Sunteți pe pagina 1din 43

1

Curs MEF A. Pascu


Metoda
Metoda
elementului finit
elementului finit
(MEF)
(MEF)
Prof.dr. ing. Adrian PASCU
Catedra Organe de maini i Tribologie
2 ore curs + 2 ore laborator
Curs MEF A. Pascu
Formarea notei:
Lucrri laborator: 40%
Test final laborator: 20%
Bonificaie prez. curs 20%
Test final curs : 20%
Curs MEF A. Pascu
Although the finite element method
can make a good engineer better, it
can make a poor engineer more
dangerous.
{n timp ce metoda elementului finit
poate face ca un inginer bun s` devin`
mai bun, ea poate face ca un inginer
slab s` devin` mai periculos.
Curs MEF A. Pascu
Bibliografie
Bibliografie
Bathe, K.-J.:
Finite-Elemente-Methoden.
Berlin, Heidelberg,New
York: Springer 1986
Zienkiewicz, O.C.:
The Finite Element Method.
McGraw-Hill 1977
Huebner, H. K. :
The Finite Element Method
for Engineers
John Willey & Sons 1975
Blumenfeld, M
Introducere [n metoda elementelor
finite
Ed. Tehnica, 1995
G@rbea , D.
Analiz` cu elemente finite
Ed. Tehnic`, 1990
Gafi\anu, M. ].a.
Elemente finite ]i de frontier` cu
aplica\ii la calculul organelor de
ma]ini
Ed. tehnic` , 1987
Pascariu, I.
Elemente finite Concepte-Aplica\ii
Ed. Militar` , 1985
Curs MEF A. Pascu
Scurt istoric
Scurt istoric
1940: Utilizarea metodelor matriciale [n calculul structurilor
(Hrennicoff -1941 ]i formulare varia\ional` R.Courant- 1943)
1950: Introducerea procedurilor de calcul bazate pe metoda
deplas`rilor ]i respectiv a rigidit`\ilor pentru calculul
structurilor complexe din avia\ie - formularea energetic` -
Argyris-1954)
1980: Metoda c@]tig` teren ]i [n alte domenii: mecanica
fluidelor, electromagnetism etc.
1970: Utilizarea efectiv` ]i eficient` a MEF pentru calculul
structurilor [n industria aerospa\ial` (NASA) ]i apoi [n cea
constructoare de automobile ( NASA->NASTRAN)
1960: Impunerea termenului de element finit Finite
Element- R.Clough-1960
1990: FEM se impune ca unealt` standard (numeric`)
pentru calculele inginere]ti
Curs MEF A. Pascu
Organigrama etapelor la realizarea unei piese mecanice
Studiul comportamentului mecanic
Experimentare Simulare numeric`
Optimizare
Concep\ie
Prototip Modelare
Validare
Produc\ie
Modific`ri
Curs MEF A. Pascu
Proiectarea modern` trebuie s` fac` fa\` multor cerin\e
O sarcin` major` este determinarea comport`rii unei
structuri mecanice sau a unor elemente structurale sub
efectul ac\iunilor exterioare
Sistem
Ac\iuni
R`spuns
Concret, intrebarea esen\ial` este : care este r`spunsul
structurii atunci c@nd este supus` ac\iunilor exterioare
(varia\ii de for\e, de temperaturi etc.)
Curs MEF A. Pascu
STAREA GLOBAL~ STAREA LOCAL~
A STRUCTURII (macro) A MATERIALULUI (micro)
AC|IUNI MECANICE
(for\e, momente)
TENSIUNI
(normale , tangen\iale)
DEPLAS~RI
(lineare, unghiulare)
DEFORMA|II
(specifice lineare, unghiulare)
3
1
4
2
Curs MEF A. Pascu
l

{} = [D] * { } l
*
= E *
2 {} = [
B
] * {} 2
*
= (1/ L) l
3 { F
i
} = [ K] * {
i
} 3
*
F = (E*A/ L) l
4 { } = [ D] * [B ] *{
i
} 4
*
= F / A
Rela\ii generale Particularizare pentru o
bar` simpl` solicitat` axial
([n condi\iile accept`rii unei discretiz`ri
]i a unei func\ii predefinite pentru deplas`ri )
([n condi\iile accept`rii unei discretiz`ri ]i a
unei func\ii predefinite pentru deplas`ri )
F = k u
Curs MEF A. Pascu
Direc\ia de ac\iune
x
y
z
Direc\ia normalei la planul [n
care ac\ioneaz`

zy

zx

zy

z
Tensorul tensiunilor



x xy xz
yx y yz
zx zy z

yz
xz
xy
z
y
x

Curs MEF A. Pascu


Rela\ia deforma\ii specifice-deplas`ri
z
v
y
w

z
w

x
w
z
u

y
v

x
v
y
u

x
u

yz z
xz y
xy x

+ = =

+ = =

+ = =
u, v, w , sunt componentele deplas`rii dup`
direc\iile x, y ]i z.
Curs MEF A. Pascu
{ }

