Sunteți pe pagina 1din 9

PREZENTARE

IAS 7 – SITUAŢIA FLUXURILOR DE NUMERAR

IAS 7 tratează contabilitatea şi cerinţele de prezentare aferente situaţiilor fluxurilor de numerar.

AVANTAJELE ÎNTOCMIRII UNEI SITUAŢII A FLUXURILOR DE NUMERAR

Informaţiile referitoare la fluxurile de numerar aferente unei activităţi sunt utile deoarece
constituie pentru utilizatorii situaţiilor financiare ale entităţii o bază de evaluare a capacităţii
entităţii de a genera numerar şi echivalente de numerar, precum şi a utilităţii acestor fluxuri.
Utilizatorii doresc să cunoască amănunte despre capacitatea entităţii de a genera fluxuri de
numerar, despre durata acestor fluxuri şi, de asemenea, despre modalitatea în care le utilizează
entitatea, pentru a putea astfel lua decizii economice privind entitatea în cauză.

De exemplu:

• Dacă o entitate desfăşoară o activitate profitabilă, dar nu este capabilă să genereze numerar,
probabil datorită unui nivel ridicat al creanţelor comerciale care sunt achitate după o perioadă
lungă de timp, în acest caz este posibil ca societatea să dea faliment.

• Acei utilizatori care sunt şi acţionari sau potenţiali investitori vor fi interesaţi să cunoască
dacă societatea va fi capabilă să le asigure o rentabilitate a investiţiei lor.

Situaţia fluxurilor de numerar îi ajută, de asemenea, pe utilizatori la efectuarea unor comparaţii


între societăţi diferite deoarece aceasta elimină efectele utilizării de tratamente contabile diferite
pentru aceleaşi tranzacţii sau evenimente.

Situaţia fluxurilor de numerar este parte componentă a situaţiilor financiare şi trebuie întocmită în
fiecare perioadă pentru care sunt prezentate situaţiile financiare.

ELEMENTELE UNEI SITUAŢII A FLUXURILOR DE NUMERAR

Numerarul

Acesta este reprezentat de numerarul în casă şi de depozitele plătibile la cerere (disponibilul în


cont). Prin urmare, numerarul înseamnă banii la care societatea poate avea acces imediat.

Echivalentele de numerar

Sunt investiţiile financiare pe termen scurt şi extrem de lichide care sunt uşor convertibile în
sume cunoscute de numerar. Investiţiile vor fi clasificate, în mod normal, în echivalente de
numerar doar atunci când ele au o perioadă scurtă de scadenţă, de regulă trei luni sau chiar mai
puţin de la data achiziţiei. Prin urmare, investiţiile de capital vor fi excluse din această categorie.

Fluxurile de numerar

Acestea sunt reprezentate de ieşirile şi de intrările de numerar sau de echivalent de numerar ale
entităţii.

1
Activităţile de exploatare

Sunt principalele activităţi producătoare de venit ale întreprinderii. Aceasta constituie o parte
importantă a situaţiei fluxurilor de numerar deoarece arată succesul înregistrat de activităţile
entităţii la generarea unor fluxuri de numerar suficiente pentru rambursarea creditelor, plata
dividendelor şi realizarea de noi investiţii fără ca entitatea să fie nevoită să apeleze la surse
externe de finanţare.

Exemplele includ:

• Încasările de numerar rezultate din vânzarea bunurilor şi prestarea serviciilor.


• încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri
• plăţile în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii

Unele tranzacţii, spre exemplu, vânzarea unui element al mijloacelor fixe poate genera un câştig
sau o pierdere care este inclusă în profitul sau pierderea netă. Totuşi, astfel de fluxuri de numerar
sunt aferente activităţilor de investiţii şi, prin urmare, trebuie realocate în situaţia fluxurilor de
numerar.

Activităţile de investiţii

Acestea constă în achiziţionarea şi înstrăinarea de active imobilizate precum şi alte investiţii care
nu sunt incluse in echivalentele de numerar. Este importantă prezentarea separată a acestor fluxuri
de numerar deoarece ele reprezintă valoarea cheltuielii care a fost efectuată cu resurse menite să
genereze venit şi fluxuri de numerar în viitor.

Exemplele includ:

• Plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe; şi


• Încasările de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi echipamente.

