CHESTIONAR PREFERINȚE LITERARE

Alege una dintre variantele de răspuns, încercuind vizibil litera din dreptul răspunsului
corespunzător.
1. Lectura reprezintă pentru tine:
a. o pasiune
b. o obligație
c. un mod de a te instrui
d. un mod de a uita de problemele zilnice
e. altceva...................................... (completează ce anume)
2. Ce îți place cel mai mult să citești?
a. Basme, povești
b. Romane, schițe, nuvele
c. Poezie
d. Scrieri SF
e. Memorii, jurnale
f. Reviste
g. Altceva .... ...................................... (completează ce anume)
3. Textele din manualele de Limba și literatura română sunt:
a. Utile pentru cultura ta generală
b. Plictisitoare, nu prea merită citite
c. Obligatorii, se cer la examene
d. Altele ...........................................
4. Când citești în timpul liber la ce renunți?
a. Muzică
b. Film
c. Computer
d. Sport
e. Prieteni
f. Altceva ............................(completează ce anume)
5. Când citești :
a. Prefer cartea scrisă
b. Citesc de pe laptop/ computer/ tabletă
c. Mi-e indiferent, citesc de pe orice suport
d. Nu prea citesc
Nume elev .....................
Test 7B – verb
1. 4p Alcătuiește câte două enunțuri în care să evidențiezi valoarea predicativă și copulativă a
verbelor a ajunge și a se naște.
a. ....................................................................
b. ....................................................................
c. ....................................................................
d. ....................................................................
2. 2 p Conjugă verbul a urca la persoana a II-a, singular la:
a. indicativ, perfect compus ..................................
b. imperativ, formă negativă .................................
c. conunctiv, perfect..............................................
d. condițional optativ, prezent ..............................
3. 1.5p Precizează valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor subliniate din
enunțurile de mai jos:
a. Miruna a ieșit doctor renumit de la facultatea pe care a făcut-o la Iași.
b. Râmân acasă, spuse trist băiatul.
4. Ilustrează, în trei enunțuri, cele trei valori ale verbului a fi. Precizează pentru fiecare enunț
ce valoare ai ilustrat.

Nume elev.............................

Test 7B – verb
5. 4p Alcătuiește câte două enunțuri în care să evidențiezi valoarea predicativă și copulativă a
verbelor a ajunge și a se naște.
e. ....................................................................
f. ....................................................................
g. ....................................................................
h. ....................................................................
6. 2 p Conjugă verbul a urca la persoana a II-a, singular la:
e. indicativ, perfect compus ..................................
f. imperativ, formă negativă .................................
g. conunctiv, perfect..............................................
h. condițional optativ, prezent ..............................
7. 1.5p Precizează valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor subliniate din
enunțurile de mai jos:
c. Miruna a ieșit doctor renumit de la facultatea pe care a făcut-o la Iași.
d. Râmân acasă, spuse trist băiatul.
8. Ilustrează, în trei enunțuri, cele trei valori ale verbului a fi. Precizează pentru fiecare enunț
ce valoare ai ilustrat.
 DIATEZELE VERBULUI

În comunicare, verbul ia mai multe forme, pentru a exprima diferite situații.

De exemplu, una din formele pe care le capătă verbul este modul. Astfel, el exprimă o
acțiune reală, sigură, la modul indicativ, o acțiune posibilă, la modul conjunctiv, o acțiune
dorită la modul condițional-optativ sau un îndemn, la imperativ. Vorbitorul își alege modul
verbului, pentru a exprima ce simte el în legătură cu acțiunea comunicată.
Diateza este o altă formă a verbului, care analizează de la cine pleacă acțiunea și cine suportă
consecințele acesteia.

I. De exemplu, dacă analizăm următoarea situație de comunicare:

Fata a mâncat o prăjitură.

Observăm :
1. Fata – subiectul propoziției, a făcut acțiunea de a mânca.
2. Prăjitura – complementul, a suportat consecințele .(practic ea e cea care a fost
mâncată)

Concluzie : acțiunea a fost făcută de către subiect, a plecat dinspre el, înspre un alt obiect,
care a suportat consecințele. Această formă pe care o ia verbul, pentru a exprima că subiectul
face acțiunea și altcineva/ altceva o suportă se numește DIATEZĂ ACTIVĂ.

Alte exemple:

Băiatul va arunca mingea. (Băiatul va face acțiunea de a arunca, iar mingea e cea care se va
mișca.)
Tâlharul sparge geamul. (Tâlharul face practic acțiunea, iar geamul este cel care o suportă.)

Dați și voi exemple proprii!

II: De exemplu, dacă analizăm următoarea situație de comunicare:

Prăjitura a fost mâncată de către fată.

Observăm:
1. Fata – face acțiunea, dar ea nu mai este subiect în propoziție. Dacă analizez
propoziția- de către cine a fost mâncată? –observ că fata are funcția sintactică de
complement, nu mai este subiect. Chiar dacă, logic, ea face acțiunea.
2. Prăjitura – are funcția sintactică de subiect, chiar dacă ea de fapt suportă consecințele.
Cine a fost mâncată? – prăjitura= funcția sintactică de subiect.

Concluzie: acțiunea este făcută de un complement, care se numește subiect logic al

propoziției sau complement de agent și este suportată de subiectul gramatical. Această formă
pe care o ia verbul, pentru a exprima că subiectul suportă consecințele unei acțiuni făcute de
un complement de agent, se numește DIATEZĂ PASIVĂ.

