Anexa 1 – părți neflexibile de vorbire

1.Partea neflexibilă de vorbire care:

 exprimă senzații,sentimente,îndemnuri sau reproduce sunete din natură se numește

interjectia
 arată o caracteristică a unei însușiri,a unei stări sau a unei acțiuni se numește adverb
 leagă un complement sau un atribut de cuvintele determinate se numește prepozitia.
 leagă în frază doua propoziții sau în propoziție două părți de propoziție de același fel se
numește conjunctia.

2. Alcătuiţi propoziţii în care cuvintele des, rău, uşor să fie pe rând adjective

Cand eram mic aveam un par des. El mananca des si putin. Colegul meu are un caine rau. Acest
m-a muscat rau. Caroseria usoara a ajutat masina albastra sa castige. Mesterul rezolva usor
problema.

3.Indicǎ ce parte de vorbire reprezintă cuvintele subliniate și felul lor:

a).Eu de când m-am maritat

Luni,marți n-am lucrat
Miercuri,joi m-am pieptănat.(Mat. Folk)- adv de timp

b).Unde ai văzut vreodată aste țări necunoscute?

Când se petrecură aceste?La o mie patru sute? (Mihai Eminescu)- adv interogative

c).Pe vatra veche ard

Pocnind din vreme-n vreme,
Trei vreascuri rupte dintr-un gard,
Iar flacăra lor geme:
Clipește-abia din când în când
Cu stingerea-n bătaie. (George Coșbuc)- locutiuni adverbiale de timp

4.Grupaţi în funcţie de caz urmǎtoarele prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale: în, asupra,

împrejurul, dincolo de, înspre, mulţumitǎ, pe, prin, înapoia, de-a lungul, în preajma, graţie,
datoritǎ, împotriva, contra ,înaintea, în loc de.

Acuzativ Genitiv Dativ _______

In, pe,prin , inspre, dincolo de

Multumita, graatie, datorita- dativ

Impotriva,contra,inapoia, de a lungul, in preajma, inaintea,asupra

5. Construiţi propoziţii în care conjuncţia şi
să lege :
 elementele unui subiect multiplu
David si Razvan merg pe lacul
inghetat.
 elementele unui nume predicativ
multiplu
Spectacolul este frumos si captivant.
 două atribute
Cursa de masini ilegala si
spectacculoasa m-a impresionat.
 două complemente
Am mancat caaartofi copti si
pastrama de berbecut.
6. Identificaţi conjuncţiile și locuțiunile
conjuncționale, precizând felul lor:
Nu-i place să(simpla,subord.) danseze
pentru că(loc. subord.) nu se pricepe,
dar(conj simpla coord, adversativa) ar fi
muncit mult ca să(conj compusa subord)
obţină marele premiu al concursului.S-ar fi
bucurat enorm fiindcă(subord,comusa) nu
doar el își dorea asta.Părinții lui deja vedeau
diploma și (coord,copulativa)medalia,
așadar(coord,conclusiva,compusa) fericirea
ar fi fost a întregii familii.Cu toate
că(loc.conj,subord) înscrierile pentru
concurs s-au terminat el încă mai speră și
încă mai tânjește să (conj
subord)participe,prin urmare(loc conj, coord
concl) speranța și optimismul se pastrează
până la final.

7.Formaţi adverbe de la următoarele cuvinte cu ajutorul sufixelor şi alcătuiţi propoziţii cu

adverbele obţinute: bărbat, român, şcolar, oltean, părinte.

8.Precizați care sunt interjecțiile și care e funcția lor sintactică(dacă este cazul).

Până ce fu Horea crai / Pe domnire era vai. (Literatura populară)

Vai de mine,iar e seară/ Și mă bate maica iară. (J.Birseanu)
Și odată pornesc ei teleap, teleap, teleap. (Ion Creangă)
Of! mare mincinos mai ești și tu măi Luță. (Camil Petrescu)
Bătea cioc! cioc! la fereastră.
Hei, fiicuța fiica mea, / Eu nu te pot mărita. (J.Birseanu)
Bang-bang! Făcea clopotul de pe catarg. (Tudoran)
Vino, măi, mai aproape.
Și când răcnește o dată cât se poate,eu zvârrr! Chibriturile din mână, țuști! la spatele lui Zaharia,
și-ncepem a horăi, de parcă dormeam cine știe de când. (Ion Creangă)
Ia! s-aude pupăza! Observai eu, ridicând un deget lângă frunte. (Sadoveanu)
Afară e bârrr.
Foaie verde de sasău, / Țu țu țu murguțul meu. (J.Birseanu)
Mihnea e tralala.
El atunci trosc una la ceafă.

9.Completează enunţurile date, respectând cerinţele dintre paranteze :

.............................că lucrează ....................................................astăzi..............................

(adverb predicativ) (adv.de mod, grad comp. de superioritate.) ( prepoziţie, caz D.)

colegilor ...........................prietenilor.

(conj. coord. copulativă)

10.Se dă textul :

„Era odată un împărat puternic care avea acasă, pe lângă palaturile sale, o grădină unde era un
măr care făcea mere de aur, iar din el nu a putut deloc să mănânce, fiindcă, la înflorire,venea
oarecine noaptea şi le fura…Iată de ce împăratul considera că e vai de împărăţia lui .”(după
„Prâslea cel Voinic şi merele de aur” )

a). rescrie din textul dat câte:

- un adverb de timp:
- un adverb de mod:
- un adverb de loc:
- prepoziţie simplă şi una compusă:
- două conjuncţii coordonatoare:
- două conjuncţii subordonatoare:

b). extrage, din ultimul enunţ, interjecţiile, precizându-le funcţia sintactică.

c). precizează valoarea morfologică, din text, a cuvintelor: puternic, a, noaptea.Construiți

enunțuri în care puternic să aibă valoare de adverb,noaptea să aibă valoare de substantiv șia să
aibă valoare de interjectie.