Sunteți pe pagina 1din 18

BIOHIDROGENUL O RESURSA DE

ENERGIE REGENERABILAPROSPECTE SI POTENTIALE

INTOCMIT DE : DOXAN
MADALINA

N TOAT LUMEA, NECESARUL DE ENERGIE ESTE IN CRETERE


EXPONENIAL, REZERVELE DE COMBUSTIBILI FOSILI SUNT N
DESCRETERE, IAR ARDEREA COMBUSTIBILILOR FOSILI DETERMIN, DIN
CAUZA EMISIILOR DE CO2 , EFECTE NEGATIVE ASUPRA MEDIULUI.
DIN ACESTE MOTIVE, SE FAC CERCETRI PENTRU EXPLOATAREA NOILOR
SURSE DE ENERGIE CE POT NLOCUI COMBUSTIBILII FOSILI, IAR
HIDROGENUL ESTE CONSIDERAT CA FIIND MESAGERUL ENERGIEI
VIITORULUI.

CRONOLOGIA CONSUMUL DE COMBUSTIBIL


DE CTRE OMENIRE

BIOHIDROGENUL ESTE O ENERGIE PROMITATOARE PENTRU VIITOR.POATE


FI DERIVATA DINTR-O VARIETATE DE SURSE DE ENERGIE SI UTILIZATA IN LOC
DE COMBUSTIBIL CU UN GRAD RIDICAT DE EFICIENTA.
IN TOATA LUMEA, NECESARUL DE ENERGIE ESTE IN CRESTERE
EXPONENTIALA, REZERVELE DE COMBUSTIBILI FOSILI SUNT IN DESCRESTERE,
IAR ARDEREA COMBUSTIBILILOR FOSILI DETERMINA, DIN CAUZA EMISIILOR DE
CO2 , EFECTE NEGATIVE ASUPRA MEDIULUI.
BIOHIDROGENUL ESTE UN COMBUSTIBIL CURAT, FARA EMISII DE CO2 SI
CARE POATE FI UTILIZAT IN PILELE DE COMBUSTIE PENTRU GENERAREA
ENERGIEI ELECTRICE. DE ASEMENEA, HIDROGENUL ARE O CAPACITATE MARE DE
ENERGIE, ESTIMATA LA CCA. 122 KJ/G.

BIOHIDROGENUL POATE STOCA ENERGIE LA FEL CUM STOCHEAZA


PRODUSELE PETROLIERE ENERGIA.
BIOHIDROGENUL SE CONDENSEAZA LA -252.77 GRADE C , IAR
GREUTATEA SPECIFICA A HIDROGENULUI LICHEFIAT ESTE DE 71 G/L,
CEEA CE II CONFERA CEA MAI MARE DENSITATE DE ENERGIE PE
UNITATEA DE MASA INTRE TOTI COMBUSTIBILII SI PURTATORII DE
ENERGIE: 1 KG DE HIDROGEN CONTINE LA FEL DE MULTA ENERGIE CA SI
2.1 KG DE GAZE NATURALE SAU 2.8 KG PETROL.

OBINEREA BIOHIDROGENULUI POATE


FI REALIZAT CU MICROORGANISME
ANAEROBE I FOTOSINTETICE, UTILIZND
FIE REZIDUURILE SOLIDE DIN
AGRICULTUR, FIE APELE UZATE PROVENITE
DE LA COMPLEXELE AGROZOOTEHNICE SAU
DE LA INDUSTRIILE ALIMENTARE CU O
NCRCARE ORGANIC RIDICAT

N CADRUL PROCESELOR ANAEROBE, HIDROGENUL ESTE PRODUS N


TIMPUL CONVERSIEI REZIDUURILOR ORGANICE N ACIZI ORGANICI, CARE
SUNT FOLOSII PENTRU GENERAREA METANULUI.
FAZA ACIDOGEN A DIGESTIEI ANAEROBE A REZIDUURILOR
ORGANICE POATE FI DIRIJAT PENTRU OBINEREA DE HIDROGEN.
PROCESELE FOTOSINTETICE INCLUD SPECII DE ALGE CARE UTILIZEAZ CO2
I APA PENTRU PRODUCEREA HIDROGENULUI GAZOS.
CTEVA BACTERII FOTO-HETEROTROFE UTILIZEAZ, PENTRU
PRODUCEREA DE H2 I CO2, ACIZII ACETIC, LACTIC I BUTIRIC.

