Sunteți pe pagina 1din 48

UNIVERSITATEA DUNREA DE JOS,GALAI FACULTATEA DE ECONOMIE I ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIZAREA:AFACERI INTERNAIONALE ANUL:III GRUPA:1

Proiect Macroeconomie Deschis Politici monetare i fiscale ale rilor de Jos

Prof. coord REALIZATORI:

GALAI 2012

CUPRINS
Regatul Tarilor de Jos.pag 4 I. BELGIA Date generale..pag6 Capitolul 1.Politica monetar a Belgiei..pag7 1.1 O politic monetar european.pag7 1.2 Emiterea de bancnote i monezi...pag8 Capitolul 2. Politica fiscal a Belgiepag9 2.1 Respingerea planului de buget pentru 2012.........................pag9 2.2.Aspecte fiscale..pag9 2.3 Taxe i impozite....................................................................pag10 II. NEDERLAND Date generale..pag13 Capitolul 1.Politica fiscala..pag 14 1.1 Veniturile.............................................................................pag14 1.2 Taxele..................................................................................pag16 1.3 Impozite si taxe indirecte....................................................pag 17 1.4 Accize si taxe de consumatie..............................................pag18 Capitolul 2 Politica monetara................................................pag20 2.1 Factorii de influen a activitii bancare...........................pag22 III. LUXEMBURG Date generale............................................................................pag25 Capitolul 1.Influena politicii monetare asupra economiei.pag26 Capitolul 2 Sistemul de taxare si impozitarepag27 2.1 Principalele impozite sit taxe in Europa.pag27 2.2 Impozitul pe profitpag29 2.3 Alte categorii de impozite,taxe si contributii in Europa pag31

IV. ANDORRA Date generale.pag35 Capitolul 1 Economia...pag37 Capitolul 2 Niveluri ale veniturilor.............................. ..........pag39 2.1 Impozite i taxe pentru administraia public ..pag41

Concluzii ................................................................................pag42
Bibliografie.................................................................................pag46

Date generale
Regatul Tarilor de Jos (neerlandeza Koninkrijk der Nederlanden) este o asociere cu caracteristici federale bazata pe acordul politic, care consta din trei ri constituente: Olanda (numit i rile de Jos),parte din regiunea BENELUX in Europa i doua regiuni insulare din Caraibe: Antilele Olandeze si Aruba. Regatul actual a fost creat conform Statutului Regatului Tarilor de Jos la data de 28 octombrie 1954. Intre 1830 i 1954, Regatul Tarilor de Jos s-a referit la Olanda si posesiunile sale coloniale. Intre 1954 i 1975, i Surinam a fost o tara constituenta a regatului. Amsterdam este capitala constituionala a Tarilor de Jos, dar sediul guvernului se afla n Haga. Willemstad este capitala Antilelor Olandeze, iar Oranjestad este sediul guvernului local al statului Aruba.

Aruba este un stat unitar centralizat. Administratia ei consta din Guvernatorul, care reprezinta Regina, i Consiliul Ministrilor, condus de catre Prim-Ministru. Poporul este reprezentat in Starii Arubei. 4

Guvernatorul actual al Arubei este Fredis Refunjol, iar Prim-Ministrul este Michiel Godfried. Florinul aruban este moned oficiala a statului. Limbile oficiale sunt neerlandez si papiamento. Suprafaa este de 180 km2, iar populaia de 104,589. Capitala este Oranjestad.

Antilele Olandeze au fost un stat unitar decentralizat, avand caracteristici federale. Capul statului a fost un guvernator, reprezentantul Reginei, si Consiliul Minitrilor, care are Prim-Ministrul sau propriu. Starii Antilelor Olandeze reprezint poporul. Statul consta din cinci teritorii insulare: Bonaire, Curaao, Saba, Sint Eustatius i Sint Maarten. Moneda oficiala a fost Guldenul Antilele Olandeze. Statul a avut patru limbii oficiale: engleza, neerlandeza, papiamento i spaniola. La data de 10 octombrie 2010 Sint Maarten i Curaao au devenit state independente n componena Regatului Olandez. Insula Curaao are peste 190.000 de locuitori i se afl la 65 km de Venezuela, iar Sint-Maarten are o populaie de 37.000 de locuitori i este situat pe aceeai insul (Insula Sfntul Martin) cu teritoriul francez Saint-Martin. Andorra este o tara fara ieire la mare, aflata n sud-vestul Europei, n estul Pirineilor, la frontiera intre Spania si Franta. Este a sasea cea mai mica tar din Europa, cu o suprafata de 468 km si o populatie estimata la 84.082 de locuitori n 2009. Capitala, Andorra la Vella, este capitala europeana aflata la cea mai mare altitudine, la 1.023 m peste nivelul mrii. Limba oficiala este catalana, dei se vorbesc si spaniola, portugheza i franceza. Benelux este o uniune economica n Europa de Vest, compusa din trei monarhii vecine: BElgia, NEderland (Tarile de Jos-Olanda) si LUxemburg.

I. BELGIA
Date generale

Asezare geografica: in Europa de vest; are iesire la Marea Nordului; situata intre Franta si Olanda. Suprafata Totala 30.528 km locul in lume 139 Populatie Totala 11,007,020 locul in lume 76 Densitate Moneda euro Capitala Bruxelles Populatie 1.031.215 (2007) 360,5 loc./km

Capitolul 1. Politica monetar a Belgiei


Banca Naional a Belgiei este considerat banca central a acestei ri ncepnd cu anul 1850. Este membr a sistemului central european bancar.Guvernatorul bncii naionale este membru al Consiliului Guvernator, principalul organ de decizie al Eurosistemului, mai ales n ceea ce privete politica monetar. In afar de politica monetar, Banca Naionala a Belgiei se ocupa i cu: printarea i punerea n circulaiea bancnotelor i monedelor, colectarea i analizarea informaiilor economice i financiare, stabilizarea sectorului financiar, producerea de servicii pentru Stat, producerea de servicii pentru populaie.1 1.1. O politic monetar european Incepnd cu data de 1 ianuarie 1999, banca central particip la elaborarea i punerean practic a politicii monetare a Eurosistemului. Acesta cuprinde Banca Central European i bncile centrale ale rilor unde euro este moned naional. Obiectivul fundamental al politicii monetare este de a menine stabilitatea preurilor n zona euro.2 In 1992, rile comunitii economice europene au incheiat Tratatul de la Maastricht, prin care s-a creat Uniunea Economic i Monetar (UEM), ce urma s fie dirijat prin Eurosistem. In urma acestui tratat, bancile centrale a 15 state europene, mpreun cu Banca Central European (BCE) au devenit membre ale unei instituii supranaionale: Sistemul European de Bnci Centrale (SEBC).Uniunea monetar a demarat fr Grecia, care s-a alturat la 1 ianuarie 2001 i fr Marea Britanie, Danemarca i Suedia. Atata timp ct statele membre ale UE nu fac parte din uniunea monetar se va face o distincie intre Eurosistem si SEBC. 3 Tratatul de la Maastricht a dat Eurosistemului responsabilitatea de a menine stabilitatea monetar n zona euro. Statele care au semnat acest tratat mpart convingerea c o politic monetar ce pstreaz valoarea intern a monezii aduce o mai bun contribuie la ameliorarea perspectivei economice i la ridicarea nivelului de trai. Eurosistemul nu conduce n mod direct preurilor: acestea un sunt influenate de punerea n aciune a instrumentelor politice monetare dect n cazul unor procese de lungdurat. De aceea Eurosistemul nu trebuie s reacioneze la variaiile observate a indicelui preurilor, ci, prin anticipare, la evoluiile previzibile ce constituie o ameninare la stabilitatea viitoare a preurilor. Aceast

1 2 3

http://www.scribd.com/doc/56036639/Economie-Mondiala-Belgia#outer_page_14 , p. 10 http://www.scribd.com/doc/56036639/Economie-Mondiala-Belgia#outer_page_14 , pp. 10, 11 http://www.scribd.com/doc/56036639/Economie-Mondiala-Belgia#outer_page_14 , p. 11

aciune se bazeaz pe o examinare aprofundat a tuturor informaiilor disponibile, organizate pe dou categorii: analiza economic i analiza monetar. 4 Analiza economic are ca scop stabilirea riscurilor pe termen scurt si mediu ce amenint stabilitatea preurilor. Analiza monetar analizeaz riscurile pe termen lung.5 Tratatul de la Maastricht stipuleaz c Eurosistemul, odat cu stabilizarea monetar,i aduce susinerea la politica economic general a Uniunii, pentru a contribui la realizareaunor obiective cum ar fi creterea i coeziunea economic i social.6 1.2. Emiterea de bancnote i monezi Bancnotele i monezile sunt produsele cele mai cunoscute ale unei Bncii Naionale a Belgiei, fiind imprimate ncepnd cu anul 1851.7 Ca toate celelalte state membre ale Eurosistemului, banca emite piese n funcie de retragerile i depozitele populaiei. Fiecare persoan retrage bancnote de la ghieele i automatele bncilor. Pentru asatisface cererea clienilor lor, bncile se aprovizioneaz de la Banca Naional. Banca Naional nu controleaz volumul circulaiei bancnotelor i monezilor. Acesta depinde de conjunctura economic i de gusturile publicului pentru anumite modaliti de plat. 8 Fiecare bancnot revine n medie de la 1 la 3 ori pe an la ghieele Bncii Naionale,numrndu-se n jur de 900 de milioane de bancnote pe an. De fiecare dat sunt controlate electronic, i, n funcie de starea lor, sunt distruse sau puse din nou n circulaie. O bancnot are o durat de via de la 2 la 5 ani. Falsurile sunt reperate, analizate i transferate mai departe poliiei. Bancnotele murdare sau uzate sunt distruse i inlocuite cu altele noi. 9 Din informaiile prezentate mai sus, Banca National a Belgiei controleaz politica monetar a rii, avnd o importan major, executnd operaiuni de interes general, att lanivel naional, ct i la nivel internaional.10

4 5

http://www.scribd.com/doc/56036639/Economie-Mondiala-Belgia#outer_page_14 , p. 11 http://www.scribd.com/doc/56036639/Economie-Mondiala-Belgia#outer_page_14 , p. 11 6 http://www.scribd.com/doc/56036639/Economie-Mondiala-Belgia#outer_page_14 , p. 11 7 http://www.scribd.com/doc/56036639/Economie-Mondiala-Belgia#outer_page_14 , p. 12 8 http://www.scribd.com/doc/56036639/Economie-Mondiala-Belgia#outer_page_14 , p. 12 9 http://www.scribd.com/doc/56036639/Economie-Mondiala-Belgia#outer_page_14 , p. 12 10 http://www.scribd.com/doc/56036639/Economie-Mondiala-Belgia#outer_page_14 , p. 12