Activităţile de finanţare

Acestea sunt activităţi ce duc la schimbări ale dimensiunii şi compoziţiei capitalului propriu şi
datoriilor unei întreprinderi. Prezentarea separată a fluxurilor de numerar provenite din activităţi
de finanţare este importantă deoarece este folositoare în estimarea cererilor viitoare de fluxuri de
numerar din partea finanţatorilor întreprinderii.

Exemplele includ:

• veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni


• rambursările în numerar ale unor sume împrumutate
• plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de
leasing financiar.

Situaţia fluxurilor de numerar trebuie, prin urmare, să analizeze fluxurile de numerar ale
perioadei în funcţie de natura activităţii: de exploatare, de investiţii sau financiare. Activităţile de
investiţii şi financiare care nu presupun existenţa numerarului sau a echivalentului de numerar nu
trebuie incluse în situaţia fluxurilor de numerar, dar trebuie prezentate altundeva în situaţiile
financiare.

2
Este important să nu se uite că o singură tranzacţie poate genera fluxuri de numerar care sunt
incluse în secţiuni distincte din cadrul situaţiei fluxurilor de numerar. De exemplu, atunci când
rambursarea unui împrumut este alcătuită din elemente de capital şi dobândă, elementul de
dobândă poate fi clasificat ca o activitate de exploatare iar elementul de capital drept activitate de
finanţare.

METODA DIRECTĂ vs METODA INDIRECTĂ

Pentru întocmirea situaţiei fluxurilor de numerar IAS 7 permite utilizarea a două metode – directă
şi indirectă.

Metoda directă

Pe baza acestei metode, sunt prezentate clasele majore de plăţi şi încasări brute în numerar. Pentru
a obţine informaţiile ce trebuie prezentate pe baza acestei metode, este necesar să se obţină întâi
informaţiile care aplică prevederile metodei indirecte.

Metoda indirectă

Profitul sau pierderea netă este ajustată cu efectele tranzacţiilor ce nu au natură de numerar,
amânările sau angajamentele de plăţi sau încasări în numerar din exploatare trecute sau viitoare,
şi elementele de venituri şi cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din investiţii sau finanţări.

Ambele metode vor furniza aceleaşi cifre, dar metoda directă este preferată de IAS 7 deoarece
furnizează mai multe informaţii despre societate. Totuşi, această metodă este rar utilizată în
practică deoarece aplicarea ei este mai dificilă şi solicită mai mult timp. Prin urmare, prezentarea
de faţă se va concentra pe metoda indirectă.

Fluxurile de numerar din activităţile de investiţii şi de finanţare trebuie prezentate în cadrul


claselor majore de plăţi şi încasări brute în numerar apărute.

Informaţiile necesare pentru situaţia fluxurilor de numerar sunt obţinute prin analizarea cifrelor
din bilanţ conform diferitelor secţiuni standard ale situaţiei fluxurilor de numerar. Prin urmare, de
exemplu, reconcilierea profitului din exploatare înainte de impozitare, preluat din contul de profit
şi pierdere, cu fluxul de numerar rezultat din activităţile de exploatare nu va include toate
mişcările înregistrate în conturile debitorilor şi creditorilor ale acelui an, ci doar acele mişcări
survenite în aceste conturi, care sunt aferente activităţilor de exploatare. Aceasta înseamnă că, de
exemplu, mişcarea înregistrată în dobânda de plătit nu trebuie inclusă în secţiunea aferentă
activităţilor de exploatare din situaţia fluxurilor de numerar, dar trebuie inclusă în secţiunea
aferentă activităţilor de investiţii.

EXEMPLU DE METODĂ INDIRECTĂ

Pe baza metodei indirecte, fluxul de numerar net din activităţile de exploatare este determinat prin
ajustarea profitului sau pierderii nete înainte de impozitare cu:

• modificările apărute pe parcursul perioadei în valoarea stocurilor, creanţelor şi datoriilor din


exploatare
• alte elemente decât numerarul, cum ar fi amortizarea, provizioanele, impozitele amânate,
câştiguri şi pierderi valutare nerealizate

3
• profiturile nedistribuite ale întreprinderilor asociate
• interesele minoritare
• alte elemente pentru care au rezultat fluxuri de numerar din investiţii sau finanţare.