PRODUCEREA BIOHIDROGENULUI PRIN FERMENTAREA ANAEROB A


REZIDUURILOR ORGANICE, REPREZINT O SURS ALTERNATIV DE ENERGIE A
VIITORULUI CARE POATE CONDUCE LA NLOCUIREA PARTIAL SAU TOTAL A
COMBUSTIBILILOR FOSILI .

TIPURI DE REZIDUURI
CRITERIILE MAJORE PENTRU SELECIA REZIDUURILOR UTILIZATE N
PRODUCIA BIOHIDROGENULUI SUNT PREUL DE COST, CONINUTUL DE
CARBOHIDRAI I BIODEGRADABILITATEA. GLUCIDELE, CUM AR FI GLUCOZA,
LACTOZA SUNT MAI UOR BIODEGRADABILE, PREFERATE PENTRU PRODUCIA
DE HIDROGEN. MATERIALELE UTILIZATE PENTRU PRODUCIA HIDROGENULUI
POT FI: AMIDONUL I CELULOZA DIN REZIDUURILE AGRICOLE I
ALIMENTARE; APELE UZATE INDUSTRIALE, BOGATE N CARBOHIDRAI;
NMOLURILE DE LA EPURAREA APELOR UZATE MENAJERE.

PRODUCEREA HIDROGENULUI PRIN PROCESE BIOLOGICE


PROCESELE BIOLOGICE SPECIFICE UTILIZATE PENTRU PRODUCEREA HIDROGENULUI SUNT REDATE IN URMATORUL TABEL

PRODUCEREA HIDROGENULUI CU AJUTORUL ALGELOR

ALGELE SCINDEAZ MOLECULELE DE AP LA IONI DE HIDROGEN I OXIGEN,


PRIN FOTOSINTEZ.
IONII DE HIDROGEN GENERAI SUNT CONVERTII N HIDROGEN GAZOS DE CTRE
ENZIMELE HIDROGENATOARE. HIDROGENUL POATE FI PRODUS CU AJUTORUL
ALGELOR VERZI I ALBASTRE-VERZI, CONFORM REACIEI:
6 H2O + 6 CO2C6H12O6 + 6O2 + ENERGIE CELULAR
N PREZENA LUMINII FOTOSINTEZA BACTERIAN PRESUPUNE REDUCEREA
COMPUILOR ORGANICI N MATERIAL CELULAR I N ENERGIE CELULAR.
CLAMYDOMONAS REINHARDTII ESTE UNA DINTRE ALGELE RSPUNZTOARE DE
OBINEREA HIDROGENULUI. ACTIVITATEA HIDROGENFORMATOARE A FOST
DETECTAT N ALGELE VERZI, SCENEDESMUS OBLIQUUS, N ALGE MARINE VERZI,
CHLOROCOCCUM LITTORALE, PLAYTMONAS SUBCORDIFORMISI, CHLORELLA FUSCA.

PRODUCIA DE HIDROGEN CU AJUTORUL ALGELOR POATE FI


CONSIDERAT O METOD ECONOMIC, N LIMITELE UTILIZRII APEI CA
RESURS REGENERABIL I DIN CONSUMUL CO2 CA UNUL DINTRE POLUANII
AERULUI.
LIMITAREA MAJOR A PROCESULUI O REPREZINT EFECTUL INHIBITOR
AL OXIGENULUI GENERAT PENTRU ENZIMELE IMPLICATE N GENERATOAREA DE
HIDROGEN.

PRODUCEREA HIDROGENULUI GAZOS PRIN FERMENTAIE ANAEROB, N


ABSENA LUMINII ORGANISMELE APARINND GENULUI CLOSTRIDIUM, CUM AR FI C.
BUTIRICUM, C. THEROLACTICUM, C.PASTEURIANUM, C.PARAPUTRIFICUM M-21 I C.
BIFERMENTANTS, SUNT OBLIGAT ANAEROBE.
SPECIILE GENULUI CLOSTRIDIUM PRODUC HIDROGEN GAZOS DUP O LEGE DE
TIP EXPONENIAL. CULTUR DOMINANT A CLOSTRIDIEI, POATE FI UOR OBINUT
PRIN TRATAMENTUL LA CLDUR AL NMOLULUI BIOLOGIC.
SPORII FORMAI LA TEMPERATURI NALTE POT FI ACTIVAI CND CONDIIILE
DE MEDIU CERUTE FURNIZEAZ HIDROGEN GAZOS. ALTE MICROORGANISME CARE POT
FURNIZA HIDROGEN POT FI: ENTEROBACTER AEROGENES, ENTEROBACTER CLOACAEITTBY, E. COLI, HAFNIA ALVEI.