Capitolul 2. Politica fiscal a Belgiei


2.1. Respingerea planului de buget pentru 2012 Comisia European a respins planul de buget al Belgiei, pentru anul 2012. Conform publicaiei New Europe, guvernul belgian a fost informat de decizia Comisiei, ntr-o scrisoare trimis primului ministru Elio Di Rupio.11 Potrivit Comisiei, statisticile prezentate de ctre guvernul belgian erau prea optimiste. n planul de buget, Belgia ar fi avut o cretere de 0,8% n 2012, i un deficit de 2,8%. Bruxelles-ul crede c, n condiiile unei creteri de 0,8%, deficitul Belgiei va fi de 3,1%, peste pragul acceptat de 3%.12 Guvernul belgian a decis, ns, s ignore recomandrile Comisiei Europene. ntr-o scrisoare trimis lui Olli Rehn, comisarul economic al UE, guvernul belgian afirma c un deficit de 2,8% se poate atinge, n timp ce o nou ntlnire privind bugetul se va ine n februarie, dup ce vor fi ajustate cifrele privind creterea i deficitul.13 2.2. Aspecte fiscale Impozitul este un factor decisiv pentru economia fiecrei ri. Fr taxe, nu am avea drumuri asfaltate, autostrzi performante, staii de autobuz, poduri, coli ori fntni arteziene. Taxele sunt aplicate preului alimentelor, bunurilor i serviciilor i veniturilor.14 Majoritatea modificrilor fiscale propuse pentru anul 2010 de ctre guvernul belgian indic o nsprire a politicii fiscale. O propunere, de exemplu, este de aceea de a limita deductibilitatea fiscal a cheltuielilor cu combustibilul pentru maini utilizate n interes de serviciu la 75% , de la 100% n prezent. Pe de alt parte, este reconfirmat faptul c regimul privind deducerea dobanziii noionale va fi meninut. 15 n cazul unei fuziuni scutite dreptul asupra creditului fiscal pentru cercetare i dezvoltare i dreptul de deducere a dobnzilor noionale vor fi transferate societii absorbante. De asemenea, se propune o schimbare a condiiilor regimului de scutire a companiilor acionare. n cazul n care pragul de
11

http://www.ziare.com/economie/buget/bugetul-belgiei-pe-2012-respins-de-ce-e-prea-optimist1143522 12 http://www.ziare.com/economie/buget/bugetul-belgiei-pe-2012-respins-de-ce-e-prea-optimist1143522 13 http://www.ziare.com/economie/buget/bugetul-belgiei-pe-2012-respins-de-ce-e-prea-optimist1143522 14 http://www.9am.ro/top/Business/210422/Ce-tari-platesc-cele-mai-mari-impozite-din-lume/6/1Belgia.html 15 http://www.taxonline.ro/ro/pages/international-136/aspecte-fiscale-nationale-137

participare de 10% nu este atins, scutirea se poate aplica totui dac valoarea deinerilor de aciuni este mai mare de 1.2 mil. euro. Acest prag va fi acum crescut la 2,5 mil. euro. Msurile propuse ar putea fi aprobate de ctre parlamentul belgian spre finalul anului 2009. 16 S-a decis limitarea procentului maxim la 3.8% pentru deducerea dobnzilor naionale pentru anii fiscali 2011 i 2012.17 Cotizaiile Belgiei reprezint 54% din venitul tuturor cetenilor. Foarte muli dintre belgienii bogai se plng de acest impozit i ofer, de asemenea i un impact negativ creterii acestei rate. Dei rata corupiei este joas, i scorul este de 7.4, recesiunea global a influenat negativ economia rii.18 2.3. Taxe i impozite Impozitul pe profit, practicat n Belgia, att pentru firme rezidente ct i pentru cele nerezidente, este de 39% aplicabil veniturilor taxabile. Pentru veniturile mai mici de 322.261,58 Euro nivelul de taxare poate fi ntre 28 i 41%.19 Taxele pe veniturile individuale variaz ntre 0 i 55%, iar pentru dividente este de 25%. La dobnzile bancare se aplic un impozit de 15%. 20 T.V.A. face parte din categoria impozitelor indirecte aplicate la vnzrile n Belgia de mrfuri i servicii. Se aplic urmtoarele excepii de la plata TVA: Exporturile de bunuri ctre persoanele stabilite n ri n afar U.E.; Importurile temporare i re-exporturile de mrfuri care n general sunt operaiuni libere de aplicarea unor taxe; Transferarea unui segment complet de afaceri; Majorarea n cash a capitalului unei companii. n Belgia se aplic urmtoarele niveluri ale TVA: 1% pentru tranzaciile cu aur; 6% pentru mrfurile i serviciile clasificate ca fiind de natur social; 12% pentru mrfurile de destinate consumului curent, precum i pentru serviciile care au importan deosebit pentru scopuri economice, sociale sau culturale ; 21% pentru celelalte mrfuri.
16 17

http://www.taxonline.ro/ro/pages/international-136/aspecte-fiscale-nationale-137 http://www.taxonline.ro/ro/pages/international-136/aspecte-fiscale-nationale-137 18 http://www.9am.ro/top/Business/210422/Ce-tari-platesc-cele-mai-mari-impozite-din-lume/6/1Belgia.html 19 http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Belgia.pdf , p. 4 20 http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Belgia.pdf , p. 4

10

TVA se aplic la valoarea preului din factura, la care este adugat taxa vamal (dac este cazul), ambalajul i cheltuielile de transport i asigurare. 21 Pentru rentele obinute de deintorii de propietati imobiliare se percepe o tax de la 1,25% la 2,5%, care variaz n funcie de localizarea propietatii.22 Taxele locale, percepute de administraiile locale, variaz ntre 0 i 10%, cele mai frecvene fiind ntre 5 i 9% din veniturile taxabile ale persoanelor individuale.23 Accizele n U.E. sunt percepute pentru producia i importul de combustibili, igri, alcool i produse alcoolice i uleiuri minerale. n Belgia, accizele mai sunt aplicabile cafelei i buturilor nealcoolice, precum i produselor importate peste anumite limite cantitative.24 De menionat faptul c c ntre Romnia i Belgia funcioneaz Convenia pentru evitarea dublei impuneri i prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit i pe capital, semnat de cele dou pri n martie l996 i ratificat de partea romana n luna octombrie 1996 25, aceast convenie ramnnd n vigoare pentru o perioad nedeterminat.26 Convenia pentru evitarea dublei impuneri i prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit i pe capital dorete s promoveze i s ntreasc relaiile economice dintre cele dou ri, aplicndu-se persoanelor care sunt rezidente ale unui stat contractant sau ale ambelor state contractante.27 Potrivit ART. 2 cu privire la impozitele vizate, alineatul 1 stipuleaz faptul c prezenta convenia se aplic impozitelor pe venit i pe capital percepute n contul fiecruia dintre statele contractante, al unitilor lor administrativ-teritoriale sau al colectivitilor lor locale, oricare ar fi sistemul de percepere.28 Sunt considerate impozite pe venit i pe capital toate impozitele percepute pe venitul total, pe capitalul total sau pe elemente ale venitului ori ale capitalului, inclusiv impozitele pe ctigurile provenind din nstrinarea bunurilor mobiliare sau imobiliare, precum i impozitele pe creterea valorii acestor bunuri.29 Impozitele actuale crora li se aplic convenia sunt, n principal: a) n ce privete Romnia: (i) impozitul pe venitul persoanelor fizice;
21 22 23 24 25 26 27 28

http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Belgia.pdf , pp. 4, 5 http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Belgia.pdf , p. 5 http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Belgia.pdf , p. 5 http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Belgia.pdf , p. 5 http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Belgia.pdf , p. 5 http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsitentaContribuabili_r/Conventii/Belgia2.htm http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsitentaContribuabili_r/Conventii/Belgia2.htm , ART. 1 http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsitentaContribuabili_r/Conventii/Belgia2.htm , ART. 2, alineatul http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsitentaContribuabili_r/Conventii/Belgia2.htm , ART. 2, alineatul

1 2

29

11

(ii) impozitul pe profit; (iii) impozitul pe salarii i pe alte remuneraii similare; (iv) impozitul pe venitul nerezidenilor; (v) impozitul pe dividende; (vi) impozitul pe venitul agricol; (vii) impozitul pe cldiri i pe terenurile ocupate de cldiri sau de alte construcii, denumite n continuare impozit romn; b) n ce privete Belgia: (i) impozitul persoanelor fizice; (ii) impozitul societilor; (iii) impozitul persoanelor juridice; (iv) impozitul nerezidenilor; (v) cotizaia special asimilat impozitului persoanelor fizice; (vi) contribuia complementar de criz, inclusiv preconturile, centimele adiionale la aceste impozite i preconturi, precum i taxele adiionale la impozitul persoanelor fizice, denumite n continuare impozit belgian.30

30

http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsitentaContribuabili_r/Conventii/Belgia2.htm , ART. 2, alineatul

12

II. NEDERLAND
Date generale

Asezare geografica: Europa de Vest, se nvecineaz cu Marea Nordului; ntre Belgia i Germania. Suprafata: Totala: 41.543 km2 Locul in lume: 134 Uscat: 33.893 km2 Apa: 7.650 km2 Populatia: 16.847.007 locuitori ( 2011)Locul in lume: 60 Rata de crestere demografica: 0.371% ( 2011)Locul in lume: 163 Rata natalitatii: 10,23 nou-nscui/ 1000 locuitori ( 2011)Locul in lume: 189 Rata mortalitatii: 8,85 decese/ 1000 locuitori ( 2011)Locul in lume: 75 Rata emigratiei: 2,33 emigrani/ 1000 locuitori ( 2011)Locul in lume: 35 URBANIZARE: - Populatia urbana: 83% ( 2010) - Rata urbanizarii: 0.8% rata anual de cretere ( 2010-15) Orase importante- Populatie: Amsterdam (capitala) 1,044 milioane, Rotterdam 1,008 milioane, Haga (sediul guvernului) 629.000 ( 2009) 13

Limba oficiala: olandeza , friziana Forma de guvernamant: monarhie constitutionala Religie: romano-catolica 30%, reformata olandeza 11%, calvinisti 6%, protestanti 3%, musulmani 5.8%, altele 2.2 %, atei 42 Capitala: Amsterdam

Capitolul 1. Politica fiscala


Politica fiscala este principala componenta a politicii financiare. Fiind o componenta a politicii economice, fiscalitatea trebuie sa conduca spre indeplinirea obiectivelor economice.

