Manifestul Partidului Comunist

-RecenziePrintre numeroasele cri redactate de Karl Marx si Friedrich Engles se afl i Manifestul Partidului Comunist care este considerat cea mai influent carte n plan politic din istoria umanitii. Manifestul este compus din 4 capitole si debuteaz cu o propozie celebr O stafie umbl prin Europa stafia comunismului Puterile europene ncep sa recunoasc comunismul ca o putere mpotriva celorlalte puteri. n primul capitol Burghezi i Proletari se pune in eviden venica lupt dintre asuprii i asupritori. Odat cu apariia societii burgheze moderne datorit incapabilitii modului de organizare feudal al industriei de a satisface cererile de produse ca urmare a inmulirii pieelor , manufactura ii ia locul. ns societatea burghez nu a rezolvat antagonismul dintre clase ci doar a creat noi condiii de asuprire . Proletarii nu mai au o via normal , gradul lor de exploatare este foarte ridicat iar puterea economic este concentrat in tot mai puine mini. Odat cu dezvoltarea industriei crete i numrul proletarilor. Ei incep s se uneasc i s formeze coaliii ,astfel micul industria micul negustor ranul toi lupt mpotriva burgheziei , iar aceast lupt intre clase ia o amploare att de mare ncat o mica parte a burgheziei se alatur clasei revoluionare. n finalul acestui capitol autorii sunt de prere c nu va fi posibil ca burghezia s ramn clas dominant, tocmai pentru c nu este nstare s domine dat fiind incapabilitatea de a-i asigura sclavului existena. Singura condiie ar fi acumularea bogiei n minile unor particulari care s sporeasc capitalul. n al 2-lea capitol Karl Marx i Friedrich Engel ne transmit faptul c unul din interesele de baza ale comunitilor este acelai ca al partidelor proletare i anume stoparea dominaiei burghezilor i ridicarea proletarilor la rangul de clas. O alt caracteristic a lor este desfiinarea proprietii private burgheze. Din punctul meu de vedere fraza Comunismul nu ia nimanui putina de a-i insui produsele sociale , el ia doar putina ca prin aceast insuire s fie aservit munca altuia are o importan aparte, acesta fiind un aspect foarte important in ideologia comunitilor. n capitolul al 3- lea se pune in discuie socialismul feudal, pe care autorii l descriu ca fiind un amestec de tnguial si batjocur i care a luat natere din dorina aristocrailor englezi si francezi de a scrie pamflete mpotriva burghezilor , iar literatura era singurul trm, pentru c o lupta pe cale politic era imposibil. Socialismul Mic- Burghez a luat natere in rile in care s-a dezvoltat o civilizaie modern unde s-a format o aa zis mic-burghezie care este tot mai aproape de sfrit pe msur ce marea industrie se dezvolt. Scopul acestui socialism este s restabileasc vechile mijloace de producie si de schimb. ns nu a mai fost posibil, acest curent nu s-a mai dezvoltat s-a impotmolit intr-o neputina la. Socialismul German sau Adevaratul Socialism se opune liberalismului, concurenei i libertii burgheze . El este ins expresia intereselor Trgoveilor germane i susine totodata ca ei alcatuiesc defapt temelia social a strii de lucruri existente. Socialismul Burghez are scopul de a asigura existena societii burgheze. Un alt scop al acestui socialism este dep a face clasa muncitoare s cread c o micare revoluionar nu ar fi de folos (ar fi inutil o schimbare politic), ci doar o schimbare a condiiilor materiale , a condiiilor economice ar fi folositoare in vre-un fel. Adepii Socialismului si Comunismului Critico-Utopic resping categoric orice fel de aciune politic sau revoluionar. Ei doresc ca toi sa fie egali , ca antagonismele dintre clas s dispar, toate acestea s se rezolve pe cale panic Ultimul capitol este un capitol al concluziilor . Comunitii susin ineresele clasei muncitoare , ei sprijina orice micare revoluionar impotriva gruprilor sociale i politice. Formula cu care se incheie acest capitol Proletari din toate rile, unii-va ! este o deviz , o lozinc a perpeturi comunismului