COEZIUNE SI PERFORMANTA

-intr-o clasa de elevi-

INTRODUCERE
In aceasta cercetare, am urmarit analiza urmatoarelor aspecte: nivelul coeziunii clasei- interpersonale si pe sarcina nivelul performantei clasei- individuale si grupale interinfluentarea acestor doua variabile

In mod specific, am investigat urmatoarele subteme: Comunicarea dintre elevi Realizarea activitatilor de cooperare Perceptia elevilor fata de performanta Obicetivele si motivatia elevilor de a realize performanta Capacitatea de comparare obiectiva cu alte grupuri similare Atitudinea fata de propria performanta si atitudinea fata de performanta grupului Atitudinea fata de mediul scolar corelat cu obiectivele instructionale: pozitiva, indiferenta sau negativa Ipotezele cercetarii sunt: 1. Daca clasa are un nivel ridicat de coeziune, atunci coeziunea influenteaza nivelul performantei ( individuale si de grup) 2. Daca clasa are un nivel ridicat de coeziune bazata pe relatii interpersonale, atunci clasa are un nivel ridicat de coeziune bazat pe realizarea sarcinilor 3. Cu cat elevii isi apreciaza propria performanta la un nivel ridicat, cu atat ei apreciaza nivelul ridicat al performantei clasei 4. Cu cat mediul social influenteaza performanta elevilor, cu atat performanta elevilor nu influenteaza coeziunea

REPERE TEORETICE
Zaleznik, Christiansen and Roethlisberger declara: cu cat este mai mare coeziunea grupului, cu atat este mai mare productivitatea grupului daca atitudinile grupului sustin obiectivele organizatiei. Cattel considera ca eficienta indeplinirii obiectivelor rezulta din combinarea unor atitudini pozitive de grup si conservarea energiei necesare mentinerii armoniei grupului. De aici rezulta doua ipoteze: 1. Grupurile coezive influenteza membrii spre atitudini uniforme. Doua experimente separate( Lott si Lott, Sakuri) au demonstrat: cu cat membrii sunt mai atrasi de grup, cu atat grupul are mai multa influenta asupra lor. 2. Exista o relatie intre atitudinea fata de productivitate si coeziune, aceasta relatie devenind tot mai puternica prin existenta coeziunii grupului. Totusi, dovezile pentru acesta ipoteza nu sunt certe. In experimentele de laborator, Berkowitz si Shacter au descoperit: grupurile cu o coeziune ridicata tind sa fie mai putin productive atunci cand exista atitudini negative fata de productivitate. Pentru membrii cu atitudini pozitive, grupurile pozitive nu au fost mai productive decat grupurile non-coezive. Coeziunea grupului este descrisa de Cartwrait si Zander ca sentimentul de apartenenta sau atractia mutuala, implicand o sacrificare a sinelui pentru indeplinirea obiectivelor grupului. Aceasta coeziune produce conformism, stabilitate si controlul comportamentului in grup. Shaw subliniaza: coeziunea a avut de-a lungul timpului trei semnificatii diferite: atractia intragrup se bazeaza pe similaritatile indivizilor fata de configuratia colectiva a grupului. Aspectul social este evidentiat prin masurarile sociometrice, nominalizarea in perechi, alegerile partenerului. Aspectul personalitatii a fost evidentiat prin cercetarea efectelor omogenitatii nevoilor: autoritate sau dominanta morala grupului sau nivelul motivatiei

baza coordonarii eforturilor grupului

Influenta coeziunii asupra productivitatii grupului a fost intens studiata. Grupurile cu coeziune ridicata sunt capabile sa-si stabileasca mai usor standarde de performanta si pot oferi o gama mai larga de recompense membrilor grupului. Shaw si Shaw au descoperit ca grupurile inalt coezive sunt cooperante si prietenoase, folosind o forma democratica de control al comportamentului. In grupurile cu coeziune redusa, membrii erau ostili si agresivi unii cu ceilalti, erau incantati cand colegii lor faceau greseli si au adoptat un stil autocratic de luare a deciziei. Myers si Sherif au descoperit ca, competitia intergrup poate insemna o tactica de ridicare a normelor generale. Dar, Couran a observat ca in unele situatii, coeziunea poate interfera cu caracterul de analiza si examinare a informatiei al grupului. Mai mult, membrii grupurilor coezive sunt adesea potrivnici contributiilor celorlalti membrii Fisher afirma: relatia dintre coeziune si performanta nu este uniforma in conditiile existentei constante a coeziunii. Coeziunea ridicata creste productivitatea pana la un anumit punct, dupa care devine disfunctionala, reducand productivitatea grupului, dar nu la un punct atat de scazut ca si cand nu ar fii existat coeziune de la bun inceput. Shaw si Shaw considera ca grupurile de munca efective adopta atat dimensiunea realizarii sarcinilor, cat si dimensiunea sociala. Coeziunea poate facilita aceste doua dimensiuni pe masura ce presiunile atingerii performantei pot forta grupurile sa adopte norme de productivitate( Back; Thibaut si Strickland) in timp ce performanta sociala necesita autoadministrarea recompenselor in cadrul grupului Un grup este coeziv in masura in care membrii grupului simt ca sunt parte a grupului, vor sa ramana in grup, si considera grupul important pentru ei (Cota, Evans, Dion, Kilik, & et al., 1995; Dion & Evans, 1992; Festinger, 1950; Festinger, Schachter, & Back, 1950; Hogg, 1992; Lott & Lott, 1965; Mudrack, 1989; Zander, Stotland, & Wolfe, 1960). Coeziunea masoara importanta sau atasamentul membrilor fata de grup- gradul in care membrii