Acest exemplu include doar tranzacţiile aferente perioadei curente. IAS 1, Prezentarea situaţiilor
financiare, impune, de asemenea, prezentarea informaţiilor comparative.

Sunt furnizate, de asemenea, extrase din contul de profit şi pierdere şi din bilanţ cu scopul de a
ilustra modul în care acestea se leagă cu informaţiile furnizate în situaţia fluxurilor de numerar.

XYZ SA
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE AL EXERCIŢIULUI FINANCIAR CU ÎNCHIDERE
LA 31 DECEMBRIE 1999

REF $

Cifra de afaceri 40.000


Costul vânzărilor (34.000)

Profitul brut 6.000

Amortizarea 1 (500)
Cheltuieli administrative şi de vânzare (800)
Cheltuieli cu dobânzi 3 (600)
Venitul din investiţii 2 900

Profitul net înainte de impozitare 5.000

Impozitul pe profit 4 (1.200)

Profitul net 3.800

XYZ SA
BILANŢUL DE LA DATA DE 31 DECEMBRIE 1999

REF 1999 1998


$ $ $ $

Active
Numerar şi echivalente de 1.250 700
numerar
Creanţe 3.000 1.900
Stocuri 1.850 2.650
Investiţii 4.000 4.000
Imobilizări corporale
înregistrate la cost 5.770 2.500
Amortizarea cumulată ( 1.400 ) ( 900 )
Imobilizări corporale la

4
valoarea netă 1 4.370 1.600

Total active 14.470 10.850


Datorii
Furnizori 400 2.350
Dobânzi de plătit 3 70 200
Impozitele pe profit de plătit 4 500 1.200
Datorii pe termen lung 2.500 1.400

Total datorii 3.470 5.150

Capitaluri proprii
Capital social 4.500 3.000
Rezultat reportat 6.500 2.700
Total capitaluri proprii 11.000 5.700
Total datorii şi capitaluri
proprii 14.470 10.850

Atunci când se lucrează la întocmirea unei situaţii a fluxurilor de numerar sau la verificarea
computerizată a uneia deja întocmite poate fi de un real ajutor următoarea abordare: compararea
bilanţului curent cu cel al anului anterior şi, ulterior, alocarea mişcărilor aferente anului în situaţia
fluxurilor de numerar. Aceasta va asigura înregistrarea tuturor mişcărilor şi prevenirea apariţiei
unor erori. Scopul final este acela ca totalul fiecărei coloane de cifre să fie egal cu zero (vezi mai
jos).
XYZ SA
CALCULUL FLUXURILOR DE NUMERAR ALE ANULUI CU ÎNCHIDERE LA 31 DEC. 1999

MODIFICARE
DENUMIRE CONT REF 1999 1998 ÎN CURSUL
ANULUL

$ $

Numerar şi echivalente de 5 1250 700 550


numerar
Creanţe 3000 1900 1100
Stocuri 1850 2650 ( 800 )
Investiţii 4000 4000 0
Imobilizări corporale 1 4370 1600 2770
Furnizori ( 400 ) ( 2350 ) 1950
Dobânzi de plătit 3 ( 70 ) ( 200 ) 130
Impozit pe profit de plătit 5 ( 500 ) ( 1200 ) 700
Datorii pe termen lung ( 2500 ) ( 1400 ) ( 1100 )
Capital social ( 4500 ) ( 3000 ) ( 1500 )
Rezultat reportat ( 2700 ) ( 2700 ) 0
Profitul net înainte de ( 5000 ) ( ) ( 5000 )
impozitare
Impozitul pe profit 5 1200 1200

5
0 0 0

Pentru a stabili dacă o mişcare reprezintă sau nu o intrare sau o ieşire de numerar, este necesar să
se ştie ce anume reprezintă tranzacţia care a dus la acea mişcare de numerar.

De exemplu:

• Dacă s-a înregistrat o creştere în valoarea creanţelor, atunci aceasta reprezintă numerarul pe
care entitatea este îndreptăţită să-l încaseze, dar nu îl are încă. Prin urmare, în loc să aibă în
casă numerar, entitatea are o creanţă. Aceasta reprezintă o ieşire efectivă de numerar deoarece
entitatea nu-şi poate cheltui creanţele.