Sistemul fiscal care se aplica in prezent in Olanda a fost introdus la 1 ianuarie 2001. Prin noua legislatie in domeniu (Tax Act 2001) s-a dorit crearea unui sistem simplu si robust, cu cote de impozitare si taxare mai reduse dar cu o baza mai mare de colectare, care sa contribuie la stimularea cresterii economice si generarea a noi locuri de munca.

Impozite si taxe pe veniturile si/sau averea persoanelor fizice si juridice

1.1. Veniturile

Impozitul pe venit (si contributia la asigurarile sociale). In sistemul fiscal olandez sunt definite trei categorii de venituri impozabile, pentru fiecare dintre ele aplicandu-se cote de impozitare diferite:

1. Veniturile din salarii si din alte activitati independente.31

31

http://www.dreptonline.ro/utile/indrumar_afaceri_olanda.php 14

Legislatia olandeza ofera angajatorilor posibilitatea de a oferi angajatilor straini o alocatie lunara neimpozabila.Aceasta alocatie poate avea o valoare de pana la 30% din salariu si se poate acorda in urmatoarele conditii: -angajatul a fost recrutat din strainatate -angajatorul aduce argumente rezonabile ca angajatul in cauza detine o expertiza greu de gasit pe piata muncii din Olanda -Angajatul este platitor de taxe catre statul olandez.

2. Veniturile din actiuni detinute la companii de tip NV(societate pe actiuni) sau BV(societate cu raspundere limitata), in cazul in care pachetul detinut este de cel putin 5%. Cota de impozitare aplicata unor astfel de venituri este de 25%;

3. Veniturile din dobanzi si investitii. Se aplica o cota de impozitare de 30% asupra profitului impozabil, estimat la 4% din valoarea neta totala a activelor si in conditiile in care aceasta depaseste plafonul de 19.522 euro. Veniturile din salarii si contributia la asigurari sociale se deduc la sursa si se vireaza la administratia fiscala. De asemenea, impozitul pe dividende (25%) este retinut la sursa, compania care distribuie dividende avand obligatia sa vireze suma retinuta administratiei fiscale

Impozitul pe profit se percepe n cote progresive, in functie de valoarea profitului. La sfarsitul anului 2008, guvernul olandez a decis majorarea pana la 200.000 EUR a plafonului de profit impozitat cu 20%. Aceasta masura este destinata stimularii agentilor economici in actuala perioad de criza i va fi aplicata pana n anul 2010. Anterior acestei decizii, se aplica impozitul de 20% pana la plafonul de 40.000 EUR, si respectiv un impozit de 23% pentru profitul cuprins ntre 40.000 i 200.000 EUR.

15

Pentru companiile care fac parte dintr-un grup, impunerea se face asupra veniturilor impozabile consolidate ale grupului, fiind permisa echilibrarea pierderilor unei companii cu profitul alteia, inainte de impozitare. Pierderile inregistrate in anul anterior pot fi deduse din profiturile realizate in anii urmatori. Profiturile distribuite actionarilor nu se deduc din suma impozabila. Amortizarea mijloacelor fixe poate fi facuta dupa orice metoda de depreciere, la alegerea companiei. Companiile straine pot evita plata impozitelor ctre statul olandez dac activitatile desfasurate n Olanda nu au o amplasare sau o reprezentare permanenta (locatie fixa de desfasurare a activittilor sau o persoana autorizata s incheie contracte n numele companiei mama). O particularitate a sistemului fiscal olandez este posibilitatea unei companii de a discuta cu autoritatea in materie tratamentul fiscal pentru anumite operatiuni sau tranzactii viitoare. In acest fel, compania beneficiaza de evaluarea precisa a valorii impozitelor pe care le va avea de platit si poate astfel sa isi eficientizeze operatiunile viitoare. Veniturile din dividende 32 Pentru veniturile substantiale rezultate din dividende se aplica un impozit de 25%. In aceasta categorie de impozitare intra cei care detin singuri, sau impreuna cu partenerul fiscal, mai mult de 5% din actiunile unei societati comerciale sau a unei cooperative. Aceste categorii de venituri se impoziteaza cu o rat fixa de 30%. 1.2. Taxele Taxa pe mostenire Se aplica la valoarea bunurilor dobandite de la o persoana al carei ultim domiciliu a fost in Olanda. Legea stabileste valorile maxime ale bunurilor mostenite pentru care se aplica, in anumite conditii, exceptarea de la plata taxei. Cota procentuala este diferentiata in functie de gradul de rudenie (rudele de grad I platesc mai putin decat rudele mai indepartate sau cei fara grad de rudenie) si se aplica asupra valorii taxabile a bunurilor dobandite (valoarea proprietatii dobandite din care se scade valoarea exceptata). Exista o cota procentuala maxima si una minima, stabilite in functie de valoarea mostenirii.

32

http://www.dreptonline.ro/utile/indrumar_afaceri_olanda.php 16

17

Taxa pe cadouri 33 Se aplica la valoarea bunurilor obtinute sub forma de cadou de la o persoana rezidenta in Olanda. Legea stabileste valoarea maxima a cadourilor pentru care nu se aplica taxa si cazurile si conditiile de exceptare de la plata taxei (spre exemplu, cadourile parintilor catre copii). Cotele procentuale de aplicare a taxei sunt aceleasi ca in cazul mostenirilor. Taxa pe transferuri de bunuri Se aplica in cazul mostenirilor sau cadourilor dobandite de la persoane al caror ultim domiciliu nu a fost in Olanda. Legea nu prevede exceptii de la plata taxei iar cotele procentuale sunt aceleasi cu cele aplicate in cazul mostenirilor. Taxa pe castigurile din jocurile de noroc Premiile obtinute din jocuri de noroc si a caror valoare depaseste 454 euro sunt taxate cu 5%, Orice bun astfel castigat, caruia i se poate determina o valoare de piata, este considerat premiu si este taxat in consecinta. Premiile loteriilor olandeze sunt taxate la sursa.

1.3. Impozite si taxe indirecte Taxa pe valoarea adaugata (TVA) In Olanda, cuantumul general al taxei pe valoarea adaugata (BTW) este de 19%. Se aplica cuantumuri diferite dupa cum urmeaza: - 6% : produselor alimentare, medicamentelor, ziarelor si revistelor, anumitor servicii medicale, anumitor servicii care presupun un consum intensiv de munca, anumitor servicii de divertisment, serviciilor de transport de pasageri, furnizarii de apa, anumitor bunuri si servicii utilizate in agricultura; - 0% : exporturilor in tari non-UE si, in anumite conditii, bunurilor si serviciilor aferente furnizate unui beneficiar dintr-o alta tara UE. In cazul afacerilor mici, de familie, si cel al fermelor agricole se aplica prevederi speciale cu privire la plata TVA. Pentru marfurile importate, taxa pe valoarea adaugata este datorata in momentul intrarii bunurilor in Uniunea Europeana si se calculeaza la valoarea in vama a acestora.

33

http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Olanda.pdf 18

1.4. Accize si taxe de consumatie

Accizele se aplica in cazul unor anumite bunuri de consum, precum bauturile alcoolice, produsele din tutun, petrol, uleiuri minerale si produse petroliere. Cu titlu de exemplu, valoarea accizei pentru un litru de gin olandez este de 6,21 euro, iar pentru un litru de benzina fara plumb este de 0,67 euro. Valoarea accizelor pentru produsele din tutun depinde de pretul acestora: in cazul unui pachet de tigarete vandut cu 4,60 euro, pretul include 2,63 euro accize. Si pentru anumite bauturi racoritoare (sucuri de fructe si legume, apa minerala, bauturi carbo-gazoase) sunt percepute accize: pentru un litru de limonada taxa de consumatie este de 0,06 euro, iar pentru un litru de apa minerala sau suc de fructe 0,004 euro. Legislatia olandeza cu privire la taxa de consumatie respecta directivele Consiliului UE cu privire la armonizarea sistemului de accizare in Uniunea Europeana. Taxa asupra tranzactiilor legale In baza legii cu privire la taxarea tranzactiilor legale (the Act governing legal transactions) se aplica urmatorele categorii de taxe:

Taxa asupra tranzactiilor imobiliare este aplicata la achizitia unui imobil (teren, cladire) situat in Olanda. Taxa reprezinta 6% din valoarea de piata a imobilului sau din valoarea de tranzactionare, daca aceasta este mai mare decat valoarea de piata. In cele mai multe cazuri este retinuta de notar, la momentul efectuarii tranzactiei, si virata autoritatii fiscale.

Taxa pe asigurari se aplica in cuantum de 7% din valoarea politei de asigurare. Sunt exceptate de la plata taxei asigurarile de viata, in caz de accidente, de invaliditate, de sanatate, in caz de somaj, de transport.

Taxa pe autovehicule pentru pasageri si motociclete (BPM) Este perceputa atat persoanelor fizice cat si celor juridice, la prima inregistrare in circulatie, in Olanda, a unui autovehicul pentru pasageri sau a unei motociclete.

19

In cazul vehiculelor noi, taxa este platita de importator, in numele clientului. Persoanele care importa direct autoturisme / motociclete uzate, platesc taxa la momentul inregistrarii vehiculului n circulatie. Taxa pe vehicule cu motor (MRB Motorrijtuigenbelasting) Orice persoana detinatoare a unui vehicul cu motor (autoturism, microbuz, camion, motocicleta) are obligatia platii unei taxe, a carei valoare depinde de tipul vehiculului, greutatea vehiculului, tipul carburantului, domiciliul fiscal (provincia) al detinatorului si remorca, daca este cazul. Taxa pe vehicule pentru transporturi grele (HGV) Se aplica vehiculelor destinate transporturilor grele de marfa i este cunoscuta ca Eurovignette. Este introdusa in baza unei conventii intre Olanda, Belgia, Luxembourg, Germania, Suedia si Danemarca. Valoarea taxei depinde de numarul total de osii ale vehiculului si de incadrarea european, din punct de vedere al emisiilor, a acestuia. Taxa pe combustibil Se aplica producatorilor si importatorilor de carbune. Este exceptat de la plata taxei carbunele produs sau importat pentru a fi utilizat pentru orice alt scop decat drept combustibil. Taxa este de 12,45 EUR pe tona. Taxa pe energie 34 Se aplica consumului de gaze naturale, electricitate si a unor uleiuri minerale. Consumul gazelor naturale in scopul producerii de energie electrica este scutit de plata acestei taxe.

34

http://haga.mae.ro/upload/docs/11878_Ghid%20Olanda%202007.pdf 20

Taxa pe deseuri Se aplica centrelor de prelucrare a deseurilor in functie de cantitatea de deseuri descarcate in gropile de colectare. Este de 84,78 euro pe tona de deseuri ne-combustibile si 13,98 euro pe tona de deseuri combustibile. Taxa pe apa curenta 35 Se aplica persoanelor fizice sau companiilor care consuma apa prin intermediul unei retele de distributie, indiferent daca apa furnizata este potabila sau nu. Taxa este de 0,146 euro pe m3 si se aplica la un consum maxim de 300 m3 pe an. Este colectata de compania de apa si virata autoritatii fiscale. Sunt exceptate de la plata taxei consumurile in situatii de urgenta (interventiile in caz de incendiu). Taxa pe apele naturale Este perceputa companiilor care exploateaza ape naturale (statii de pompare, ferme, instalatii industriale ce consuma apa in procesul de productie sau pentru racire, etc.) Fac exceptie cazurile in care consumul de apa este relativ mic si este determinat de situatii de urgenta sau pentru irigatii in agricultura. Taxa aplicata este de 0,181 euro pentru fiecare m3 de apa consumata.

35

http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Olanda.pdf 21

Capitolul 2. Politica monetara36


Banca Amsterdamului , nfiinat in anul 1609, este considerat ca fiind cu adevrat prima banc central datorit faptului c a fost prima banc public ce ofer bilete de valoare neconvertibile in monezi. Debutul bancii centrale nu a fost rezultatul unei politici decizionale contiente ci a rsrit aproape din greeal datorit condiiilor haotice existente la nceputul secolului al-XVII-lea din Olanda. Olanda a ntmpinat aceleai probleme de ordin monetar ca i celelalte state ce aveau la baz un sistem metalist. De exemplu creterea economic a necesitat achiziionarea unei cantiti suplimentare de aur si argint. De asemeni in aceast perioad ara a fost invadat de o varietate de monede strine ce erau folosite in relaiile de schimb. Autoritaile au ncercat rezolvarea acestor probleme cu ajutorul unor noi reguli i legi monetare ,ns rezultatul nu a fost cel scontat . O alt modalitate de reglare a sistemului bancar a fost crearea unei bnci de schimb.Menirea acestor bncii era aceea de a favoriza rezolvarea problemei devalorizrii prin limitarea depozitelor de monezi considerate ca fiind sub un anumit nivel al calitii.ncepnd cu 1609,municipalitile,pentru a genera o participare mare ,au cerut ca datoriile comerciale s fie stabilite prin banca de schimb a oraului. Deoarece exista o mare cantitate de moneda straina, Amsterdamsche Wisselbank primea att moneda strain ct si moned national la valoarea lor intrinseca, deducnd o mic parte a monedelor ca tax de administrare si oferind credite clienilor sub forma unor bani emii de ctre banc.Printe avantajele banilor emii se numar:erau protejai de foc,furturi i alteaccidente;au fost spijinii de conductorii oraului Amsterdam;i un alt avantaj era faptul c acetea erau considerai de o calitate superioar. Sistemul bancar olandez se caracterizeaz printr-un numr relativ mare de instituii de credit i anume 302 instituii, reprezentat de 3421 de unitai bancare.De asemeni in cadrul sistemului bancar olandez funcioneaz bnci comerciale,case deeconomii,cooperative de credite,bnci ipotecare. Bncile comerciale desfoar n general activitai de acordare de credite pe termem scurt pentru comer si industrie. Acest sistem deine i o serie de sucursale ale bncilor strine ,ns activitatea bancar a Olandei la nivel internaional este una dintre cele mai intense.Dintre bncile olandeze active in plan internaional putem exemplifica: ING Bank, ABN-AMRO si RaboBank . Totodat sistemul bancar olandez este puternic orientat ctre activitatea de tip universal,bncile din Olanda oferind o gama diversificat de produse i servicii bancare i financiare: de retail ,wholesale,investment,asiguri.
36

http://www.scribd.com/doc/71393965/Evoluia-sistemului-bancar-din-Olanda-proiect 22

2.1. Factorii de influen a activit ii bancare 1. Factori internaionali -accentuarea polarizrii eonomiei mondiale -globalizarea economiei mondiale -recesiunea economic 2. Factori nationali -impactul activiti economico-sociale -politica bancar i reglementrile bncii centrale olandaze

3. Factori specifici mediului bancar -tipul de management -nivelul de pregtire profesional a personalului bancar -norme i metodologii interne

23

Un prim factor ce influenteaz ntr-o proportie mare activitatea bancar dintr-o ara l reprezint rata dobanzii. Creterea ratei dobnzii poate descuraja contractarea de noi credite bancare, iar n ceea ce priveste creditele deja contractate, creterea acestora conduce la o cretere a ratelor i implicit o scdere a nivelului venitului disponibil. In ceea ce privete depozitele bancare o cretere a nivelului ratelor dobanzii duce la mrirea atractivitaii acestora. In cazul diminuarii ratelor de dobnd, depozitele bancare scad in atractivitate, deponenii orientandu-se spre alte modaliti de economisire. Risculratei de schimb reprezinta posibilitatea nregistrarii unei pierderi n cadrul unei tranzactii comerciale sau financiare ca urmare a modificarii cursului valutar (apreciere -depreciere), a valutei de contract, n intervalul dintre momentul ncheierii contractului i data efectuarii plii n valut. Rolul bncilor este elocvent n economia fiecrui stat n special prin derularea de activiti de intermediere.Este cazul i Olandei ,unde in ultimii ani activitatea bancar a nregistrat o serie de tendine si mutaii ,printre care:-existena unui proces de dereglementare-reglementare;-implementarea inovaiilor tehnologice n activitatea bancar;-existena binomului universalizare-specializare bancar;internaionalizarea operaiilor bancare Legea Bancar din 1948 a fcut Banca Central a Olandei responsabil de prezervarea valorii monetare. ncepnd de atunci, Banca Central a Olandei a fost numitGardian al guldenului (aceast denumire avnd-o nca din 1814). Chiar si la nceputurile sale, Nederlandsche Bank fuse-se singura instituie mputernicit s emit bancnote si prin urmare responsabil de ncrederea populatiei n aceasta. In timpul primului secol de functionare, principiul central al politicii monetare al Bancii Centrale fusese mentinerea valorii guldenului prin aur sau argint. Aceste metale pretioase au avut dubla functie de a securiza valoarea locala a guldenului si de a mentine rata sa de schimb.In 1936, Olanda a renuntat la standardul metalelor pretioase. Acest lucru a insemnat caderea sistemului monetar metalic. Bancnotele nu mai puteau fi schimbate cu lingouri aur,iar creditele de acceptare in bancnote au devenit o problema de incredere. Guvernul si Banca Centrala au trebuit sa gaseasca un alt standard prin care s-a optat sa-si coordoeze politica monetara cu politica sa socio-economica. Astfel, punctul central al politicii monetare s-a mutat catre Guvern.Odata cu nationalizarea Bancii Centrale a Olandei din 1948, Legea Bancara a fost schimbata si ea iar Noua Lege Bancara formula principala ndatorire a Bancii Centrale astfel: sa regularizeze monetarul Olandei astfel ncat sa fie ct mai folositor bunastrii nationale, iar n acelasi timp sa stabilizeze aceasta valoare pe ct de mult posibil. Acest aspect a facut clar faptul ca, politica monetara nu era doar apanajul Bancii Centrale, ci o parte a politicii economice generale, ce cadea mai ales in competenta guvernului.In ultima istanta, Ministerul Finantelor avea ultimul cuvant si putea, daca era 24

necesar, sa dea indicatii Bancii Centrale, in ideea coordonarii politicilor financiare simonetare ale guvernului cu cele ale politicilor bancii. Dupa 1948, Banca central Olandeza s-a ridicat intr-o modern instiruiei monetar care a jucat un rol important in creserea prosperitii Olandei. ntre timp, cooperarea rilor europene a dus la formarea (EMU) Uniunea Economic Monetar mai trziu, la introducerea unei monede comune europene euro Odat cu introducerea bancnotelor euro,politica monetar s-a schimbat dintr-o problem naional n una european.Anul 1998 a dus la apariia unei noi legi Legea Bancar.n esen,ndatoririle Bncii Centrale rmneau aceleai,ns s-a schimbat relaia Guvern-Banc Central.Ministerul Finanelor i-a pierdut dreptul de a da indicaii,n schimbul unui drept de acces de date i informaii pe care le consider necesare n reliefarea politicilor economice i financiare guvernamentale. Sub conducerea EMU,politica monetar pentru ntreaga zon euro este determinat de Banca Central European(ECB)din Frankfurt.Banca Central are datoria de a contura aceast politic mpreun cu ECB i cu clelalte bnci centrale din zona euro.Principalul obiectiv al politicii monetare este meninerea stabilitii preurilor.n plus,ECB sprijin politicile economice generale ale Uniunii Europene care doresc promovarea creterii economice susinut,non-inflaionist. ECB este independent de procesul politic. ntr-o economie modern, schimbul bunurilor i al serviciilor se face aproape integral prin intermediul monedei: - moneda fiduciar: bancnotele i monedele - moneda scriptural: operaiunile care au ca suport depozitele sau creditele bancare. Fiecare agent economic (stat, ntreprinderi) poate deine o cantitate de monedsuperioar nevoilor sale; ns din contr, i ca n alte momente, el s duc lips de moned,neputnd face fa nevoilor de trezorerie sau de echipament.Banca joac deci un rol de intermediar ntre cei care au prea multedisponibiliti(deponenii) i cei care nu au(creditii).Instituiile de credit ofer serviciile proprii pentru 3 mari categorii de clieni: - particularilor, nelegnd toate persoanele ce lucreaza n afara activitilor lor profesionale; - ntreprinderilor, indivizi sau grupuri de indivizi studiai pe planul activitii lor profesionale; - colectivitilor locale, regiuni, departamente, comune care administreaz, din ce n ce maifrecvent, resursele lor financiare, ca i ntreprinderile. 25

III. LUXEMBURG Date generale

Asezare generala: N-V cu Belgia;E-Germania;S-Franta Suprafata Totala-2.586 km (Locul 177) Populatie 511.840 loc. (Locul 167) Densitate 198,0 loc./km Capitala-Luxemburg Limba oficiala Luxemburgheza Moned Euro