=
) , , (
) , , (
) , , (
0
0
0
0 0
0 0
0 0
z y x
z y x
z y x
yz
xz
xy
z
y
x
w
v
u
y z
x z
x y
z
y
x

{ } | |{ }
) , , ( z y x
B =
Sub form` matricial`:
Rela\ia deforma\ii specifice-deplas`ri
Curs MEF A. Pascu
Rela\ia tensiuni-deforma\ii specifice
(legea lui Hooke generalizat`)

yz
xz
xy
z
y
x
yz
xz
xy
z
y
x
d
d d sim
d d d
d d d d
d d d d d
d d d d d d

66
56 55
46 45 44
36 35 34 33
26 25 24 23 22
16 15 14 13 12 11
{ } | |{ } D =
Sub form` matricial`:
Curs MEF A. Pascu
Pentru materiale omogene, izotrope, cu
comportare linear`:
) 1 ( 2
=
E
G Not`:
( )( )
1
1 0 0 0
1 0 0 0
1 2
0 0 0 0 0
2
1 1 2
1 2
0 0 0 0 0
2
1 2
0 0 0 0 0
2
x x
y y
z z
xy xy
yz yz
zx zx
E




(
(


(

(


(

=
` `
(


(


(

(

) )
(

(
(

Curs MEF A. Pascu
neglijeaza se
E
y x z z
+ = = ) ( 0


rezult`:
2
1 0
1 0
(1 )
1
0 0
2
x x
y y
xy xy
E


(
(

(

=
` `
(

) )
(

Pentru starea plan` de tensiuni:
Curs MEF A. Pascu
| |
neglijeaza se
E
y x z z


+
+
= = ) 1 (
) 2 1 ( ) 1 (
0

(
(
(
(
(

+
=

xy
y
x
xy
y
x
E

2
2 1
0 0
0 1
0 1
) 2 1 ( ) 1 (
Pentru starea plan` de deforma\ii:
Curs MEF A. Pascu
- Rela\ii analitice directe se pot ob\ine numai pentru cazuri
particulare simple, cum sunt structurile tip bar` supuse la
solicit`ri simple. Cel mai simplu exemplu este bara solicitat`
axial:
F
u
E, A
L
L + L
A
F
=
L = u
u
L L
L 1
=