ALTE MICROORGANISME CARE POT FURNIZA HIDROGEN POT FI:


ENTEROBACTER AEROGENES,
ENTEROBACTER CLOACAEITT-BY,
E. COLI, HAFNIA ALVEI.
CANTIATEA DE HIDROGEN VARIAZ DE LA 1 LA 1,2 MMOL/MOL GLUCOZ,
CND CULTURILE AU FOST CULTIVATE SUB CONDIII ANAEROBE. DE
ASEMENEA, HIDROGENUL PRODUS CU SPECIILE THERMOTOGALES I
BACILLUS SP. AU FOST DETECTATE N CULTURI MEZOFILE ACIDOGENE.
CERCETRILE DE LABORATOR AU PUS N EVIDEN CAPACITATEA DE A
PRODUCE HIDROGEN GAZOS CU AJUTORUL UNOR MICROORGANISME
TERMOFILE ANAEROBE APARINND GENULUI THERMOANAEROBACTERIUM,
CLOSTRIDIUM THERMOLACTICUM CE POT PRODUCE HIDROGEN DIN LACTOZ
LA O TEMPERATUR DE 58 GRADE C .

PRODUCEREA HIDROGENULUI PRIN FOTOFERMENTAIE

ANUMITE BACTERII FOTOHETEROTROFE SUNT CAPABILE S


CONVERTEASC ACIZII ORGANICI (ACETIC, LACTIC I BUTIRIC) LA
HIDROGEN (H2) I CO2, N CONDIII ANAEROBE, N PREZENA LUMINII.
PRIN URMARE, ACIZII ORGANICI PRODUI N TIMPUL FAZEI ACIDOGENE, A
DIGESTIEI ANAEROBE A REZIDUURILOR ORGANICE, POT FI CONVERTII LA
H2 I CO2, CU ACESTE TIPURI DE BACTERII FOTOSINTETICE ANAEROBE.
ACIZII ORGANICI PREFERAI, CA SURS DE CARBON, SUNT: ACIDUL
ACETIC, BUTIRIC, PROPIONIC, LACTIC I MALIC. BACTERII FOTOSINTETICE
ROII, CA RHODOBACTER SPHEROIDES, RHODOBACTER CAPSULATUS,
RHODOVULUM SULFIDOPHILUM W-1S I RHODOPSEUDOMONAS PALUSTRIS
AU FOST INVESTIGATE LA DIFERITE PROPORII LA PRODUCEREA
HIDROGENULUI.

CONCLUZII
REZIDUURILE DE LA INSTALAIILE DE PROCESARE DIN INDUSTRIA
ALIMENTAR I DIN AGRICULTUR PUN PROBLEME MAJORE MEDIULUI
NCONJURTOR.
TRATAMENTUL AEROB AL APEI UZATE, UTILIZAT DE OBICEI LA EPURAREA
ACESTEIA, NECESIT UN CONSUM RIDICAT DE ENERGIE. PE DE ALT PARTE,
TRATAMENTUL ANAEROB NECESIT UN CONSUM ENERGETIC FOARTE REDUS PENTRU
FORMAREA METANULUI I A BIOHIDROGENULUI.
DIN CONSIDERENTE DE MEDIU, PRODUCEREA MICROBIAN A HIDROGENULUI PRIN
REACII BIOCHIMICE DIN REZIDUURI CU NCRCARE ORGANIC MARE PREZINT O
IMPORTAN DEOSEBIT PENTRU RESURSE NECONVENIONALE DE ENERGIE.
OBINEREA HIDROGENULUI PRIN FERMENTARE ANAEROB ESTE MULT MAI
SIMPL DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC, PROCES CARE GENEREAZ BIOHIDROGENUL
DINTR-UN NUMR MARE DE CARBOHIDRAI.

PRODUCIILE MICI DE HIDROGEN POT FI


EVITATE PRIN:
SELECTAREA I UTILIZAREA EFICIENT A ORGANISMELOR
SAU A AMESTECURILOR DE CULTURI;
DEZVOLTAREA MAI EFICIENT A SCHEMELOR DE
PROCESARE;
OPTIMIZAREA CONDIIILOR DE MEDIU;
MBUNTIREA EFICIENEI DE UTILIZARE A LUMINII I
DEZVOLTAREA MAI EFICIENT A BIOREACTOARELOR.