26

Capitolul 1. Influena politicii monetare asupra economiei


Pentru a-i atinge obiectivul, banca central nu exercit o influen direct asupra preurilor ci mai degrab asupra ratei de schimb. Politica monetar unic este astfel fondat pe stabilirea nivelului ratei de schimb pe termen scurt i a volumului lichiditilor (masa monetar) acordate instituiilor de credit, particularilor i economiei n totalitate. ntr-adevr, modificarea ratei de schimb aplicat bncilor comerciale, decis de ctre Consiliul Guvernatorilor Bncii Centrale Europene (BCE), se reflect n condiiile oferite propriilor clieni. Pentru a ndeprta riscul inflaiei (sau deflaiei), unul din instrumentele de aciune ale BCE este volumul lichiditilor. Astfel, reducerea sau creterea aprovizionrii cu lichiditi poate s descurajeze, respectiv ncurajeze actorii financiari care recurg la credite, acestea devenind mai scumpe sau mai ieftine. Obiectivul stabilitii preurilor se justific n special dac lum n considerare urmtoarele mecanisme economice : - ntr-un mediu al stabilitii preurilor, piaa aloc resursele ntr-o manier eficient. Intr-adevr, dac preurile sunt instabile, aceasta face ca estimarea evoluiei viitoare a preurilor s fie nesigur, prin urmare, crete probabilitatea alocrii ineficiente a resurselor - pe de alt parte, rata de schimb pe termen lung ncorporeaz inflaia anticipat. Dac pieele anticipeaz o inflaie important, aceasta este integrat sub form de prim. Aceasta prim provoac o cretere a ratei de schimb pe termen lung i toate lucrurile fiind egale astfel, investiiile devin mai scumpe. Astfel, stabilitatea preurilor permite fixarea anticipaiilor, scznd rata de schimb pe termen lung i favoriznd prin urmare investiia si creterea economica - limitarea eroziunii monetare permite conservarea puterii de cumprare a agenilor economici, favoriznd consumul, investiia i n mod indirect creterea economica - politica monetar, orientat ctre un termen mediu, amortizeaz ocurile externe (ocuri pe care o zon definit din punct de vedere economic nu le influeneaz n mod direct, cum ar fi ocurile petroliere) i contribuie astfel la o flexibilitate mai mic a creterii. Misiunea fundamental a Eurosistemului este pstrarea stabilitii preurilor. n acest cadru, Consiliul guvernatorilor a adoptat o strategie a politicii monetare care implic o definiie cantitativ a stabilitii preurilor. Indicatorul de referin este Indicele armonizat al preturilor de consum (IAPC). Progresia anual a acestui indice trebuie s fie inferioar , dar apropiat de 2% pe termen mediu i pentru

27

toat zona euro. Faptul c stabilitatea preurilor se definete n raport cu toat zona euro implic ca Consiliul Guvernatorilor s nu reacioneze n funcie de rata inflaiei n diferitele ri. Ca s poat lua decizii pe baza informaiilor cat mai exhaustive, Consiliul Guvernatorilor se bazeaz pe 2 piloni : analiza economic i analiza monetar. Alegnd s afieze referinele care ii ghideaz deciziile, Eurosistemul ntrete credibilitatea aciunilor sale. Consiliul Guvernatorilor a anunat ca urmrete stabilitatea preturilor pe termen mediu, recunoscnd faptul ca preturile pot fi distorsionate de factori acionnd pe termen scurt. Aceasta definiie (alegerea valorii de 2%) a fost in acord att cu practicile anterioare ale multor bnci centrale, cat si cu Recomandarea Consiliului UE din 10 iulie 1995 privind liniile economice directoare ale politicilor economice ale statelor membre si ale comunitii, care a desemnat procentul de 2 ca reprezentnd rata maxima a inflaiei compatibila cu stabilitatea preturilor.

Capitolul 2. Sistemul de taxare si impozitare


Alaturi de Irlanda, Luxemburgul are nivelul de impozitare cel mai redus din U.E., respectiv impozitul pe venituri atinge 30,38% (din care contributia pentru fondul de pensii 16% - 8% platita de angajator si 8% de angajat, asigurarile de sanatate 7,5% - 2,6% platita de angajator si 4,9 % de angajat, fondul pentru somaj 4% etc), impozitul pe profit este de 22%, taxele locale cca. 7,5%. TVA. In Luxemburg se aplica urmatoarele cote de TVA: 3% (pentru produsele alimentare si de stricta necesitate), 6%, 12% (taxe intermediare) si taxa generala de 15%. Taxe care se platesc pentru inregistrarea unei firme in Luxemburg: pentru inregistrarea unei societati cu un capital de cca. 25.000 Euro trebuiesc platite urmatoarele taxe: taxe de inregistrare 248 de Euro, taxe notariale 198 Euro, publicarea in Monotorul Oficial 372 Euro, taxe la Registrul Comertului 818 Euro;

2.1. Principalele impozite si taxe in Europa n cadrul statelor din Uniunea European exist dou mai categorii de sarcini fiscale: A. sarcini fiscale care privesc beneficiile realizate B. sarcini fiscale independente de rezultatele economice realizate.

28

A. Sarcinile fiscale care privesc beneficiile realizate sunt reglementate n toate statelemembre ale UE i impunerea lor presupune parcurgerea unei proceduri format din trei etape: - determinarea societilor a cror profit este impozabil conform legii i localizareabeneficiilor impozabile, - evaluarea bazei de impunere (sau a profitului impozabil), - determinarea impozitului pe profit datorat i stingerea obligaiilor contribuabilului respectiv. B. Sarcinile fiscale independente de rezultatele economice realizate n cadrul acestei categorii trebuie fcut distincie ntre: - sarcinile fiscale comune tuturor statelor comunitare (devenite obligatorii i pentruRomnie i Bulgaria ncepnd cu 1 ianuarie 2007) i - sarcini fiscale specifice numai anumitor state din UE. Principalele sarcinile fiscale comune tuturor statelor comunitare sunt: - TVA (considerat singurul impozit european veritabil) - drepturile de nregistrare (drepturile percepute de stat privind aporturile aduse lacapitalul unei societi) - reinerile la surs asupra plilor efectuate n contul unor beneficiari nerezideni - sarcinile aferente salariilor pltite - accizele. Principalele sarcini fiscale specifice anumitor state membre UE sunt: - impozitele sau taxele pe activitate (de exemplu, taxa profesional n Frana, impozitulcomercial din Germania sau Luxemburg) - impozitul asupra patrimoniului global (reprezint un impozit pe avere datorat desocieti - Luxemburg) - impozitul pe salariu - alte impozite (de exemplu, impozitul particular asupra veniturilor realizate dinextracia de petrol sau gaz, din Marea Britanie, Danemarca etc.)

29

2.2. Impozitul pe profit n general, entitile pltitoare ale impozitului pe profit n statele europene sunt: - societile comerciale- societile civile, societile cooperative, fonduri de asigurri mutualepersoanele juridice de drept public sau alte persoane de drept privat care desfoaractiviti industriale sau comerciale (indiferent dac au sau nu scop lucrativ).Avnd n vedere obligaia de a plti impozitul pe profit, se face distincie ntre societilecare datoreaz acest impozit (n special societile de capital) i societile care nu datoreazimpozitul pe profit (n special, societile de persoane), n cazul crora prelevarea se face subimpozitului pe venit pltit de asociaii respectivei societi. Mai mult, n unele state, este reglementat posibilitatea ca societile de persoane s poat opta pentru plata impozitului peprofit (de exemplu, n Frana). Dei, n general, entitile fr personalitate juridic nu suntpltitoare de impozit pe profit, n unele state europene, i acestea sunt obligate s plteasc fieimpozit pentru profitul realizat (de exemplu, Germania, Italia). Sunt scutite de la plataimpozitului pe profit persoanele juridice de drept public (statul, unitile administrativ-teritoriale,autoriti publice), cu excepia situaie n care desfoar activiti industriale sau comerciale.Din punct de vedere teritorial, pentru societile rezidente, impozitului pe profit secalculeaz lundu-se n considerare profitul sau beneficiile realizate la nivel mondiale, att desediul central, ct i de sucursale sau filiale aflate n strintate. La nivelul UE s-a optat, nprincipal, pentru dou metode: metoda imputrii din impozitul datorat se scade impozitul pltit n strintate (deexemplu, n Marea Britanie, Italia) metoda deducerii cu reintegrare ulterioar permite o deducere a pierderilor, sub rezervalurii n considerare, ulterior, a unor beneficii impozabile (de exemplu, n Germania,Belgia, Olanda).Situaiile conflictuale, respectiv cnd dou sau mai multe state revendic dreptul de apercepe impozitul pe profit, se soluioneaz prin intermediul unei convenii fiscale (de exemplu,convenii privind evitarea dublei impuneri). Conform Conveniei-model pentru evitarea dubleiimpuneri elaborat de Organizaie pentru Cooperare i dezvoltare Economic, o societate esteconsiderat rezident n statul unde se afl sediul sau efectiv de conducere. n toate statele europene, societile nerezidente nu sunt impozitate, dect pentru beneficiile care au surs local, fiecare stat stabilindu-i categoriile de venituri pentru care se face impozitarea (de exemplu, este considerat impozit cu surs local, impozitul datorat pentru veniturile din proprieti imobiliare). Pentru ca impozitul pe profit aferent desfurrii unor activiti industriale sau comerciale s poat fi perceput este necesar ca entitatea s aib sediul permanent pe teritoriul statului.n toate rile europene, beneficiul impozabil se determin pornind de la bilanul contabil, ajustat n funcie de regulile fiscale specifice fiecrui stat. n legtur cu deducerea cheltuielile legate de stabilirea unei societi pe un anumitteritoriu se practic dou 30

