Subiectul I exerciţiul 2

FUNCTIA DE GRADUL AL DOILEA

Forma funcţiei de gradul al doilea este f (x) = ax2 + bx + c

1 Se consideră funcţia f: ℝ → ℝ, f (x) = x2 – 25. Să se calculeze f (-5) · f (-4) · … · f (4) · f (5).

2 Se consideră funcţia f: ℝ → ℝ, f (x) = x2 – 11x + 30. Să se calculeze f (0) · f (1) · … · f (6).
3 Se consideră funcţia f: ℝ → ℝ, f (x) = x2 – 3x + 2. Să se calculeze f (f (0)) - f (2).

Rezolvarea ecuaţiei de gradul al doilea constă în aflarea celor două soluţii x1 şi x2.
Se calculează Δ = b2 – 4ac
−𝒃+√𝚫 −𝒃−√𝚫
 Dacă Δ > 0 ⇒ ecuaţia are 2 soluţii distincte : x1 = şi x2 =
𝟐𝒂 𝟐𝒂
−𝒃
 Dacă Δ = 0 ⇒ ecuaţia are 1 soluţie: x1 = x2 = 𝟐𝒂
 Dacă Δ < 0 ⇒ ecuaţia nu are soluţii reale.

4 Se consideră funcţia f: ℝ → ℝ, f (x) = 2x – 1. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei

f2(x) + 2 f (x) – 3 =0.
5 Se consideră funcţiile f: ℝ → ℝ, f (x) = 3x2 – 3x + 1 şi g: ℝ → ℝ, g(x) = x – 1. Să se determine
soluţiile reale ale ecuaţiei f (x) = -g(x).
6 Să se determine valorile reale ale numărului m pentru care x = 5 este soluţie a ecuaţiei
m2 (x - 1) = x - 3m + 2.
7 Se consideră funcţiile f: ℝ → ℝ, f (x) = 4x2 – 4x + 1 şi g: ℝ → ℝ, g(x) = 2x – 1. Să se determine
soluţiile reale ale ecuaţiei f (x) + 2g(x) = -1.

Intre soluţiile ecuaţiei de gradul al doilea, x1 şi x2, există relaţiile lui Viete:
−𝒃
 S = x1 + x2 = 𝒂
𝒄
 P = x1 · x2 = 𝒂
 În cazul în care ni se cere să calculăm x12 + x22 aplicăm formula S2 – 2P.
𝟏 𝟏 𝑺
 În cazul în care ni se cere să calculăm 𝒙₁ + 𝒙₂ aplicăm formula 𝑷 .

8 Să se calculeze x1 + x2 + x1·x2, ştiind că x1 şi x2 sunt soluţiile ecuaţiei x2 – 2x – 2 =0.

1 1
9 Să se calculeze 𝑥₁ + 𝑥₂ , ştiind că x1 şi x2 sunt soluţiile ecuaţiei x2 – x – 2 =0.
10 Se consideră ecuaţia x2 + 3x – 5 =0 cu soluţiile x1 şi x2. Să se calculeze x12 + x22.
11 Să se determine valorile reale ale lui m, ştiind că soluţiile x1 şi x2 ale ecuaţiei x2 +2x + 6m - 1 = 0
verifică relaţia x1 + x2 = x1·x2.
12 Să se determine valorile reale ale lui m, ştiind că soluţiile x1 şi x2 ale ecuaţiei
x2 – (m2 + 3)x + 3 = 0 verifică relaţia x1 + x2 + x1·x2 = 7.
13 Să se determine m ϵ ℝ, ştiind că soluţiile x1 şi x2 ale ecuaţiei x2 – (2m + 1)x + 3m = 0 verifică
relaţia x1 + x2 + x1·x2 = 11.
14 Să se determine valorile reale ale lui m, ştiind că soluţiile x1 şi x2 ale ecuaţiei x2 - mx + m + 2 = 0
verifică relaţia 2x1·x2 = x1 + x2.
15 Să se determine valorile reale ale lui m, ştiind că soluţiile x1 şi x2 ale ecuaţiei x2 - mx - m - 6 = 0
verifică relaţia 4(x1 + x2) + x1·x2 = 0.

1|Page
Subiectul I exerciţiul 2

Rezolvarea inecuaţiei de gradul al doilea ax2 + bx + c > 0 sau ax2 + bx + c < 0 respectă paşii:
 Calculăm Δ;
 Dacă Δ ≥ 0 calculăm cele două soluţii x1 şi x2;
 Realizăm un tabel de semn (alegem două numere convenabile, le înlocuim în ecuaţie, efectuăm
toate calculele şi punem în tabel semnul rezultatelor obţinute + sau -).

16 Să se rezolve în mulţimea numerelor reale inecuaţia x2 – 5x + 5 ≤ 1.

17 Să se rezolve în mulţimea numerelor reale inecuaţia (x – 1)2 + x - 7 < 0.
18 Se consideră funcţia f: ℝ → ℝ, f (x) = x2 + 3. Să se rezolve inecuaţia f (x) ≤ 12.
19 Se consideră funcţia f: ℝ → ℝ, f (x) = x2 – x – 2. Să se rezolve inecuaţia f (x) ≤ 3(x + 1).
20 Se consideră funcţia f: ℝ → ℝ, f (x) = x2 – x. Să se rezolve inecuaţia f (x) ≤ x + 15.

Graficul funcţiei de gradul al doilea este o parabolă de forma ∩ sau ∪ .

−𝒃 −𝜟
Graficul admite un vârf de coordonate V ( 𝟐𝒂 ; 𝟒𝒂
).
 Dacă ni se cer coordonatele vârfului, calculăm ambele fracţii;
−𝒃
 Dacă ni se cere abscisa/ punctul de minim/ punctul de maxim calculăm doar fracţia 𝟐𝒂
 Dacă ni se cere ordonata/ valoarea maximă/ valoarea minima/ maximul/ minimul calculăm
−𝜟
doar fracţia 𝟒𝒂
.

21 Să se determine coordonatele vârfului parabolei asociată funcţiei f: ℝ → ℝ, f (x) = x2 + 4x - 5.

22 Să se determine coordonatele vârfului parabolei asociată funcţiei f: ℝ → ℝ, f (x) = 4x2 - 12x + 9.
23 Să se determine valorile reale ale lui m, ştiind că funcţia f: ℝ → ℝ, f (x) = x2 – (2m+1)x + 3 are
7
abscisa vârfului egală cu 2.
24 Să se determine m ϵ ℝ\{1}, ştiind că funcţia f: ℝ → ℝ, f (x) = (m-1)x2 – (m+2)x + 1 are abscisa
punctului de minim al graficului egală cu 2.
25 Se consideră funcţia f: ℝ → ℝ, f (x) = mx2 – 8x – 3, unde m este un număr real nenul. Să se
determine m ştiind că valoarea maximă a funcţiei este egală cu 5.
26 Să se determine numerele reale m pentru care minimul funcţiei f: ℝ → ℝ, f (x) = x2 + mx + 2 este
egal cu -2.
27 Să se determine numerele reale m pentru care valoarea minimă funcţiei f: ℝ → ℝ, f (x) = x2 - mx +
m este egal cu 1.
28 Să se determine numerele reale m pentru care maximul funcţiei f: ℝ → ℝ, f (x) = -x2 + 2x – m + 3
este egal cu 10.

Un punct M (m; n) aparţine graficului funcţiei f dacă f (m) = n. Notăm M (m; n) ϵ Gf

Numărul m se numeşte abscisă, iar numărul n se numeşte ordonată.
Exemplu: dacă A (1;3) ϵ Gf ⇒ f (1) = 3.

29 Să se determine valorile reale nenule ale numărului m pentru care punctul A (2;3) aparţine
graficului funcţiei f: ℝ → ℝ, f (x) = mx2 - x + 1.
30 Să se determine valorile reale ale numărului m pentru care punctul A (m; -1) aparţine graficului
funcţiei f: ℝ → ℝ, f (x) = x2 - 3x + 1.
31 Să se determine valorile reale ale numărului m pentru care punctul A (m; 4) aparţine graficului
funcţiei f: ℝ → ℝ, f (x) = x2 - 2x + 4.

2|Page
Subiectul I exerciţiul 2

Intersecţia graficului funcţiei cu axele de coordonate:

 Intersecţia cu Ox: Gf ∩ Ox ⇒ y = 0 ⇒ se rezolvă ecuaţia f(x)=0 şi se află x1 şi x2.
 Intersecţia cu Oy: Gf ∩ Oy ⇒ x = 0 ⇒ se înlocuieşte în funcţie şi se calculează.
Observaţie: dacă ni se cere ca graficul funcţiei să fie tangent axei Ox, punem condiţia ca Δ = 0.

32 Să se determine coordonatele punctelor de intersecţie a graficului funcţiei f: ℝ → ℝ, f(x) = x2 - 1

cu axele de coordonate Ox şi Oy.
33 Să se calculeze distanţa dintre punctele de intersecţie ale graficului funcţiei f: ℝ → ℝ,
f (x) = -x2 + 2x + 8 cu axa Ox.
34 Să se calculeze distanţa dintre punctele de intersecţie ale graficului funcţiei f: ℝ → ℝ,
f (x) = x2 - 8x + 7 cu axa Ox.
35 Să se determine valorile reale ale numărului m pentru care graficului funcţiei f: ℝ → ℝ,
f (x) = x2 - mx + m – 1 este tangent axei Ox.
36 Să se determine valorile reale ale numărului m pentru care graficului funcţiei f: ℝ → ℝ,
f (x) = x2 – (m-1)x - m este tangent axei Ox.

Punctul de intersecţie a graficelor a două funcţii f (x) şi g(x) se obţine rezolvând ecuaţia f (x) = g(x).

37 Se consideră funcţiile f: ℝ → ℝ, f (x) = x2 - x + 1 şi g: ℝ → ℝ, g(x) = x + 4. Să se determine

coordonatele punctelor de intersecţie a graficelor celor două funcţii.
38 Se consideră funcţiile f: ℝ → ℝ, f (x) = x2 - 3x - 1 şi g: ℝ → ℝ, g(x) = x + 4. Să se determine
coordonatele punctelor de intersecţie a graficelor celor două funcţii.
39 Să se determine coordonatele punctului de intersecţie a dreptei y = -4 cu graficul funcţiei
f: ℝ → ℝ, f (x) = x2 - 6x + 5.

TESTE ANTRENAMENT 2021

1

3|Page
Subiectul I exerciţiul 2

TESTE ANTRENAMENT 2020

6

10

11

12

13

14
15

16

17

18

19

20

21

22

4|Page