6.

CIRCUITE TRIFAZATE

Prin avantajele oferite de circuitele trifazate, legate de oportunitatea apariţiei şi

dezvoltării câmpurilor magnetice învârtitoare în configuraţii specifice, care stau la baza
maşinii asincrone trifazate, dar şi economiei de materiale conductoare, circuitele trifazate
reprezintă principala metodă de alimentare cu energie electrică a celor mai multe
domenii ale activităţii umane.

6.1. Generalităţi, definiţii şi convenţii asupra mărimilor trifazate

Un generator de curent alternativ trifazat are în componenţă trei înfăşurări

identice, decalate în spaţiu între ele cu
un unghi   2 şi care se rotesc cu
3
viteza constantă , într-un câmp
uniform, de inducţie B (figura 6.1).

Figura 6.1. Principiul de funcţionare a

generatorului trifazat de curent
alternativ (poziţia bobinelor în
momentul t = 0).

În fiecare din cele trei

bobine identice, conform legii
inducţiei electromagnetice, se induc
tensiunile electromotoare sinusoidale:
 d1 
e1    NBA sin t  2 E sin t 
 dt 
 d 2  2   2 
e2    NBA sin  t    2 E sin  t   , (6.1)
 dt  3   3 
 d 3  4   4  
e3    NBA sin  t    2 E sin  t  
 dt  3   3 
în care s-a notat cu: A – aria fiecărei bobine;
N – numărul de spire al bobinei;
E – valoarea efectivă a tensiunii electromotoare.
Construcţia practică a unui generator presupune simplificarea constructivă, prin
inversarea amplasării câmpului magnetic B pe rotorul generatorului, care se va roti cu
viteza constantă , în timp ce înfăşurările sunt amplasate pe stator.
Variaţia în timp şi diagrama fazorială a celor trei tensiuni electromotoare este
prezentată în figura 6.2.
 Figura 6.2. Variaţia în
timp a tensiunilor
electromotoare trifazate
(a) şi diagrama lor
fazorială (b)

Orice sistem
trifazat de mărimi
sinusoidale, de aceeaşi
frecvenţă, poate fi
exprimat sub forma:
a. b.
 x1  2 X 1 sin t   1  
 
 x2  2 X 2 sin t   2  , (6.2)
 
 x3  2 X 3 sin t   3  
în care: 1, 2, 3 sunt fazele iniţiale ale celor trei mărimi sinusoidale.
Se numeşte sistem trifazat simetric, dacă:
- valorile efective ale celor trei mărimi trifazate sunt egale (X1 = X2 = X3);
- defazajele dintre oricare două mărimi consecutive sunt egale (1 - 2 = 2 -
3 = 3 - 1).
Sistemele simetrice pot fi de succesiune directă, inversă şi omopolară.
Sistemul trifazat de succesiune directă se caracterizează prin:
2
 1  2   2  3   3  1  ,
3
sau în complex, sistemul se reprezintă conform diagramei fazoriale din figura 6.2, b, sau
sub forma:
2 4 2
j j j
X 1 ; X 2  X 1e 3
; X 3  X 1e 3
 X 1e 3
(6.3)
şi în care X 1  X 2  X 3  0 .
Sistemul trifazat de succesiune inversă se caracterizează prin:
2
 1  2   2  3   3  1   ,
3
sau în complex, sistemul se reprezintă sub forma:
2 2
j j
X 1 ; X 2  X 1e 3 ; X 3  X 1e 3
, (6.4)
cu conservarea condiţiei X 1  X 2  X 3  0 .
Sistemul trifazat omopolar se caracterizează prin defazaje nule între mărimile
sinusoidale:
 1  2   2  3   3  1  0 .

104
 6.2. Conexiuni trifazate

Sistemele de circuite în care acţionează sistemele trifazate de tensiuni

electromotoare se numesc sisteme trifazate de circuite. Oricare circuit component în care
acţionează o tensiune electromotoare se numeşte fază. Ansamblul de circuite este format
din bobinele generatorului, receptoarele şi conductoarele de legătură care realizează
conexiunile dintre generator şi receptor. Dacă fiecare dintre bobine este conectată la câte
un receptor separat prin două conductoare separate, sistemul trifazat se numeşte sistem
de circuite nelegat. Prin sisteme trifazate legate, sau conexiuni trifazate, numărul de
conductoare se reduce de la şase la patru sau trei, prin conexiuni de tipul stea (figura 6.3)
sau triunghi (figura 6.4).