=
=E
u
L
A E
F

=
u F =k
Curs MEF A. Pascu
Metode de calcul numeric
Metode de calcul numeric
Programe speciale care prelucreaz` ]i adapteaz`
formulele de calcul
de ex. metodologii de calcul standardizate, nomograme
Programe matematice generale: Mathcad, Mathematica,
Maple, Matlab
Metode numerice
Metoda diferen\elor finite
Metoda elementelor de frontier`
Metoda elementelor finite (MEF) (FEM)
Curs MEF A. Pascu
Principiul de baz` al procedurilor
Principiul de baz` al procedurilor
numerice
numerice
Ecua\iile diferen\iale descriu comportarea structurii la nivelul
unei particule infinitezimale
pt. probleme de rezisten\` > Teoria elasticit`\ii
pt. mecanica fluidelor > Ecua\iile Navier-Stokes
pt. c@mpuri magnetice > Ecua\iile Maxwell
pt. transfer de c`ldur` [n solide > Ecua\ia Fourier
Func\ia pe care o descrie ecua\ia diferen\ial` este o m`rime
caracteristic`:
pt. probleme de rezisten\` > deplasarea
pt. mecanica fluidelor > viteza, presiunea
pt. c@mpuri magnetice > poten\ialul magnetic
pt. transfer de c`ldur` > temperatura
Curs MEF A. Pascu
Principiul de baz` al procedurilor
Principiul de baz` al procedurilor
numerice
numerice
Scopul este s` ob\in` solu\ia pentru aceast` func\ie.
Celelalte m`rimi rezult` din prelucrarea func\iei
Prin procedurile specifice metodelor de rezolvare
numeric` (Utilizarea diferen\elor, a dezvolt`rilor [n serie
etc.- care implic` discretizarea) problema descris` de
ecua\ia diferen\ial` se transform` [ntr-un sistem de
ecua\ii algebrice.
Pentru solu\ionarea ecua\iilor diferen\iale se stabile]te o
reprezentare aproximativ` pentru func\ia necunoscut`.
Prin solu\ionarea sistemului de ecua\ii se determin`
valorile m`rimii caracteristice [ntr-un num`r finit de
puncte ]i respectiv coeficien\ii care permit definirea
concret` a func\iei de aproximare.
Curs MEF A. Pascu
Metoda Elementului Finit (MEF)
Metoda Elementului Finit (MEF)
Discretizarea - Func\ia de define]te numai pentru domenii
mici. Aceasta permite ca pentru descrierea comport`rii ei
[n interiorul domeniului s` se poat` alege func\ii de form`
simple, de ordin inferior.
Func\ia de aproximare pentru [ntreaga structur` rezult` din
asamblarea func\iilor domeniilor individuale, par\iale, mici.
1 2 1 2 + =
Aceste domenii individuale sunt denumite elemente.
Punctele [n care se realizeaz` leg`tura dintre elemente sunt
denumite noduri.
Curs MEF A. Pascu
O analogie: determinarea ariei unui cerc, consider@nd c`
se cunoa]te numai formula de calcul a ariei unui triunghi:
A
tr
= b h/2 Acerc =
de re\inut:
- utilizarea unei aproxim`ri bazat` pe folosirea de
elemente mai simple, pentru care avem la dispozi\ie o
solu\ie;
- sporirea exactit`\ii calculului prin rafinarea discretiz`rii

