Sunteți pe pagina 1din 4

202 Variatiile claviculei- ea prezinta variatii in ceea ce priveste forma si dimensiunile sale.

la muncitorii manuali ea este mai solida si mai incurbata. Clavicula dreapta este ma groasa si mai scurta decat cea stanga. La niv ei se pot produce fracturi la niv unirii 1/3 latarala cu cea mijlocie(punctul de slaba rezistanta). Clavicula adultului este mai rezistanta si mai groasa de aceea fracturile sunt mai rare. Frecventa relativ crescuta a fracturilor se datoreaza faptului k aceasta face legatura intre scheletul to0racelui si a membrului superior si traumatismele se pot transmite de la membrul sup la clav chiar si atunci knd traumatismul intereseaza mana(traum indirect) Treaumatisme directe- la niv umarului claviculei dupa prod fracturii claviculei extrem mediala este ridicata de m sternocleidomast ; trapezul nu poate mentine greuntatea membrului sup si de aceea extrem lat este trasa in jos d m deltoid 203 fracturile humerusului sunt frecvente fract de col chirurgical care se petrec mai des la persoanele in varsta care prezinta procese de demineralizare osoasa si des ele des ele se produc prin impact : extrem osoasa a unui fragment patrunde in tesutul osos spongios al celuilalt fragm,se profuce o scurtare a membrului sup si individul isi poate mobiliza membrul intrun grad mai redus(refacere mai indelungata) Fract prin smulgere tub mare : masa musculara inserata p tubercul il trage in sus si lateral in tp ce membrul sup este rotat medial si in adductie. La niv corpului humeral fract pot fi tranv sit in kre extrem proximala este depl lat de catre deltoid. Pot fi si spiroide sau cominutive : ex fragm osoase (necesara interv chirurgicala) Fract la niv epif distale pot si la niv epicond med sau lat.ele pot interesa sii trohleea humerata(refacerea necesita timp mai indelungata) Fract la nic acestui os pot interesa mai multi nervi : axilar,radial,median pt extrem distala si nerv ulnar pt epic med. Fract oaselor antrbratului : pot fi interesate indiv sau impreuna. Frecvent este interesat radiusul la niv epif distale (fract sit la 2 cm de epifiza distala purtand numele de fract lui pootteau colles care se mai num si fract in dos de furculita pt k prod o deformare spre fata post a antebr.In 40% din cazuri este interesata si stiloida rad.des este cominutiva-necesita interv chirurgicala= artrodreza) 204 M pectorali- absenta unul muschi = agenezie,ea putant fi la niv pect mare partiala cand nu se dezv port sternala si costala,dispare pliul axilat sau poate fi totala cu tulburari funct ale membrului sup. Atunci cand exista o agenezie totala de perct mare si mic = sindromul polland 205 Triunghiul de auscultatie este inf marginea sup a dorsalului mare -medial marginea infero lat a trapezului lateral- marginea spinala a scapulei

imrimand miscari de flexie a trunchiului si ducand bratele p piept triunghiul se mareste si astfel coastele 5-6 si spatiile intercostale resp sunt mai apropiate de tegument facilitanduse astfel auscultatia cu stetoscopul 206 artera axilara poate fi lezata si trebuie comprimata putand fi comprimata local fie la nivelul bratului (astara infrascapulara) fie atunci cand este necesar la nivelul celei dea 3a portiuni knd o putem comrima sub clavicula p prima coasta sau intre clavicula si sterno cleido mastoidian. Poate prezenta o dilatatie care poate influenta fasciculele plexului braxial cu durere corespunzatoare. Lezarea venei axilare este periculoasa pt ca ea este o vena aspiranta sectionata ea ramane deschisa si aerul intra in vena individul murind prin embolie gazoasa.deoarece in segmentul 2 si 3 vena axilara nu prezinta o teaca ea se poate dilata putand acoperi uneori in intregime artera axilara. 207 nu rar artera axilara la marginea inf a pect mare se poate term prin bifurcare caz in care cele 2 artere sunt ulnara si radiala. Deobicei ulnara este cea care inlocuieste brahiala sau bratul este vascularizat de ambele artere. Uneori ambele artere sau doar una poate avea traiect superficial.artera brahiala se poate bifurca la mijlocul bratului sau in 1/3 inferioara sau la plica cotului si nu sub ea. 208 plexul brahial atunci knd el se fm din ramurile ant ale nervilor C4-C8 (plex brahial prefixat ) cand se fm din ramurile ant ale C6-T2 (plex brahial postfixat ) Formarea pl brah : sunt situatii si nu rare cand nu exista dispozitia trunchiurilor si fasciculelor clasica existand anastomoze atat intre trunchiuri kt si intre fascicule iar ma niv fasciculelor ramurile term ale acestora pot fi complet schimbate. 212 Retractia aponevrozei palmare : este destul de frecv intalnita si consta in indurarea si scurtarea fasciculelor comp ale aponevrozel palmare purtand dumele de boala dupuytrain. Sunt situatii knd se produc infectii ale sinovialelor = tenosinovite 211 : sindromul canalului carpian se traduce printro durere care apare dupa inflamarea tecilor sinoviale si sunt insotite de o anestezie pt primele 3 degete si jum laterala a degetului 4 ce se dat comprimarii nervului median facant imposibila o pozitie a policelui Sindromul canalului cubital se caracterizeaza pprintro senzatie de amortire si furnicaturi la niv partii mediale a mainii si a degetelor 5 si 4 ca urmare a interesarii nervului ulnar

