s moar Paulo Coelho A ELABORAT: GHINDA CRISTINA EG16Z
Roman al renumitului scriitor brazilian Paulo Coelho,
'Veronika se hotrte s moar' spune povestea unei tinere de 28 de ani care nu mai gasete nici un motiv pentru a trai i decide s pun capt zilelor. Opera se bazeaz pe experienele scriitorului brazilian care, de-a lungul adolescenei, a fost internat de trei ori ntr-un spital de boli mintale. Un tnar timid, cu nclina ii artistice, dar diferit de cei de vrsta lui, Paulo Coelho a trebuit s fac fa experienei vieii ntr-o instituie de boli mintale, experiena pe care a hotrt s o pun n cuvinte la finalul celei de-a treia perioade petrecut n spitalul din Rio de Janeiro. Promisiunea facut n 1967 a prins via in 1999, o dat cu lansarea romanului 'Veronica se hotrte s moar'.
Romanul spune povestea Veroniki, o tnr
din Slovenia, care decide s se sinucida, dei are tot ceea ce i dorete. Pentru a-i atinge scopul, ia o supradoz de medicamente, ns tentativa de suicid eueaz i tnra se trezete n spitalul de boli mintale Villete, unde afl c mai are doar o sptmn de trit. Experiena se dovedete a fi benefic pentru Veronika, ntruct aceasta reuete s descopere o libertate pe care nu o mai ntlnise pn atunci. Fiind considerat nebun, tnra experimenteaz iubirea i ura n toate formele ei.
Veronika sfrete prin a se
ndrgosti de un tnr din spital, Eduard. Dispus s-i triasc la maxim ultimele ore, ea fuge cu el. Dar moartea ntrzie s apar La sfrit ne este dezvluit faptul c Veroniki i fusese doar inoculat ideea c este pe moarte, pentru a o face s preuiasc viaa.
'Veronica se hotrste s moar' este un roman captivant care te ajut s
contientizezi faptul c nu viaa este cea care ne pune obstacole n cale, ci noi nine. Alegerea de a nchide ochii este cea care ne determin s ne nchidem n interiorul nostru, apelnd la mecanismele de aprare. Toate acestea duc la sentimentul de inutilitate a vieii i la plictiseal, i la dorina de a muri. Concluzia lui Paulo Coelho este, totui, optimist: toi suntem, pn la urm, mai mult sau mai puin demeni i trim ntr-o societate care nu este altceva dect un mare spital de nebuni.