grupului stabilesc legaturi unii cu altii si vor sa ramana impreuna. Pe langa perceptia entitatii grupului, multe caracteristici care contribuie la crearea unui grup au legatura cu perceptia coeziunii grupului. Spre exemplu, studiile arata ca membrii unui grup care impartasesc credinte si valori similare au inregistrat o coeziune mai mare decat grupurile in care membrii nu aveau valori similare (Festinger,Schachter, & Back, 1950; Newcomb, 1956). Interdependenta puternica a grupului- obiectivul de a obtine recompense si realizand cu succes sarcinile grupului, coreleaza cu o coeziune ridicata a grupului. Grupurile care dezvolta norme puternice in grup si dorinta de a mentine aceste norme exprima o mai mare coeziune(Back, 1951; Festinger, 1950; Lott, 1961; McGrath, 1984; Roethlisberger& Dickson, 1939). Grupurile coezive se comporta diferit decat grupurile mai putin coezive ( Hogg, 1992). Pentru unii, coeziunea este asociata cu satisfactia grupului mai putina anxietate, mai multa comunicare pozitiva in cadrul grupului, mai putine absente de la intalniri ( Seashore, 1954) Pepitone si Reichling( 1955) au gasit ca membrii grupurilor coezive au fost mai ostili fata de cei din exteriorul grupului, in timp ce grupurile mai putin coezive au aratat mai multa ostilitate in cadrul grupului. Indivizii sunt mai preocupati de rezultatele pozitive si negative ale grupului atunci cand grupul este coeziv (Brawley, Carron, &Widmeyer, 1987; Zander, 1971/1996). Cat de bine grupurile realizeaza sarcinile, si sub ce conditii performanta poate fii optimizata? O tema foarte des studiata se refera la impactul coeziunii grupului asupra realizarii grupului. Pe de-o parte, se pare ca grupurile care sunt mai coezive vor fii mai productivi decat grupurile mai putin coezive. Pe de alta parte, exista posibilitatea ca grupurile care sunt prea coezive vor deveni prea increzatoare in abilitatea de a realiza sarcinile si nu vor discuta pe deplin problemele importante sau vor cauta in exterior informatii pentru a lua deciziile in privinta grupului. Deoarece membrii grupului se plac reciproc, exista posibilitatea ca grupurile coezive se socializeze mai mult decat sa realizeze sarcinile. In unele cazuri, coeziunea coreleaza cu performanta grupului, iar in alte cazuri cu neperformanta (Bernthal & Insko, 1993; Callaway & Esser, 1984; Carron,

1980; Cratty, 1981;C. R. Evans & Dion, 1991; Flowers, 1977; Leana, 1985; Mullen & Copper,1994; Swets & Bjork, 1990; M. E. Turner, Pratkanis, Probasco, & Leve, 1992;Zaccaro, 1995; Zaccaro, Gualtieri, & Minionis, 1995). O explicatie pentru aceste rezultate opuse este urmatoarea: desi, coeziunea grupului nu influenteaza prin ea insasi performanta, coeziunea totusi creste conformitatea la normele grupului. Asadar, coeziunea este dependenta de norme pentru a creste sau reduce performanta. Daca norma este de a lucra mult si a fii productivi, coeziunea va creste performanta.( L. Berkowitz, 1954; Schachter, Ellertson, McBride,& Gregory, 1951; Stogdill, 1972).

Desi, coeziunea grupului si indentitatea sociala sunt similare, ele nu reprezinta acelasi lucru. Coziunea grupului se refera in principal la legatura puternica cu ceilalti membrii ai grupului, in timp ce identitatea sociala se refera la la cat de mult indivizii se simt o parte din grup sau cat de importanta este de a face parte dintr-un anumit grup (Branscombe, Schmitt, & Harvey, 1999; Hogg, Hardie, & Reynolds, 1995; Prentice, Miller, & Lightdale,1994). Identitatea sociala implica o atractie catre grup ca intreg decat o atractie fata de indivizii particulari din grup. Similaritatea, interactiunea, interdependenta, structura( norme, roluri, status) influenteaza si sunt influentate de coeziunea grupului si identitatea sociala. Coeziunea este alcatuita din trei dimensiuni: 1. atractia interpersonala fata de alti membrii ai grupului sau fata de grupul insusi 2. angajamentul fata de sarcinle grupului 3. mandria grupului Coeziunea este in mare masura legata de dezvoltarea identitatii rolului si socializarii organizationale. Hogg( 1992) si Hogg si Terry ( 1999) afirma: coeziunea si solidaritatea din cadrul grupului sunt legate de perceptia prototipului

celorlalti membrii. Cu alte cuvinte, cu cat membrii grupului adopta valorile, credintele si atitudinile grupului, cu atat grupul va fi mai coeziv. Procesele interactive de grup determina fie castiguri sau pierderi ale productiei in cadrul grupului ( Steiner, 1972). Castigurile productiei provin de la efectele sinergetice obtinute prin construirea pozitiva a echipei. Aceasta poate fi obtinuta printr-o colaborare cu alti membrii, la strategiile sarcinilor sau co,petentelor, colaborare necesara pentru a produce mai multe idei originale care nu ar putea fi obtinute daca s-ar actiona solitar ( Osborn, 1957). Pierderile productiei apar cand coeziunea grupului determina gandirea de grup ( Jani, 1972), cand norma grupului este opusa eficientei grupului, sau cand grupul isi pierde motivatia sau coordonarea ( Steiner, 1972). Procesele interactive cauzeaza pierderi ale productiei: blocarea productiei( apare cand membrii grupului sunt impiedicati sa contribuie la discutiile de grup); perceperea evaluarii- provine de la perceperea generala a evaluarii negative de catre grup; competitia- apare cand membrii considera ca aportul lor este dispensabil si trebuie sa concureze cu altii pentru oportunitatea de a contribui ( Dennis& Valacich, 1993) Importanta coeziunii a fost considerata ca fiind cheia grupurilor de munca eficiente (Carless & De Paola, 2000; Cohen & Bailey, 1997; Forsyth; 1990; Yang & Tang, 2004). Mai mult, conceptualizarea si masurarea coeziunii grupului este bazata pe modele care cuprind o varietate de factori. Mullen si Copper(1994) au testat relatia dintre coeziune si un singur factor- atractia interpersoanla in grup. Widmeyer, Brawley si Carron( 1985) disting intre atractia individului fata de grup si integrarea in grup. Cota, Evans, Dion, Kilik si Longman apreciaza ca, coeziunea grupului are patru dimensiuni: Integrarea sarcinilor in grup Integrarea sociala in grup Atractia indivizilor fata de sarcinile grupului Atractia indivizilor fata de aspectele sociale ale grupului.