metode: deducerea imediat (Germania) i deducerea ealonat, nciva ani (Frana, Belgia, Italia). n privina cheltuielilor generale, se aplic regula general c toate cheltuielile care contribuie la realizarea profitului impozabil sunt cheltuieli deductibile. n majoritatea statelor europene, anumite categorii de cheltuieli sunt considerate nedeductibile sau deductibile partial (de exemplu, cheltuieli de protocol, amenzi, cheltuieli de transport etc.). Cota de impunere variaz sensibil de la stat la stat Frana aproximativ 35%, Irlanda -aproximativ 12,5%. Impozitul pe venit n privina impunerii veniturilor fizice, la nivelul UE nu exist o armonizare fiscal, ca ncazul impozitelor indirecte.Impozitul pe venit, inventat n Anglia n 1799 a nceput s fie perceput nc nainte deprimul rzboi mondial i n SUA, Japonia i Germania, extinzndu-se apoi n ntreaga Europ. Destinaia impozitului pe venit (cine are dreptul de a stabili i colecta) variaz. n unele statemembre acest drept revine colectivitilor regionale sau locale, n alte state veniturile publice dinaceast surs sunt colectate la nivel central i apoi distribuite n cote mai mari (Danemarca) saumai mici (Italia, Grecia) colectivitilor locale. Pentru stabilirea categoriilor de subieci caredatoreaz impozit pe venit se practic dou metode: - impozitarea nelimitat asupra beneficiului mondial, lundu-se n calcul toateveniturile realizat din ar i din strintate sunt vizate persoanele rezidente - impozitarea limitat numai asupra beneficiilor realizate de o persoan fizic dintr-un anumit stat sunt vizate persoanele nerezidente.Baza de impunere cuprinde mai multe categorii de venituri: -

salarii i alte venituri similare (indemnizaiile demnitarilor sau funcionarilor public, soldele militarilor) venituri din activiti independente venituri din exercitarea unor profesii liberale venituri comerciale venituri din exercitarea unor profesii care nu au caracter comercial (beneficii necomerciale) venituri funciare venituri din activiti agricole sau forestiere venituri din valori mobiliare venituri din capital (dividende, dobndi, redevene) ctiguri din cesiunea cu titlu oneros a unor bunuri sau drepturi de orice natur venituri din drepturi de proprietate intelectual etc.n unele state europene se practic 31

impozitarea la nivelul cuplului (opional sau chiar obligatoriu) a veniturilor obinute de cei doi soi sau chiar de persoanele care coabiteaz n modlegal. Plata se poate face fie prin reinere la surs, fie prin mai multe pli anticipate efectuate la anumite intervale de timp n cursul anului fiscal. Luxemburgul a fost scos de pe "lista gri" a paradisurilor fiscale, ce contine state care, in opinia Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, nu au o transparenta financiara, tari ce trebuie sa-si imbunatateasca standardele, dar nu au semnat acordurile internationale. Lista include state precum Luxemburg, Elvetia, Austria, Belgia, Singapore, Chile, Insulele Cayman, Liechtenstein si Monaco. La momentul deciziei de plasare pe lista gri, Luxemburgul a considerat de neinteles decizia OCDE. In cadrul unei intalniri care a avut loc in luna iunie la Berlin, ministrii de finante ai tarilor membre ai Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) au convenit intensificarea activitatilor impotriva evaziunii fiscale, avand in vedere tari precum Elvetia, Liechtenstein si Luxemburg. In momentul de fata, nu exista intrari noi pe lista neagra a OCDE, dat fiind faptul ca tarile considerate paradisuri fiscale - printre care Andorra, Austria, Liechtenstein, Luxemburg si Elvetia - au promis sa coopereze cu OCDE.

2.3. Alte categorii de impozite,taxe si contributii in Europa


1. Impozit pe avere Impozitul pe averea persoanelor juridice - este practicat la ora actual doar n Grecia i Luxemburg i presupune un impozit asupra bunurilor imobile situate pe teritoriul statelor respective i asupra drepturilor legate de aceste bunuri, impozita datorat att de societilerezidente, ct i de cele nerezidente. Cota de impunere este de 0,5% (Luxemburg), respectiv0,7% (Grecia), iar ntre impozitul pe avere i impozitul pe profit exist o relaie dedeductibilitate, respectiv n unii ani, impozitul pe profit datorat n acelai an fiscal este deductibildin impozitul pe avere, iar n ali ani se procedeaz invers. Impozitul pe averea persoanelor fizice este reglementat n cinci state din UE (Spania,Frana, Grecia, Luxemburg, Suedia). Baza de impozitare este format din patrimoniul mondial al persoanei fizice rezidente sau patrimoniul situat n statul respectiv al persoanei nerezidente, dar sunt reglementate multe scutiri (de exemplu, bunuri de patrimoniu, opere de art pn la oanumit valoare care variaz de la stat de stat, drepturile de pensii private, rente viagere, drepturide proprietate intelectual, bijuterii i obiecte din metale preioase pn la o anumit valoare).Cota de impunere variaz ntre 0,2% i 2.5%. 32

2. Taxe ecologice - sunt definite ca totalitatea contribuiilor obligatorii percepute nconsiderarea unei materii impozabile susceptibile de a aduce atingere mediului, indiferent dacacestea sunt colectate la bugetul de stat, la bugetele locale sau ntr-un fond special destinatproteciei mediului. Taxele ecologice sunt folosite fie direct pentru protecia mediuluinconjurtor, fie sunt destinate s reduc povara fiscal exercitat de alte impozite (de regul,impozite pe venit). Materia impozabil o reprezint de regul: combustibilii pentru transport,automobilele deinute n proprietate, emisiile poluante n aer i ap, ngroparea deeurilor,pesticidelor etc. Nu sunt considerate taxe ecologice:- taxele pltite diverselor instituii pentru serviciile de canalizare sau colectare adeeurilor menajere,- taxa pe valoarea adugat care ar avea o baz de impunere similar,- redevenele percepute pentru extracia de iei sau gaze naturale etc.Taxele europene sunt percepute de UE, n cadrul programelor sale de aciune n domeniulproteciei mediului, ca mijloace complementare de aciune, alturate reglementrilor n domeniu. Taxele ecologice reprezint 7,5% din totalul impozitelor i a taxelor colectate de stateleUE. Sunt mprite n trei mari categorii: a. taxe asupra energiei sunt percepute asupra combustibililor folosii n transporturi (nspecial benzin i motorin) ori asupra altor combustibili (crbune, gaze naturale) sau asupraelectricitii, inclusiv taxele percepute pentru emisii de dioxid de carbon. Au o pondere de 71%din totalul taxelor ecologice. b. taxe asupra transporturilor sunt percepute pentru deinerea sau folosirea unuiautovehicul (inclusiv avioane) sau pentru anumite servicii de transport (taxa de aeroport pentru zboruri regulate sau charter). Reprezint aproximativ 26% din totalul taxelor ecologice. c. taxe asupra polurii i resurselor se percep pentru emisiile nocive msurate sauestimate n aer sau ap, gestionarea reziduurilor solide i poluare fonic. Reprezint aproximativ3% din totalul taxelor ecologice. Ponderea n Produsul intern brut a veniturilor colectate din taxele ecologice variaz de la stat la stat: Danemarca 4,7% Cipru 3,8% Malta i Slovenia 3,4% Spania - 2,2 33

Estonia 2% Frana 1,9% 3. Impozite i taxe pe activitatea economic a ntreprinderilor Aceste categorii de venituri bugetare sunt destul de rare, fiind percepute doar n cteva dinstatele membre UE. De exemplu:
-

taxa profesional (Frana) este datorat de persoanele fizice sau juridice caredesfoar o activitate industrial, comercial sau profesional nesalariat. Este perceput de obicei ca venit la bugetele locale. Cota de impunere variaz ntre 15 i30%, iar baza de impunere o reprezint valoarea locativ a construciilor i acelorlalte imobilizri corporale.-

impozitul commercial (Luxemburg) este datorat de toate ntreprinderile comerciale i industriale care i desfoar activitatea n aceast ar. Cea mai mare cota dinprelevri constituie venit la bugetele locale (80%), restul revenit bugetelor landurilor (15%) sau bugetului federal (5%). Cota de impunere variaz ntre 6 i 10%.

impozitul comercial general impozitul regional asupra activitilor locale

4. Impozite i taxe asupra succesiunilor i a donaiilor Aceast categorie este una din cele mai frecvente impozitri practicate n statele din UE, cu foarte puine excepii (de exemplu, Italia, Cipru).Se practic mai multe sisteme: - impozitarea averii mondiale a defunctului rezident; - impozitarea averii format doar din bunuri imobile a defunctului; - impozitarea doar a activelor aflate pe teritoriul statului n cazul defunctului nerezident; - perceperea doar a unei taxe de timbru asupra bunurilor transmise mortis causa situate n ar. De obicei se aplic un barem progresiv, n funcie de gradul de rudenie al succesorilor saude categoria succesoral (persoan fizic, persoan juridic, statul, instituii caritabile sau religioase). Cotele de impunere variaz de la stat la stat i n funcie de baremul progresiv stabilit de la 2 la 80%. Se practic, mai rar i o cot unic, de 20% (Irlanda).Sunt reglementate foarte multe scutiri i faciliti n aceast materie:- succesiunile sau donaiile fcute copiilor, nepoilor sau cele n favoarea souluisupravieuitor, pn la o anumit valoare, nu se impoziteaz;- legatele n favoarea instituiilor de caritate; drepturile de pensii; obiecte de art sau decolecie etc.

34

5. Impozite pentru deinerea sau transmiterea de imobile Mai toate statele comunitare (cu excepia Maltei) impoziteaz deinerea sau transferul de bunuri imobiliare fie sub forma perceperii unei cote din valoarea bunului imobil deinut sau transferat, fie sub forma impozitului funciar, fie a unei taxe perceput la valoarea declarat a unei tranzacii. De regul, impozitul este datorat de cumprtor. Se ia n considerarea fie valoarea de pia a imobilului, fie valoarea cadastral. Cotele de impunere variaz foarte mult de la stat la stat: de la 0,025% (Cipru) la 43,7%(Regatul Unit); Romnia 0,2% pentru cldiri din mediul urban, 0,1% pentru cldiri din mediulrural. Operaiunile de transfer al proprietii imobiliare pot fi sau nu scutite de plata TVA-ului,de la stat la stat. 6. Accizele Reprezint o categorie de impozite indirecte deosebit de important, datorit, printrealtele impactului economic pe care l pot avea. Accizele sunt taxe speciale de consum care sedatoreaz bugetului de stat pentru producia, importul sau desfacerea anumitor categorii deproduse.Reprezint, de regul, venit la bugetul statului (la fel i n Romnia).Exist accize reglementate la nivel comunitar: - accize la buturi alcoolice : accize la bere (ntre 0,748 i 1,87 euro/hl/grad alcool)stabilite prin Directiva nr. 92/83/EEC; accize la vinuri, stabilite prin Directiva nr.92/84/EEC; accize la buturi fermentate altele dect vin sau bere; accize la produseintermediare; accize la alcool etilic; - accize pentru produse energetice i electricitate reglementate prin Directiva nr.2003/96/EC: accize la benzin (421 euro/1000 l benzin cu plumb, 359 euro/1000 lbenzin fr plumb); accize la gaze naturale pentru nclzitul locuinelor (0,3euro/gigajouli); accize la electricitate (0,5 euro/MWh n cazul electricitii folosite nscop comercial, 1 euro/MWh n cazul electricitii folosite de consumatorii casnici). - accize pentru tutunul manufacturat nivelul acestor accize a fost negociat separatde fiecare stat (n special la igarete), i nivel minim stabilit variaz, n funcie de tip(igaret, igri de foi, alte produse din tutun etc.) de la 14 la 60 euro/kg sau buci.Unele state membre pot institui accize naionale pentru produse din aceeai categorie:- accize (taxe parafiscale) pentru produse energetice i electricitate Belgia,Germania, Olanda, Finlanda, Suedia- tax adiional pentru buturile mixte (buturi alcoolizate amestecate cu buturinealcoolozate) - Frana- tax adiional pentru produs alcoolic comercializat ntr-un ambalaj care nu poate fi refolosit.

35

7. Contribuii sociale obligatorii Se au n vedere, n principal, contribuiile datorate de angajai i angajatori pentru:- asigurri sociale,- pensii,- asigurri de sntate,- asigurri de omaj,- asigurri de accidente de munc.Cuantumul acestor prelevri variaz foarte mult de la stat la stat. De regul, angajatoruleste cel care pltete o cot mai mare dect angajatul. De exemplu, n Austria, totalul contribuiilor sociale pltite de angajat este de 17,65% din salariul brut, iar cel pltit de angajator este de 40,4%. n Malta, valoarea este egal, de 10%. Dar n alte state angajatul suport o povarmai mare dect angajatorul (de exemplu, n Irlanda cota contribuiilor angajatului atinge 12,75%, iar a angajatorului 4%, n Slovenia angajatul 37,6%, iar angajatorul 24,95%). Statul membru UE care colecteaz cele mai multe venituri din contribuiile socialeobligatorii este Frana (totalul contribuiilor pltite att de angajat, ct i de angajator este situatntre 64,75 i 86,95% din salarul brut), la polul opus se afl Irlanda cu 16, 75% din salariul brut.De obicei, lucrtorii independeni, datoreaz o cot fix, care variaz de la 5% (Irlanda) la 29,8%(Spania).

36

IV. ANDORRA
Date generale

Principatul Andorra este un principat mic n sud-vestul Europei, situat n muntii Pirinei, care se nvecineaz cu Franta si Spania. Numele "Andorra" provine de la cuvntul Navarrez andurrial, care nseamn tara acoperit de tufe. Andorra ocupa pozitia a 6-a n topul celor mai mici tri din Europa. Unica limb oficial a trii este catalana, limba regiunii spaniole Catalonia, cu care Andorra are multe legturi culturale, cu toate c spaniola, portugheza si franceza sunt vorbite si ele. Fiind o tar muntoas, agricultura este aproape inexistent, doar 2% din suprafata trii fiind reprezentat de pmnt arabil, majoritatea produselor alimentare fiind importate. Activitatea principala o constituie cresterea oilor, ns populatia mai produce tigri si mobil. n ceea ce priveste sistemul politic, Andorra este o monarhie parlamentar (din Martie 1993) dar si pstreaz coprincipi ca presedinti pe presedintele Frantei iar cellalt este episcopul de Urgel (Spania), ambii fiind reprezentati local de alti coprincipi. Consiliul general unicameral contine 28 de scaune alese prin vot popular pe o perioad de patru ani. Andorra nu este un membru deplin a Comunittii Europene, ns are o relatie special cu aceast organizatie, fiind tratat ca un membru n privinta comertului fr tarife ns ca un stat non-membru pentru produse agricole. Andorra nu are o valut proprie si foloseste cea a vecinilor si, n prezent euro.37 Principatul Andorra detine o populatie total de 82627 locuitori, cu o crestere anual de 1.89% si cu o densitate de 194 loc/km2. Andorrezii formeaz o minoritate national n propria lor tar, doar 33%
37

http://ro.wikipedia.org/wiki/Andorra 37

din locuitori detinnd nationalitate andorrez. Cel mai mare grup strin este format de ctre spanioli (43%), portughezii (11%) si francezii (7%) formnd alte grupe majore. Andorra este mprtit n 6 diviziuni administrative, si anume : Andorra la Vella, Canillo, Encamp, Escaldes-Engordany, La Massana, Ordino, Sant Julia de Loria. Fiind sub controlul Frantei si Spaniei, n ceea ce priveste att economia ct si politica, aceast mic tar nu are o armat propriu-zis, problema aprrii nationale revenind celor dou tri supervizoare.38 Produsul intern brut se estimeaz undeva la 3.77 miliarde $. Standardul de viat este destul de ridicat, Andorra ocupnd prima pozitie n lume n ceea ce priveste speranta de viat, care se situeaz undeva la 83.53 ani. Populatia trii se bucur de un sistem de taxe aproape inexistent. Cu toate c este o tar izolat, Andorra este o tar prosper, din cauza turismului si a impozitelor mici. Populatia nu plteste tax pe venit, lucru care atrage tot mai mult lume n fiecare an. n ciuda faptului ca tara nu are practic un aeroport sau un sistem de ci ferate dar cu o infrastructura rutier foarte bun, aproximativ 11 milioane de turisti viziteaz Andorra n fiecare an.

Capitolul 1. Economia
Turismul, principala ramur a economiei prospere a Andorrei, produce circa 80% din PIB. Circa 10,2 milioane de turiti viziteaz anual ara, atrai de lipsa taxelor vamale i de staiunile de var i de iarn. Avantajul relativ al Andorrei s-a erodat ns, dup ce Frana i Spania s-au alturat zonei de liber schimb a Uniunii Europene. Sectorul bancar, cu statutul su de paradis fiscal, contribuie i el substanial la economie. Producia agricol este limitatdoar 2% din suprafaa rii este teren arabili mare parte din alimente sunt importate. Local, se crete puin tutun. Principala activitate agricol este creterea oilor. Industria productoare se ocup cu producia de igri i mobil. Resursele naturale ale Andorrei sunt energia hidroelectric, apa mineral, lemnul, minereul de fier i de plumb. 39 Andorra nu este membr a UE, dar se bucur de o relaie special cu aceasta, fiind tratat ca membru al Uniunii n ce privete comerul cu bunuri (scutit de taxe vamale) i ca stat ne-membru n ce privete produsele agricole. Andorra nu a avut pn la 31 decembrie 1999 o moned proprie, n ar
38

http://www.funtrivia.com/en/Geography/Andorra-9679.html http://ro.wikipedia.org/wiki/Andorra 38

39

circulnd francul francez i peseta spaniol n tranzacii bancare, dup care ambele monezi au fost nlocuite de moneda unic a Uniunii Europene, euro. Andorra este n stadiu de negociere pentru emiterea monezilor euro proprii.40 Economia trii este una deschis, chiar dac ea nu este considerat un membru al Uniunii Europene, venitul pe cap de locuitor fiind mai mare dect media din Europa, depsind chiar si pe vecinii si, Franta si Spania. Prin aprobarea Legii pentru Investitii Strine n 2008 Andorra a reusit sa lrgeasc aria activittilor economice, peste 200 de companii investind aici. Principalele sectoare dezvoltate sunt : medicina cosmetic, manufacturarea produselor cu o mare valoare adaugat, audiovizualul, etc. Andorra ofer un nivel ridicat de securitate cettenilor. Investitorii pot s-si aleag sistemul de educatie pentru copii lor ( catalan, francez si spaniol ) si beneficiaz de un standard ridicat al calittii vietii datorit mai multor acorduri internationale. Sistemul fiscal este calculat la 19% din Produsul Intern Brut, mult sub media trilor din Europa. Impreun cu taxa social, care si ea este mult sub media european, Andorra ofer costuri de ntreprindere competitive si foarte atrgtoare.41

Taxa ca procentaj din ar Franta Spania Portugalia Italia Germania Luxemburg Anglia Malta Cipru Irlanda Letonia Romania Andorra Produsul Intern Brut 45.8% 36.4% 36.3% 40.8% 40.2% 39.5% 38.6% 37.7% 36.2% 32.2% 31% 28.8% 19%

Sectorul financiar, constituit din 5 grupuri

bancare, a demonstrat n ultimii 75 de ani eficienta sa si fiabilitatea conform normelor internationale. Solvabilitatea sistemului bancar este rezultatul unei puternice politici de capitalizare.

40 41

http://ro.wikipedia.org/wiki/Andorra http://www.ompa.ad/index.php?option=com_content&view=article&id=72&Itemid=51 39

Andorra investe n mod constant n tehnologie si detine o infrastructur deosebit n ceea ce priveste telecomunicatiile. Locuitorii trii beneficiaz de servicii avansate de telecomunicatii datorit unei retele extensive si a programului de conectare a fiecrui cettean andorez la fibra optic pn n 2010. Dintr-un total de 42420 de populatie activ, 79.4 % lucreaz n domeniul serviciilor, 20.3 % lucreaz n industrie si doar 0.3 % lucreaz n agricultur. Principalele produse agricole cultivate de populatie sunt : orz, secar, ovz, legume. De aseamenea tara este recunoscut pentru cresterea oilor, relieful fiind prielnic acestei ocupatii. Rata somajului era de 0 % 2005. n 2007 Produsul Intern Brut a fost de 3.66 miliarde $, turismul contribuind (circa 80 %) n cea mai mare msur pe lng celelalte ramuri de activitate din tar. Venitul pe cap de locuitor se situa undeva la 38.000 $. Rata inflatiei a fost de 3.2 % n acelasi an.

40

Capitolul 2. Niveluri ale veniturilor


Venitul pe cap de locuitor n Andorra este de 38000 $ depsind multe tri din Europa. Acest lucru arat faptul c standardul de viat n Principat este unul ridicat. De asemenea nu exist impozit pe venit. Exist cteva reglementri guvernamentale referitoare la standardele de sigurant si de securitate la locul de munc, standarde care sunt mentinute prin inspectii periodice. De asemenea, n 2005 guvernul a impus ca salariul minim s fie 7.2 $/ora iar vrsta minim la care se poate angaja o persoana s fie de 18 ani. Exist si exceptii, studentii care vor sa lucreze n timpul faculttii, se pot angaja de la o vrsta mai mic, 16 respectiv 17 ani. Numrul de ore lucrtoare pe sptmn nu trebuie s depseasc 40, ns muncitorii au posibilitatea de a lucra pn la 66 de ore suplimentare pe lun. Principatul Andorra, cu capitala Andorra la Vella, este cunoscut de turisti ca un loc de tranzit n care se pot face cumprturi la preturi mult mai mici dect n alte prti, datorit faptului c acolo nu se percep taxe vamale, accize etc. n ceea ce priveste fiscalitatea, n Andorra nu exist impozite directe (doar pe veniturile persoanelor fizice este instituit o tax municipal, rezonabil ns). Societtile comerciale al caror capital social este detinut n proportie de dou treimi de rezidenti andorrani si sunt inregistrate n Andorra nu pltesc impozit pe profit, ele datornd numai un impozit pe productie si pe import, care variaz intre 1 si 12%. Cota, s spunem, standard a impozitului este de 4%, de la aceasta fiind reglementate urmatoarele cote derogatorii: 1% pentru produsele alimentare, 6% pentru importul unor produse agricole si respectiv 12% pentru bijuterii si alte bunuri din aceeasi categorie.42 Paradisurile fiscale, printre care se numr si Andorra, au n comun cteva trsturi particulare, care pot fi usor sintetizate prin prezentarea conditiilor avantajoase pe care le ofer celor care se instaleaz n aceste teritorii "mirifice": fiscalitate redus (uneori pn la zero), formalitti contabile minime (n multe paradisuri nu se cere prezentarea bilantului anual de venituri si cheltuieli), anonimitate (garantarea confidentialittii), operativitate si flexibilitate n nmatricularea societtilor, inexistenta controalelor si lipsa restrictiilor valutare.43 Majoritatea produselor importate sunt standardizate ntruct ele provin din Franta si Spania. Andorra face parte din Uniunea Vmilor din Uniunea European si beneficiaz de aceleasi tarife ca si trile din Uniunea European.
42 43

http://www.govern.ad/index.php?option=com_content&view=article&id=2897&Itemid=15 http://www.ompa.ad/index.php?option=com_content&view=article&id=72&Itemid=51 41

2.1. Impozite i taxe pentru administraia public44

Forei de munc: Aceast intrare conine Cifra total a forei de munc.45

44 45

http://www.ompa.ad/images/stories/Documents/angles/preus.pdf http://www.indexmundi.com/andorra/#Economy 42

Concluzii
Piaa comun european este locul unde rile de Jos i dezvolt avantajele competitive, meninerea, ba chiar dezvoltarea ei, fiind o prioritate pentru Haga, unde interesul este ca moneda unic s se stabilizeze, iar unitatea financiar complet s devin realitate, astfel nct exploatarea comercial s penetreze i mai adnc. Pentru aceasta, ns, rile de Jos ar trebui s vin cu propuneri i s contribuie, la rndul lor, la depirea actualelor probleme, cci au simit c o destabilizare, precum cea indus de criza ieit la suprafa n anul 2008, le poate afecta balana comercial (diminuat cu 21% de la anul 2008 la anul 2009).46 La nivelul statelor membre din cadrul rilor de Jos, sunt aplicate diverse masuri si politici fiscale ce include taxe si impozite dupa cum reamintim: 1. Belgia: a. Impozitul pe profit, att pentru firme rezidente ct i pentru cele nerezidente, este de 39% aplicabil veniturilor taxabile. Pentru veniturile mai mici de 322.261,58 Euro nivelul de taxare poate fi ntre 28 i 41%. b. Taxele pe veniturile individuale variaz ntre 0 i 55%, iar pentru dividente este de 25%. La dobnzile bancare se aplic un impozit de 15%. c. TVA, cu urmatoarele niveluri: 1% pentru tranzaciile cu aur; 6% pentru mrfurile i serviciile clasificate ca fiind de natur social; 12% pentru mrfurile de destinate consumului curent, precum i pentru serviciile care au importan deosebit pentru scopuri economice, sociale sau culturale ; 21% pentru celelalte mrfuri. d. Pentru rentele obinute de deintorii de propietati imobiliare se percepe o tax de la 1,25% la 2,5%, care variaz n funcie de localizarea propietatii. e. Taxele locale, percepute de administraiile locale, variaz ntre 0 i 10%, cele mai frecvene fiind ntre 5 i 9% din veniturile taxabile ale persoanelor individuale.

46

http://www.economistul.ro/acolo-sus-in-tarile-de-jos-a4903/

43

f. Accizele n U.E. sunt percepute pentru producia i importul de combustibili, igri, alcool i produse alcoolice i uleiuri minerale. n Belgia, accizele mai sunt aplicabile cafelei i buturilor ne-alcoolice, precum i produselor importate peste anumite limite cantitative. 2. Olanda a. Impozite pe venit ce sunt aplicate n urmatoarele moduri: Veniturile din salarii si din alte activitati independente Veniturile din actiuni detinute la companii de tip NV(societate pe actiuni) sau BV(societate cu raspundere limitata) Veniturile din dobanzi si investitii Veniturile din dividende Veniturile din economii si investitii

b. Taxe: Taxa pe mostenire Taxa pe cadouri Taxa pe transferuri de bunuri Taxa pe castigurile din jocurile de noroc

c. TVA : cuantumul general al taxei pe valoarea adaugata (BTW) este de 19%. Se aplica cuantumuri diferite dupa cum urmeaza: - 6% : produselor alimentare, medicamentelor, ziarelor si revistelor, anumitor servicii medicale, anumitor servicii care presupun un consum intensiv de munca, anumitor servicii de divertisment, serviciilor de transport de pasageri, furnizarii de apa, anumitor bunuri si servicii utilizate in agricultura; - 0% : exporturilor in tari non-UE si, in anumite conditii, bunurilor si serviciilor aferente furnizate unui beneficiar dintr-o alta tara UE. d. Accize si taxe de consumatie Taxa asupra tranzactiilor legale Taxa asupra tranzactiilor Taxa pe asigurari Taxa pe autovehicule pentru pasageri si motociclete (BPM) Taxa pe vehicule cu motor (MRB Motorrijtuigenbelasting) Taxa pe vehicule pentru transporturi grele (HGV) Taxa pe combustibil 44

Taxa pe energie Taxa pe deseuri Taxa pe apa curenta Taxa pe apele naturale

2. Luxemburg are nivelul de impozitare cel mai redus din U.E. a. Impozitul pe venituri atinge 30,38%, din care: b. c. Impozitul pe profit este de 22%, taxele locale cca. 7,5%. TVA. Cote: 3% (pentru produsele alimentare si de stricta necesitate), 6%, 12% (taxe contributia pentru fondul de pensii 16% - 8% platita de angajator si 8% de angajat asigurarile de sanatate 7,5% - 2,6% platita de angajator si 4,9 % de angajat fondul pentru somaj 4% etc.

intermediare) si taxa generala de 15%. d. Taxe care se platesc pentru inregistrarea unei: pentru inregistrarea unei societati cu un capital de cca. 25.000 Euro trebuiesc platite urmatoarele taxe: taxe de inregistrare 248 de Euro, taxe notariale 198 Euro, publicarea in Monotorul Oficial 372 Euro, taxe la Registrul Comertului 818 Euro;

3. Andorra a. Sistemul fiscal este calculat la 19% din Produsul Intern Brut, mult sub media trilor din Europa. Impreun cu taxa social, care si ea este mult sub media european, Andorra ofer costuri de ntreprindere competitive si foarte atrgtoare. b. Societtile comerciale al caror capital social este detinut n proportie de dou treimi de rezidenti andorrani si sunt inregistrate n Andorra nu pltesc impozit pe profit, ele datornd numai un impozit pe productie si pe import, care variaz intre 1 si 12%. Cota, s spunem, standard a impozitului este de 4%, de la aceasta fiind reglementate urmatoarele cote derogatorii: 1% pentru produsele alimentare, 6% pentru importul unor produse agricole si respectiv 12% pentru bijuterii si alte bunuri din aceeasi categorie. 45

c. Paradisurile fiscale, printre care se numr si Andorra, au n comun cteva trsturi particulare, care pot fi usor sintetizate prin prezentarea conditiilor avantajoase pe care le ofer celor care se instaleaz n aceste teritorii "mirifice": fiscalitate redus (uneori pn la zero), formalitti contabile minime (n multe paradisuri nu se cere prezentarea bilantului anual de venituri si cheltuieli), anonimitate (garantarea confidentialittii), operativitate si flexibilitate n nmatricularea societtilor, inexistenta controalelor si lipsa restrictiilor valutare.

46

Bibliografie
1. Sisteme fiscale comparate, Lector univ. drd. Cosmin Enache

2. http://www.ompa.ad/images/stories/Documents/angles/preus.pdf
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Andorra 4. http://www.govern.ad/index.php?option=com_content&view=article&id=2897&Itemid=15 5. http://www.indexmundi.com/andorra/economy_overview.html 6. http://www.ompa.ad/index.php?option=com_content&view=article&id=72&Itemid=51 7. http://www.indexmundi.com/g/g.aspx?c=an&v=71 8. http://www.indexmundi.com/andorra/#Economy 9. http://ro.wikipedia.org/wiki/Belgia#Economie 10.

http://www.ziare.com/economie/recesiune/belgia-prima-tara-din-zona-euro-care-intrahttp://www.scribd.com/doc/56036639/Economie-Mondiala-Belgia http://www.ziare.com/economie/buget/bugetul-belgiei-pe-2012-respins-de-ce-e-preahttp://www.9am.ro/top/Business/210422/Ce-tari-platesc-cele-mai-mari-impozite-dinhttp://www.taxonline.ro/ro/pages/international-136/aspecte-fiscale-nationale-137 http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Belgia.pdf http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsitentaContribuabili_r/Conventii/Belgia2.htm http://www.smartbank.ro/stire/464/BNP-Paribas-achizitioneaza-majoritatea-activelorhttp://www.dreptonline.ro/utile/indrumar_afaceri_olanda.php http://www.dce.gov.ro/Materiale http://www.scribd.com/doc/71393965/Evoluia-sistemului-bancar-din-Olanda-

oficial-in-recesiune-1148409
11. 12.

optimist-1143522 http://www.scribd.com/doc/56036639/Economie-Mondiala-Belgia
13.

lume/6/1-Belgia.html
14. 15. 16. 17.

Fortis.html
18. 19. 20. 21.

%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Olanda.pdf proiect

http://www.lff.lu/living-in-luxembourg/working-in-luxembourg/ 47

22.

http://ec.europa.eu/youreurope/business/managing-business/payinghttp://www.ziare.com/taxa/taxa-auto/oficialii-de-la-luxemburg-favorabili-unui-impozithttp://www.economistul.ro/acolo-sus-in-tarile-de-jos-a4903/

taxes/luxembourg/index_en.htm
23.

european-988437
24.

48