• Dacă s-a înregistrat o creştere în valoarea conturilor de furnizori, înseamnă că entitatea a


reuşit să-şi păstreze numerarul dar are, în schimb, un sold creditor în contul de furnizori. Prin
urmare, această creştere reprezintă o intrare efectivă de numerar deoarece entitatea a evitat
cheltuirea numerarului în scopul decontării datoriilor.

• Dacă se înregistrează o creştere a valorii stocurilor, atunci acest lucru reprezintă o ieşire
efectivă de numerar. Ca şi în cazul creanţelor, entitatea a renunţat la dreptul său de a deţine
numerar şi a achiziţionat în schimb stocuri, reducând astfel soldul contului de numerar.

Alte cifre care trebuie ajustate pentru a exista siguranţa că ele reflectă doar mişcările de numerar.
De exemplu:

• Dobânda plătită şi înregistrată în contul de profit şi pierdere poate fi o combinare între un


sold de angajament iniţial, dobânda plătită efectiv în cursul anului şi soldul final. Cifra din
contul de profit şi pierdere este, prin urmare, adunată înapoi în situaţia fluxurilor de numerar
şi înlocuită cu suma reală plătită. Acelaşi principiu se aplică şi în cazul dobânzii încasate.

• Amortizarea este adăugată deoarece ea nu reprezintă un flux de numerar – ea constituie pur şi


simplu o ajustare contabilă.

XYZ SA
SITUAŢIA FLUXURILOR DE NUMERAR PRIN METODA INDIRECTĂ

REF 1999

$ $

Profitul înainte de impozitare 5000

Ajustări pentru:
Amortizare 1 500
Venitul din investiţii 2 ( 900 )
Cheltuiala cu dobânzile 3 600

Profitul din exploatare înainte de modificările 5200


capitalului circulant

6
Creşteri ale creanţelor comerciale şi ale altor creanţe ( 1100 )
Descreşteri în valoarea stocurilor 800
Descreşteri în valoarea furnizorilor ( 1950 )

Numerar generat din activitatea de exploatare 2950

Dobânzi plătite 3 ( 730 )


Impozit pe profit plătit 4 ( 1900 )

Numerar net din activităţile de exploatare 320

Fluxuri de numerar din activităţile de investiţii

Achiziţionarea de imobilizări corporale 1 ( 3270 )


Dobânda încasată 2 900

Numerar net utilizat în activităţile de investiţii ( 2370 )

Fluxuri de numerar din activităţile de finanţare

Încasări din emisiunea de acţiuni 1500


Încasări din împrumuturile pe termen lung 1100

Numerar net din activităţile de finanţare 2600

Creşterea netă în valoarea numerarului şi a 5 550


echivalentelor de numerar

EXPLICAŢIE REFERITOARE LA TRANSFERAREA DATELOR DIN TABELELE DE


CALCUL ÎN SITUAŢIA FLUXURILOR DE NUMERAR

1. Amortizarea imobilizărilor corporale

Mişcarea generală înregistrată în imobilizări în valoare de 2.770$ se compune din cheltuiala cu


achiziţionarea şi amortizarea imobilizărilor pentru anul în curs.

Aşa cum s-a menţionat mai sus, amortizarea este adunată, deoarece ea nu reprezintă o ieşire reală
de numerar. Ea reprezintă o ajustare contabilă menită să reflecte utilizarea de către entitate a
imobilizărilor acesteia.

Deoarece intrările de imobilizări au fost plătite în întregime, atunci valoarea totală a plăţii intră în
situaţia fluxurilor de numerar la capitolul activităţi de investiţii.

2. Venitul din investiţii

Acesta trebuie întâi adăugat (prin adunare) şi apoi ajustat pentru a reflecta venitul real din
investiţii încasat în cursul perioadei. În exemplul de mai sus, cifra adăugată şi cea nou introdusă
pentru venitul din investiţii încasat este aceeaşi deoarece nu există nici un venit din investiţii
plătit în avans sau acumulat la sfârşitul nici unuia din exerciţiile financiare.

7
3. Dobânzile plătite
În acelaşi fel în care venitul din investiţii este ajustat la valoarea reală încasată în cursul anului,
dobânda plătită trebuie ajustată cu scopul de a reflecta valoarea reală plătită.