Figura 6.3. Ansamblu generator – receptor trifazat în conexiuni stea.

Modul de conectică al generatoarelor nu influenţează modul de conectare al

receptoarelor.
Conectarea stea dintre generatorul şi receptorul trifazat s-a realizat prin patru
conductoare, dintre care conductoarele notate cu 1, 2, 3 sunt denumite linii, iar
conductorul care uneşte punctele neutre 0 şi N se numeşte neutru.

Figura 6.4. Ansamblu generator – receptor trifazat în conexiuni triunghi.

La conexiunea triunghi legătura dintre generatorul şi receptorul trifazat se

realizează numai cu trei conductoare de linie.
Toate mărimile corespunzătoare fazelor conexiunii trifazate se numesc tensiuni,
respectiv curenţi de fază (notate cu indicele „f”), iar mărimile referitoare liniilor se
numesc tensiuni şi curenţi de linie (notate cu indicele „l”).
În continuare, prezintă interes conexiunile receptoarelor, pentru care se vor
analiza determinările şi calculele specifice fiecărui tip de conexiune trifazată în parte.

105
 6.2.1. Conexiunea stea

Pentru conexiunea stea a receptoarelor se consideră porţiunea de circuit

cuprinsă între bornele 1, 2, 3, 0 şi impedanţele Z 1 , Z 2 , Z 3 , Z N , din figura 6.3,
pentru care relaţiile dintre tensiuni şi curenţi, deduse cu legea lui Ohm, sunt:
U 1N U U
I1   U 1N Y 1 ; I 2  2 N  U 2 N Y 2 ; I 3  3 N  U 3 N Y 3 ; (6.5)
Z1 Z2 Z3
U
I N  N 0  U N 0Y N
ZN
Cu teorema adoua a lui Kirchhoff, aplicată celor trei ochiuri independente, se
vor obţine relaţiile între tensiuni:
U 1N  U 10  U N 0 ; U 2 N  U 20  U N 0 ; U 3 N  U 30  U N 0 (6.6)
şi cu prima teoremă a lui Kirchhoff, aplicată nodului N al reţelei, va rezulta:
I1  I 2  I 3  I N , (6.7)
iar valoarea tensiunii între cele două puncte neutre va fi:
U 10Y 1  U 20Y 2  U 30Y 3
U N0  . (6.8)
Y1  Y 2  Y 3  Y N
Pentru valorile cunoscute ale tensiunilor de fază
U 10 , U 20 , U 30 şi ale
impedanţelor Z 1 , Z 2 , Z 3 Z N se vor obţine curenţii I 1 , I 2 , I 3 I N , prin
intermediul calculului derivei tensiunii de nul U N 0 .
Tensiunile de linie vor fi:
U 12  U 10  U 20 ; U 23  U 20  U 30 ; U 31  U 30  U 10 . (6.9)
Întotdeauna suma tensiunilor de linie a unui sistem trifazat simetric este nulă:
U 12  U 23  U 31  0 . (6.10)
Puterea complexă a receptorului conectat în stea este dată de suma puterilor
complexe a celor patru impedanţe aflate în circuit:
S  U 1N I 1  U 2 N I 2  U 3 N I 3  U N 0 I N 
* * * *

.
U 10  U N 0 I 1*  U 20  U N 0 I *2  U 30  U N 0 I *3  U N 0 I *N
Relaţia (6.7) conduce la:
I1  I 2  I 3  I N
* * * *

şi se va obţine:
S  U 10 I 1  U 20 I 2  U 30 I 3 .
* * *
(6.11)
Pentru cazul particular al unui circuit trifazat echilibrat, alimentat cu un sistem
simetric de tensiuni de succesiune directă (figura 6.5), rezultă relaţiile:
2 4
j j
U 10  U f ; U 20  U f e 3
; U 30  U f e 3
, (6.12)
care cumulate cu valorile impedanţelor:
Z 1  Z 2  Z 3  Ze j ,

106
Figura 6.5. Receptor echilibrat în stea (a) şi diagramele fazoriale corespunzătoare (b).

se vor obţine ecuaţiile:

