Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. spatiul longitudinal este cel care emfazeaza (pune in evidenta) procesiunile si ritualurile sacramentale; 2. auditoriumul este un spatiu sugestiv pentru proclamarea credintei, sau pt discursul patristic al preotului; 3. spatiul de comuniune, care capata acum noi forme, spatiu destinat adunarilor de credinciosi si care este mai mare sau mai mic in functie de gradul mai mare de atentie acordata participarii la rugaciune/ritual, sau intrun grad minimal, care sa raspunda nevoii de intimitate cu transcendenta.
Conceptul architectural inglobeaza in sine atat ideea/inspiratia initiala a arhitectului cat si dezvoltarea acestui nucleu ideatica si imbogatirea lui, prin intermediul limbajului architectural specific, inclusiv simbolic/poetic, si prin utilizarea materialelor si tehnologiilor care sunt cele mai apropriate executiei acestui proiect si transformarea lui in obiect concret de arhitectural. Unii spun ca prin concept architectural se intelege a combina ideile creative cu solutiile realiste si inovatoare. Altii definesc conceptul architectural prin adaugarea de valoare materiala viziunii artistice si spirituale, aceasta din urma definitie fiind destul de stranie, pt ca valoarea este eminamente spirituala!
Create your first presentation
ce in analiza semiotica a limbajului architectural istoric poate denota naratiune sacra, evenimentiala si cursiva in arhitectura premoderna, a fost sfasiat si recompus in abstractiunile non-narative ale modernismului, sparta si create din nou in mozaicul resacralizat al postmodernismului!
Am subliniat contributia adusa de analiza conotativa la analiza denotativa care se refera la semnificatiilor continute in limbajul architectural insusi, in geometrie, proportii, simetrie, dimensiuni, complexitatea jocului de lumina si intuneric, de plin si gol, semnificatia elementelor compozitionale, coloane, bolta, arcuri, fronton, largind sfera de interpretare a semnificatiilor posibile, imbogatind-o si diversificand-o prin conotatiile aduse de interpreti.
Create your first presentation
Denotativ/Conotativ
ANALIZA CONOTATIVA PRESUPUNE:
cunoasterea limbajului specific in datele lui esentiale; recunoasterea relatiei dintre semnele limbajului si semnificatiile acestora; formularea semnificatiilor intelectuale si simbolice denotate; interpretarea acestora.
Palierul cultural/formal
- RELATIA INDIVID-SOCIETATE, SPATIU PRIVAT/ SPATIU PUBLIC; - REZIDENTIAL-ADMINISTRATIV, POMPOS-SUBTIL
Introducere teoretica in analiza semioticii arhitecturii din perspectiva palierului cultural//formal, cu accentuarea relatiei dintre om si societate, reflectata in problematica relatiei public-privat in cadrul diverselor curente de arhitectura si a diverselor pattern-uri (tipare) propuse de aceste curente.
Create your first presentation
PLIN/GOL (1)
Semioticienii inca isi pun problema daca, in legatura cu arhitectura, semiotica se aplica preponderant cladirilor, deci obiectului construit, sau spatiului arhitectural in general. Traditia europeana din care facem parte pune accentul arhitectural pe plin si nu pe gol, asa cum face cultura islamica. Plinul este dat de elementele de compoztie arhitecturala, reprezentate de pereti in toate formularile lor, functionale si expressive, de piloni sau coloane, de tavane, fie ele orizontale, bolti sau arcade, de pardoseli, fatade, acoperisuri si scari. Elementele construite se refera inclusive la usi si ferestre si la dispozitia ritmica si semnificativa a acestora. Arhitectura plinului este cea care ne da satisfactie estetica si simbolica si care poate face obiectul unei adevarate analize semiotice, care sa cuprinsa si analiza denotativa si cea conotativa. Daca am pune accentul analizei semiotice doar pe spatiul architectural, ar trebui sa punem in centrul acestei analize doar spatiul configurat, adica golul definit de elementele de plin, insa traditia si cultura lumii, in toata diversitatea ei ne ofera cu mult mai multe exemple de plinuri semnificante, din imbinarea carora rezulta niste spatii, carora le putem acorda semnificatii in functie de semnificatiile acceptate de intregul architectural construit si nu in sine.
