în mai şi iunie. Are o pată neagră postoperculară urmată de 3-4 pete mai deschise. şi are aproximativ 50-60 grame. Depune icrele în serii. Se pescuieşte primăvara pe fluviu cu setci fixe şi în derivă cu plasele. SARDINA (Sardina pilchardus) (Scropena scrofa) De talie mică. corpul înalt. care reprezintă temute arme de atac. Capul este aproape negru. Coloritul scorpiei de mare este variat. ATENŢIE LA ŢEPII SCORPIEI ! SCORPIA DE MARE (Scorpaena porcus) 53 . Are ochiul egal cu lungimea botului şi dinţii îi are mai puţin dezvoltaţi decât la celelelte scrumbii. foarte rar 30 cm. bine distincte pe toate înotătoarele. fiind o specie pelagică. iar prin august majoritatea adulţilor se reîntorc în mare. Către ţărmul românesc vine prin martie din sud-vestul Mării Negre. abdomenul cu muchie evidentă . Ţepii înotătoarelor sunt alimentaţi de secreţia unor glande veninoase. urcând până la Porţile de Fier. pendunculul caudal îl are scurt.

. Petele se întâlnesc şi pe înotătoarele neperechi. îl apropie de caras. cu dungi şi pete neregulate albăstrui. şi care se caracterizează printr-un puternic dimorfism sexual. are o culoare dorsală aurie şi argintie pe laturile corpului şi pe abdomen.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Fără să fie pretenţios. aceste călătorii sunt fără întoarcere. pe când femela de 5-15 cm. corpul este de culoare cenuşie-cafenie. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Smaridul este un peştişor care trăieşte în Marea Mediterană. Masculii se deosebesc de femele şi printr-un colorit mai viu. fapt pentru care unele popoare l-au denumit astfel. iar în apele Mediteranei în aprilie-mai. unde se află locurile de reproducere. Câteva dungi transversale brăzdează fondul argintiu. Acest caracter se evidenţiază. în timpul reproducerii. având primele radii aspre şi tari. Se reproduce în intervalul iunie-august şi în Marea Neagră deşi migrează din Marea Mediterană unde este mai frecvent. care de obicei are loc în lunile mai-iunie. iar fălcile se pot prelungi formând un fel de tub. el consumă o hrană variată. ca şi cea anală. în Oceanul Atlantic şi în Marea Neagră. Frumos învesmântat. Acoperit deopotrivă pe corp şi pe cap de solzi. deoarece cade pradă stavridului. SMARIDUL (Maena smaris) Sparosul este un peşte marin al cărui corp înalt. el nu depăşeşte lungimea de 22 cm. Corpul lui este alungit. cu pigmentaţie mai puternică. La acest peşte aripioara dorsală. este mai lungă. În general are o coloraţie frumoasă. SPAROSUL / CARASUL DE MARE (Sargus annularis) 54 . obişnuit pescuindu-se exemplare mult mai mici. comprimat lateral. cea anală mai scurtă.. Bărbătuşul are lungimea de 10-19 cm. de la alge până la icrele bentonice. înotătoarea dorsală fiind mai lungă. De multe ori. întreprinzând migraţii de la adâncime spre mal. în mod deosebit.