Alte exemple:

Mingea a fost aruncată de către băiat. / Geamul a fost spart de către tâlhar.
Dați și voi exemple proprii.
Obs.: Nu confundați diateza pasivă cu predicatul nominal.
a. Casa este construită. (de către cine? – de către zidari, de către muncitori, de tata, etc.
Chiar dacă în enunț nu se află un complement de agent, eu îl pot intui.) În acest caz
verbul este are valoare auxiliară, el ajută la trecerea verbului a construi la
diateza pasivă.
b. Casa este frumoasă. (de către cine? – nu mai pot formula un complement de agent
posibil). În acest caz verbul este are valoare copulativă și alcătuiește împreună cu
numele predicativ frumoasă un Predicat Nominal.

III: De exemplu, dacă analizăm următoarea situație de comunicare:

Eu mă gândesc la o prăjitură.

Observăm:
1. Acțiunea este făcută de subiect – cine mă gândesc- eu.
2. Acțiunea este suportată tot de către subiect.

Concluzie – acțiunea este făcută de către subiect, dar tot subiectul suportă această acțiune, se
întoarce practic asupra lui. Aceasta este DIATEZA REFLEXIVĂ.
Alte exemple:
Eu îmi amintesc cu plăcere de zilele de vară.

Să văd dacă am înțeles!

În coloana din stânga ai diferite exemple de verbe, trecute la diferite diateze. În coloana
din dreapta ai trei scheme care evidențiază cele trei diateze. Punctul din schemă
reprezintă subiectul, iar săgețile reprezintă acțiunea. Unește enunțurile cu schemele
astfel încât să ghicești exact ce diateză există în fiecare propoziție.

Această pătură nemaipomenită a fost țesută cu drag.

Colegii s-au supărat pe mine din cauza obrăzniciei mele.
Geanina a alergat imediat spre poartă la vederea tatălui ei.
Copil fiind, înainte de culcare îmi închipuiam prinți și castele.
Ai privit cu atenție filmul educativ de pe blog?
Melodia lui Smiley a fost compusă de fapt de către altcineva.

Temă!
Ilustrați cele trei diateze în diferite enunțuri, conjugând verbele: a se ruga, a îndeplini,a se
dezgheța, a citi, a-și închipui, a dori, a se cuveni,a pune, a se mira, a hotărî.
 I. Verbe pronominale

Verbele pronominale sunt verbe însoțite de pronumele reflexiv care are înțeles de sine
stătător și poate fi înlocuit printr-un pronume personal sau substantiv în același caz.
Predicatul format de acestea este la diateza activă, iar pronumele reflexiv care însoțește
verbul funcția sintactică de CD sau de CI.

se – CD, caz acuzativ

își – CI, caz dativ

Eu mă îmbrac pe mine Eu te îmbrac pe tine Eu o îmbrac pe fetiță.

Tu te îmbraci pe tine. Tu îl îmbraci. Tu îi îmbraci pe ei.
Ea se îmbracă pe ea.

TIPURI DE VERBE PRONOMINALE

a) verbe pronominale obiective a se îmbrăca, a-și croi

b) verbe pronominale reciproce a se certa, a se iubi, a își zice, a se avea

(se aveau ca frații)

c) verbe pronominale posesive – numai cu pronume în dativ + substantiv articulat cu

articol hotărât

Și-au adus cărțile cu ei.

își – Atribut pronominal, caz dativ

Verbe pronominale: a se îmbrăca, a se spăla, a se pieptăna, a-și sufleca (mânecile), a-și

duce, a-și căra, a se certa, a se iubi, a-și zice, a-și spune,a-și da bună ziua etc.

II. Verbe reflexive

Verbele reflexive sunt însoțite de pronume reflexive care nu pot fi înlocuite cu pronume
personale sau cu substantive în același caz. Aceste verbe sunt la diateza reflexivă, iar
pronumele personal sau reflexiv care le însoțește nu are funcție sintactică.

Verbe reflexive: a se ruga, a își reveni, a se bucura, a se mira, a se gândi, a-și închipui, a se
strădui, a-și bate joc, a-și da seama, a-și aminti, a se odihni, a se dezgheța, a se cuveni, a se
apuca, a se ambiționa, a se plimba, a se trezi, a se teme, a-și uita, a se veșteji, a se numi etc.

Eu mă rog pe mine
Tu te rogi pe tine
El se roagă pe el
Ea se roagă pe ea
Noi ne rugăm pe noi.
Voi vă rugați pe voi.
Ei se roagă pe ei.
Ele se roagă pe ele.

Deși se poate conjuga, verbul a ruga este reflexiv deoarece nu rezistă probei dublării cu
forma accentuată a pronumelui personal.

De asemenea, ele nu pot fi înlocuite cu un alt pronume personal sau un substantiv în

același caz

Eu te/o/îl rog – diateza activă, verbul este a ruga (tranzitiv, cere un CD, caz acuzativ) și nu a
se ruga

Verbe la reflexiv impersonal (nu se știe și nici nu interesează cine face acțiunea): se aude, se
spune, se știe, se vede, se zice, se aude, a se întârzia, a se anunța.

Exerciții

a.Conjugați următoarele forme verbale a se îmbrăca, a se spăla, a se pieptăna, a-și sufleca

(mânecile), a-și duce, a-și căra, a se certa, a se iubi, a-și zice, a-și spune,a-și da bună ziua,
integrați diferite persoane în enunțuri și analizați-le.

b. Conjugați următoarele forme verbale a se ruga, a își reveni, a se bucura, a se mira, a se

gândi, a-și închipui, a se strădui, a-și bate joc, a-și da seama, a-și aminti, a se odihni, a se
dezgheța, a se cuveni, a se apuca, a se ambiționa, a se plimba, a se trezi, a se teme, a-și uita,
a se veșteji, a se numi integrați diferite persoane în enunțuri și analizați-le.