 U 10 U f  j  j
I 1  Z  Z e  I f e
 1

  2 
U 20 U f  j    3 

 j 
2 
 j
2

I 2    Ife  I 1e 3 ,
 3 
e (6.13)
 Z 2 Z
 4
U  j     
 j 
4 
 j
4
 I 3  U 30  f e  3   I f e  3   I 1e 3
 Z3 Z
care vor forma sistemele simetrice de curenţi: I 1  I 2  I 3  0 , şi de tensiuni de linie:
  3 1 j


U 12  U 10  U 20  U f 3   
 j   Ule 6
  2 2
  2
 j j
 23
U  U 20  U 30  U l e 2
 U 12e 3
, (6.14)
 5
j
4
U 31  U 30  U 10  U e 6  U 12e 3
j

 l


cu raportul dintre tensiunile de linie pe cele de fază: U l  3 şi diagrama fazorială
Uf
prezentată în figura 6.5, b.
Receptorul echilibrat alimentat cu un sistem trifazat simetric de tensiuni,
absosrbe un ansamblu de curenţi simetrici, iar conductorul de nul nu este parcurs de
curent, motiv pentru care conductorul de nul nu este necesar şi reţeaua poate fi
alimentată numai cu trei conductoare. Pentru sisteme trifazate uşor dezechilibrate,
conectate în stea, conductorul de nul are rolul de a echilibra tensiunile pe faze şi de a
prelua diferenţa curenţilor fazelor, deci el poate fi ales de secţiune mai mică decât
conductoarele fazelor.
Puterea aparentă exprimată în complex cu ajutorul relaţiilor (6.11) (6.12) şi
(6.13) devine:
S  U 10 I 1  U 20 I 2  U 30 I 3  3U f I f e j  P  jQ ,
* * *

107
cu puterile active şi reactive componente:

P  3U f I f cos   3U l I l cos 
 . (6.15)

Q  3U f I f sin   3U l I l sin 
Pentru receptoarele conectate în stea curentul de linie este identic cu cel de fază
Il  I f .

6.2.2. Conexiunea triunghi

Pentru conexiunea triunghi a receptoarelor se consideră circuitul cuprins între

bornele 1, 2, 3 şi impedanţele Z 1 , Z 2 , Z 3 , din figura 6.6, a, pentru care relaţiile dintre
curenţi, deduse cu teorema adouă a lui Kirchhoff, sunt:
I 1  I 12  I 31 ; I 2  I 23  I 12 ; I 3  I 31  I 23 , (6.16)
cu valabilitatea permanentă a relaţiei:
I1  I 2  I 3  0 .

Figura 6.6. Receptor echilibrat în stea (a) şi diagramele fazoriale corespunzătoare (b).

Curenţii de fază se vor obţine din expresiile:

U 12 U U
I 12  ; I 23  23 ; I 31  31
Z 12 Z 23 Z 31
Puterea complexă a receptorului conectat în triunghi este dată de suma puterilor
complexe a celor trei faze:
S  U 12 I 12  U 23 I 23  U 31 I 31 
* * *

 * *
  * *

U 12 I 1  I 31  U 23 I 31  I 3  U 31 I 31  ,
*

U 12  U 23  U 31 I *31  U 23 I *3
relaţie în care s-a ţinut seama de ecuaţia (6.16).
Pentru cazul particular al unui receptor echilibrat, alimentat cu un sistem
trifazat simetric de tensiuni, în conformitate cu figura 6.6, a, ce are tensiunile de linie,
respectiv impedanţele fazelor:

108
 2 4
j j
U 12  U l ; U 23  U l e 3
; U 31  U l e 3
;
j
Z 12  Z 23  Z 31  Ze , (6.17)
rezultă curenţii de faa, care formează un sistem simetric:
 U 12 U l  j  j
 I 12  Z  Z e  I f e
 12

  2 
U 23 U l  j    3 

 j 
2 
 j
2

 23
I   e  I f e  3 
 I 12e 3
. (6.18)
 Z 23 Z
 
 j 
4 


 j 
4 
 j
4
 I 31  U U
31
 e l  3 
 Ife  3 
 I 12e 3
 Z 31 Z
De asemenea, sistemul format de curenţii de linie este unul simetric:
  3
 j 
1
 j   
 j  
 I 1  I 12  I 31  3I f e  2 2
 Il e  6


   2 
 j    j
2

 I 2  I 23  I 12  I l e  I 1e 3
 6 3 
, (6.19)
   4  4
 I  I  I  I e  j    6  3   I e  j 3
 3 31 23 l 1

cu diagrama fazorială prezentată în figura 6.6, b.

