PROIECT FIZICĂ
Paratrăsnet
Oprișan Davide Gabriel
VIII A
Scurtă istorie.
Încă din antichitate, oamenii au realizat că fulgerul este foarte periculos, iar pentru a îndepărta acest
pericol, Ramses al III-lea, prin anul 1170 î.Hr., a ordonat dispunerea unor coloane aurite pe templele
din capitala egipteana Teba.
În Europa se considera că paratrăsnetul a fost inventat de preotul premonstraten ceh Prokop Divis,
între anii 1750 şi 1754. Divis a amplasat, în anul 1754, primul paratrăsnet la sol în gradina sa din
Primetice de lângă Znojmo.
Paratrăsnetul ascuţit, numit şi ''atractorul de fulgere'' sau ''tija Franklin'', a fost inventat de Benjamin
Franklin în anul 1949 ca parte a explorării inovatoare despre electricitate. Deşi nu a fost primul care a
sugerat o corelaţie între electricitate şi fulgere, Franklin a fost primul care a propus un sistem
funcţional pentru a-şi testa ipoteza. Pe data de 15 iunie 1752 Franklin a dezvăluit că fulgerul este o
scânteie gigantică, iar cu ajutorul unui vârf de metal, situat pe cel mai înalt punct al unei clădiri, acesta
putea fi deviat. Benjamin Franklin a emis ipoteze despre paratrăsnete cu câţiva ani înainte de
experimentul cu zmeul. Se spune că acest experiment a avut loc deoarece s-a săturat să aştepte până
la finalizarea bisericii ''Christ Church'' din Philadelphia pentru a pune un paratrăsnet în vârf.
Rolul paratrăsnetului.
• Paratrăsnetul Paratrăsnetul este o instalație de protecție a
construcțiilor și a instalațiilor împotriva efectelor produse de
loviturile directe de trăsnet. Curentul se scurge din paratrăsnet
în pământ. Se mai numește paratoner sau
[Link]ăsnetele sunt utilizate atât pentru protecția
construcțiilor civile sau industriale, cât și pentru protejarea
unor spații deschise. Acestea sunt fabricate din materiale de
înalta calitate (inox), rezistente la coroziune, având o durata de
viață extrem de mare.
Tipuri de paratrăsnet.
• Paratrăsnetele sunt de 3 tipuri:
• 1) paratrăsnet clasic
• 2) paratrăsnet cu dispozitiv de amorsare (PDA)
• 3) mixte, care se compun din elemente clasice și paratrasnete PDA
• Cele mai folosite sunt cele tip PDA, acestea fiind mai eficiente, mai ușor de instalat, mai
ieftine și mai estetice.
Principiul funcționării.
• Funcționarea sa este mai bine cunoscută astăzi.
Structura unui paratrăsnet este alcătuită dintr-o tijă
amplasată în sus și apoi conectată la pământ prin unul sau
mai multe elemente metalice numite conductori în jos,
capabili să conducă această energie electrică : acești
conductori pot face parte din cușca Faraday.
• Paratrăsnetul nu atrage trăsnetul, dar îl face mai
probabil, datorită efectului de vârf, parcurgerea unei
defecțiuni a dielectricului care constituie atmosfera.
Această defalcare urmează un curs inițiat adesea de un
precursor. Paratrăsnetul va captura, prin urmare, fulgerul în
zona sa de influență (zona de protecție), dar fulgerele care
ar fi avut tendința să cadă în afara acestei zone vor
continua să o facă.
Componentă instalației de protecție a paratrasnetului:
- coborârea conductorului tip platbanda sau
- dispozitiv de captare PDA, catarg cu sistem
rotund, clemele de fixare pe clădire, -priză de pământ
de fixare pe clădire/stâlp
acoperiș sau pereți
Vârful unui paratrăsnet trebuie să fie cu cel
puțin 2m-3m deasupra zonei ce trebuie
protejate (inclusiv obiectele instalate pe
acoperiș: coșuri de fum, antene, etc.).
Înălțimea de 2m este cea minimă și poate
asigura o rază minimă de protecție . În
funcție de înălțimea relativă a paratrasnetului
față de obiectele de pe acoperiș, acesta
poate avea raze de protecție diferite. Se
poate întâmpla să fie nevoie de două sau
mai multe paratrasnete.
Bobina Tesla și Cușca
Faraday
• Cușca lui Faraday, invenție a
fizicianului englez Michael Faraday, are
rolul de a proteja interiorul său de
câmpul electric și magnetic din afară,
astfel o persoană află înăutrul unei
astfel de cuști, cum este prezentat în
imaginme, nu poate fi vătămată de
curentul electric din exterior.
• Bobina Tesla, producătoare de astfel
de curent cu frecvență și tensiune
extrem de ridicată, asemenea
fulgerelor, și de câmpuri
electromagnetice extrem de puternice,
încât se resimt vizibil și sonor în aer,
este reprezentată în partea dreaptă,
printr-o formă de ciupercă.
