Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Crypto Proiect
Crypto Proiect
Monedă virtuală
1
Cuprins
2
1. Introducere în piața cryptomonedelor
3
În România, monedele crypto au câștigat teren în rândul investitorilor și consumatorilor
datorită potențialului lor de a oferi alternative la sistemul financiar tradițional. Mulți români au
investit în Bitcoin și alte monede crypto ca o modalitate de a-și diversifica portofoliile de
investiții sau ca un mijloc de a transfera bani rapid și la costuri reduse către alți utilizatori din
întreaga lume.
De asemenea, unele afaceri din România acceptă deja plăți în monede crypto, deși adoptarea
lor generală ca mijloc de plată rămâne încă în stadii incipiente. Cu toate acestea, interesul pentru
tehnologia blockchain și monedele crypto este în creștere în țară.
În 1983, un articol științific al lui David Chaum a introdus conceptul de bani digitali (e-cash).
În 1990, a înființat DigiCash, o companie de plăți electronice din Amsterdam, care a dat faliment
în 1998.
În 1996, a fost înființat Gold & Silver Reserve Inc., un mediu online care permitea
utilizatorilor să deschidă un cont de cumpărare/vînzare bani digitali numiți E-gold, garantați
printr-o anumită cantitate de aur. În 2006, a tranzacționat 2 miliarde de dolari, iar numărul
conturilor deschise a crescut la 9 milioane de dolari. În 2008, a fost închis printr-o decizie a
guvernului. E-gold nu s-a bazat pe principii criptografice, dar a fost prima monedă virtuală
utilizată pe scară largă pe internet. Membrii listei de corespondență e-gold au folosit mai întâi
termenul „monedă electronică”.
În 1997 Coca-Cola a lansat posibilitatea de a efectua plăți mobile la automatele sale,
introducând bani digitali.
În 1998 a fost lansat site-ul web Beenz.com, prin ale cărui servicii utilizatorii ar putea câștiga
monede online numite Beenz pentru efectuarea de activități precum vizitarea unui site web,
cumpărături online sau conectarea printr-un furnizor de servicii de internet. Proiectul a primit
100 de milioane de la investitori, iar serviciile sale au fost utilizate în mod activ în 15 țări.
Compania a renunțat la afaceri în timpul crizei din 2008.
4
3. Portofele digitale
Un portofel digital de cryptomonede este, în general, echivalentul unui cont bancar: permite
primirea de cryptomonede, stocarea și trimiterea către alte conturi. Portofelele stochează parola
privată necesară pentru a accesa adresa bitcoin.
Fiecare utilizator instalează o aplicație software, care este un fișier portofel digital, pe
calculator sau pe telefonul mobil, sau de pe o pagină web. Portofelele web sunt cea mai comună
formă de portofele digitale și sunt disponibile pe mai multe platforme de schimb criptografic.
Acestea sunt accesibile printr-un browser. Exemple de portofele web sunt MetaMask și Trust
Wallet. Cu aceste portofele digitale, utilizatorul poate să trimită sau să primească cryptomonede
de la alți utilizatori.
Portofelele digitale pot fi dedicate pentru o singură cryptomonedă (exemple: Bitcoin,
Etherium, Ripple, Litecoin), sau pot fi multimonede (Coinomi, CoinSpot, CoinVault,
Cryptonator multi-cryptocurrency wallet, Exodus, Gatehub, Holy Transaction, Jaxx Wallet,
UberPay Wallet, AnCrypto Wallet.)
Portofelele hardware reprezintă cel mai sigur mod de a stoca banii criptografici. Sunt
dispozitive care se conectează la computerul, laptopul, tableta sau smartphone-ul tău. Ulterior, tu
inițiezi o tranzacție utilizând un program de pe telefon, computer sau laptop, în timp ce
procesarea tranzacției se efectuează pe portofelul hardware cu ajutorul unui cip/procesor complet
izolat. Acest lucru face ca un portofel hardware să fie la fel de sigur ca orice altă metodă de
stocare de tip „cold storage” (nu comunică în mod direct cu internetul), un exemplu „banal” fiind
un portofel de hârtie. Totuși, un portofel hardware este în același timp aproape la fel de comod de
utilizat în viața de zi cu zi ca un portofel online (o aplicație de pe calculator sau telefon).
Portofelele hardware sunt accesibile doar offline și vin în dispozitive hardware care arată ca niște
stickuri USB. Exemple de aceste portofele includ Ledger Nano X și Trezor Model T. Sunt ușor
de utilizat, fiind și cele mai sigure de pe piața de astăzi.
Tranzacțiile în cryptomonede sunt protejate cu ajutorul criptografiei între portofele
virtuale. Fiecare portofel virtual va primi o „cheie privată” care rezultă în urma criptografiei.
Această cheie privată împiedică modificarea tranzacției de altă persoană, acest lucru făcând ca
tranzacțiile să fie extrem de sigure. O cheie criptografică reprezintă un algoritm care necesită
două chei individuale, una secretă și una publică, legate prin algoritm. Pentru a beneficia de
cryptomonedele trimise către o adresă, utilizatorul trimite un mesaj, semnat digital, cu plata
împreună cu cheia privată asociată.
Schimbul atomic (atomic swap) sau tranzacționarea între blockchainuri sunt tranzacții
descentralizate între doi utilizatori de cryptomonede diferite care pot fi executate instantaneu fără
a fi nevoie de servicii terțe de tranzacționare. Schimbul atomic este o tehnologie de contract
smart. Schimburile atomice folosesc contracte Hash Time-Locked (HTLC) și necesită existența
canalelor de plată interconectate între blockchainurile de tranzacționare. Aceasta se face prin
rețeaua Lightning Network.
5
4. Token-ul. Clasificări
Token utilitar: Sunt token-uri folosite pentru a accesa și utiliza anumite servicii sau produse
dintr-un ecosistem blockchain sau o aplicație descentralizată (dApp). Ele servesc ca formă de
monedă în cadrul acelei platforme specifice.
Token de securitate: Acest tip de token reprezintă proprietatea sau investiția în active cum ar fi
imobiliare, acțiuni ale companiei sau fonduri de investiții. Companiile pot folosi token-uri de
securitate pentru a strânge capital prin vânzarea lor.
Token de plată: Funcționează ca monede digitale, care sunt destinate să fie utilizate pentru
tranzacții. Ele își propun să ofere o alternativă la monedele fiat tradiționale.
Token de guvernare: Sunt token-uri care acordă deținătorilor dreptul de a participa la procesele
decizionale ale unei rețele blockchain. Deținătorii acestora pot vota schimbările de protocol,
upgrade-urile rețelei și alte aspecte legate de guvernanță.
5. Bitcoin
Bitcoin este cea mai cunoscută și prima cryptomonedă descentralizată creată, lansată în 2009
de un individ sau un grup de oameni sub pseudonimul Satoshi Nakamoto. Bitcoin-ul a fost
primul exemplu de utilizare a tehnologiei blockchain pentru a crea o monedă digitală care să
funcționeze independent de instituțiile financiare tradiționale și de autorități guvernamentale.
Iată câteva aspecte importante despre Bitcoin:
6
3. Limitare a ofertei: Bitcoin-ul este programat să aibă o limită maximă de 21 de
milioane de unități, ceea ce înseamnă că nu poate fi creat mai mult Bitcoin decât această sumă.
Acest lucru îl diferențiază de monedele tradiționale, unde guvernele pot emite bani noi în mod
arbitrar.
4. Securitate și confidențialitate: Bitcoin utilizează algoritmi criptografici puternici
pentru a asigura securitatea și confidențialitatea tranzacțiilor. Fiecare utilizator are o adresă de
portofel Bitcoin, care este un șir de caractere alfanumerice folosit pentru a trimite și a primi
Bitcoin. De asemenea, fiecare tranzacție este înregistrată pe blockchain și poate fi verificată de
oricine.
5. Volatilitate: Prețul Bitcoin-ului poate fi foarte volatil, fluctuând semnificativ pe
termen scurt datorită cererii și ofertei pe piețele de tranzacționare. Această volatilitate este una
dintre caracteristicile semnificative ale pieței crypto.
Bitcoin-ul a generat un interes considerabil ca un mijloc alternativ de plată și investiție. A
fost un catalizator pentru dezvoltarea întregului ecosistem crypto și a deschis calea pentru
apariția altor cryptomonede și proiecte bazate pe tehnologia blockchain.
6. Avantaje și dezavantaje
Folosirea monedelor crypto aduce mai multe avantaje și beneficii pentru utilizatori și pentru
sistemul financiar în ansamblu. Iată câteva dintre principalele avantaje ale utilizării monedelor
criptografice:
7
4. Tranzacții rapide și la costuri reduse: Tranzacțiile cu cryptomonede pot fi
efectuate rapid, fără a fi nevoie de așteptarea aprobării unei terțe părți sau a compensării
interbancare. De asemenea, costurile asociate cu tranzacțiile de cryptomonede sunt adesea mai
mici decât cele implicate în tranzacțiile bancare tradiționale, mai ales în cazul transferurilor
internaționale.
1. Volatilitate ridicată a prețurilor: Una dintre cele mai evidente dezavantaje ale
cryptomonedelor este volatilitatea lor extremă. Prețurile cryptomonedelor pot fluctua
semnificativ într-un interval scurt de timp, ceea ce poate duce la riscuri considerabile pentru
investitori și utilizatori. Această volatilitate poate afecta stabilitatea financiară a persoanelor și
poate reduce încrederea în utilizarea cryptomonedelor ca mijloc de plată.
2. Riscuri de securitate cibernetică: Cryptomonedele sunt vulnerabile la riscuri de
securitate cibernetică, inclusiv hacking, furturi de fonduri și atacuri asupra platformelor de
tranzacționare sau portofelelor digitale. Utilizatorii trebuie să fie foarte vigilenți în ceea ce
privește securitatea portofelelor lor și să ia măsuri suplimentare pentru a-și proteja fondurile.
3. Lipsa reglementării și a protecției consumatorilor: În multe jurisdicții,
reglementările pentru cryptomonede sunt încă în curs de dezvoltare sau sunt insuficiente. Acest
lucru poate duce la lipsa unor protecții adecvate pentru consumatori în cazul problemelor sau
fraudelor legate de cryptomonede. Utilizatorii ar putea să nu aibă recursuri legale eficiente în
cazul pierderii fondurilor sau a altor probleme legate de cryptomonede.
4. Probleme legate de anonimat și activități ilegale: Deoarece tranzacțiile cu
cryptomonede pot fi în mare măsură anonime și greu de urmărit, există riscul ca acestea să fie
folosite pentru activități ilegale, cum ar fi spălarea de bani, finanțarea terorismului sau evaziunea
fiscală. Aceste aspecte pot atrage atenția autorităților și pot duce la reglementări mai stricte și la
o imagine negativă a cryptomonedelor în ansamblu.
8
7. Concluzie
9
Bibliografie
10