Integrarea sarcinilor grupului este definita ca perceptia similaritatii si coerenta din cadrul echipei de a indeplini sarcinile, in timp ce integrarea sociala in grup

reflecta perceptia coerentei si legaturii cu privire la activitatile sociale ale echipei. Atractia indivizilor fata de sarcinile grupului descrie sentimentele membrilor despre implicarea personala in sarcinile grupului, in timp ce atractia indivizilor fata de aspectele sociale ale grupului reflecta sentimentele despre implicarea personala in interactiunea sociala a grupului Carless si De Paola( 2000) au recomandatat separarea conceptelor de coeziunea sarcinilor si coeziunea sociala atunci cand definim coeziunea grupului. Cei doi autori au concluzionat ca, coeziunea grupului este multidimensionala si include coeziunea sarciniigradul motivatiei in realizarea obiectivelor organizationale; coeziunea sociala - motivatia de a dezvolta si mentine relatii sociale in grup. In plus, coeziunea grupului influenteaza performanta (Klein & Mulvey, 1995; Podsakoff, MacKenzie, & Ahearne, 1997; Spink & Carron, 1993). Grupurile cu o coeziune ridicata- realizarea sarcinilor si atractivitatea sociala- ating o performanta mai mare. Recent, Yoo si Alavi( 2001) au descoperit ca participarea la realizarea sarcinilor joaca un rol mai important decat prezenta sociala in determinarea consensului printre membrii grupurilor. Rezultatele demonstreaza existenta unei corelatii pozitive intre grupurile orientate spre realizarea sarcinilor si performanta ridicata, neexistand dovezi ca atractivitatea sociala si participarea au efecte negative sau pozitive asupra performantei. Collins si Gueskow au concluzionat ca cercetarile care investigheaza relatia dintre coeziune si performanta nu sunt decisive, relevante.

ARIA SI METODOLOGIA CERCETARII

ARIA CERCETARII Cercetarea Coeziune si performanta intr-o clasa de elevi este alcatuita din doua parti: teoretica si practica. Realizarea cercetarii in toate fazele eiproiectare, de teren, redactare- a fost efectuata de catre un singur cercetator. Subiectii cuprinsi in aceasta cercetare sunt 20 de elevi in clasa a VIII-a. Trebuie specificat ca in aceasta cercetare pe langa informatiile culese din redactarea chestionarelor, vor exista completeri de informatii rezultate din observatii si convorbiri non-directive. Completarea chestionarelor s-a realizat prin adunarea elevilor in aceeasi incapere din cadrul unitatii scolare in care invata. De asemenea, au fost rugati sa completeze chestionarele intr-un cadru organizat in acelasi timp. Am recurs la aceasta procedura deoarece nu am dorit ca respondentii sa prelucreze raspunsurile si sa se piarda spontaneitatea lor. In aceeasi masura, subiectilor nu le-a fost dezvaluit subiectul cercetarii inainte de inmanarea chestionarelor pentru a nu pregati atitudinea lor fata de tema cercetarii. Chestionarele au fost autoadministrate. Dupa criteriul apartenentei la categoria de sex, structura populatiei cuprinse in cercetare este urmatoarea Masculin A 10 % 50 Feminin A 10 % 50 Total A 20 % 100

Factorul determinant in procesul de selectie al acestei clase l-a constituit nivelul performantelor scolare, cadrele didactice, elevii altor clase si proprii colegi evaluand aceasta clasa ca avand performante slabe. Distributia mediilor generale este urmatoarea:

Rom elev elev elev elev elev elev elev elev elev elev elev elev elev elev elev elev elev elev elev elev 5 6 6 5 7 8 7 5 7 5 6 5 6 6.50 7 5 6 8 6 5

Lb.e 5.50 9 7 5 9.50 9.50 10 6.50 9 5 8.50 5 7.50 8.50 7 5 8.50 10 5 7.50

Lb. f 6 10 7 6 8 9 7.50 8 8.50 6 8.50 5.50 6.50 8.50 9 5.50 9 9.50 5.50 7

Mate 6 7 7 6 6.50 9 8 6.50 8 6 7 5 6 7 6.50 5 6.50 7.50 5.50 6.50

Fizica 5 7 6 5 6 7 7.50 6.50 8 5 6.50 5 6.50 8.50 6.50 5 7 7 5 6.50

Chimie Bio 5 7 6 5.50 7 8 8 7.50 8 6 6 5.50 6 7.50 6.50 5.50 8.50 8 5 5.50 5.50 7 7 5 8 9 7.50 6.50 8.50 5 6 5 7.50 8.50 7 5 6.50 7 5 6

Cult civ. 6 8.50 9 5.50 10 10 9.50 9 9 8.50 6 5 7.50 9.50 8 5 10 9.50 5 6

Istorie Geogra Media generala 5.50 5 6.94 8.50 7.50 8.47 7.50 6 7.94 5.50 5 8 7.50 8.64 9 9.50 9.29 7.50 7 8.79 7 7 8.20 9.50 8.50 8.96 6.50 6 7.52 7.50 8 8.14 6 5.50 6.79 8.50 6 8.11 9.50 8.50 8.97 7.50 7.50 8.38 5 5 6.67 7 8 8.61 7.50 8 8.87 5 5 5 5.50 7.44

METODOLOGIA CERCETARII Aceasta cercetare sociologica este o ancheta indirecta care se bazeaza pe autoadministrarea chestionarului. Din punct de vedere al scopului este o ancheta de diagnostic, pentru ca exista ipoteze care se supun verificarii, care apreciaza o stare de lucruri. Din punct de vedere a metodologiei folosite, este o ancheta descriptiva deoarece se refera la masurarea efectelor. Spre exemplu, aceasta cercetare isi propune sa evidentieze legatura dintre componentele coeziunii grupului/ colectivului si performanta. Din punct de vedere al universului cercetarii este o cercetare restransa. Un lucru foarte important este acela ca este o ancheta incompleta, insa o parte a populatiei nu a fost eliminate in mod arbitrar.