Puterea aparentă complexă, prin utilizarea relaţiilor (6.17) şi (6.19) devine:

    2  4 
j   j    
S  U 12 I 1  U 32 I 3  U l I l e  6
 U l Il e  3 

* * 6 3

  ,
j    3 1
3U l I l e  6
  j   3U l I l e j  P  jQ
 2 2 

2
j
în care s-a notat cu: U 32  U 23  U l e 3
,
iar puterile active şi reactive componente vor fi:

 P  3U l I l cos 
 . (6.20)
Q  3U l I l sin 


Pentru receptoarele conectate în triunghi tensiunea de linie este identică cu cea

de fază U l  U f .

109
 6.3. Calculul circuitelor trifazate

6.3.1. Introducere

Datorită avantajelor pe care le prezintă, sistemele trifazate s-au impus într-un

interval de timp extrem de scurt:
a. economocitate sporită în cazul transmiterii la distanţă a energiei. În cazul
sistemelor monofazate cu două conductoare, pe un conductor, la un cos φ = 1, puterea
activă transmisă este:
UI
. 
(1)
Pcond ,
2
iar pentru sistemele trifazate simetrice cu trei conductoare, pentru o aceeaşi putere totală
transmisă în condiţii identice, va fi:
3UI UI
.    Pcond
( 3) (1)
Pcond .;
3 3
b. Motoare asincrone trifazate şi transformatoarele trifazate sunt cele mai
economice maşini electrice, atât din punct de vedere constructiv, cât şi al eploatării;
c. în regim trifazat simetric, puterea instantanee totală este constantă, spre
deosebire de regimul monofazat.
Calculul circuitelor trifazate poate fi efectuat cu metodele obişnuite de la
reţtelele de curent alternativ, dar pentru a se evita rezolvarea unor sisteme de ecuaţii, se
apelează la metodele şi particularităţile existente în cazul conexiunilor trifazate.

6.3.2. Circuite trifazate echilibrate

Cazurile cele mai simple sunt cele care posedă consumatori trifazaţi echilibraţi,
alimentaţi cu sisteme trifazate simetrice de tensiuni. Pentru aceste situaţii este suficient a
se realiza calculul curenţilor pe o singură fază, cunoscându-se faptul că pe celelalte două
faze, valorile efective se păstrează, defazajul celorlalţi doi curenţi fiind de  2
3
(dependenţi de succesiunea fazelor). Puterile active sau reactive pot fi exprimate
utilizând mărimile pe o fază, fără a mai fi nevoie de prezenţa celorlalte mărimi ale
restului de două faze. Pentru receptoare trifazate conectate la borenele unei reţele în stea
şi în triunghi, se apelează la metodele de transfigurare pentru a obţine un receptor
echivalent în stea, cu impedanţa de fază rezultată din conectarea în paralel a
impedanţelor de fază a tuturor conexiunilor stea componente.
Dacă circuitele prezintă cuplaje inductive, calculele se vor realiza pe baza
schemelor echivalente fără cuplaje

6.3.3. Circuite trifazate dezechilibrate

Pentru receptoarele trifazate dezechilibrate, conectate în stea, fără conductor de

nul, se utilizează metoda deplasării punctului neutru. Sistemul format de tensiunile
trifazate de alimentare U 10 , U 20 , U 30 este simetric, iar sistemul simetric al tensiunilor

110
de linie formează un triunghi echilateral (figura 6.5, b). Punctul de concurenţă al
tensiunilor U 1N , U 2 N , U 3 N nu mai coincide cu centrul triunghiului, ci va fi deplasat
cu tensiunea U N 0 , denumită derivă a nulului. Locul ocupat de potenţialul nodului N
este stabilit de principiul „faza mai puţin încărcată se va supravolta”. Prezenţa nulului
preia acest dezechilibru şi determină ca tensiunile de fază ale receptorului să fie egale.