Pentru a se ajunge la această cifră din exemplul de mai sus, s-au efectuat următoarele calcule:

Dobânda plătită din contul de profit şi pierdere 600


Dobânda iniţială de plătit 200
Dobânda finală de plătit ( 70 )

Dobânda reală plătită 730

4. Ajustarea impozitului pe profit este făcută din aceleaşi raţiuni pentru care este făcută
ajustarea dobânzii plătite. Cheltuiala din contul de profit şi pierdere este alcătuită din soldul
angajat iniţial, valoarea plătită în cursul anului şi soldul angajat final.

Ajustarea poate fi calculată relativ simplu prin însumarea cifrelor corespunzătoare cheltuielii cu
impozitul pe profit şi mişcarea survenită în soldurile finale ale fiecărei închidere de exerciţiu.

Prin urmare, pentru calculele din tabelul de mai sus, ajustarea este egală cu 1.200$, reprezentând
cheltuiala anuală din contul de profit şi pierdere plus 700$, reprezentând mişcarea survenită în
acumularea finală în cursul anului.

5. Creşterea (descreşterea) netă din valoarea numerarului şi a echivalentelor de numerar

Aceasta este reprezentată de diferenţa dintre valoarea iniţială şi cea finală a numerarului şi a
echivalentelor de numerar.

În exemplul de mai sus, această creştere sau descreştere reprezintă pur şi simplu diferenţa dintre
soldurile iniţiale şi finale ale conturilor de numerar. Totuşi, ea mai poate include investiţii pe
termen scurt care pot fi uşor convertite în numerar la o valoare cunoscută.

FLUXURI DE NUMERAR ÎN VALUTĂ

Fluxurile de numerar rezultate din tranzacţiile în valută trebuie înregistrate în contabilitate în


moneda de raportare a entităţii prin aplicarea la tranzacţia în valută a cursului de schimb dintre
moneda de raportare şi valută de la data încasării sau plăţii.

Fluxurile de numerar ale unei filiale străine trebuie convertite la cursurile de schimb dintre
moneda de raportare şi valută de la data plăţii sau încasării.

Fluxurile de numerar exprimate în valută trebuie raportate în conformitate cu cerinţele prevăzute


de IAS 21, Efectele variaţiei cursurilor de schimb valutar.

IAS 21 permite utilizarea unui curs de schimb care aproximează cursul curent. De exemplu, un
curs de schimb mediu pentru o perioadă poate fi utilizat pentru înregistrarea tranzacţiilor în valută
sau pentru conversia fluxurilor de numerar ale unei filiale din străinătate.

8
Efectul variaţiei cursurilor de schimb valutar asupra numerarului şi a echivalentelor de numerar
deţinute sau datorate în valută este raportat în situaţia fluxurilor de numerar cu scopul de a
reconcilia numerarul şi echivalentele de numerar de la începutul şi sfârşitul perioadei. Această
valoare este prezentată separat de fluxurile de numerar rezultate din activităţile de exploatare, de
investiţii şi de finanţare şi include diferenţele, dacă există, înregistrate în cazul în care fluxurile de
numerar au fost raportate la cursurile de schimb de la sfârşitul perioadei.

Ajustarea este inclusă la secţiunea “fluxuri de numerar din activităţile de exploatare” ca şi câştig
sau pierdere din diferenţele de curs valutar.

PREZENTAREA INFORMAŢIILOR

O entitate trebuie să prezinte componentele numerarului şi ale echivalentelor de numerar, precum


şi o reconciliere a valorilor din situaţia fluxurilor de numerar cu elementele echivalente raportate
în bilanţ.

Pot exista, de asemenea, informaţii suplimentare care vor fi relevante utilizatorilor pentru
înţelegerea poziţiei financiare şi a lichidităţii unei întreprinderi. Este încurajată prezentarea
acestor informaţii, împreună cu un comentariu al conducerii.

Astfel de prezentări de informaţii pot include, de exemplu, valoarea unor facilităţi de creditare
neretrase care pot fi disponibile activităţilor viitoare de exploatare şi decontării unor angajamente
de capital.

VOLUMUL I

Principalele reglementări prevăzute de Volumul I cu privire la situaţiile fluxurilor de numerar sunt


cuprinse în paragrafele 3.2(d), 3.3, 4.1(c) şi 4.29.