4.4.

Receptoare trifazate conectate în stea cu conductor neutru

Într-un numãr foarte mare de cazuri practice intereseazã în calculul circuitelor trifazate numai
partea de receptor, considerându-se ca mãrimi date tensiunile de la bornele receptorului/
consumatorului.
În calculul sistemelor trifazate un interes deosebit prezintã
stabilirea condițiilor ca sistemele de tensiuni pe fazã la
receptor sã constituie un sistem simetric, cerințã importantã
atâta vreme ce tensiunile nominale ale receptoarelor sunt
aceleași (de exemplu 230V sau 240V).
Se consideră un sistem receptor trifazat în stea dezechilibrat,
având schema echivalentă în complex, prezentată în Fig.4.11. Fig. 4.11
Se introduc notațiile: U12, U23, U31, imaginile în complex ale tensiunilor de linie aplicate
receptorului; U10, U20, U30, imaginile în complex ale tensiunilor între bornele (1, 2, 3) ale fazelor
receptorului și punctul neutru “0” al rețelei de alimentare; U1, U2, U3, imaginile în complex ale
tensiunilor de fazã ale receptorului; a diferenței de potențial dintre
neutrul receptorului și neutrul “0” al rețelei de alimentare;
Z1 = 1/Y1, Z2 = 1/Y2, Z3 = 1/Y3, impedanțele în complex
ale fazelor receptorului.
Reprezentarea fazorialã se prezintã în Fig.4.12.
Pe baza teoremei II Kirchhoff, în formă complexă, avem:
U10   U  U1
U 20   U  U 2
(4.21) Fig. 4.12
U30  U  U3
U  Z4 I 4
Relațiile (4.21) se mai scriu:
U10 Y1   UY1  I1
U 20 Y 2   UY 2  I 2 (4.22)
U 30 Y 3   UY 3  I 3
  UY 4  I 4
din care, ținând seama și de relația (4.23):
I1 + I2 + I3 – I4 = 0 , (4.23)
se obţine pentru U:
U10 Y1  U 20 Y 2  U 30 Y 3 (4.24)
U 
Y1  Y 2  Y 3  Y 4
Z 2 Z3
rezultă: U12 Z3  U 23 Z 2  U10
Z4
U1  Z1
ZZ Z
Z1 Z 2  Z 2 Z3  Z3 Z1  1 2 3
Z4
Z 3 Z1
U 23 Z1  U 31 Z 3  U 20
Z4
U2  Z2 (9.25)(4.25)
Z Z Z
Z1 Z 2  Z 2 Z 3  Z 3 Z1  1 2 3
Z4
ZZ
U 31 Z 2  U12 Z1  U 30 1 2
Z4
U3  Z3
ZZ Z
Z1 Z 2  Z 2 Z3  Z3 Z1  1 2 3
Z4
Aceste expresii ale lui U1, U2, U3, pot fi particularizate pentru cazul când receptorul este
echilibrat (Z1 = Z2 = Z3) și de asemenea pentru cazul când Z4 = 0; în ultimul caz se obține:

U1 = U10, U2 = U20, U3 = U30 .

Se poate observa cã, dacã tensiunile de alimentare sunt nesimetrice, nu pot rezulta tensiuni de
fazã simetrice la receptor. Se poate observa, de asemenea, cã expresiile lui U și a tensiunilor
de fazã U1, U2, U3, rãmân valabile și pentru cazul când tensiunile de alimentare sunt
simetrice. În acest caz, condiția ca tensiunile de fazã la un receptor sã constituie un sistem
simetric este ca U = 0.
Dacã tensiunile de alimentare sunt simetrice, iar impedanța conductorului neutru este nulã,
tensiunile de fazã la receptorul trifazat sunt simetrice chiar dacã acesta este un sistem
dezechilibrat. De aceea, circuitele receptoare trifazate conectate în stea sunt alimentate în
sistem trifazat cu conductor neutru.
În Fig.4.13 este prezentat schematic un transformator trifazat, de rețea, coborâtor de tensiune
dintr-o substație de transformare, care are în secundar o conexiune stea cu conductor neutru.
Se constată că receptoarele
monofazate/de fapt consumatorul
rezultat (simbolizate prin becuri de
iluminat) se conectează între faze şi
nul, fiind repartizate pe cele trei faze.
Receptoarele trifazate se conectează
la cele trei faze. Evident, receptoarele
trifazate, care formează consumatorul
trifazat, sunt echilibrate, prin
construcţia lor. Fig.4.13
Acest sistem de distribuție a energiei electrice este specific consumatorilor casnici, dar nu numai.
Observaţii.
1. Conductorul de nul simetrizează tensiunile pe fază dacă impedanţa sa în complex,
Z4 = 0. Acest lucru nu este posibil de realizat.

2. Dimensionând conductorul de nul cu un Z4 cât mai mic, iar secţiunea sa corelată cu

secţiunile conductoarelor de fază, se reduce într-o anumită măsură nesimetria tensiunilor
pe fază.

3. Adăugând încă două măsuri tehnice: repartizarea receptoarelor monofazate

/consumatorul monofazat pe cele trei faze (pentru “echilibrarea” consumului sistemului
trifazat) şi corelând puterea transformatorului de reţea cu lungimea reţelei, se pot obţine
tensiuni de fază aproximativ egale pentru fiecare receptor.
4.5. Puterea electrică în circuitele electrice trifazate
Considerând un consumator având schema bloc din Fig.4.14,
alimentat cu patru conductoare, definim puterea momentanã
absorbitã de acest consumator, ca fiind:

p(t) = u1(t) i1(t) + u2(t) i2(t) + u3(t) i3(t) (4.26)

u1(t) = V1 – V0
u2(t) = V2 – V0 (4.27)
u3(t) = V3 – V0
Fig.4.14
Puterea transmisã printr-o suprafaþã , perpendicularã pe cele patru conductoare, are
expresia de mai sus, în situația în care avem conductor de nul. Prin analogie cu circuitele
electrice monofazate se introduc mãrimi/ puteri cu care sã operãm mai eficient.
Definim puterea activã, ca fiind:
P   p( t )dt  U1I1cos1  U 2 I 2cos2  U3I3cos3 W
1 T
(4.28)
T0
Definim, printr-o analogie, puterea reactivã:
Q  U1I1sin1  U 2 I 2sin2  U3 I3sin3 VAR  (4.29)
Definim, ca mărime de calcul, puterea aparentă:
S  P 2  Q2 VA  (4.30)
Pentru circuitele cu consumatori echilibrați cele trei tensiuni de fazã și cele trei intensitãți
ale curenților de fazã, au valori egale cu valoarea efectivã.
P  3U f I f cos
Q  3U f I f sin  (4.31)
S  3U f I f
 Ul
Deoarece în conexiunea stea curenții de fazã și curenții de linie sunt identici (If = Il), iar Uf 
3
Il
în conexiunea triunghi tensiunile de fazã sunt identice cu tensiunile de linie (Uf=Ul), iar I f 
3
P  3 U l I l cos
Q  3 Ul Ilsin  (4.31)
S  3U l I l

În situația când sistemul tensiunilor este nesimetric, și în cazul de fațã al circuitelor trifazate, se
definește puterea aparentã în complex S ca fiind egalã cu suma puterilor aparente în complex
pe cele trei faze:
S  U1 I1  U 2 I 2  U3 I3
* * *
(4.32)