Lemnul este o materie prim care se regenereaz i figureaz de la nceputul civilizaiei umane printre materialele cele mai utilizate

. Este uor de prelucrat i de utilizat atat pentru fabricarea mobilei , ct i ca material de construcii i combustibi l. Cheresteaua este un material lemons , cu fee plane-paralele , obinut prin debitarea butenilor , ntrebuinat n construcii i industria lemnului. Cheresteaua este utilizat att pentru fabricarea binalelor ct i pentru obinerea mobilei . Este rspndit cheresteaua din esene de fag , brad, molid , nuc , pin i stejar. Pentru a obine cheresteaua trebuie urmat un flux tehnologic : descrcarea din mijloacele de transport, recepia cantitativ i calitativ a materiei prime , detectarea incluziunilor metalice , cojirea butenilor , secionarea butenilor , sortarea , msurarea , marcarea , depozitarea , stivuirea i conservarea materiei prime. Activitatea de exploatare trebuie sa fie , pe de o parte , rentabil din punct de vedere economic , adic cheltuielile de exploatare s nu depeasc un anumit nivel , acceptat de societate la un moment dat , iar pe de alt parte s se desfoare astfel nct s nu produc , n arboretul n care se intervine , prejudicii care s depeasc pragul de suportabilitate al ecosistemului respectiv . Doborrea reprezint operaia prin care arborele marcat este adus la poziia culcat , la pmnt , asigurndu-se , n acest fel , condiii normale de desfurare a operaiilor ulterioare . Realizarea doborrii este posibil prin efectuarea la baza arborelui a unor tieturi prin care trebuie s se imprime o dezechilibrare i cdere a acestuia . innd cont de condiiile n care se desfaoar aceast operaie , de cerinele de ordin silvicultural i economic, doborrea trebuie s se desfoare astfel ncat s se asigure o cdere dirijat a arborelui prin direcii bine precizate ,optim alese n concordan cu cerinele de gospodrie a arboretelor i de deplasare ulterioar a lemnului. n alegerea direciei de doborre trebuie s fie luate n considerare elemente ce caracterizeaz arborele marcat (asimetria coroanei , nclinarea trunchiului , poziia arborelui n arboret ) ; condiiile de lucru n jurul arborelui , pe o distan aproximativ egal cu naltimea acestuia ( poziia arborilor nemarcai , suprafee ocupate cu semini , microrelieful terenului ); direcia ulterioar de deplasare a lemnului (convenabil , din acest punct de vedere , este ca arborele s fie dobort pe direcia de colectare , cu captul gros n sensul deplasrii ) .

Un arbore , n general, datorit elementelor care-l caracterizeaz din punctul de vedere al doborrii , are o tendin natural de cdere (direcie natural ). Pornind de la aceast direcie natural i lund n considerare toate elementele ce intervin n alegerea direciei de doborre , se stabilete aa numita direcie tehnic de cdere, adic direcia n care se va dobor efectiv arborele. n condiiile tarii noastre se practic dominant , aa numita doborre n cioat care se caracterizeaz prin efectuarea tieturilor la un nivel apropiat de sol , urmrindu-se n mod deosebit valorificarea ntr-o proporie cat mai mare a lemnului din arborele marcat , iar n cazul crngului i asigurarea unor condiii optime de regenerare a arboretelor. Este cea mai rspndit metoda de doborre aplicat n pdurile gospodrite in regimul codrului, cat si intr-o mare parte din pdurile in care se aplic regimul crngului. Doborrea n cioat se caracterizeaz conform precizrilor generale fcute, printr-un nivel al tieturilor cat mai apropiat de sol . n stabilirea exact a acestui nivel trebuie s se ia in considerare necesitatea valorificrii integrale a lemnului arborelui marcat precum i realizarea doborrii cu cheltuieli mai mici . Valorificarea integral presupune realizarea tieturilor pentru doborre la nivelul solului, situaie in care se creaza condiii pentru a se putea exploata ntregul volum al arborelui marcat . Instruciunile actuale prevd ca nalimea cioatei poate fi de cel mult o treime din diametrul de baza al arborelui marcat , dar nu mai mare de 10 cm in condiiile in care msurarea se face in partea din amonete a cioatei . n desfurarea operaiei de doborre trebuie s parcurg succesiv ntr-o ordine bine stabilit i obligatoriu respectat, mai multe faze prin care se asigur ndeplinirea condiiilor tehnologice, siviculturalesi protecia muncii . Aceast structur , cu particularitai specifice fiecrei metode de doborre , conine urmtoarele faze : Deplasarea la arborele de dobort. Aceast faz , necesit n general , un consum mare de energie , deoarece deplasarea muncitorilor se face in condiii de teren neamenajat , sub influena direct a factorilor climatici. Pregatirea locului de munc. Pentru a se putea executa comod si in condiii de siguran tieturile necesare pentru doborre , se nltur obstacolele din jurul arborelui pe o distanta de 0,70-0,80 m . La doborrea prin cazanire si dezrdcinare manual , se descoper rdcinile pe o distan corespunztoare cerinelor metodei aplicate . Dac este cazul se taie si crcile de pe trunchi pe o naltime de circa 2 m. Activitatea de exploatare trebuie sa fie , pe de o parte , rentabil din punct de vedere economic, adica cheltuieliile de exploatare sa nu depaseasc nivel . Alegerea directiei de doborare, n functie de directia natural de

