Lucrarea nr.
Receptoare trifazate conectate în stea
I.1 Scopul lucrării
Studierea regimurilor de funcționare ale receptoarelor conectate în stea, alimentate
cu tensiuni sinusoidale trifazate simetrice, în următoarele cazuri:
I. Receptor trifazat echilibrat a) – cu conductor de nul;
b) – fără conductor de nul;
II. Receptor trifazat dezechilibrat a) – cu conductor de nul;
b) – fără conductor de nul;
;
Pentru toate cazurile se trasează diagramele de fazori.
Pentru cazurile analizate, se determină impedanțele (aici rezistențele) fazelor și
puterile active absorbite.
I.2 Baze teoretice
Tensiunile de alimentare formează un sistem trifazat simetric de
succesiune directă:
0
ZN UN0
U10 U1N
I1
L1 IN
U20
Z1
I2 U2N
U30 L2
N
Z2
I3 U3N
L3
Z3
Fig. I.1. Receptor trifazat conectat în stea
Tensiunea de decalaj a neutrului receptorului faţă de neutrul fazei se calculează cu:
U10 Y1 + U 20 Y 2 + U 30 Y 3
U N0 = , și este zero în cazul receptoarelor echilibrate și în
Y1 + Y 2 + Y 3 + Y N
cazul receptoarelor dezechilibrate cu conductor de nul de impedanță neglijabilă,
când YN ® ¥.
U1N = U10 - U NO ;
Tensiunile aplicate fazelor receptorului sunt: U 2 N = U 20 - U NO ;
U 3 N = U 30 - U NO
I 1 = Y 1 × U 1N
I 2 = Y 2 ×U 2N
Curenții prin laturile circuitului sunt: I 3 = Y 3 × U 3 N
I N = Y N ×U N 0
Verificarea rezultatelor se face cu relaţia : I N = I 1 + I 2 + I 3.
OBSERVAŢIE
• Curenții de linie absorbiți de receptor formează un sistem simetric atunci
când receptorul este echilibrat.
I.3 Construcția diagramelor de fazori
Pentru cazurile I a și I b nu se schimbă nimic atunci când se închide sau se deschide
comutatorul de pe conductorul de nul, adică diagramele de fazori sunt identice,
reprezentarea fiind cea din figura Fig. I.2.
Având în vedere faptul că cele trei elemente receptoare de pe cele trei faze sunt pur
rezistive (în cazul prezentei lucrări de laborator), deducem că sensul curenților prin
ele va fi același cu sensul celor trei tensiuni care se aplică acestor receptoare, adică :
• I1 va avea direcția și sensul lui U1N,
• I2 va avea direcția și sensul lui U2N,
• I3 va avea direcția și sensul lui U3N.
U3N U30
I3
U10
N≡0
I1 U1N
I2
U2N U20
Fig. I.2. Diagrama fazorială pentru cazurile Ia și Ib
U3N
U30
I3
N
UN0 I1
I2 U1N
0
U30
U20
U2N
Fig. I.3. Diagrama fazorială pentru cazul II b
Pentru a realiza diagrama fazorială pentru receptorul dezechilibrat fără conductor de
nul
(Fig. I.3), se parcurg următoarele etape :
1. Se reprezintă sistemul trifazat simetric al tensiunilor de fază;
2. Se ia în compas, la scara tensiunilor, mărimea tensiunii U1N şi se pune vȃrful
compasului pe diagrama fazorială, în vȃrful vectorului U10.
3. Se trasează, subţire, un arc de cerc.
4. Ȋn mod similar se va proceda şi cu tensiunile U2N, respectiv U3N, obţinȃnd, în
total, 3 arce de cerc, ce se vor intersecta. De fapt, se va obţine un triunghi
curbiliniu, datorită erorilor de măsură, în principal, dar și a fluctuațiilor rețelei
de alimentare, a imperfecțiunilor sistemului simetric de alimentare, etc., în
centrul căruia poziţionăm punctul N.
5. Vom uni punctul N cu punctele 1, 2, respectiv 3, obţinȃnd astfel vectorii finali
ai tensiunilor de pe fazele receptorului.
6. Din punctul N vom trasa şi curenţii, care vor avea direcţiile şi sensurile
tensiunilor U1N, U2N, respectiv U3N.
7. Întrucât receptorul este fără conductor de nul, se verifică relația: I1 + I2 + I3 =
0.
Pentru cazul receptorului dezechilibrat cu conductor de nul, reprezentarea fazorului
IN0 se va face ținând cont de prima teoremă a lui Kirchoff pentru punctul neutru:
I1 + I2 + I3 = IN0.
I.4 Schema de montaj
Schema de principiu a receptorului trifazat conectat în stea este prezentată în Fig.
I.4.
380/220 V K2
K1 I1 R1
1 N
A R2
2 A.T. V I2
A R3
3 W
A I3
0 A
K3
Uf=100 IN
V
V
Fig. I.4. Schema de montaj pentru studiul receptorului în stea
A.T. – Autotransformator trifazat; T.M. – Trusă de măsurat sarcini trifazate;
A – Ampermetru de curent alternativ; V – Voltmetru de curent alternativ.
I.5 Modul de lucru
Se închide întrerupătorul K1 și se reglează tensiunea cu ajutorul
autotransformatorului. Reglarea tensiunii se face în gol (fără sarcină).
La începutul experienței, rezistențele montate pe fazele receptorului au valori
maxime, pentru a avea curenți mici în circuit.
Se închid întrerupătoarele K2 și K3 și se reglează valorile curenților cu ajutorul
reostatelor, până când se obțin valori efective egale. Cu voltmetrul V se verifică
valoarea nulă a tensiunii UNO. Se deschide întrerupătorul K3 și se verifică faptul că
datele experimentale rămân aceleași ca în cazul anterior.
Se închide întrerupătorul K3. Se realizează schimbarea regimului de funcționare pe
o fază, modificând rezistența acelei faze.
Se deschide întrerupătorul K3, realizând astfel cazul II b.
În toate cazurile, datele experimentale se trec în tabelul următor.
I.6 Date experimentale
Se vor nota datele experimentale pentru circuitul trifazat în conexiune stea.
Nr. U10 U20 U30 UN U1N U2N U3N I1 I2 I3 IN P
Crt. V V V O V V V A A A A W
V
Ia
Ib
II a
II b
OBSERVAŢIE
• Valorile din tabelul anterior se citesc cu atenție, ținând mereu cont de
constantele aparatelor de măsură – și în cazul mărimilor citite pe cutia de
măsură, pentru a căror aparate, constanta este indicată direct pe un cadran
central.
I.7 Prelucrarea datelor experimentale
Calculul rezistențelor și puterilor
Se calculează, conform legii lui Ohm și, respectiv, a expresiei puterii electrice,
valorile rezistențelor fiecărui receptor de pe cele trei faze și puterile disipate în
fiecare fază în parte. Se compară apoi suma acestor puteri disipate pe cele trei faze
cu puterea totală furnizată circuitului trifazat de către sursa de alimentare – P – a
cărei valoare o citim de pe cutia de măsură. Se evaluează erorile cu care se verifică
egalitatea:
P = ΣPi
Se comentează cauzele acestor erori.
Se vor nota datele experimentale pentru circuitul trifazat în conexiune stea, obţinute
prin calcule :
Nr. R1 R2 R3 P1 P2 P3 åP
Crt. Ω Ω Ω W W W W
Ia
Ib
II a
II b
Se compară, de asemenea, și tensiunea de decalaj UNO din cazul receptorului
echilibrat fără conductor de nul cu valoarea sa teoretică, care este nulă. În general,
această valoare experimentală va fi ușor diferită de 0, iar această abatere se cere de
asemenea argumentată.
I.8 Construcția diagramelor fazoriale
Se construiesc diagramele fazoriale, ţinȃnd cont că primele două, pentru cazurile I a
și I b, se confundă.
Se argumentează, de asemenea, și conformitatea cu teoria a acestor diagrame.
I.9 Teste şi întrebări
1. Pentru receptoarele trifazate dezechilibrate, în ce cazuri tensiunea UNO este
nulă? În ce cazuri tensiunea UNO este diferită de zero?
2. Cum influențează valoarea tensiunii UNO valorile tensiunilor aplicate fazelor
receptorului U1N, U2N, U3N?
3. În ce caz receptoarele trifazate dezechilibrate funcționează la valoarea
nominală a tensiunii?
4. Care este valoarea tensiunii UNO și a curentului IN în cazul receptorului
echilibrat, cu conductor de nul, în acest caz?
5. Se poate elimina conductorul de nul în acest caz?
6. Dacă da, în care situație din următoarele două:
a) rețeaua trifazată a unei instalații de iluminat cu lămpi egal repartizate pe
cele trei faze;
b) circuitul trifazat de alimentare al unui motor electric.
I.10 Soluţii la teste şi întrebări
1. Tensiunea UNO este nulă cȃnd conductorul de nul are impedanţă neglijabilă.
Tensiunea UNO este diferită de zero cȃnd conductorul de nul are impedanţă
diferită de zero sau conductorul de nul lipseşte (este întrerupt).
2. O valoare a tensiunii UN0 diferită de zero poate face ca tensiunile de pe fazele
receptorului să fie mai mici sau mai mari decȃt cele nominale, situaţie nedorită
în practică.
3. Receptoarele dezechilibrate funcționează la valoarea nominală a tensiunii
cȃnd au conductor de nul de impedanţă neglijabilă.
4. Zero.
5. Da
6. b