Create your first presentation
PLIN/GOL (2)
Golul, spatiul vid, ori rezultat din configuratii de plin, nu reprezinta in sine nici un fel de continut, deci nu il putem defini ori analiza facand abstractie de elementele construite. Istoria arhitecturii ne reveleaza faptul ca epocile vechi au refuzat golul explicit, preferand sa il mascheze cu diverse metafore arhitecturale, tot asa cum stiinta epocilor anterioare refuza sa accepte existenta vidului. In anii 70, Renato de Fusco a spus ca frontul construit reprezinta dpdv semiotic expresia, coaja conceptuala, in timp ce interiorul constructiei/ obiectului de arhitectura reprezinta continutul propriu-zis. Limbajul architectural este dat insa de elementele de compozitie, deci construite , care intra intr-un joc formal si expresiv , alcatuind cu golurile un ritm caracteristic artei arhitecturii. Plinul si golul se supun deopotriva analizei semiotice.Golul pare sa fie o expresie a unei libertati greu de tolerat, la fel ca tacerea care apare sau succede unui discurs plin de pathos! Intre vorbire si tacere este acelasi tip de relatie ca intre plin si gol.
Saussure spunea ca o coloana greaca poate fi la fel de puternic semnficativa si explicita ca o fraza din vorbirea umana. Dar este cu siguranta mai mult decat atat! Create your first presentation
PLIN/GOL (3)
Un alt semioticia, Donald Preziosi, spunea acum 2-3 decenii, ca peretii insisi, luati separat, nu au mai multa semnificatie decat niste morpheme care alcatuiesc propozitiile si frazele, semnificatiile lor complete fiind date de compozitiile arhitecturale la care participa, intregul architectural fiind cel care are apanajul complexitatii si completitudinii de semnificatii. Daca ne-am imagina o animatie in care elementele disparate ale unui biolding sau al unei constructii oricat de celebre ni se prezinta in kiscare, solitare, inainte de compozitia care urmeaza sa ii inglobeze, am fi in stare sa nu recunostem din ce anume intreg fac parte, pentru ca intregul, configurat abia dupa ce toate aceste elemente se asambleaza, este capabil sa isi reverse semnificatiile sale asupra elementelor componente! Semiotica arhitecturii studiaza atat elementele concrete, construite, cat si semnificatiile spatiului architectural la modul general, adica nu doar golul, ci spatiul expresiv, alcatuit din elementele construite si de spatiul cuprins intre ele, in ele si in afara lor, facand un continuum coerent, atat material, functional, cat si simbolic-semnificativ. Inclusiv contextual trebuie si poate fi luat n consideratie in cadrul unei analize semiotice aprofundate.
Create your first presentation
TEORIA PSIHOLOGICA
Atunci cand marele pisholog elvetian JEAN PIAGET definea structurile inteligentei umane si capacitatea cognitive, el se referee la important ape care aceste elemente arhetipale o au in procesul de cunoastere si de apropriere a spatiul;ui liber si a spatiului construit: DRUMUL , PODUL, PIATA publica, USA, FEREASTRA, etc, elemente pe care inteligenta le foloseste in definirea spatiului, in aproprierea lui si in relationarea dintre spatiu si om, ca sfere cognitive si existentiale.
Semnificatia drumului, pentru inteligenta umana, presupune coincidenta dintre sensul de plecare sic el de intoarcere, ceea ce distinge inteligenta umana de cea animal;a, pt care drumul este doar ceva de parcurs. Asa cum alementul casa este pentru oameni nu doar adapostul ci, dpdv cognitive, este spatiul in care intri si spatiul din care iesi, tu, individual care afirmi, si ceilalti indivizi umani, de aceeasi natura cu tine. Elementele compozitiei arhitecturale au reprezentat inca de la inceputul exstentei umane constiente si culturale acele forme prin care cunoasterea inteligenta se leaga cu realitatea concreta cu care conlucreaza. Fara aceste mecanisme ale inteligenteimumane nu ar f fost posibila nici dezvoltarea umana si nici dezvoltarea arhitecturii in sensul ei cel mai inalt de arta a reprezentarii umane in toate sferele ei de activitate si de fiintare: intima, personala, sociala si publica.
Create your first presentation
(1)