cdere , de pozitia arborilor , de microrelief si directia de colectare se stabileste directia tehnic de doborre a arborelui marcat . Aceasta faz are o deosebit inportan , silvicultural si economic , deoarece modul de alegere a directiei tehnice influenteaz nivelul prejudicilor la doborre , pstrarea calitatii lemnului din arborele marcat i intr-o mare msur, cheltuielile de colectare. Amenajarea poteciilor de refugiu pentru retragerea muncitorilor in timpul cderii arborelui . Aceast amenajare const din ndepartarea , pe o distanta de 5 10 m , a obstacolelor care ar putea npiedica deplasarea rapid a muncitorilor pe direciile stabilite pentru retragerea acestora. ndepartarea ritidomului si a labartrilor se face cu scopul de a proteja lanul tietor al ferastrului mecanic , iar ndepartarea labrtrilor pentru a da trunchiului , la baz , o form cilindric i de a putea asigura , n acest fel , un raport optim al tieturilor. Executarea tapei. Executarea taieturii din partea opus a tapei. mpulsionarea i orientarea cderii . Dac taieturile de la baza arborelui nu sunt suficiente pentru a-l orienta n cdere pe directia tehnic , atunci este necesar intervenia suplimentar la doborare , cu pene , prghii sau dispozitive de impulsionarea i orientarea cderii . Pentru arborii de dimensiuni mari se recomand folosirea dispozitivelor de traciune cu cablu (DTC),pentru orientarea caderii . Caderea arborelui i retragerea muncitorilor . n momentul n care arborele ncepe s cad muncitorii se vor retrage pe potecile de refugiu pregatite astfel nct acetia s ias din zona periculoas din apropierea cioatei . Revenirea la locul de doborre se va face numai dupa ce muncitorii constat c nu exist niciun pericol de accidentare (craci rupte , ramase agatate n arborii din jur , arborii dezradacinai parial , arbori aninati ,etc). Netezirea i cojirea cioatei . Netezirea cioatei const n taierea fibrelor smulse din trunchi . Cojirea cioatelor este obligatorie la rinoase . Se cojesc complet cioatele de molid i pin i prin curelare cioatele celorlalte specii. Retezarea crestei trunchiului . n urma doborrii , n zona de frnare , se smulg uneori fibre din cioat , care rmn pe trunchi i care trebuie s fie ndepartate prin taiere. Doborrea este o operaie complex de o importan deosebit sub aspect economic i sivicultural . Executarea necorespunztoare a acestei operaii poate conduce la o depreciere calitativ important a masei lemnoase , la crearea unor conditii dificile de colectare ( mai ales n prima parte a

procesului ) , precum i la prejudicierea ntr-o proporie mare a arborilor ce raman pe picior . Secionarea arborilor Secionarea este operaia de fragmentare a arborilor dobori n piese cu forme si dimensiuni impuse de conditiile de colectare . Gradul de fragmentare a arborilor dobori se stabilete n functie de criterii siviculturale si economice . Din punct de vedere strict sivicultural cea mai favorabil situatie ar fi aceea n care s-ar realiza o fragmentare ct mai mare a arborilor doborti , pn la obtinerea sortimentelor definitive , fiind evident faptul c deplasarea unor piese de dimensiuni mici va conduce la prejudicii minime . Din punct de vedere economic , respectiv al cheltuielilor fcute pentru deplasarea masei lemnoase la colectare si la transport , gradul de fragmentare ar trebui sa fie ct mai redus , n acest fel reducandu-se cheltuielile de deplasare i deci , n general , cheltuielile de exploatare . Se impune , deci , la secionare adoptarea unor solutii prin care s se optimeze cele dou cerinte astfel nct prejudiciile si cheltuielile s se situeze la un nivel acceptabil din punct de vedere sivicultural si economic , nivel care , de fiecare dat , trebuie stabilit n funcie de condiiile concrete de lucru . Secionarea se face cu ferstrul mecanic , printr-o tietur perpendicular pe axa piesei , abaterea maxim admis fiind de 10% din diametrul piesei la locul de secionare . Cojirea lemnului Condiiile de livrare pentru unele sortimente de lemn rotund i de steri impun cojirea , operaie prin care se realizeaz i alte avantaje : Posibilitatea valorificarii cojii ( n compost , prin mangalizare , etc.) Reducerea greuttii si a volumului sortimentelor , deci conditii favorabile de transport Evidentierea unor defecte ascunse sub coaj mpiedicarea dezvoltrii unor insecte xilofage ntre scoar i lemn ,etc.

Operatia de cojire se realizeaz prin taiere , cu cojitoare mecanice sau pentru cantitati mici de material lemnos , manual. Se cojesc unele sortimente de lemn rotund de rainoase sau de lemn de steri i lemn rotund subtire (cu diametrul la captul gros mai mic de 20 cm ) de foioase la care apare rascoacerea , folosit pentru construcii. Despicarea lemnului n urma secionarii piesele care nu se ncadreaz n categoria sortimentelor de lemn rotund sunt secionate la lungimea de 1 m , rezultnd : Rondine cu diametru cuprins ntre 5 si 15 cm. Butuci cu diametre mai mari de 15 cm. Buturi cu diametre mai mari de 15 cm i defecte care le fac greu despicabile . Se despic buturile i butucii , cu lungimi de 1 m , n urma despicri rezultand lobde . Rondinele si lobdele formeaz lemnul de steri. Despicarea lemnului de steri se poate face manual sau mecanic . Pentru despicarea manual se folosesc topoare i pene metalice de despicat iar pentru despicarea mecanic despicatoare. Avantajele despicrii constau din: Posibilitatea extragerii , din piesa despicat , a portiunilor cu lemn de calitate superioar i valorificarea corespunzatoare a acestora . Uscarea mai rapid a lemnului i deci o reducere a cheltuielilor de manipulare si transport , obinerea unor sortimente cerute de diveri beneficiari . Obinerea unor piese de lemn care pot fi manevrate manual in condiii ergonomice . Pentru a se asigura condiiile dimensionale cerute la livrarea lobdelor cu un numr minim de despicri se recomand in functie de diametrul butucului sau buturilor piesele sa fie despicate asfel : O despicare pentru diametre de 15 - 20 cm; 3 despicri pentru dimensiunile de 21 - 40 cm; 5 despicri pentru dimensiunile de 41 - 60 cm; 7 despicri pentru dimensiunile de 61 - 100 cm; 9 despicri pentru dimensiunile de 101 - 120 cm; Dimensiunile unei piese din lemn de steri sunt asfel alese nct masa aceteia (lemn verde) s nu depaseasc 18kg , masa considerat acceptabil

din punct de vedere ergonomic la manipularea i stivuirea manual a acestei categorii de material lemnos . Transportul lemnului Operaii specifice : Transportul tehnologic este partea procesului de producie a exploatarilor forestiere n care se face deplasarea lemnului din platforma parchetului pana n centrele de sortare sau , cel mai adesea , pana la beneficiari . Transportul se desfasoar , n prezent , n proportie de circa 99,4% pe ci terestre (drumuri si cai ferate) i circa 0,6% ci navigabile. Structura acestui proces cuprinde operatiile , ncrcarea , transportul propriu-zis i descrcarea lemnului .Pentru transportul tehnologic se foloseste o gama de mijloace specializate corespunzator procesului de transport adoptat , caracteristicilor si de forma ale materialului lemnos fasonat n platforma primar , precum si n corcondan cu caracteristicile cilor de transport.

Definiia lemnului Aciunea unor factori interni (genetici) sau externi (fiziocogeografici , fitogeni , zoogeni , antropici , silvotehnici , tehnologici ) asupra arborilor sau a pieselor de lemn pot conduce la modificari ale strii normale a lemnului . Dac aceste modificri influeneaz n sens negativ calitatea lemnului retrngandu-i domeniile de valorificare superioar , atunci acestea sunt considerare defecte ale lemnului . Principalele defecte luate n considerare n operatia de sortare si , deci , mentionate n standardele referitoare la sortimentele de lemn sunt : Defecte fr : curbur , conicitate , ovalitate , lbrare , nfurcire Defecte de structur : excentricitatea , excrescen , glm , fibr rsucit , neregularizarea inelarelor anulate , inimile concrescute Coloratii: albstreal , pete de mucegai Alteraii: rscoacerea putregaiului Guri i galerii de insecte sau vsc Noduri Crpturi

Alte defecte : rni , zone cu rin , cancer, coaj nfundat , scorburi , lemn mort , lemn parlit , inculziuni de corpuri straine . Defecte de form

Curbura reprezint o abatere a axei longitudinale a lemnului de la linia dreapta i poate fi simpl sau multipl ( ntr-un plan sau n mai multe plane ). Mrimea curburii se determin ca raport procentual dintre sgeata , exprimat n centrimetri i lungimea unei piese , exprimat n metri . Pentru curburile multiple sau mai multe plane mrimea curburii se stabilete calculnd raportul procental dintre suma sageilor curburilor i lungimile corespunzatoare ale acestora . Un caz particular l reprezint nsabierea care este ,de fapt , o curbur ntr-un singur plan , care apare la baza unor arbori ce cresc pe pante mari . Conicitatea este dat de descreterea diametrului trunchiului arborelui o data cu creterea nltimii i este o caracteristic specific tuturor speciilor forestiere . Valoarea conicittii se determin ca raport ntre diferena diametrelor msurate la capetele piesei , exprimat n centimetri si lungimea piesei , exprimat n metri . Conicitatea se poate exprima procental n cm/m i este considerat defect dac valoarea acesteia depaeste 1 cm/m la foioase si 1,5 cm/m la rainoase . Pentru arborii cu lbrtari la baza diametrului la captul gros se msoar la distana de 1 m de la taierea de doborare . Lbrtarea , respectiv ngroarea anormala a bazei trunchiului , se stabileste ca diferenta intre diametrul msurat la baza trunchiului si diametrul msurat la nalimea de 1 m . Diferena calculat n centrimetri , se exprim procentual . Ovalitatea , defect ce se refer la forma piesei n seciune tranversal , se msoar prin raportarea diferenei de lungime dintre axele elipsei sectiunile trunchiului si lungimea axei mari, valori exprimentate procentual . Defecte de structur Excentricitatea reprezint abaterea lateral a inimii fat de centrul sectiunii tranversale a lemnului rotund . Mrimea excentricitatii se determin calculand raportul procentual dintre distanta de la centrul sectiunii la centrul inimii , exprimat n milimetri i diametru sectiuni respective , exprimate in decimetri. Fibra rsucit rezult din dezvoltare dupa o traiectorie elicoidal a fibrelor n jurul axei longitudinale a lemnului rotund , fibrele rmnand

paralele intea ele. Marimea acestui defect se calculeaza ca raport procentual intre devierea fibrei de la linia paralela cu axa longitudinala a piesei, masurata pe o lungime l, exprimata in centrimetri si lungimea reprezint , exprim n metri . In unele cazuri prezena acestui defect se constat vizual . Excrescena este o unflatur local a lemnului , de forma neregulat . Acest defect nu se exprim cantitativ ci i se vizual , prezena . Excrescena cu o form exterioar global se numete glm . Inimile concrescute apar ca urmare a concresterii a doua sau mai multe tulpini i constituie un defect care se consider vizual. Masurarea (cubarea) butenilor Masa lemnoas este masurat de mai multe ori pe traseul pe care lemnul l urmeaz de la cioat pana la locul final de utilizare . Trecerea dintr-o gestiune n alta a masei lemnoase impune folosirea unor metode de msurare bine definite , reglementate prin intructiuni si fundamentate stintific . Aceste aspecte sunt importate la masa lemnului pentru c piesele de lemn se caracterizeaz prin forme variate care sunt greu de reflectat n relaii matematice de calcul a volumului . Pentru simplificarea metodologiei de calcul i reducerea costurilor au fost reglamentate metodologii de calcul a volumului pieselor de lemn rotund (buteni) care asigur un nivel de precizie corespunzatoare nevoilor productiei . Volumul unei piese de lemn rotund este egal cu cel al unui cilindru care are un diametru egal cu diametru mediu al buteanului si lungimea egal cu lungimea buteanului .

Msurarea diametrelor La msurarea diametrelor trebuie s se respecte urmatoarele reguli: Precizarea de msurare a diametrelor trebuie sa fie de 1cm adic valorile citite se exprim n centrimetri ntregi ; Diametrul se msoara fr coaj , la jumatatea lungimii piesei , pentru piesele cu lungimi mai mici de 8 m , sau prin stabilirea valorii medii a diametrelor msurate la capete i la jumatatea lungimii , pentru piese mai lungi de 8 m ; Dac lemnul este necojit , atunci, pentru scaderea grosimii cojii se poate aplica una din recomandarile : se exprim un cioplaj la locul de msurare ; se folosesc tabele diametrice pentru determinarea grosimii

cojii ; din diametrul msurat cu coaj , se scoate 1 cm pentru butenii cu diametrul mai mic de 40 cm , respectiv 2 cm pentru butenii cu diametrul mai mare de 40 cm ; La locul de msurare seciunea trebuie sa fie cioplit . Dac n zona respectiv sectiunea are o form oval , atunci se msoar dou diametre perpendiculare i se face media acestora , iar dac in zona de msurare apare un alt defect al lemnului atunci se msoar diametrele la capul defectului i se face media acestora ; Msurarea se face cu clupa dupa o directie perpendicular pe axul piesei n punctul de msurare ; Citirea se face cu clupa pe butean ; Dac diametrul piesei este mai mare decat deschiderea maxim a clupei , pentru stabilirea acestuia se va folosi o rulet care se va aeza asfel incat planul pe care-l determin sa fie perpendicular pe axul piesei n punctul de msurare ; Msurarea lungimilor

Msurarea lungimilor se face asfel: Lungimea se msoar ntre capetele piesei pe portiunea cea mai scurt ; La piesele provenite de la baza arborelui ce au o tesitur , rezultat din efectuarea tapei , lungimea se msoar de la jumatatea tesiturii ; Pentru msurarea lungimii se pot folosi rulete , rigle gradate , clretul ; Lungimea se exprim in decimetri intregi . Calculul volumului Pentru stabilirea volumului unei piese de lemn rotund se folosesc tabele de cubaj , sau formula matematic pentru calculul volumului cilindrului cu diametru de lungimea egale cu cele ale busteanului msurat. Volumul se exprim in metri cubi, cu trei zecimale .

Definirea cherestelei Procesul de fabricare a cherestelei reprezint o activitate inportant a industriei de prelucrare a lemnului in care trebuie s se realizeze

valorificarea cu randamentele calitative si cantitative maxime a sortimentelor de lemn brut rezultate prin activitatea de explorare a padurilor. Sortimentele de lemn brut rotund destinate industriei cherestelei trebuie sa indeplineasc conditiile dimensionale si calitative i indicate in standardele: SR 1294-93 , pentru buteni de rinoase, SR 2024-93, pentru buteni de fag , SR 1039-93 , pentru buteni de stejar SR 3302-93 , pentru buteni de foioase tari si moi . Diemnsional , butenii pentru cherestea trebuie sa raspund urmatoarelor conditii : Pentru rainoase : diametrul la capatul subtire mai mare de 18 cm, fr coaj , iar lungimea (L) mai mare de 2,5 m (treptele de lungime de 25 cm, pentru L< 3,0 m si de 50 cm, pentru L=3,0... 6,0 m); Pentru fag si stejar : diametrul la captul subtire mai mare de 18 cm , fr coaj , iar lungimea mai mare de 2,4 m (treptele de lungimi din 10 in 10 cm); Pentru esente tari si esente moi : diametrul la capul subtire mai mare de 18 cm, fr coaj , iar lungimea mai mare de 2,4 m (treptele de lungimi din 10 in 10 cm). Lungimea efectuat a butenilor trebuie s cuprind lungimea nominal (standardizat ), la care se adaug supradimensiunea ,pentru contragere i eventuale sectionri ,de 1cm/m,fara a depi 4 cm . Calitativ se urmarete ca butenii pentru cherestea s corespund conditiilor din standarde privind : putregaiul , crapaturile , curbura , ovalitatea , coloratiile etc. Cheresteaua reprezint o pies de lemn obtinut in urma debitrii butenilor i prelucrarii elementelor rezultate corespunztor conditiilor de livrare. Pregtirea cherestelei pentru livrare Dup debitare i prelucrare cheresteaua este evacuat din hala de fabricatie in depozitul de cherestea . n acest compartiment se desfasoar activitati specifice , necesare pentru asigurarea conditiilor de livrare a sortimentelor , activitati care constau din : sortarea , inventarierea , protectia , aburierea , stivuirea , uscarea , pachetizarea si expeditia cherestelei .

Sortarea cherestelei

Sortarea cherestelei se face intr-un spatiu special destinat acestei activitati , numit rampa de sortare sau rampa verde . Criteriile dup care se face sortarea sunt : specia , sortimentul de cherestea , gradul de prelucrare , dimensiuni , calitate , destinatie. a) Sortarea se face in functie de specie sau grupa de specii, astfel: La rinoase, pentru scanduri si dulapi: - dupa grosime; - dupa grupe de lungimi: 1,00...1,25 m; 1,50...1,75 m; 2,00...2,25 m; 2,50...2,75 m; 3,00...3,50 m; 4,00 m; 4,50...5,00 m; 5,50...6,00 m; - dupa latime: 6,0...15 cm si 16...30 cm. Grinzile, sipcile si iglele se sorteaz dup dimensiunile de executie. La fag si stejar , pentru scanduri si dulapi: - dup grosime; - pe grupele de lungime: 0,40...0,95 m; 1,00...1,70 m; 1,80...4,00 m. La aceste specii nu se face sortarea dupa latime. Frizele se dupa grosime si categorii de latimi si lungimi , iar grinzile, sipcile si riglele , dupa sectiuni si categorii de lungimi. La diverse tri si diverse moi cheresteaua se numai dup grosime. b) Sortarea calitativ se face prin analiza vizual , bucat cu bucat , a cherestelei din rampa verde , ct si in rampa de expeditie . La sortarea calitativ se vor avea in vedere urmatoarele prescriptii : - piesa se analizeaz si incadreaz calitativ dup defectul cel mai mare de pe fiecare fat si cant. - Daca dupa defectele de pe fiecare fat si cant incadrarea calitativ difer cu mai multe de o clas , atunci piesa de cherestea se va incadra in clas imediat superioar celei mai slabe. - Coaja aflat in jurul nodurilor se include in dimensiunile acestora. - Dimensiunile admise pentru crpturi se refer numai la ceresteaua uscat. La fag, n rampa verde, cheresteaua se va sorta , n plus, n dou grupe: cherestea pentru aburit si cherestea neaburit. Piesele de cherestea rezultate n urma debitrii si prelucrrii au , n general, urmatoarea structur adefectelor: 69% noduri, 7,1% putrigai, alterati si colorati anormale , 6,9% crpturi , 4,9% guri si galerii de insecte , 4,5% neregularitatii ale structuri lemnului si formei butenilor, 36% defecte de fabricatie , 2% deformri , 2% alte defecte .

n sortarea cherestelei trebuie s se ia n considerare si eventulitatea aparitiei unor defecte de fabricatie (brac tehnic). Aceste defecte pot avea diverse forme. Dac mrimea acestor defecte depeste anumite valori , atunci piesele de cherestea trebuie s fie prelucrate in continuare pentru a putea fi ncadrate n sortimentele standardizate . Protecia cherestelei se realizeaz n generel prin antiseptizare si ignifugare. Antiseptizarea , fcut cu scopul de a se preveni mucezirea sau colorarea anormal a lemnului se realizeaz prin imersia cherestelei ntr-o solutie de pepentaclorfenolat de sodiu. Se aplica numai cherestelei de fag neaburite, n depozitare amplasate n conditi nefavorabile uscarii naturale. Antiseptizarea trebuie facut in maxim 24 ore de la debitare. Ignifugarea se face cu scopul de a proteja cheresteaua contra focului . Protectia se realizeaz prin acoperirea cherestelei , cu umiditatea 8 - 12% , cu pelicule de vopsea (pe baza de praf de aluminiu sau sticla solubila) sau prin inprignare (cu fosfat de amoniu).

