METODE DE NVARE

INTERACTIV

Lector,
Prof.dr. Adriana Biceanu

1
 NVAREA
INTERACTIV
Cerina primordial a educaiei progresiste
este de a asigura o metodologie diversificat, bazat
pe mbinarea activitilor de nvare i de munc
independent, cu activitile de cooperare, de
nvare interactiv i de munc interdependent.
Activitatea de grup este stimulativ, genernd
un comportament contagios i o strdanie
competitiv.

2
 Sistemul i clasificarea

metodelor de
Criterii instruire Clasificri
Metode tradiionale, clasice,
1. Criteriul istoric denumite i didacticiste.
Metode noi sau moderne.

2. Gradul de Metode pasive

angajare a Metode active
elevilor n
procesul de
nvare
Metode verbale, livreti, bazate
3. Modul de pe cuvnt.
prezentare a Metode intuitive bazate pe
cunotinelor observarea direct a 3obiectelor i
fenomenelor sau a substitutelor
 Criterii Clasificri
Sarcina Metode de comunicare i asimilare
didactic de noi cunotine.
ndeplinit Metode de repetare i consolidare
preponderent a cunotinelor.
Metode de formare de priceperi i
deprinderi.
Metode de evaluare a rezultatelor
nvrii.
Tipul de Metode de nvare prin receptare.
nvare Metode de nvare prin
promovat descoperire.
Metode de nvare prin aciune
practic.
Metode de nvare prin creaie.
Modul de Metode frontale, de activitate cu
organizare a ntreaga clas.
activitii Metode de nvare n grup.
4
Metode de activitate n perechi.
 Avantajele metodelor active

Transform cursantul din obiect n subiect

al nvrii;
Este coparticipant la propria formare;
Angajeaz intens toate forele psihice de
cunoatere;
Asigur cursantului condiii optime de a se
afirma individual i n echip;
Dezvolt gndirea critic;
Dezvolt motivaia pentru nvare;
Permite evaluarea propriei activiti.
5
SATELITUL
sau CIORCHINELE
Este o metod care stimuleaz gndirea divergent i care evideniaz
conexiunile dintre idei.
Pornind de la un nucleu, un cuvnt, o idee, elevii vor scrie pe tabl sau n
caiete cuvinte sau sintagme n legtur cu tema respectiv.
ntre aceste cuvinte sau sintagme se vor trasa linii sau sgei care vor evidenia
conexiunile dintre ele.
Configuraia grafic a acestei metode este asemntoare cu un satelit sau cu
un ciorchine.
Etapele realizrii unui ciorchine sunt:

-Scriei un cuvnt sau o propoziie nucleu n mijlocul unei table sau a unei pagini de
caiet.
-Scriei cuvinte sau sintagme care v vin n minte n legtur cu tema/problema pus
n discuie.
-Trasai linii care evideniaz conexiunile dintre idei.
-Scriei toate ideile care v vin n minte n legtur cu tema/problema propus pn la
epuizarea timpului alocat acestei activiti sau pn ai epuizat toate ideile.

6
Ciorchinele este o metod care poate
fi utilizat n cadrul mai multor lecii.
La Educaie civic, pornind de la cuvntul
persoan, elevii au notat: gndete, vorbete, rde,
plnge, citete, scrie, cnt, danseaz, respir,
doarme, nva, are prieteni etc. ntre cuvinte se
traseaz linii sau sgei. Ciorchinele se ncheie n
momentul n care s-au epuizat toate ideile.
n urma discuiilor, se definete persoana ca fiind
omul care vorbete, gndete, comunic, are
sentimente, muncete etc.

7
Ciorchinele Reacia de
substituie

8
Cubul este o metod utilizat pentru
studierea unei teme din perspective
multiple..
Pe feele unui cub sunt scrise cuvintele:
Descrie, Compar, Analizeaz,
Asociaz, Aplic, Argumenteaz.
Elevii sunt mprii n ase grupe, fiecare
grup examinnd tema pus n discuie, din
perspectiva unei cerine de pe o fa a
cubului.

9
Descrie! explic/definete o noiune
un concept
Compar! stabilete asemnri i
deosebiri
Asociaz! la ce te face s te
gndeti?
Aplic! ce aplicabilitate practic
poate avea?
Analizeaz! analizeaz conceptual din
diferite puncte de vedere
Argumenteaz pro sau contra! este
bine/ru, util/nefolositor?
10
 1. 4
DESCRIE ANALIZEAZ
3 6
A A
S R
O G
2. U
C 5
I M
COMPAR E
A APLIC
Z N
T
E
A
Z
~

11
 METODA CUBUL

La lecia Iarna pe cub pot fi scrise urmtoarele cerine:

1. Descrie anotimpul iarna;
2. Compar anotimpul iarna cu vara;
3. Analizeaz schimbrile din natur;
4. Asociaz fiecrei schimbri un cuvnt cheie;
5. Aplic pentru anotimpul iarna o poezie;
6. Argumenteaz bucuria copiilor;

12
 Cubul

Se solicit eleviilor care au la dispoziie un cub de hrtie sau carton s

noteze pe fiecare fa a cubului instruciuni de tipul:

descrie,compar,asociaz,analizeaz,aplic,argumenteaz.

exemplu: Elevii au la dispoziie o lentil ,o lumnare aprins,o foaie de hrtie

i o rigl.