Pot exista hibrizi cu nisetrul. acoperită cu mici plăcuţe care. Se recunoaşte uşor datorită corpului fusiform. viermi de polychaete şi mici peşti. Obişnuit. Icrele se depun în nisip sau pe pietriş în lunile aprilie-mai. Botul este moderat cu vârf îngust şi alungit. ŞIPUL (Acipenser sturio) ŞPROTUL 55 . laterale 24-39 pe fiecare parte. Nordul Norvegiei. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Unul dintre cei mai răspândiţi şi mai frumoşi peşti pelagici din Marea Neagră este stavridul. o data la 14 ani.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Elasticitate şi mobilitate foarte mică. Se hrănesc cu moluşte. iar greutatea poate atinge 2 kg. aterina. preferă puii de peşte şi peştii mici. Marea Nordului şi Marea Baltică. Femelele depun 800. pe laturi şi pe abdomen. axiale 9-14 pe fiecare parte. gingirica. burta albă. Depune icre la adâncimi de 2-10 m. când depune un număr mare de icre. plăci dorsale 10-15. coastele nordice ale Marii Mediteraneene şi Mării Negre. dorsale 9-16. cu extremităţile mai deschise la culoare cu nuanţe argintii. Stavridul se reproduce în lunile iunie-iulie. crustacee. Caracteristic la el este prezenţa unei pete negre pe colţul de sus al operculului. se pescuiesc exemplare de 15-20 cm. Adulţii intră pe cursul râurilor pentru reproducere. Maroc. însă turtit lateral şi după linia laterală curbă.2. Devine adult sexual la vârsta de 7-9 ani. Este răspândit în Atlanticul de Est. de dimensiuni foarte mici. cu irizaţii albastre-violete. El întreprinde călătorii la suprafaţa apei. cu linii dense din plăci mici rombice între rândurile dorsale şi laterale. De obicei sunt solitari şi în ultimii ani sunt rari. Cinci rânduri de scuturi. populaţia minimă se dublează aprox.000 . bine reprezentat în toate mările şi oceanele de pe glob. Spatele este albastru spre mov cu nuanţe galbene. Mustăţile sunt dispuse între vârful botului şi gură. dar fără să o atingă.400. formează o creasta ascuţită. Buza inferioară este întreruptă la centru. STAVRIDUL (Trachurus trachurus mediterraneus ) Prezintă 30-44 radii dorsale. lungime şi 40 gr. O specie cu o viaţă lungă şi o viteză de creştere foarte mică. Deşi omnivor. placi laterale 29-35. Coloritul corpului este frumos: verzui pe spate şi argintiu.000 icre cenuşii care se lipesc de pietre. Lungimea lui ajunge până la 50 cm. precum şi a obstacolelor fizice în momentul migrării. ca hamsia. greutate. în partea posterioară a corpului. Poate atinge 5-6 cm şi poate trăi până la 100 de ani. Specie pe cale de dispariţie din cauza braconajului şi a degradării habitatului. Peştii tineri se găsesc atât în estuare cât şi în mare.

Reproducerea tonului are loc în intervalele mai-iulie. ascuţit la ambele capete. se hrăneşte cu scrumbii albastre.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. Aripioara dorsală este dublă. 56 VIZA (Acipenser nudiventris) . TONUL (Thunnus thynnus) Această specie de sturion trăieşte în partea îndulcită a mărilor Neagră. el putându-se înmulţi şi în Marea Neagră. răspândit sub formă de diferite subspecii locale în Oceanul Atlantic. încât la vârsta de 5 ani abia măsoară 13 cm. Exemplarele pescuite în Dunăre cântăresc de obicei. urmată. Şprotul trăieşte în cârduri mari. puternic vascularizată. Asemenea exemplare se întâlnesc foarte rar. ca şi cea anală. gros. De obicei. Ultimele două radii ale analei nu sunt alungite ca la gingirică. unde vine din Marea Mediterană. Varietatea de şprot din Marea Neagră se caracterizează prin forma mai înaltă a corpului. caudală este larg desfăcută în doi lobi lungi. putând atinge 5 m. sardele etc. Răpitor prin excelenţă. 8-10 kg. Abdomenul. Azov. Pielea lui este groasă. ceea ce face ca temperatura corpului să fie în strânsă dependenţă de temperatura apei. Marea Mediterană şi Marea Neagră. cu pinule galbene mărginite cu negru. porneşte la vânătoare în cârduri mici. cu capul ca de delfin şi cu ochii ca de viţel. lungime şi 500-600 kg. Viza ajunge până la 2 m lungime şi 50 kg greutate. fiindcã de cele mai multe ori mor înainte de a împlini 4 ani. în fluviile şi râurile care se varsă în ele. (Sprattus sprattus) Dintre cei mai valoroşi peşti ai mărilor şi oceanelor face parte şi tonul. atacând cârdurile de peşti pelagici. femelele depunând 500-2000 de icre. El are forma unui fus gros. are o carenă ascutiţă prevăzută cu 29-33 de solzi. Aral. Mustăţile sunt prevăzute cu franjuri mici. laturile şi abdomenul fiind cenuşii cu pete argintii. El este un înotator pelagic foarte bun. Viza are botul triunghiular. Deasupra pielii sunt dispuşi solzii. greutate. de nouă pinule. gura mică şi aripioara dorsală împinspă mai înapoi. Mărimea lui obişnuită este de 8-11 cm. Pe corp are 11-16 scuturi dorsale. Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Este un clupeid mic. lufari. Primul scut dorsal este mare şi puternic. La vârsta de 1 an sprotul se reproduce. buza de jos este întreruptă la mijloc. iar aripioarele albăstrui. Tonul are corpul mare. care îmbracă şi apară întregul corp. Spre deosebire de ceilalţi sturioni. întreprinzând migraţii de-a lungul litoralului. care trăieşte şi în Marea Neagră. Are un ritm încet de creştere. având lungimea de 80-100 cm. Maturitatea sexuală apare la vârsta de 3-7 ani la masculi şi la 5-10 ani la femele. fără să pătrundă în râuri şi lacuri. Culoarea generală a corpului este albăstruie-închisă. iar greutatea de 9 g. ascuţit şi tare în tot timpul vieţii. Caspică. 52-74 laterale şi 11-17 ventrale. mult mai comprimat.

Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Trăieşte alături de calcan. zvelt. mai ascuţite pe spate şi mai tocite pe burtă. Zărganul oferă posibilitatea de a fi pescuit fără cârlig. are corpul lung. ca de altfel în întreaga zonă de coastă a Mării Negre şi Mării Azov. Coloritul este verzui-albăstrui pe spate. Denumirea populara de . femela depunând 3000 . trăind până la adâncimea de 25-45 m. cu falca inferioară proieminentă şi fără dinţi. Este răspândită în Oceanul Atlantic. aterine şi pui de chefal. vecin vremelnic al morunului.ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN. dispuşi pe partea ventrală sunt destul de mari. în mod obişnuit asemănătoare nisipului. foarte subţire şi aproape cilindric.4000 de icre. printr-o seamă de excrescenţe ţepoase. a căror incubaţie. iar femelele de 1. în Marea Neagră şi în partea de vest a Mării Baltice. trăieşte zărganul. O femelă depune 6-10 ouă mari. ZĂRGANUL (Belone belone) 57 . argintiu pe laturi şi pe burtă.5 m. Vulpea de mare are corpul în foră de romb. VULPEA DE MARE (Raja clavata) În apele Mării Negre care scaldă litoralul nostru. Se reproduce din aprilie până în septembrie. în bazinul mediteranean. ci numai cu ajutorul unor ciucuri din fire de mătase roşie prinşi de o strună de care se agaţă lesne. la o adâncime care nu depăşeşte 70 m. Spre dosebire de aceasta.ştiucă de mare" vădeşte asemănarea lui cu ştiuca. de culoarea mediului înconjurător. Coada este prevăzută şi ea cu ţepi. greutatea lor variind între 5 şi 8 kg. Denumirea se datorează poate şi faptului că foloseşte adesea anumite vicleşuguri în urmărirea prăzii -peştisori şi crustacee. până la ecloziunea puilor. Ea se caracterizează. ca şi alti peşti de pe fundurile nisipoase.. Masculul are lungimea de 70 cm. Botul este şi el mai lung. din cârdurile de hamsii. Vulpea de mare se apropie de ţărmul românesc al Mării Negre primavara şi la începutul verii. Hrana şi-o adună de la suprafaţa apei. Ochii. Carnea acestui peste nu se consumă la noi. Oasele sunt verzi. care se găsesc numai pe falca superioară. cu numeroase pigmentaţii. durează 4-5 luni. pe fundurile nisipoase ale mării.

Paşcani – IAŞI 2009 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 58 .ATLAS CU PEŞTI DIN APELE ROMÂNIEI ŞI DIN MAREA NEAGRĂ COSTEL COSTAN.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful