ABORDUL VASCULAR IN

TERAPIA INTENSIVA
TRANSFUZIA DE SANGE SI
DERIVATI

Curs IV

ABORDUL VASCULAR IN TERAPIA INTENSIVA

Abordul

venos periferic = cateterizarea unei vene periferice cu scopul

administrarii lichidelor si medicamentelor, precum si pentru recoltarea probelor
de laborator.

Venele extremitatilor aplicare de garou + strangere pumn (umplerea venelor

superficiale)

Abord venos central = introducerea unui cateter pana la nivelul atriului drept
sau a venelor cave (inferioare sau superioare).

Indicatii: monitorizarea presiunii venoase centrale, acces venos de lunga durata,

perfuzii hipertone, hipotone sau cu efect iritant asupra vaselor periferice,
hemodializa, lipsa accesului venos periferic, cateter arterial pulmonar (tip
Swan-Ganz), pacing temporar.

Contraindicatii: nu exista CI absolute (de evitat abordurile in care nu putem

efectua hemostaza pacienti cu tulb de coagulare).

Tipuri de abord venos central: subclavicular, jugular intern, jugular ext,

femural, bazilic, cefalic, brahial, axilar, safen, iliac ext, cava inf

Cateterele trebuie sa prezinte coagulogenitate mica catetere moi, scurte, cu

lumen mic (cateterele cu lumen multiplu flux minim in fiecare lumen, pt a
impiedica cresterea germenilor)

Cateterizarea venei
subclavie
preferat vena subclavie dr (domul
pleural mai jos situat, traiect spre VCS,
duct toracic situat pe partea stg): ->
abord infraclavicular si supraclavicular
Abord infraclavicular: se punctioneaza
pe marginea inf a claviculei, la unirea
1/3 medii cu 1/3 mijlocie, sub unghi de
30gr fata de planul pielii.
Abordul supraclavicular: se pct
jonctiunea venei subclavii cu VJI

Cateterizarea venei
jugulare

De

Abord central: varful triunghiului alcatuit

din cele 2 capete ale SCM, cu acul orintat
spre mamelonul omolateral

Abord post: marginea post a SCM, cu

varful orientat spre mamelonul
contralateral

Abord ant: marg ant a SCM, cu vf

orientat spre axila omolat

CATETERIZAREA VENEI
FEMURALE
La 1 cm median de artera
femurala, cu vf acului orientat
spre ombilic, sub un unghi de
30gr fata de planul pielii
Monitorizarea pacientului
(ECG, TA, SaO2) in timpul
cateterizarii
Complicatii: punctia arteriala,
punctia domului pleural,
embolie cu aer, infectii, punctia
ductului limfatic, tromboza
cateterului, leziuni nervoase,
punctia traheii.

PUNCTIA SI CATETERIZAREA
ARTERIALA
Indicatii: recoltarea de sange arterial pt evaluarea eq acidobazic si a gaselor sanguine, monitorizarea continua a presiunii
arteriale, recoltari frecvente de sange, angiografie, embolizari
cu scop terapeutic
CI relative: interventii chirurgicale prealabile in regiunea
interesata, tratament anticoagulant, coagulopatii, infectia
pielii, ATS avansata, circulatie colaterala afectata
Cateterizarea arteriala percutanatacanula arteriala sau
metoda Seldinger sau metoda punctiei duble al lui Jones
Testul Allen este obligatoriu inaintea cateterizarii a. radiale
Cateterizarea a. femuralerisc infectios mare
Complicatii: alterarea cirrculatiei, hematom sau hemoragie la
locul punctiei, reactie alergica la dezinfectant, rezultate aN ale
gazelor sanguine neconcordant cu starea clinica a pacientului.

INTRETINEREA LINIILOR DE ABORD VASCULAR

Inaintea insertiei cateterului, tegumentul este dezinfectat

dezinfectie periodica (previne recolonizarea
tegumentului)
Pansarea sterila la locul de punctie schimbare
pansament la fiecare 48 ore
Prevenirea trombozarii cateterelor venoase si arteriale
se heparinizeaza cateterul in perioadele in care nu este
folosit
!!! NU SE SPALA CATETERUL TROMBOZAT
(determina vehicularea trombilor in torentul sanguin)

TRANSFUZIA DE SANGE SI DERIVATI

Metoda terapeutica ce consta in administrarea de sange

si preparate sau derivate de sange

Grupa

Rh Aglutinogen

Aglutinina Frecv

Culoarea

Obs

etichetei
O (I)

+
-

A, B

36%

Alb (verde)

A (II)
Subgr
1, 2

+
-

A
A1, A2

40%

Albastra

B (III)

+
-

17%

Rosie

AB

17%

Galbena

AB (IV) +
-

Donator
universal

Primitor
universal

FACTORUL RH
Aglutinogen specific, prezent pe suprafata hematiilor la
~84-85% din populatie (Rh+) si absent la 15% (Rh-).
In sangele persoanelor Rh- nu exista aglutinine anti-Rh,
dar aceste pot sa se formeze in urma unei transfuzii de
sange Rh+ sau la femeile gravide Rh- , cu fat Rh+
(=izoimunizare => reactie AgAc foarte puternica, cu
hemoliza intravasculara).

DETERMINAREA GRUPELOR DE
SANGE
Metoda Beth Vincent determina aglutinogenele A si B in
sangele cercetat, utilizant 3 seruri test:
1. Serul OI nu contine aglutinogene
2. Serul AII contine aglutinogen A
3. Serul BIII contine aglutinogen B
.Metoda Simonin determina aglutininele alfa si beta din
serul cercetat, obtinut dupa centrifugarea sangelui,
utilizand: hematii test tip AII, hematii test tip BIII,
hematii test tip OI

DETERMINAREA RH-ULUI

Se utilizeaza ser test anti-Rh, hematii test Rh+ si hematii

test Rh-

PREPARATE DE SANGE
Sange total omolog contine toate elementele figurate, plasma,
albumina, electroliti (dupa 24 de ore de la recoltare nu mai contine
factorii plasmatici si coagularii in concentratii terapeutice eficiente).
Concentratul eritrocitar homolog (masa eritrocitara) se obtine prin
centrifugarea sangelui integral, extragerea plasmei si resuspendare.
Masa leucocitara se obtine prin centrifugarea sangelui integral si
absorbtia stratului dintre plasma si hemtaii.
Masa trombocitara se obtine prin citofereza (trombocitele au o durata de
viata mai scurta si pot transmite HVB si HVC, CMV, SIDA).
Plasma proaspat congelata (PPC) aduce toti factorii labili ai
coagularii control imediat al hemoragiilor prin transfuzii masive,
purpure, deficit de vit K, deficit de factori II, V, VII, IX, X.
Crioprecipitatul de plasma contine factori I, VIII, XIII si fibronectina
hemofilie, boala Von Willebrand, CID.
Albumina se prepara din plasma sau din sangele extras din placenta
expandare volemica.

METODE DE ADMINISTRARE A SANGELUI

Transfuzia masiva (10 unitati de sange in 6 ore sau 5

unitati de sange intr-o ora).
Transfuzia autologa (Autotransfuzia) = prelevare cu 72
de ore inaintea unei interventii de electie cu potential
hemoragic, cu conditia mentinerii unui Ht de minim
33%, urmata de un tratament cu Fe.
Hemodilutia acuta preoperatorie = inlocuirea partiala a
sangelui cu solutii cristaloide sau coloidale.
Recuperarea sangelui pierdut intraoperator
centrifugare, spalare si retransfuzare.

ACCIDENTELE SI INCIDENTELE
TRANSFUZIEI
Hemoliza acuta prin distrugerea eritrocitelor transfuzate
Purpura posttransfuzionala este trombocitopenica
Edemul pulmonar si ARDS
Imunodepresia posttransfuzionala

Transfuzia masiva

Transfuzia incompatibila

Inlocuirea rapida a cel putin 50% din volumul

sanguin circulant al pacientului socul hemoragic
sever

Posibile accidente legate de: hiperpotasemie,

excesul de citrat din solutia stabilizatoare a sangelui
transfuzat, scaderea fractiunii ionizate a Ca si Mg
sub actiunea citratului

Accident grav, care se manifesta imediat

dupa inceperea trasfuziei stare de rau,
agitatie psihomotorie, TC, hTA, rash
cutanat, dispnee

Tratament:

1.

Intreruperea imediata a transfuziei

2.

Antihistaminice si corticoizi iv

3.

Fortarea diurezei (Manitol, Furosemid)

4.

Dializa, plasmafereza sau

exasanghinotransfuzie

Autotransfuzia

Donarea preoperatorie

Criterii pt donatori:

Propriul sange sau produsele de sange sunt colectate

si reinfuzate pacientului

1.

Hg> 11gdl, Ht>34%

Metode principale:

2.

Volumul sanguin prelevat <12% din

volumul sanguin total

1.

Donarea de sange preoperator

2.

Hemodilutia acuta normovolemica

3.

Interval intre autodonari >4 zile

3.

Autotransfuzia intraoperatorie

4.

4.

Autotransfuzia postoperatorie

Interval chirurgical >72 ore dupa

ultima autodonare

5.

Absenta bacteriemiei

DONAREA PREOPERATORIE

1.

2.

3.
4.

5.

Indicatii:
Pacienti care nu poseda Ag
eritrocitar propriu
Pacienti care produc Ac
multiplii dupa transfuzare
de sange homolog
Religioase
Medicale (tumori maligne
solide)
Chirurgicale

Contraindicatii:

1.

Anemia

2.

Infectii intercurente bacteriene, virale, parazitare

3.

Dermatite infectioase generalizate

4.

Cancer

5.

Neurochirurgia intracraniana

6.

Denutritia, casexia

7.

IC, cardiopatia ischemica, HTA decompensata

8.

sarcina

HEMODILUTIA ACUTA NORMOVOLEMICA

Inlaturarea unui volum predeterminat din sangele pacientului
imediat inaintea interventiei chirurgicale si inlocuirea simultana
cu solutii cristaloide si coloide in cantitate suficienta pentru a
mentine volumul sanguin

Indicatii:

1.

In toate specialitatile chirurgicale

2.

Ulcer varicos, profilaxia trombembolismului,

scleroterapia pentru varice, tromboze venoase,
arteriopatii periferice.

Contraindicatii:

1.

Ateromatoza sistemica

2.

Cardiopatie ischemica severa

3.

IC

4.

Insuficienta circulatorie cerebrala

5.

Insuficienta renala cronica

AUTOTRANSFUZIA INTRAOPERATORIE
Sangele pierdut in campul operator este recuperat, tratat si
retransfuzat.

Indicatii:

1.

Chirurgia de urgenta a pacientului

traumatizat la care se produc pierderi
de sange

2.

Chirurgia toracica

Complicatii:

1.

Coagulopatie dilutionala

2.

CID, ARDS

3.

Microembolie, embolie aeriana

3.

Chirurgia cardiovasc

4.

Hemoliza

4.

Chirurgia urologica

5.

Sepsis

5.

Ortopedie

6.

Insuficienta renala acuta

6.

Chirurgia hepatica

7.

Risc oncologic

7.

Chirurgia maxilo-faciala

8.

Chirurgia laparoscopica

9.

Chirurgia ginecologica

AUTOTRANSFUZIA POSTOPERATORIE
Se recupereaza sangele pierdut in perioada
postoperatorie, se trateaza si apoi se retransfuzeaza.

Complicatii:

1.

Traumatice

2.

Coagulopatii

3.

Septice

1.

Chirurgia cardiaca

4.

Microembolice

2.

Ortopedia

5.

Supernatantul sangelui recuperat din mediastin

contine o cantitate mare de elastaza leucocitara
determinand un sindrom asemanator sindromul
sangelui recuperat (CIS + ARDS)

3.

Chirurgia toracica

Indicatii: