DROGURILE

De Surdeanu Patricia, Clasa XB, Prof. Coordonator:Petrescu Valentin

DEFINIȚIE:
Drog este un termen folosit pentru a
desemna acele substanțe naturale sau
sintetice are prin natura
lor chimică determină alterarea funcționării
unui organ și modifică starea psihică a unei
persoane. Acest termen se referă
la substanțe psihoactive, mai ales la
cele ilegale. Drogurile sunt substanțe care
au capacitatea de a determina o stare
de dependență. Drogul poate fi o substanță
solidă, lichidă sau gazoasă, care afectează
direct creierul și sistemul nervos, schimbă
sentimentele, dipoziția și gândirea,
percepția și/sau stare de conștiență,
modificând imaginea asupra realității
înconjurătoare.

ISTORIE:
Din cele mai vechi timpuri oamenii au cunoscut proprietățile drogurilor. Acestea erau folosite
în cadrul ceremoniilor religioase, al ritualurilor mistice, în scopuri terapeutice, dar și pentru a
induce o stare de plăcere, având în vedere tocmai efectele pe care drogurile le produc asupra
organismului uman. Astfel, în urmă cu circa 7.000 de ani, macul, din care se produce opiul și
derivatele sale, era menționat în tăblițele sumerienilor din Mesopotamia. Șamanii foloseau o
ciupercă toxică, Amanita muscaria (muscăriță), sub formă de pulbere pentru a îndepărta
tulburările psihice ale prizonierilor sau ale deportaților în Siberia.

CLASIFICARE:

 Din punctul de vedere al efectului asupra sistemului nervos central, drogurile se

clasifică în următoarele clase:
1. Droguri psihoanaleptice (stimulente ale sistemului nervos central):

 cocaină;
 amfetamine și derivați: MDMA (Ecstasy);
 produse pe bază de cafeină: cafea, ceai, băuturi energizante;
 nicotină din tutun.

2. Droguri psihodisleptice/psihopsihedelice (care produc modificări ale sistemului nervos

central, provocând o stare halucinatorie sau delirantă) :

 derivate din canabis: hașiș, marijuana;

 halucinogene: plante și ciuperci cum ar fi mescalină, peyote, psilocybină, LSD,
compuși sintetici halucinogeni (DMT, DET, DPT, STP);
 anticolinergice (inhibă acțiunea acetilcolinei, neurotransmițătorul care conduce
infomația în sistemul nervos parasimpatic): atropină, benztropină, scopolamină etc.

 Un alt criteriu de clasificare a drogurilor este cel juridic, care face diferențierea între
drogurile legale și ilegale sau de risc. Printre drogurile legale se găsesc, de exemplu,
alcoolul, cofeina, nicotina. Printre drogurile ilegale găsesc, de exemplu, cocaina,
heroina, hașiș, canabis, Ecstasy, LSD etc. Din categoria droguri de risc fac parte:
produsele perturbatoare sau halucinogene, care alterează starea de conștiență (canabis,
LSD, psilocibină, mescalină, DMT, ecstasy, phenciclidină, peyote, psilocynă etc).
Drogurile de mare risc includ droguri care inhibă activitatea sistemului nervos central
și drogurile stimulente.

 De asemenea, în funcție de modul

de administrare, drogurile pot fi
clasificate în:

 injectabile,
 ingerabile,
 de prizare,
 de masticare,
 de fumare,
 de inhalare,
 unele se pot administra și sub
formă de supozitoare

EFECTE/RISCURI:
Decesele, bolile şi dizabilităţile ce provin din abuzul din substanţe sunt mai dese decât cele
din orice altă situaţie medicală prevenibilă. Astăzi, unul din patru decese este atribuit folosirii
drogurilor. Oamenii ce suferă de adicţie de substanţe prezintă un risc mult mai mare pentru
evenimente nefericite incluzând răniri neintenţionate, accidente, riscuri de violenţă domestică,
probleme medicale şi deces.
Impactul abuzului de droguri şi dependenţei poate fi pe termen lung, afectând aproape toate
organele corpului uman. Folosirea drogurilor poate duce la:
  Slabirea sistemului imunitar, creşterea riscului infecţiilor.
 Probleme cardio-vasculare începând de la iregularitatea ritmului cardiac până la
atacuri de cord. Drogurile injectabile pot duce la distrugerea venelor şi infecţii ale
sistemului vascular şi ale valvelor inimii.
 Stari de rău generale, vomă şi dureri abdominale.
 Îngreunarea ficatului cauzând deteriorarea semnificativă sau pierderea funcţiilor
acestuia.
 Crize, atacuri cerebrale şi deteriorare cerebrală extinsă ce pot afecta toate aspectele
vieţii, cauzând probleme de memorie, atenţie şi de natură decizională, incluzând
confuzia mentală susţinută şi afecţiuni permanente ale creierului.
 Producerea de schimbări globale permanente cum ar fi dezvoltarea sânilor la bărbaţi,
fluctuaţii dramatice ale apetitului şi creşterea temperaturii corpului care pot conduce la
o varietate de probleme de sănătate.

CUM SE POATE RENUNȚA LA CONSUMUL DE DROGURI?:

 Admnistrarea unor medicamente speciale, sub supraveghere atentă;
 Reabilitarea într-un centru de specialitate;
 Părăsirea grupului de prieteni consumatori.

CURIOZITĂȚI:
1. Marijuana este cel mai ,,celebru" drog de pe planetă. Cunoscută și sub clasica poreclă
de ,,iarbă", aceasta este un mix de muguri uscați, frunze și tulpini ai plantei Cannabis
sativa.
2. În fiecare zi, oamenii folosesc droguri fără a conştientiza acest lucru. Oamenii folosesc
droguri atunci când consumă ceai sau cafea sau atunci când beau un pahar de vin.
3. După alcool, marijuana este cel mai folosit drog din lume. Conform unui studiu, se
estimează că 162 de milioane de oameni consumă marijuana cel puțin odată pe an, iar
22,5 milioane consumă zilnic. Conform unui alt studiu, zilnic, 6.000 de americani
utilizează marijuana pentru prima dată.
4. Semințele de cannabis au fost utilizate pentru prima oară ca sursă de mâncare, de către
chinezi, în urmă cu circa 8.000 de ani.
5. Marijuana s-a dovedit a fi un bun ajutor în medicină. Pacienții care suferă de cancer
sau de SIDA consumă marijuana, aceasta atenuând stările de greață și durere. De
asemenea marijuana este benefică și pentru cei cu afecțiuni neurologice.
BIBLIOGRAFIE:
[Link]
[Link]
practica/IV-3-medicamente-droguri-vitamine/IV-3-2-droguri/
[Link]
[Link]