Stivuirea cherestelei Depozitarea cherestelei n vederea uscrii , stocrii si a expeditiei se face n stivuire organizat pentru rainoase i foioase, cu respectarea urmatoarelor reguli generale : - piesele se stivuiesc conform sortrii calitative i dimensionale; - piesele mai lungi se stivuiesc la margine , iar cele mai scurte la mijloc ; - se vor aeza pe suporti speciali amenajati (platforme) i vor avea ipcile distantiere aezate unele sub altele; - n prima i ultima treime a latimii stivei spatiile dintre piesele de cherestea vor fi egale cu grosimea acestia , iar in treimea mijlocie spatiile vor fi de 1,5 mai mari decat grosimea cherestelei; - piesele se vor aeza cu fata interioar (dinspre inima lemnului) n sus. Dimensiunile stivelor pentru uscarea la aer a cherestelei

Grupa de specii

Sortimentul de cherestea Toate categoriile Cherestea subscurta Cherestea scurta Cherestea lunga Frize pentru parchet

Rasinoase Foioase Rasinoase si foioase

Dimensiuni maxime ale stivei, in m, pentru: lungime latime inaltime 6,00 1,50 5,00 4,00 1,50 5,00 5,00 1,50 5,00 8,00 1,50 5,00 3,00 2,00 4,50

ntre rndurile de cherestea , ntr-o stiv , se aseaz ipci distantiere cu grosimea de 18 sau 24 mm , la rainoase i 25,32 sau 40 mm, la foioase .Grosimea ipcilor se alege n functie de circulatia aerului in zona. Ltimea sipcilor va fi de 2460 mm. Distanta dintre ipci n plan orizontal este dat n tabelul de mai jos. Stivele se acoper cu panouri aezate transversal pe stiv , cu o inclinare de 1012% ctre partea latreal exterioar a stivei.

Distanta dintre sipcile stivuite la stivuirea cherestelei Grupa de specii Rsinoase Foioase Grosimea pieselor stivuite, in mm: < 30 3160 > 60 Distant dintre sipci, in cm: 50 100 150 30 - 40 40 - 60 60 - 80

Aburirea cherestelei Aburirea , tratament hidrotermic aplicat cherestelei de fag , uneori de nuc , const din mentinerea acesteia ntr-un mediu supra saturat cu vapori de apa, la temperature de 99 1000, o anumit perioada de timp. Prin aceasta se obtin urmatoarele avantaje: - uniformizarea culorii lemnului, n rosiu-caramiziu; - distrugerea agentiilor biologici vatamatori existenti n lemn; - nlaturarea fenomenului de rascoacere a lemnului;

- uniformizarea tensiunilor interioare; - reducerea crapaturilor si a jocurilor prin uscare; - nbunatatirea proprietatiilor fizico-mecanice ale lemnului. Pentru aburire cheresteaua se stivuieste pe vagoneti speciali, si se introduce napoi n camera de aburire. Pe un vagonet se vor stivui una sau doua grosimi de piese , dar pe un rand va fi cheresteaua de aceiasi grosime. In partea superioar se vor stivui pe 1-2 randuri, dulapi groi pentru a se preveni deformarea cherestelei . Consolidarea stivei pe vagonet se va face asezand transversal piese de cherestea la 0,6 0,8 m distanta pe orizontala si la 0,5 m pe verticala. Aburirea trebuie s se faca imediat dupa debitare : maximum 24 ore vara si maximum 48 ore n celalalte sezoane. Procesul de aburire parcurge urmatoarele etape: - ncalzirea camerei de aburire i partial a cherestelei. Durata 4 6 ore, cu un consum de abur de 30 kg/h.m3; - ncalzirea complet a cherestelei, pan la temperature de 99 1000. Durata 6 10 ore cu un consum de abur de 15 kg/h.m3; - aburirea propriu-zis. - Perioada de rcire, n camera de aburire de 4 6 ore; Durata aburirii depinde de grosimea cherestelei iar consumul de abur este de 5 7 kg/h/m3; Durata procesului de aburire a cherestelei Grosimea cherestelei,in mm Durata aburirii, in ore 20 12 25 15 32 19 40 24 50 30 60 36 70 42 80 90 48 54

Pe un vagonet se poate stivui un volum ( lungime x inaltime x latime) de 3 m x 2 m x 2 m sau 6 m x 2 m x 2 m. Uscarea cherestelei Reducerea umidittii se face cu scopul de a asigura : stabilitate dimensional , reducerea masei i mbunatatiea conditilor de prelucrare si protecti a pieselor de cherestea . Cheresteaua verde are umiditate de 40 80%, umiditate care trebuie s fie redus la circa 22 24% la livrarea din fabric . La beneficiarul care va prelucra cheresteaua n produse finite umiditatea se reduce n continuare ,

astfel ncat, n functie de utilizri, valoarea acesteia sa fie de : 6% la instrumente muzicale 8 10% la mobila 12% la binale si 15 -18% la ambalaje. Uscarea cherestelei se poate face n aer liber, uscarea natural sau n instalatii speciale ( camere sau tunele de uscare), uscarea artficiala. De obicei uscarea artificial se face in completarea uscarii naturale sau pentru reducerea timpului de uscare artificial. Prin uscarea umiditatea se reduce pana la 22 -24%( n conditii ideale pana la 14%). Uscarea in aer liber este de : temperatura mediului ambiant, umiditatea i conditiile de circulatie ale aerului , intensitatea radiatilor solare , caracteristicile solului pe care este amplasat depozitul , specia , grosimea sortimentelor , modul de stivuire , etc. Msurarea cherestelei Inventariereav are drept scop stabilirea volumului de cherestea si se realizeaz prin msurarea fiecarei piese (grosimea cu ublerul, ltimea si lungimea cu metrul). Lungimea se masoar pe distanta minim dintre capete i se exprim n metri cu dou zecimale. Ltimea pieselor tivite se masoar n orice punct, de-a lungul piesei , dar nu mai aproape de 150 mm de capete. La piesele semitivite sau netivite latimea se stabileste ca semisum a latimilor celor doua fete msurate la jumatate, iar la margini si laturoaie grosimea si latimea se masoara n portiunea cea mai ngust , pe fata complet prelucrata, scazand grosimea cojii. Volumul, exprimat in m3 , se stabileste cu ajutorul tabelelor de cubaj. Msurarea se face conform prevederilor standardelor n vigoare sau intelegerilor contractuale dintre parti. La inventariere nu se iau n considerare supralungimi, deoarece cheresteaua se livreaz uscat. Expediia cherestelei n vederea expedierii la beneficiari se face mai ntai o pregatire a cherestelei prin desfacerea stivelor i alegerea pieselor n concordant cu conditile de livrare. Dac se cere lungimi fixe atunci se face o retezare a pieselor de cherestea sau a pachetelor, fara a lasa supralungimi. Se

recomand folosirea unor ferastraie circulare duble cu panze geluitoare , care fac o taietur neteda, fr smulgere de fibre. Pentru reducerea timpilor de manipulare, ncarcare, dascarcare sau ca o conditie de livrare cheresteaua tivit de rinoase i foioase poate fi livrat n parchete. Un pachet trebuie sa fie format din cherestea cu aceiai grosime, lungime , latime , clasa de calitate , la umiditatea maxima de 22%. Pachetele pot fi formate i din piese de cherestea cu doua sau trei lungimi apropiate , de latimi diferite, dar cu conditia respectari egalitati tuturor randurilor din pachet. Cheresteaua din pachet se aseaza pe randuri cu capetele aliniate in acelesi plan la unul din capetele parchetului . Sipcile distantate se plaseaza la 1/3 si 2/3 din inaltime , pentru pachete cu inaltimea mai mare de 750 mm si la 1/2 din inaltime pentru pachete de 500 sau 600 mm . Pe un rand se vor aeza : - doua sipci pentru pachete cu lungimea mai mica de 3 m ; - trei sipci pentru pachete cu lungimea de 3,0 5,5 m ; - patru sipci pentru pachete mai lungi de 5,5 m . Grosimea sipcilor trebuie sa fie de maximum 25 mm . Pachetele se leag cu benzi laminate de 60 x 0,6 mm, cu benzi de material plastic sau cu dou sarme rasucite de 3 mm grosime . Marcarea cherestelei (cu vopsra sau ciocan de marcat) se face pentrucel putin 10% din piesele lotului; STAS 5194/88 prevede marcare doar a scandurilor si dulapilor cu lungimea mai mari de 3,00 m larasinoase si mai mari de 1,00 m la foioase. Semnele conventionale pentru marcarea calitati sunt: clasa A- un punct, clasa B- doua puncte, clasa C x, clasa D-xx. Insemnarea se face in partea mijlocie a capetelor. Cheresteaua pentru export se marcheaza conform specificatiilor contractuale.

PARTENERI COMERCIALI FURNIZORII: In timp ce clientii reprezinta o sursa directa de venituri pentru ntreprindere, furnizorii sunt elementul variabil in structura costului unui produs. Costul unui produs variaza direct proportional cu cantitatea de materii prime subansamble si componente pe care intreprinderea le procura de la furnizori. Furnizorii reprezinta o forta de influenta prin preturile practicate, calitatea oferita si promtitudine . Principalii furnizori sunt:

SC Edi Forest SRL SC Vastar Forest SRL Directia Silvica Brasov SC Duo Gyerko Trans SRL SC Paladin SRL SC Rational SRL etc.

CLIENTII: reprezint o fora de influenta a competitivitii pentru ca pot determina reducerea preturilor, pot solicita o calitate sporita sau mai multe servicii post vnzare si prin aceasta pot influenta piaa unui produs. In primul rnd, clienii influeneaz pozitiv activitatea unei ntreprinderi att timp cat cumpra produsele acesteia si nu pe cele ale concurentei. Cu cat clienii cumpra mai mult de la o ntreprindere, cu att va creste si profitul acesteia. Ameninarea asupra ntreprinderii apare atunci cnd clienii renuna sa mai fac afaceri cu aceasta si se ndreapt spre concurenii existeni pe piaa. Prin urmare, ntreprinderea trebuie sa dezvolte strategii de atragere, pstrare sau chiar ctigare a clienilor.Dintre principalii clienti amintim : SC Mti Impex SRL SC Almera Forest SRL SC Forest Sen SRL SC Forest Invest SRL SC Lidon SRL SC Duo Gyerko Trans SRL etc

MONOGRAFIE CONTABILA AFERENTA LUNII IULIE 2010

In data de 02.07.2010 se primeste factura numarul 67272927 in valoare de 564.92 lei . % = 401.Vodafone 4426 626 564.92 lei 104.23 lei 460.09 lei

Factura se achita in numerar in data de 30.07.2010 conform chitantei numarul 32395477. 401 = 5311 565 lei

In data de 02.07.2010 se achizitioneaza 24.597 mc de bustean fag,in valoare de 4181.49 lei,TVA taxare inversa. 301 = 401Paladin 4426 = 4427 Factura se achita prin banca 401Paladin = 5121

4181.49 lei 1003.55 lei

4181.49 lei

In data de 05.07.2010 se achizitioneza materiale consumabile in valoare de 93.98 lei,conform facturii numarul 100700180. % = 401.Maxoll 4426 3028 93.98 lei 18.19 lei 75.79 lei

Factura de achita in numerar in data de 05.07.2010 conform chitantei numarul 100700032. Se dau in consum materiale consumabile.

