Popescu Paul

Grupa:532B
Optica geometrica Gaussiana
Optica este o parte a fizicii ce studieaza lumina si fenomenele luminoase.Ea cerceteaza natura
luminii,producerea,propagarea,absorbtia,interactiunea ei cu substantele precum si masurarea marimilor
ce caracterizaza lumina.
Optica geometrica studieaza fenomenele luminoase, in special de reflexie,refractie,pe baza notiunii de
raza de lumina care se propaga rectiliniu in medii omogene.Optica geometrica face abstractie de natura
luminii.
Stigmatismul riguros si aproximativ Gauss
Diversele aparate optice permit omului sa perceapa detalii care ar fi invizibile cu ochiul liber si ,prin
intermediul aparatelor fotografice,sa le poata inregistra.Pentru a obtine insa imagini de calitate
ridicata,imaginile trebuie sa fie cat mai clare.Pentru formarea imaginii unui obiect este necesar ca
pentru fiecare punct din spatiul-obiect sa existe un punct corespunzator pe imagine.Aceste perechi de
puncte poarta numele de puncte conjugate.Daca pentru toate punctele din spatiul-obiect exista un
punct corespunzator pe imagine,imaginea poarta numele de imagine stigmatica.
In practica,imaginea astigmatica este imposibil de obtinut, datorita imperfectiunilor inerente in
constructia lentilelor si a obiectivelor.Fiecare punct din spatiul-obiect(sau unei grupe invecinate) va
corespunde in imagine o pata de difuziune.
Pe de alta parte,datorita structurii discontinue a ochiului dar si a peliculei fotografice,o imagine
stigmatica are o limita atat la observatie cat si la inregistrarea pe pelicula.De exemplu retina care este
formata din celule de cca 5 microni diametru,inregistreaza doua puncte luminoase care se proiecteaza
la o distanta mai mica decat acaesta valoare ,ca un singur punct luminos.In mod similar si pentru
pelicula fotografica:rezolutia maxima posibila pentru un anumit tip de pelicula este limitata de
dimensiunea granulelor de halogenura de argint.
Din aceasta cauza, in practica curenta se accepta un stigmatism aproximativ.Studiind acest
aspect,fizicianul Gauss a ajuns la concluzia ca imaginile realizate de fasciculele relativ inguste,vecine cu
axa optica si fata de care sunt relativ putin inclinate,determina imagini suficient de stigmatice.
Aceste fascicule au fost denumite fascicule paraxiale,iar pentru obtinerea lor s-a utilizat un paravan optic
perforat in zona axei optice,denumita diafragma.

Stigmatismul riguros (rosu) si aproximativ (negru)

MODELUL GAUSS



1.1 Formula punctelor conjugate pentru dioptrul sferic
I. S considerm un dioptru sferic i fie A i B dou puncte conjugate (obiect, respectiv
imagine), aflate pe axa optic
principal a dioptrului (figura 1.1).
Aplicnd teorema sinusurilor
pentru triunghiurile AIC i BIC, se
obine .



Figura1.1
h
D
n
1
n
2

I
A(-x
1
, 0)
B(x
2
, 0) V(0, 0)
C(R, 0)
o
1
o
2

o
i
r
condiia aproximaiei gaussiene (AI ~ AV = x
1
, IB = VB = x
2
), rezult:
o
=

o
=

+
sin
r sin
x
R x
;
sin
i sin
x
R x
2
2
1
1

( ) ( ) o
=
o
=
180 sin
IB
r sin
CB
;
sin
AI
i 180 sin
AC

Prin mprirea celor dou relaii, rezult:
1
2
2
2
1
1
n
n
r sin
i sin
R x
x
x
x R
= =

Lentilele
Lentilele sunt medii transparente, de regula din sticla, limitate de doua calote sferice sau de o calota
sferica si un plan. Daca o suprafata de delimitare este o calota elipsoidala, lentila se numeste asferica.
In functie de modul in care sunt deviate razele luminoase de care sunt traversate, lentilele se impart in
lentile convergente si divergente.
Lentilele convergente sunt mai groase la mijloc decat la margini, iar un fascicul de raze paralele
ce traverseaza lentila, devine convergent spre un punct denumit punct focal.

Lentile convergente: a - biconvexa, b - plan-convexa, c - menisc convergent, d - schema
lentilelor convergente.
Lentilele divergente sunt mai subtiri la centru fata de margini iar un fascicul de raze paralele care o
traverseaza devine divergent.

Lentile divergente: a - biconcave, b - plan-concave, c - menisc divergent, d - schema
lentilelor divergente.

Unei lentile i se disting urmatoarele caracteristici:
- centre de curbura - centrele C1 si C2 ale celor doua calote sferice;
- razele de curbura ale sferelor, R1 si R2;
- axa optica principala este dreapta ce uneste centrele de curbura ale celor doua calote sferice;
- centrul optic O al unei lentile este punctul situat pe axa optica si care se caracterizeaza prin faptul ca
raza de lumina ce trece prin acest punct nu este deviata de la directia sa ci doar deplasata;
- orice dreapta care trece prin centrul optic se numeste axa optica secundara.

Elemente geometrice ale unei lentile
Aproximatiile lui Gauss
Studiul lentilelor se simplifica pe baza aproximatiilor lui Gauss, care enunta:
- lentilele sunt subtiri, daca grosimea lor pe axa principala este neglijabila in raport cu raza de curbura;
- unghiul de deschidere al calotei sferice este mic (10 - 15 grade)
- unghiurile formate de razele luminoase cu axa principala sunt mici, adica razele sunt paraxiale.


n optica geometric aproximaia lui Gauss (sau aproximaia fasciculelor paraxiale)
reprezint convenia conform creia fasciculele de lumin care formeaz imaginea sunt
considerate paraxiale.
Considerm dou medii transparente cu indici de refracie i separate printr-
o suprafa plan MM', formnd astfel un dioptru plan. Pentru o distan de la dioptru la
obiectul punctiform distana pn la imaginea (virtual) a sa este dat de relaia:

Imaginea nu este unic localizat, deoarece depinde de unghiul de inciden a diferitelor
raze din Dac ns unghiurile nu sunt prea mari, astfel nct: innd
seama c:

se poate scrie ntr-o bun aproximaie:

Conform acestei relaii, obiectul punctiform are, practic, o singur imagine punctiform d
determinat de distana ce nu mai depinde de unghiul de inciden pe suprafaa dioptrului.

:
Bibliografie:www.google.ro; http://www.e-referate.ro/referate/Optica2007-01-17.html
http://www.foto-magazin.ro/tutorial_open.php?art=ftm20/archives/2006/02/stigmatismul_ri_1.html
http://ro.math.wikia.com/wiki/Aproxima%C8%9Bia_lui_Gauss_(optic%C4%83)