Paralizia ciclistului se produce printro compresie a nervului ulnar pe crositul osului hamat urmat de pierderea sensibilitatii p partea mediala a mainii si slabiri musculare numire neuropatie de ghidon 209 lezarea nervilor . nervul median poate fi lezat la diverse inaltimi p traseul tau avand ca urmare tulburari motorii si cutanate. Tulb motorii : atunci cand e lezat la cot apare imposibilitatea de flexie a articulatiei interfalangiene la degetele 1-3 ceea ce are ca urmare in incercarea de flezie a degetelor degetele 2si 3 sa ramana extinse = mana de predicator. Nervul median poate fi afectat in afectiuni ale canalului carpian in sinovita sau tenosinovita care reduce lumenul canalului comprimand nervul cu efecte asupra muschilor eminentei tenare si a primilor 2 lombricali neputanduse face flezia degetelor 1 si 3.de asemenea nu poate fi facuta o pozitie a policelui ce da nastere la semnuol numit mana de maimuta N ulnar poate fi lezat la mai multe nivele : la niv canalului cubital la niv canalului lui guyon la nivelul pisiformulul. Lezarea sa se prod prin furnicaturi= parestezii atunci cand e afectat nervul la canalul cubital si cand aceste furnicaturi se transmit la degetele 4-5. cand este lezat afecteaza flexia degetelor 4-5 flexia celorlalte degete fiind normala dand asa numita mana de gheara (210) . Se constata si un deficit senzitiv la mana la degetele 45 . N radial poate fi lezat la niv bratului printro fractura a corpului humeral fiind afectata contractia m posteriori ai antebratului sit in care nu se mai poate face flexia. Lezarea se poate face fara periderea sensib. In caz de lezare tend d p fata dorsala a mainii apar proeminente. Imposibilitatea flexiei face k mana sa fie in extensie = mana in gat de lebada (210 ) 210 deget in ciocan sunt sit in kre se cade p partea ant a toracelui se aluneca iar un deget este oprit intrun ob fix. Acesta este conprimat si se prod dezlipirea tendonului extensorului degetul ramanand asa = deget in ciocan 234 halux valgus= deplasare laterala a halucelui cu incalecarea celui deal 2lea deget deget in ciocan = falanga proxilama se gaseste in extensie perm la niv articulatiei metatarso falangiene iar falanga distala este flectata la niv art interfalangiene degete in gheara se caract printro hiperext a articulatiei metatarso falangiene si o flexie a articulatiei interfalangiana distala 235 reflexul patelar se face percutia tendonului cu un ciocan producanduse extensia gambei p coapsa. Reflezul axilean se percuta tendonul lui achile si se produce flexia plantara a piciorului

reflex cutanat plantar=- constau in stimularea tegumentului plantar dinspre vpost spre anterior latero-medial care au ca rezultat flezia degetelor . cand sunt patologice apare semnul lui babinski care consta in indepartarea degetelor si flezia dorsala a halucelui reflex prezent normal pana la 4 ani 237 la niv genunchiului formatiunile ligamentare sunt fff bogate si pot fi interesate meniscurile,ligam incrucisate anter si post. Atunci cand e interesat ligam incruc ant tibia se deplaseaza anterior si invers (necesita interv chirurgicala) 244 grefe osoase : este fol fibula portiunea sa mijlocie unde se gaseste gaura nutritiva este fol la nivelul oaselor antebratului...omul ppoate trai fara fibula 236 : + pozitii vicioase : valus equin : in care sprijinul piciorului se face p merginea laterala a lui, piciorul fiind in flexie plantara si adductie sit in kre sprijinul piciorului nu se face p calcai si se dat unei retractii ale ligamentelor tendoanelor,capsulei d p marginea med a piciorului si gleznei ex : halux valgus degete in ciocan degete in gheara + neexistenta scobiturii plantare= picior plat cu jena nla mers 248 cateterismul venei femurale : vena femurala este fol pt catererizare si serveste pt explorarea cordului drept atunci cand nu este posibil sa se recolteze sange din venele corespunzatoare se va recolta sange in vena femurala .o imp deosebita o reprezinta anastomoza dintre sist venos superf si cel profund 250 : injectii intramusc intragluteale : la executarea acestor injectii trebuie s s tina comt de faptul k la acest nivel sunt vase si nervi .inj se fac la nivelul unei linii kre uneste spina iliaca postero sup cu trohant mare 246 : nervul fibular comun poate fi afectat atunci cand sunt utilizati intens muschii inerv de acesta cand se obs aparitia unui edem in special in loja ant a gambei . Afectarea sa duce la tulburari p ramurile sale term cu afectarea musch scurt ext al halucelui .Prin afectarea acestui nerv flezia dorsala adik extensia piciorului este deficitara si in tp mersului piciorul care se pune p sol loveste puternic solul cu partea ant a piciorului producand tulburari de mers.