6028 = 3028

75.79 lei

In data de 05.07.2010 se vand 30.63 mc cherestea fag in valoare de 18378 lei,TVA taxare inversa. 4111Holver = 701 18378 lei Se inregistreaza productia 345 = 711 10800 lei

Se descarca gestiunea 601 = 301 6382.34 lei

In data de 06.07.2010 se cumpara combustibil conform bonului fiscal numarul 21. % = 401.Rompetrol 4426 6022 100 lei 19.35 lei 80.65 lei

In data de 06.07.2010 se achizitioneaza ulei pentru drujba, in valoare de 453.84 lei ,conform facturii numarul 4773. % = 401.Doge Hvm 4426 6022 453.84 lei 87.84 lei 366 lei

Factura se achita in numerar cu chitanta numarul 2007 , iar uleiul se da in consum. 401.Doge Hvm = 5311 6022 = 3022 453.84 lei 366 lei

In data de 06.07.2010 se vand 0.67 mc grinzi stejar ,in valoare de 670 lei,TVA taxare inversa.

4111Almera Forest = 701 Se inregistreaza productia 345 = 711 390 lei

670 lei

Se descarca gestiunea pe baza bonului de consum 601 = 301 450.91 lei In data de 13.07.2010 se inregistreaza servicii executate de terti conform facturii numarul ASCO201006106 in valoare de 66.07 lei. % = 410Asco Tools 4426 628 66.07 lei 12.79 lei 53.28 lei

Factura se achita pe baza de chitanta fiscala in data de 15.07.2010.La aceasta plata se adauga si alte doua facturi neplatite din luna precedenta. 401Asco Tools = 5311 173.50 lei

Se inregisteaza factura de telefon numarul 5351471 , din data de 18.06.2010,in valoare de 92.71 lei. % = 401Romtelecom 4426 626 92.71 lei 14.80 lei 77.91 lei

In data de 09.07.2010 se achita datoria fata de Romtelecom ,conform chitantei numarul 160762979, in valoare de 319.13 401Romtelecom = 5311 319.13 lei

In data de 13.07.2010 se primeste factura de energie electrica numarul 190072546. % = 4426 401Electrica 2859.69 lei 402.26 lei

605

2454.43 lei

In data de 15.07.2010 se achita prin banca factura de energie electrica 401Electrica = 5121 2859.69 lei

Se inregistreaza plata comisionului bancar. 627 = 5121 50 de lei

In data de 21.07.2010 se inregistreaza ordinul de deplasare numarul 140. 625 = 542 32.50 lei

In data de 26.07.2010 se cumpara 20,638 mc de bustean fag,in valoare de 4127,6 lei,TVA taxare inversa. 301 = 401Rasina Tour 4426=4427 4127.6 lei 990.62 lei

In data de 28.07.2010 se inregistreaza factura numarul 037, in valoare de 17718.59 lei. % = 401Ediforest 4426 624 Factura se achita prin banca. 401Ediforest = 5121 17718.59 lei 17718.59 lei 3429.40 lei 14289.19 lei

In data de 28.07.2010 se inregistreaza factura numarul 08011245,in valoare de 13520.37 lei. % = 401Rational 4426 628 13520.37 lei 2616.84 lei 1003.53 lei

 In data de 29.07.2010 se vand 75 mc rumegus,conform facturii numarul TDN714 ,in valoare de 150 lei,TVA taxare inversa. 4111Kind Ro = 703 Se inregistreaza productia. 346 = 711 90 lei Se inregistreaza bonul de consum numarul 1170. 6022= 3022

150 lei

150 lei

In data de 31.07.2010 se cumpara 76.723 mc de bustean fag,conform facturii numarul 1000652 ,in valoare de 19181.50 lei , TVA taxarea inversa supusa masurilor de simplificare cf. Legii 571. 301 = 401Forest Sen 4426 = 4427 19181.5 lei

4603.56 lei

In data de 31.07.2010 se vand 12.44 mc bustean fag , conform facturii numarul TDN71,in valoare de 1244 lei ,TVA taxare inverse. 4111Braldico = 707 1244 lei

Se inregistreaza productia. 345 = 711 850 lei

Se descarca gestiunea 607 = 371 930 lei Factura se incaseaza in data de 31.07.2010,conform chitantei numarul TDN149. 5311 = 4111Braldico 1244 lei

 Se inregistreaza salariile 641 = 421 5706 lei CAS angajator 6451 = 4311 CASS angajator 6451 = 4313 Somaj angajator 6451 = 4371 Alte fonduri 635 = 447 43 lei 29 lei 297 lei 1187 lei

Retineri salarii CAS salariat 421 = 4312 598 lei CASS salariat 421 = 4314 315 lei Somaj salariat 421 = 4372 28 lei

Impozit pe venitul salariu 421 = 444 487 lei

 Se achita salariile 5706 1428 = 4278 421 = 5311 4278 lei Se achita obligatiile fiscale % = 4311 4312 4313 4314 4371 4372 444 447 5121 2984 lei 1187 lei 598 lei 297 lei 315 lei 29 lei 28 lei 487 lei 43 lei