Ca instrument de investigare s-a folosit chestionarul autoadministrat. Chestionarul este alcatuit din 20 intrebari dintre care: 1.Dupa continutul lor - intrebari factuale( intrebarile 19, 20) - intrebari de opinie( toate celelalte intrebari) 2. Dupa forma raspunsului - intrebari deschise( intrebarea 15) -intrebari cu raspuns inchis -intrebari cu raspunsuri policotomice (intrebarile 3.Dupa functia instrumentala pe care o au in chestionar -nu exista intrebare de debut - nu exista intrebari de filtraj

ANALIZA SI INTERPRETARE
Coeziunea
Coeziunea este o proprietate a grupului care poate reprezenta intr-un anumit cadru social un factor determinant in obtinerea unui anumit nivel de performanta. Acest cadru social este analizat ca un ansamblu de relatii interpersonale consolidate pe parcursul unei perioade indelungate de timp. Caracterul relatiilor interpersonale redau un mediu social competitional, de indiferenta sau prietenie. In aceasta cercetare, am investigat natura relatiilor interpersonale( Figura 1)
100 80 60 40 20 0 com petitie indiferenta prietenie nu stiu relatii in clasa

Figura 1 Relatiile in clasa Putem constata ca elevii au declarat, intr-o majoritate covarsitoare, ca relatiile dintre elevi sunt caracterizate de prietenie. Aceasta informatie ne releva existenta unui nivel ridicat de coeziune in cadrul clasei.
100 80 60 40 20 0 Da Nu Nu stiu a invata in alta clasa

Figura 2 A invata in alta clasa

Relatiile de prietenie existente la nivelul clasei demonstreaza ca scoala atinge atat obiectivele instructionale, cat si pe cele sociale. Climatul social in care exista relatii afective stranse ne arata in ce masura elevii sunt deschisi sau rezistenti la schimbare, mai precis prin integrarea lor in alta clasa. Din figura 2 putem observa ca trei sferturi dintre elevi au declarat ca nu doresc sa invete in alta clasa, desi un sfert dintre ei si-au exprimat disponibilitatea de a se transfera. Figura 3 ilustreaza, mai exact, aprecierile elevilor fata de mediul social reprezentat de clasa, mediu in care exista obiective precise, norme si valori specifice.

100 80 60 40 20 0
clasa in care ati invatat clasa in care v-ati facut prieteni Nu stiu

clasa reprezinta

Figura 3

Clasa reprezinta

Constatam ca trei sferturi dintre elevii investigati au opinat ca clasa reprezinta, in principal, mediul in care s-au stabilit relatii de prietenie, iar un sfert au accentuat importanta activitatilor de invatare realizate in mediul scolar. Aceasta informatie ne arata un nivel ridicat de coeziune in clasa, dar in acelasi timp reprezinta un indicator despre performanta: invatarea- activitate de realizare a performantei scolare- nu reprezinta un reper pentru elevii din acesta clasa.

100 80 60 40 20 0 DA Nu Nu stiu unii colegi sa paraseasca clasa

Figura 4 Unii colegi sa paraseasca clasa Daca am analizat rezistenta la schimbare- reprezentata de propria transferare in alta clasa, vom investiga atitudinea elevilor fata de excluderea unor colegi din clasa. Figura 4 arata ca aproape doua treimi dintre elevi nu sunt de acord ca unii colegi sa paraseasca clasa, insa un sfert au au atitudine pozitiva fata de excluderea lor. Remarcam ca au crescut procentele care reflecta atitudinea pozitiva sau nehotararea in legatura cu detasarea fata de unii colegi ( procente mai reduse pentru atitudinea pozitiva sau nehotarare fata de propria plecare). Totusi, apreciem ca si aceasta evaluare ne releva existenta unui nivel ridicat de coeziune.

100 80 60 40 20 0 des nici des, nici rar rar deloc Intensitatea com unicarii

Figura 5 Intensitatea comunicarii Am remarcat existenta unui nivel ridicat de coeziune al clasei. In aceasta cercetare, din ansamblul de factori care influenteaza coeziunea clasei vom selecta intensitatea comunicarii si continutul comunicarii. Procesele comunicationale sunt inerente oricarui mediu social, dar anumite particularitati ale acestora sunt determinante pentru dinamica grupurilor integrate in acele medii. Figura 5 ne arata ca peste jumatate dintre respondenti au declarat ca elevii comunica des unii cu ceilalti, pe cand un sfert dintre ei au afirmat ca exista o comunicare moderata. In acelasi timp, aproape un sfert sunt de parere ca exista un grad redus de comunicare. Aceste intensitati ale comunicarii pot fi relevante daca acceptam ideea ca in clasa exista o performanta globala, grupala, dar si o performanta individuala. Consideram ca si intensitatea comunicarii reprezinta un indicator pertinent al nivelului ridicat de coeziune al clasei.

100 80 60 40 20 0 scoala ne-scoala am bele nu stiu subiectul com unicarii

Figura 6 Subiectul comunicarii Continutul comunicarii este esential in dinamica grupurilor sociale. Comunicarea reprezinta un mijloc prin care se transmit valori, norme, standarde, nevoi, trebuinte si, in acelasi timp, se transmit modalitatile prin care se indeplinesc scopurile grupale si individuale. Figura 6 indica faptul ca peste jumatate dintre elevi au afirmat ca discuta subiecte legate de scoala si subiecte care nu au

legatura cu scoala.

Acest procent releva existenta premisei realizarii unei

coeziuni si performante ridicate a clasei.

100 80 60 40 20 0 Da Nu Nu stiu cooperare

Figura 7 Cooperarea cu ceilalti colegi in realizarea sarcinilor Comunicarea este inerenta realizarii activitatilor de cooperare. Cooperarea este considerata mai mult un efect al coeziunii grupului. In acelasi timp, cooperarea poate fi un factor important in realizarea performantei. Figura 7 ne indica faptul ca elevii, intr-o majoritate indiscutabila, au declarat ca au realizat activitati de cooperare. Intr-adevar, nu s-a analizat care este frecventa realizarii acestor activitati de cooperare. Totusi, figura 8 ne releva daca aceste activitati de cooperare au un caracter obligatoriu sau voluntar. Am constatat ca jumatate dintre elevi a afirmat ca aceste activitati au fost impuse de scoala/ profesori, iar o treime considera ca ele au fost realizate din proprie initiativa.

100 80 60 40 20 0 Da Nu Nu stiu activitati im puse

Figura 8 Cooperare bazata pe activitati impuse

In clasa exista un o retea de legaturi interpersonale formate pentru realizarea anumitor scopuri individuale sau grupale. Relatiile interpersonale, prin caracterul si intensitatea lor, se rasfrang asupra comportamentului si starii afective. Aceste variabile, corelate cu nivelul performantei clasei, determina elevilor sentimente diverse fata de apartenenta la acea clasa. Figura 9 ilustreaza ca aproape jumatate dintre elevii chestionati si-au exprimat multumirea fata de apartenenta lor la aceasta clasa, insa un sfert au declarat nefericirea fata de includerea lor in aceasta clasa.

100 80 60 40 20 0 m andru m ultum it fericit nefericit nu stiu sentim ente

Figura 9 Sentimentele in aceasta clasa

PERFORMANTA In acesta cercetare, apreciem ca performanta este rezultatul activitatilor realizate pentru atingerea unui scop determinat. Performanta poate fi analizata atat in corelatie cu obiectivele propuse, cat si prin corespondenta cu rezultate atinse de grupuri care urmaresc aceleasi obiective. Comparatia elevilor cu performantele altor clase de elevi poate constitui un factor de schimbare: revizuirea obiectivelor ( un nivel mai redicat de performanta); o strategie de atingere a obiectivelor.

Aceste doua obiective secundare necesita existenta unor relatii de cooperare intre elevi, cooperare care este prezenta, indeosebi, intr-un grup coeziv. Figura 10 ne arata care este opinia elevilor fata de performanta propriei clase, comparativ cu celelalte clase: aproape doua treimi apreciaza ca aceasta performanta este mai redusa, iar aproape un sfert considera ca performanta este similara cu a celorlalte clase.

100 80 60 40 20 0 m ai bune aceleasi m ai nu are nu stiu putine rezultate bune rezultate scolare

Figura 10 Rezultatele scolare comparativ cu celelalte clase Obiectivele pot fi stabilite individual sau grupal, iar performanta poate fi analizata individual sau grupal. Figura 11 releva parerile elevilor fata de numarul colegilor care au rezultate scolare bune: o treime dintre elevi sunt de parere ca mai putin de jumatate dintre elevi au rezultate scolare bune, iar aproape o treime considera ca doar cativa colegi au rezultate scolare bune.
100 80 60 40 20 0
toti cei m ai jum atate m ai putin cativa m ulti de jum atate nici unul

elevii

Figura 11 Elevii cu rezultate bune

In aceasta cercetare, sintagma rezultate scolare bune nu se refera la dimensiunea comportamentala, ci la un interval de note care reflecta o performanta specifica. Figura 12 ofera informatii indirecte despre perceptia elevilor fata de relatia obiective ( note) si performanta ( nivelul notelor). Aceasta figura nu arata dimensiunea performantei asumate de elevi, ci dimensiunea performantei recunoscute de ei. Asadar, doua treimi au opinat ca un elev cu rezultate scolare bune in situatia in care are o medie a notelor peste 9, iar aproape un sfert se refera la intervalul 8.1-9.

100 80 60 40 20 0 sub 7 7.1-8 8.1-9 peste 9 note

Figura 12 Relatia dintre rezultate scolare bune si note Pentru realizarea obiectivelor si atingerea performantei este necesara realizarea unor activitati. In mediul scolar, putem vorbi in principal despre activitatile de invatare: insusirea unor cunostinte noi si reactualizarea acestora. Activitatile de invatare sunt modalitatile prin care obtinem note. Dar, acesta nu este obiectivul esential si de lunga durata. Activitatile de invatare sunt importante si necesare in conditiile in care ele determina progresul intelectual si cultural al elevului. Activitatile de invatare sunt diverse si ar trebui ghidate de armonizarea nevoilor elevilor cu necesitatea realizarii acelui progres. Obiectivele pot fi stabilite extrapersonal: ele sunt inaintea noastra si sunt impuse in mod egal tuturor. In unele cazuri, nu exista constientizarea necesitatii realizarii

acestor obiective ( progresul intelectual si cultural). activitatile de invatare.

Interdependenta acestor

factori determina formarea anumitor atitudini-pozitive sau negative- fata de

100 80 60 40 20 0
necesara importanta frumoasa nu este necesara nu este importanta nu este frumoasa

activitatea de invatare

Figura 13 Opinia fata de activitatea de invatare Figura 13 infatiseaza urmatoarele: o treime dintre elevi considera ca activitatile de invatare sunt necesare, iar o treime dintre ei apreciaza ca activitatile de invatare sunt importante. Asadar, putem conchide ca elevii au o atitudine pozitiva fata de activitatile de invatare, dar nu putem enunta ideea ca in cultura clasei exista norme si valori de performanta. In acest context, se pune accentul pe finalitatea procesului instructiv, si nu pe continutul activitatilor instructive.

100 80 60 40 20 0 a lua note m ari a ajuta pe ceilalti sa ia note m ari nu stiu

Figura 14 Relatia dintre solidaritatate/ individualism si note

Figura 14 prezinta, indubitabil, relatia dintre motivatia de a-si atinge doar obiectivul instructiv personal si motivatia de a atinge si un obiectiv interpersonal. Putem constata ca aproape jumatate dintre elevii investigati sunt de parere ca ceilalti colegi sunt preocupati de atingerea unei performante individuale, iar cealalta jumatate nu si-a exprimat nici o opinie fata de acesta relatie. Aceasta situatie este contradictorie in contextul in care exista o comunicare intensa intre colegi si au realizat activitati de colaborare.

100 80 60 40 20 0 clasa A clasa B clasa C clasa D clasa

Figura 15 Clasa care ar castiga un concurs de matematica Figura 15 ne arata opiniile elevilor fata de performanta clasei intr-o competitie cu alte clase de acelasi nivel ( clasa a-VIII-a). Aceasta competitie inseamna expunerea ansamblului de cunostinte asimilat pe parcursul timpului, ansamblu reflectat in note, notele ilustrand in mare masura performantele scolare ale elevilor. Aproape doua treimi dintre elevi au declarat ca o alta clasa ar castiga un concurs de matematica,. Acest aspect este discutabil in conditiile in care clasa investigata are rezultate slabe la disciplina matematica, au declarat ca doar cativa elevi au rezultate scolare bune, insa o treime sustine ca propria clasa ar castiga concursul.

100 80 60 40 20 0 Da Nu Nu stiu rezultate scolare bune

Figura 16 Perceptia propriilor rezultate scolare ca fiind bune Daca am analizat aprecierile elevilor fata de rezultatele scolare ale colegilor, performanta clasei, trebuie sa vedem care este aprecierea fata de propriile rezultate. Figura 16 ne arata ca aproape trei sferturi dintre elevi au o parere buna fata de nivelul rezultatelor scolare, si doar un sfert le considera necorespunzatoare.
100 80 60 40 20 0 sub 7 7.1-8 8.1-9 peste 9 m edii

Figura 17 Mediile generale In figura 17 observam nivelul real al rezultatelor scolare. Asadar, elevii si-au exprimat parerea conform careia elevii cu rezultate scolare bune sunt cei cu note peste 9, au apreciat ca propriile rezultate sunt bune, dar constatam ca aproape o treime au mediile cuprinse in intervalul 7.1-8, iar aproape jumatate au medii cuprinse in intervalul 8.1-9.

100 80 60 40 20 0
in mare masura in masura potrivita in mica masura deloc nu stiu

intensitatea influentei

Figura 18 Intensitatea influentei rezultatelor scolare asupra intemeierii relatiilor de prietenie Tema acestei cercetari se refera la relatia dintre coeziunea clasei si performanta. Daca am analizat aceste dimensiuni in mod distinct, figura 18 ilustreaza interdependenta dintre performanta si natura relatiile interpersonale ( indicator al coeziunii grupului). Constatam ca peste jumatate dintre elevi a afirmat ca rezultatele scolare pe care le au nu determina stabilirea unor relatii de prietenie ( de colaborare) cu ceilalti, iar aproape un sfert este de parere ca exista o influenta in mare masura. Acest aspect poate fi explicat prin urmatoarea ide: notele elevilor din aceasta clasa se concentreaza in jurul aceleiasi valori, adica nu exista o distributie inegala a notelor. Notele nu reprezinta un factor care ii diferentiaza, ci este un aspect comun care determina mai degraba relatii de apropiere, intelegere. Deci, prin aceasta firgura am analizat relatia dintre performanta- factor determinant al coeziunii grupului.

100 80 60 40 20 0 m ai bune aceleasi m ai putin nici unul bune nu stiu rezultate scolare

Figura 19 Perceptia elevilor fata de propriile rezultate

scolare in alta clasa In aceasta figura am analizat relatia: coeziune- factor determinant al performantei. Am remarcat ca aproape doua treimi au declarat ca in conditiile transferarii in alta clasa rezultatele scolare vor fi la acelasi nivel. Putem conchide ca nivelul rezultatelor scolare ale elevilor este influentat in mai mare masura de factori personali ( motivatie, vointa, capacitate, aspiratii) decat de factori organizationali. Insa, sa nu uitam ca aceasta ide se bazeaza pe perceptiile elevilor care nu sunt intemeiate pe constientizarea influentei conjugate a tuturor factorilor mediului inconjurator. Din aceasta figura, am constatat ca nu exista o determinare a ansamblului relatiilor interpersonale asupra nivelului performantei.

CONCLUZII
In aceasta cercetare, am urmarit analiza urmatoarelor aspecte: nivelul coeziunii clasei- interpersonale si pe sarcina nivelul performantei clasei- individuale si grupale interinfluentarea acestor doua variabile

In acest ultim capitol, incercam sa descoperim daca ipotezele pe care se bazeaza aceasta cercetare sunt confirmate sau infirmare. Asadar, prima ipoteza- Daca clasa are un nivel ridicat de coeziune, atunci coeziunea influenteaza nivelul performantei ( individuale si de grup) s-a confirmat. Nivelul ridicat al coeziunii ne-a fost relevat prin urmatoarele aspecte: in clasa exista relatii de prietenie, prin urmare elevii nu vor sa-si paraseasca propria clasa si nu doresc ca ceilalti colegi sa paraseasca aceasta clasa; exista o comunicare in mare masura, abordand diverse subiecte; s-au realizat activitati de cooperare. Nivelul performantei a fost infatisat astfel: elevii au recunoscut ca au note bune, desi aceste note sunt mult mai mici in comparatie cu cele descrise de elevii investigati ca ar corespunde unor elevi cu rezultate scolare bune; pe de alta parte, clasa nu ar castiga un concurs de matematica, dar se apreciaza ca ar fi clasata pe locul 2 ( conform evaluarilor cadrelor didactice, aceasta clasa nu ar ocupa o pozitie fruntasa).