=
n
i
i
tr
A
1
Metoda Elementului Finit (MEF)
Metoda Elementului Finit (MEF)
Curs MEF A. Pascu
Se pot analiza astfel structruri cu forme mai complexe
Metoda Elementului Finit (MEF)
Metoda Elementului Finit (MEF)
Curs MEF A. Pascu
Entit`\ile cu care opereaz` Metoda elementului
finit sunt
nodurile
nodurile ]i
elementele
elementele
Exemplu:
F
u
Pentru nodul unui element de
structur` solicitat uniaxial,
singura deplasare ce intervine
este u
Pentru un nod, ca ]i pentru un corp exist`
6 deplas`ri posibile, denumite ]i grade de
libertate (DOF): trei transla\ii, notate u,v,w
]i trei rotiri, notate rx,ry,rz. Pentru cazuri
particulare num`rul acestor deplas`ri este
mai redus.
M`rimea fizic` urm`rit` pentru calculul structurilor mecanice
este deplasarea. - [n urma discretiz`rii : deplasarea
nodurilor.
Curs MEF A. Pascu
Pentru noduri care intervin [n condi\iile de frontier`:
{n plan preia for\e Fy, nu
preia momente ]i Fx
X
Y
v=0
Sunt permise rz ]i transla\ia u
Rezemarea simpl` (2D)
Preia [n plan for\e
Fx ]i Fy, nu preia
momente
u=0; v=0
Este permis rz
Articula\ia (2D)
X
Y
z
Curs MEF A. Pascu
{n plan preia for\e Fy ]i
precum ]i momente Mz
Ghidarea
X
Y
z
v=0; rz =0 Permite numai transla\ia u
Nu permite nici o deplasare
X
Y
u=0; v=0; rz =0
{ncastrarea
{n plan preia for\e Fx ]i
Fy precum ]i momente
Curs MEF A. Pascu
Sprijinirea plan`
v=0; rx =0;ry =0
X
Y
z
Permite deplasarile u ]i v
precum ]i rota\ia ry
Preia for\e verticale
Fy ]i momente Mx,Mz
Articula\ia sferic`
X
Y
z
u=0; v=0; w=0
Permite toate rota\iile, nu
permite nici o deplasare
Preia for\e dup`
toate direc\iile, nu
preia momente
Curs MEF A. Pascu
Elementele
Elementele se diferen\iaz`:
- dup` geometrie
- dup` tipul de [nc`rcare suportat
- legea de comportare a materialului
Mas` concentrat` (se abstractizeaz` cu un punct )
Exemple
Modelare element finit
Element cu 1
nod - mass
Structur` din bare articulate
( sunt abstractizate ca linii)
Element bar` cu 2 noduri
(tip linie) - truss
Curs MEF A. Pascu
Structur` din profile sudate ( se modeleaz`
cu grinzi, abstractizate ca linii)
y
x
z
Element grind` cu 2
noduri (tip linie) - beam
Structur` plan` sub\ire, solicitat` [n
planul ei (se modeleaz` ca o suprafa\`)
Element de stare plan`
de tensiuni cu trei noduri
(tip suprafa\` ) - triang
Curs MEF A. Pascu
Element de stare plan` de
deforma\ii cu 4 noduri (tip
suprafa\` ) - quad -Plane2D
p
Structur` cu l`\ime mare, pentru care se poate considera
c` deforma\ia ]i solicitarea este identic` [n toate
sec\iunile transversale (stare plan` de deforma\ii)
Element de solid de revolu\ie
cu [nc`rcare axial-simetric`
Element cu 4 noduri (tip
suprafa\` ) - quad -Plane2D
Solid de revolu\ie cu [nc`rcare simetric`
p
Curs MEF A. Pascu
Pies` din tabl` ( se modeleaz` ca o
suprafa\`)
Element de [nveli] -
shell (tip suprafa\`)
cu 3 noduri
Pies` masiv` (se modeleaz` 3D)
Element de solid -
tetra (tip volum) cu
4 noduri
Curs MEF A. Pascu
Metoda Elementului Finit (MEF)
Metoda Elementului Finit (MEF)
{F
i
} = [K] * {
i
}
Sistem de ecua\ii cu n necunoscute
[K] = Matricea de rigiditate a structurii
{
i
} = Vectorul deplas`rilor [n nodurile
structurii
{F
i
} = Vectorul [nc`rc`rilor structurii
( aplicate [n noduri)
Continuum
Discretizare
Material
Geometria
elementului
Condi\ii de
frontier`
{nc`rc`ri
Curs MEF A. Pascu
Grind` [ncastrat`, solicitat` de o for\` transversal` concentrat`
bxhxL = 20x10x100 [mm]; E= 2,110
5
[MPa]; F = 100 [N]
Variante de abstractizare
]i discretizare
Elemente de plac` cu grosimea h
- shell 120 elemente 147 noduri
Elemente de stare plan` de deforma\ii
Plane2D- 100 elemente 127 noduri
Elemente tip linie, de grind` solicitat`
la [ncovoiere, (caracterizat` de I = bh
3
/12)
beam - 20 elemente 21 noduri
Elemente paralelipipedice de volum
solid- 600 elemente 1175 noduri
Curs MEF A. Pascu
Grind` [ncastrat`, solicitat` de o for\` transversal` concentrat`
Solu\ia analitic` corespunz`toare
teoriei de bar`:
| | mm
EI 3
FL
3
0952 , 0
10 20 10 1 , 2 3
12 100 100
3 5
3
max
=


=
= = f
Rezultate pentru deplas`ri
Curs MEF A. Pascu
Grind` [ncastrat`, solicitat` de o for\` transversal` concentrat`
Rezultate pentru
tensiunile
x
Solu\ia analitic` corespunz`toare
teoriei de bar`:
| | MPa
/6 bh
L F
2
30
10 20
6 100 100
2
max
=


=
= = =
W
M

Curs MEF A. Pascu


Simularea [nc`rc`rii
]asiului pe un banc de
prob` (50.000 nodes)
* FE-Kongress Baden-Baden, 1998
Curs MEF A. Pascu
Static Load Transfer
Curs MEF A. Pascu
Persist` probleme pentru
analiza modelelelor de tip
solid: un exemplu concret -
arborele cotit
m`rimea modelului : chiar ]i
1.000.000 noduri se dovedesc a
fi o discretizare prea grosier`
pentru zonele cu concentratori
de tensiuni - de exemplu zona
racord`rii marcat` [n medalion
Limit`ri: de exemplu la analiza tensiunilor
Curs MEF A. Pascu
Astfel de aspecte pot fi tratate eficient pentru p`r\i ale modelului
Curs MEF A. Pascu
Curs MEF A. Pascu
Modelul original PATRAN/NASTRAN
pentru aceasta caroserie a fost citit
de translatorul de date NASTRAN -
ADINA ]i convertit [n modelul
prezentat [n figur`.
Curs MEF A. Pascu
Curs MEF A. Pascu
Compara\ie a rezultatelor experimentale cu datele
furnizate de ADINA, pentru modelul analizat