6.3.4. Îmbunătăţirea factorului de putere

Îmbunătăţirea factorului de putere, pentru consumatorii de mică sau medie

putere se realizează prin baterii de condensatoare identice pe fiecare fază, conectate în
stea sau în triunghi. Între puterea reactivă absorbită de receptor înainte Q, respectiv după
compensare Q’ şi cea a bateriei de condensatoare, există relaţia:
Q'  Q  QC . (6.21)
Puterea reactivă a condensatoarelor conectate în stea, cu capacitatea CS pe
fiecare fază, va fi:
QC  3CSU 2f (6.22)
iar pentru triunghi, cu capacitatea CT pe fiecare fază:
QC  3CTU l2 . (6.23)
Din relaţiile (6.22) şi (6.23) rezultă:
Q  Q' Q  Q'
CS    3CT . (6.24)
3U 2f U l2
Pentru compensarea aceleaşi puteri reactive, la conexiunea triunghi, capacitatea
fazei este mai mică decât la stea, dar condensatoarele vor trebui să suporte o tensiune
mai mare.

6.4. Probleme rezolvate

1o. Care sunt tensiunile de linie la bornele unui receptor trifazat stea simetric, având
impedanţele fazelor Z  8  j 6 Ω, când curenţii de linie sunt 22 A ? Să se reprezinte
diagrama fazorială, alegând ca origine de fază, tensiunea U 12 .

Rezolvare:
La conexiunea stea, Il = If, impedanţa complexă are cele două componente:
Z  R  jX  8  j 6 , cu modulul:
Z  R 2  X 2  82  62  10 Ω şi valorile efective
ale tensiunilor de fază: U f  ZI f  10 x22  220 V, iar
tensiunile de linie: U l  3U f  3x220  380 V. Defazajul
dintre tensiunea de fază şi curentul prin faza respectivă, poate fi
exprimat din triunghiul impedanţelor unei faze:

111
  0,8 , ca fiind φ = arccos 0,8, după care se trece la construcţia diagramei
R 8
cos   
Z 10
fazoriale, cunoscut fiind faptul că tensiunea U 12 este considerată ca origine de fază.

2o. Să se stabilească conexiunea unui receptor trifazat cu impedanţele fazelor Z  10 Ω,

dacă curenţii de linie au valorile 65,8 A, când este alimentat de la reţeaua 220 / 380 V.

Rezolvare:
Receptorul poate fi conectat în stea sau triunghi. Pentru stea, curenţii de linie sunt
identici cu cei de fază, iar pentru conexiunea triunghi, Il / If = 3 . Se aplică legea lui
Ohm U = ZI, se compară valori date prin enunţul problemei şi va găsi egalitatea
380 = 10 x 65,8 / 3 , deci conexiunea va fi în triunghi a receptorului echilibrat, cu
impedanţa fazei Z  10 Ω.

6.5. Probleme propuse

1o. Un receptor trifazat simetric cu conexiunea stea, având impedanţele fazelor

Z  6  j8 Ω, este alimentat de la reţeaua trifazată de 380 V şi 50 Hz. Se cer:
a. curenţii de fază şi de linie a receptorului;
b. diagrama fazorială;
c. bilanţul puterilor;
d. diagrama puterilor;
e. aceleaşi cerinţe pentru conexiunea triunghi a impedanţelor.

2o. Un receptor trifazat, alcătuit dintr-un rezistor, o bobină şi un condensator, legate în

stea, este alimentat de la reţeaua de 220 / 380 V. Ştiind că R = ωL = 1 / ωC = 10 Ω, să se
calculeze curenţii de linie, puterile şi să se reprezinte diagrama fazorială pentru
succesiunea directă, respectiv inversă a fazelor.

3o. Un circuit trifazat stea, cu impedanţele fazelor Z 1  5 Ω, Z 2  4  j3 Ω,

Z 3  4  j3 Ω, este alimentat de la reţeaua de 220 / 380 V, de succesiune directă.
Neutrul receptorului este conectat la neutrul reţelei printr-un fir de impedanţă neglijabilă.
Se cer: a. curenţii de linie;
b. diagrama fazorială;
c. puterea activă şi reactivă.

4o. Circuitul trifazat (figura 6.7), alimentat de la reţeaua industrială de joasă tensiune,
este compus din trei condensatoare identice, având fiecare capacitatea
C = 100 µF şi o înfăşurare auxiliară, cu inductivitatea L = 100 mH.
Se cere să se calculeze:
a. impedanţele pe fiecare latură a circuitului;
b. tensiunile de linie şi de fază;
Figura 6.7. c. curenţii de linie şi de fază;
d. să se reprezinte diagrama fazorială.

112