Consideram ca aceasta clasa are un nivel de coeziune ridicat in conditiile in care un factor important in intensificarea relatiilor interpersonale pozitive il reprezinta nivelul performantei individuale ( cei mai multi elevi au note, rezultate scolare asemanatoare, de unde rezulta o apropiere mai evidenta intre ei)- de aici rezulta o ipoteza complementare: daca clasa are un nivel de perfoamnta individual asemanator, atunci clasa are o coeziune ridicata. Aceasta coeziune, dublata de ansamblu de valori specice clasei conform careia activitatile de invatare sunt importante, dar performantele scolare nu sunt importante, isi pune amprenta asupra performantei- individuale si grupale. A doua ipoteza- Daca clasa are un nivel ridicat de coeziune bazata pe relatii interpersonale, atunci clasa are un nivel ridicat de coeziune bazat pe realizarea sarcinilor s-a confirmat. Am aflat ca in clasa exista relatii de prietenie, ca nu vor sa paraseasca clasa si nu doresc ca ceilalti elevi sa plece din clasa, comunica des. Pe de alta parte, au realizat activitati de cooperare, chiar daca, in mare parte ele au avut un caracter obligatoriu. Apartenenta la aceasta clasa confera sentimente de multumire si mandrie. A treia ipoteza- Cu cat elevii isi apreciaza propria performanta la un nivel ridicat, cu atat ei apreciaza nivelul ridicat al performantei clasei - s-a confirmat partial. Am descoperit ca performanta elevilor este sub standardul stabilit de ei ca reprezentand rezultatele scolare bune, desi acesti elevi considera ca ei au rezultate scolare bune. Ei sunt de parere ca clasa in care invata are rezultate scolare mai purin bune decat celelalte clase, si doar cativa elevi au rezultate scolare bune. Remarcam aici tendinta elevilor de a-si supraestima propriile performante, si de a subevalua performantele proprilor colegi sau propriei clase. A patra ipoteza- Cu cat mediul social influenteaza performanta elevilor, cu atat performanta elevilor nu influenteaza coeziunea s-a confirmat partial. Elevii au marturisit ca transferal lor in alta clasa nu ar duce la imbunatatirea performantelor individuale, iar relatiile de prietenie dintre elevii din clasa nu se stabilesc pe baza nivelului performantei individuale.

Totusi, putem spune ca intre coeziune si performanta este o relatie interdependenta: nivelul performantei poate influenta coeziunea ( atunci cand exista rezultate scolare in jurul aceleiasi medii, relatiile armonioase apar in mai mare masura), iar relatiile interpersonale stranse( coeziunea) influenteaza performanta in condiitile in care aceste relatii nu s-au format intr-un mediu competitiv, ci intr-unul egalitar.

In final, putem afirma ca coeziunea este un factor care influenteaza in mare masura performanta unui individ, grup de elevi sau unei echipe de munca.

CHESTIONAR
1. Intre dvs. si ceilalti colegi exista in general relatii de:
1.1 1.2 1.3 1.4 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 competitie indiferenta prietenie nu stiu mai bune aceleasi mai putin bune nu are deloc rezultate nu stiu

2. Clasa dvs. in raport cu celelalte clase are rezultate scolare:

3. In clasa dvs. au rezultate scolare bune: 3.1 toti elevii 3.2 cei mai multi elevi 3.3 jumatate dintre elevi 3.4 mai putin de jumatate dintre elevi 3.5 unii/cativa elevi 3.6 nici unul 3.7 nu stiu 4. V-ar fi placut sa invatati in alta clasa 4.1 Da 4.2 Nu 4.3 Nu stiu 5. Daca ati fi invatat in alta clasa, considerati ca ati fi avut rezultate scolare

5.1 mai bune 5.2 aceleasi 5.3 mai putin bune 5.4 nici unul 5.5 nu stiu 6. Considerati ca clasa dvs. reprezinta in mare masura 6.1 grupul in care ati invatat 6.2 grupul in care v-ati facut prieteni 6.3 altceva. 6.4 Nu stiu

7. Daca s-ar fi putut, v-ati dorit ca unii colegi sa paraseasca clasa:

7.1 Da 7.2 Nu 7.3 Nu stiu 8. Comunicati cu ceilalti colegi: 8.1 Des 8.2 Nici des, nici rar 8.3 Rar 8.4 Deloc 8.5 Nu stiu 9. Subiectul discutiilor il reprezinta 9.1 Scoala 9.2 Ne-scoala 9.3 Ambele 9.4 Nu stiu 10. Dvs. ati cooperat cu ceilalti colegi in realizarea anumitor teme/ activitati 10.1 Da 10.2 Nu 10.3 Nu stiu 11. Aceste teme/ sarcini v-au fost impuse 11.1 Da 11.2 Nu 11.3 Nu stiu 12. Considerati ca un elev cu rezultate scolare bune ar trebui sa aiba note intre 12.1 5-7 12.2 7.1- 8 12.3 8.1- 9 12.4 peste 9 12.5 nu stiu

13. Ce parere aveti despre activitatea de invatare( alegeti 2 variante in ordinea

importantei, cea mai importanta varianta fiind notata cu 1) 13.1 Este necesara 13.4 Nu este necesara 13.2 Este importanta 13.4 Nu este importanta 13.3 Este frumoasa 13.5 Nu este frumoasa 13.6 Nu stiu

14. Apreciati ca in clasa, colegii sunt interesati in general de

14.1 14.2 14.3 14.4 a lua note mari a ajuta pe ceilalti sa ia note mari altceva.. nu stiu

15. Daca ati fi intr-un concurs la matematica cu celalalte clase, cine ar lua locul I ?

16. A face parte din aceasta clasa, va face sa va simtiti: 16.1 Mandru 16.4 Rusinat 16.2 Multumit 16.5 Nemultumit 16.3 Fericit 16.6 Nefericit
16.7 Altceva. 16.8 Nu stiu 17. Apreciati ca aveti rezultate scolare bune 17.1 Da 17.2 Nu 17.3 Nu stiu

18. Considerati ca aceste rezultate influenteaza intemeierea unei relatii de

prietenie cu ceilalti colegi 18.1 In mare masura 18.2 In masura potrivita 18.3 In mica masura 18.4 Deloc 18.5 Nu stiu 19. Mediile dvs. generale se situeaza in intervalul 19.1 5-7 19.2 7.1-8 19.3 8.1-9 19.4 peste 9

20. Sexul 20.1 M 20.2 F

TABULARE PRIMARA
Tabel 1 Relatii in clasa 1.1 Competitie 1.2 Indiferenta 1.3 Prietenie A % A % A % 1 5 18 90 1.4 Nu stiu A % 1 5 Total A 20 % 100

Tabel 2 Rezultatele scolare comparativ cu celelalte clase 2.1 bune A Mai 2.2 Aceleasi % A % 6 30 2.3 Mai 2.4 Nu are 2.5 Nu stiu putin bune rezultate A % A % A % 12 60 2 10 Total A 20 % 100

Tabel 3 Elevii care au rezultate bune 3.1 Toti A % 3.2 Cei mai multi A % 4 20 3.3 3.4 Mai Jumatate putin de jumatate A % A % 3 15 7 3 3.5 Cativa A 6 % 30 3.6 Nici 3.7 Nu TOTAL unul stiu A % A % A 20 % 100

5 Tabel 4 V-ar fi placut sa invatati in alta clasa 4.1 Da A % 3 15 4.2 Nu A 15 % 75 4.3 Nu stiu A % 2 10 Total A 20 % 100

Tabel 5 Daca ati fi invatat in alta clasa, ati fi abut rezultate scolare 5.1 Mai bune A % 3 15 5.2 Aceleasi A % 12 60 5.3 Mai 5.4 putin bune unul A % A 1 5 Nici 5.5 Nu stiu % A 4 % 20 Total A 20 % 100

Tabel 6 Clasa reprezinta 6.1 Grupul in care 6.2 Grupul in care 6.3 Nu stiu ati invatat v-ati facut prieteni A % A % A % 3 15 15 75 2 10 Total A 20 % 100

Tabel 7 V-ati fi dorit ca unii colegi sa paraseasca clasa 7.1 Da A 5 % 25 7.2 Nu A 12 % 60 7.3 Nu stiu A % 3 15 Total A 20 % 100

Tabel 8 Intensitatea comunicarii 8.1 Des A 11 % 55 8.2 des. rar A 5 Nici 8.3 Rar Nici % 25 A 4 % 20 8.4 Deloc A % 8.5 Nu stiu A % Total A 20 % 100

Tabel 9 Subiectul discutiilor

9.1 Scoala A % 3 15

9.2 Ne-scoala A % 5 25

9.3 Ambele A % 11 55

9.4 Nu stiu A % 1 5

Total A % 20 100

Tabel 10 Cooperarea cu ceilalti colegi in realizarea anumitor sarcini 10.1 Da A % 17 85 10.2 Nu A % 1 5 10.3 Nu stiu A % 2 10 Total A 20 % 100

Tabel 11 Aceste sarcini au fost impuse 11.1 Da A % 10 50 11.2 Nu A 6 % 30 11.3 Nu stiu A % 4 20 Total A 20 % 100

Tabel 12 Un elev cu rezultate scolare bune are note intre 12.1 5-7 A % 1 5 12.2 7.1-8 A % 2 10 12.3 8.1-9 A % 4 20 12.4 peste 9 A % 13 65 Total A % 20 100

Tabel 13 Activitatea de invatare 13.1 Este 13.2 Este 13.3 Este 13.4 Nu 13.5 Nu necesara important frumoasa este este a necesara important a 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 11 4 7 7 6 2 2 15 14 6 2 2 Tabel 14 In clasa, colegii sunt interesati de 14.1 A lua note 14.2 mari ceilalti mari A % A 9 45 3 A ajuta pe 14.2 Nu stiu sa ia note % 15 A 8 % 40 Total A 20 % 100 13.6 Nu Total este frumoasa 1 1 2 1 A % 40 100

Tabel 15 Clasa care ar castiga la concursul de matematica 15.1 clasa A A % 13 65 15.2 clasa B A % 6 30 15.3 clasa C A % 1 5 15.4 clasa D A % Total A 20 % 100

Tabel 16 Cum va simiti in aceasta clasa 16.1 16.2 16.3 Mandru Multumit Fericit A 4 % 2 0 A 8 % 4 0 A 2 % 1 0 16.4 Rusinat A % 16.5 16.6 16.7 Nemultumit Nefericit Nu stiu A % A % A % 5 2 1 5 5 Total A 20 % 100

Tabel 17 Aveti rezultate scolare bune 17.1 Da A % 14 70 17.2 Nu A % 4 20 17.3 Nu stiu A % 2 10 Total A 20 % 100

Tabel 18 Aceste rezultate influeneteaza intemeierea unei relatii de prietenie cu ceilalti colegi 18.1 In 18.2 In mare masura masura potrivita A % A % 4 20 2 10 Tabel 19 Mediile generale 19.1 5-7 A % 4 20 Tabel 20 Sexul 19.2 7.1-8 A % 6 30 19.3 8.1- 9 A % 8 40 19.4 peste 9 A % 2 10 Total A % 20 100 18.3 In 18.4 Deloc mica masura A % A % 2 10 11 55 18.5 stiu A 1 % 5 Nu Total A 20 % 100

20.1 M A 10

% 50

20.2 F A 10

% 50

Total A 20

% 100