Descrie un procedeu pentru a arta c lentila e convergent.

Compar imaginile obinute n lentila convergent atunci cnd lumnarea se
apropie uniform de lentil.
Asociaz lentilei defectul de vedere pe care-l corecteaz.
Analizeaz datele obinute.
Aplic formula lentilelor pentru a determina distana focal a lentilei.
Argumenteaz faptul c lentila poate fi lup.

13
CVINTETUL
- este o metoda rapid i eficient de reflecie,sintez i rezumare a
coninuturilor nvate.
- conform numelui se va scrie o poezie din cinci versuri care
necesita sintetizarea informatiei n exprimari concise care exprima
reflectii asupra subiectului propus. La elaborarea poeziei, elevii pot
lucra n perechi, dar i individual.

Cerintele metodei :

1. Primul vers - const dintr-un cuvant substantiv - care exprim

subiectul poeziei.
2. Versul 2 - format din dou cuvinte adjective - care descriu
subiectul.
3. Versul 3 - format din trei cuvinte verbe - care exprima actiuni.
4. Versul 4 - format din patru cuvinte care exprim sentimentele
elevului fat de subiect.
5. Versul5 - format dintr-un cuvant care exprim esenta
subiectului.
14
 Cvintetul

un cuvnt=subiect
2 cuvinte descrie (adjectiv)
3 cuvinte aciuni (verbe la gerunziu)
4 cuvinte sentimentele fa de subiect
1. cuvnt esena subiectului

Toamna
mbelugat, nmiresmat,
bucurnd, vetejind, aducnd
bucurie, speran, ncntare,
Anotimp roditor.

15
 TURUL GALERIEI
- este o metoda bazata pe colaborare ; este folosita mai ales la sfarsitul unei
activitati ce are la baza realizarea unui produs i prezentarea lui sub forma unui
tur al galeriei.
- cursantii lucreaza n grupuri pentru a realiza produsul (un desen,o
caricatura,o schema) ;
- cursantii vor face o scurta prezentare a produsului lor n fata clasei,
raspunzand unor intrebari care sunt adresate de ceilalti colegi de la celelalte
grupe.
- produsul este expus, iar alaturi o foaie goala i un creion colorat, sau marker.
La fel i celelalte produse, ale celorlalte grupe.
- formatorul solicit apoi grupurilor de elevi s se opreasc n fata fiecarui
afis, s-i discute i s noteze pe foaia goal comentariile, sugestiile, intrebarile
lor.
- in ultima etap, fiecare grup revine la produsul ei, citeste ce este scris pe
foaia atasat, comentariile colegilor i poate continua cu un raspuns la
comentariile i intrebarile adresate.
16
 Metoda Scaunul intervievatului

Este o metod potrivit dup citirea

materialului i explicarea cuvintelor i a
expresiilor noi, n locul irului de ntrebri
adresate de ctre lector.
La fel de bine, aceast metod se poate
folosi i la sfritul prelegerii, pentru
realizarea feed-bach-ului.

17
 Scaunul intervievatului

n mod practic, un elev (cursant) ia loc pe un scaun n faa clasei i va

juca rolul ales de el, de nvtor sau de copii. Colegii vor juca rolul de
reporterii vor pune ntrebri din lecie.
Trebuie adresate ntrebri care necesit rspunsuri argumentative.
ntrebrile care au rspunsul da sau nu trebuie evitate.
Aceast metod ofer elevilor (cursanilor) prilejul de a-i dezvolta
capacitile de a pune ntrebri n legtur cu o problem dat.

18
 Scaunul intervievatului Pinocchio

Ce ntrebri pot pune reporterii:

Spune-mi, de ce te-ai purtat urt cu Geppeto?
De ce nu vrei s mergi la coal, Pinocchio?
De ce i-ai vndut Abecedarul?

Ce urmri crezi c are munciuna?

Ce ai nvat de la Zna cea Bun?

De ce eti prieten cu vulpea?

Ce crezi c nseamn un copil cuminte?

19
 METODA CADRANELOR

Este o metod prin care se rezum sau se

sintetizeaz coninutul unei lecii.
Pe tabl se traseaz dou axe perpendiculare n aa fel
nct s se formeze patru cadrane.
Metoda se poate folosi frontal, pe grupe sau
individual.

20
 METODA CADRANELOR

Elevii vor nota n cadrane fie pe perechi, fie

pe grupe, fie individual:
Cadranul 1 Tema leciei sau a textului;

Cadranul 2 Sentimentele;

Cadranul 3 Legtura cu experiena proprie

de via:
Cadranul 4 nvtura desprins;

21
 METODA CADRANELOR
Amintiri din copilrie

Elevii vor nota n cadrane fie pe perechi, fie pe grupe,

fie individual:
Cadranul 1 Copilria i ntmplri din copilrie;
Cadranul 2 Bucurie , bun dispoziie datorate
nzdrvniilor povestite;
Cadranul 3 O ntmplare hazlie din copilria
noastr;
Cadranul 4 Ascult-i prinii, bucur-te de
copilria ta, bucur-te de tot ce este frumos n via;

22
Stiu / vreau sa stiu / am
invatat

Atomul
Structura atomului

23
Etapele metodei:

1. Profesorul cere elevilor sa formeze perechi si sa faca o lista

cu tot ceea ce stiu despre tema abordata.

2.In timp ce elevii realizeaza lista , profesorul construieste pe

tabla urmatorul tabel:

Ceea ce stim/
credem ca stim Ceea ce vrem sa stim Ceea ce am invatat

24
 3.Profesorul cere perechilor sa spuna ce au scris si noteaza in
coloana din stanga informatiile cu care tot grupul este de acord.
4.Folosind aceeasi metoda elevii vor elabora o lista de intrebari.
5.Profesorul noteaza in a doua coloana a tabelului intrebarile. Aceste
intrebari vor evidentia nevoile de invatare ale elevilor in legatura cu
tema abordata.
6.Elevii citesc textul individual sau cu un coleg sau
profesorul il citeste elevilor.
7.Dupa lectura textului, se revine asupra intrebarilor formulate in a
doua coloana, se constata la care s-au gasit raspunsurile in text si se
trec in coloana Am invatat
8.Elevii vor face comparatie intre ceea ce ei cunosteau deja despre
tema abordata,tipul si continutul intrebarilor pe care le-au formulat
si ceea ce ei au invatat prin lecturarea textelor.
9.Elevii vor discuta care din intrebarile lor au gasit raspuns prin
informatiile furnizate de text si care dintre ele inca necesita un
raspuns. Profesorul discuta cu elevii unde ar putea cauta respectivele
informatii. 25
10.Informatia cuprinsa in coloana a treia poate fi organizata in diferite
categorii.

Exemplu: Atomul. Structura atomului

Ceea ce stim/
credem ca stim Ceea ce vrem sa stim Ceea ce am invatat
Atomul:particula componenta
a substantelor
Caracteristicile atomului:
-se conserva in transformarile
chimice si in transformarile
fizice obisnuite

26
-se divide in particule componente in
procese fizice speciale
Structura atomului:
Nucleu:nucleoni:- protoni Z
-neutroni A
- alte particule
Invelis de electroni; electroni Z
Z-numar atomic,indica numarul
protonilor din nucleu
N-indica numarul de neutroni din nucleu
A-numar de masa,indica numarul de
nucleoni
A=Z+N

Invelisul de electroni este format din 7

straturi electronice notate cu cifrele
1,2,3,4,5,6,7,sau literele K , L, M, N, O,
P, Q. Stratul 1(K) este cel mai aproape
de nucleu,iar stratul 7(Q) este cel mai
departat de nucleu.Energaia straturilor
creste de la nucleu spre exterior
27
Electronii completeaza mai intai
nivelurile de energie cele mai
joase
Un strat(n) poate fi ocupat cu
mamim 2n2 electroni

28
10.Informatia cuprinsa in coloana a treia poate fi organizata in diferite
categorii.

Exemplu: Atomul. Structura atomului

Ceea ce stim/
credem ca stim Ceea ce vrem sa stim Ceea ce am invatat
Atomul:particula componenta
a substantelor Cum sunt repartizati electronii
Caracteristicile atomului: intr-un strat?
-se conserva in tansformarile
chimice si in transformarile
fizice obisnuite
Din ce sunt formate straturile?
29
10.Informatia cuprinsa in coloana a treia poate fi organizata in diferite
categorii.

Exemplu: Atomul. Structura atomului

Ceea ce stim/
credem ca stim
Atomul:particula componenta
a substantelor
Caracteristicile atomului:
-se conserva in tansformarile
chimice si in transformarile
fizice obisnuite
Ceea ce vrem sa stim
Cum sunt repartizati electronii
intr-un strat?
Din ce sunt formate straturile?
Ceea ce am invatat
Fiecare electron graviteaza
in jurul nucleului, intr-un
anumit spatiu,unde se poate
gasi cu probabilitate
maxima, formand o zona de
electicitate negativa sau nor
electronic,numita
30 orbital
-se divide in particule componente in
procese fizice speciale
Structura atomului:
Nucleu:nucleoni:- protoni Z
-neutroni A
- alte particule
Invelis de electroni; electroni Z
Z-numar atomic,indica numarul
protonilor din nucleu
N-indica nuamrul de neutroni din nucleu
A-numar de masa,indica numarul de
nucleoni
A=Z+N
Invelisul de electroni este format din 7
straturi electronicenotate cu cifrele
1,2,3,4,5,6,7,sau literele K , L, M, N, O,
P, Q. Stratul 1(K) este cel mai aproape
de nucleu,iar stratul 7(Q) este cel mai
departat de nucleu.Energaia straturilor
creste de la nucleu spre exterior
Pe langa miscarea in jurul
nucleului,electronul executa si o
miscare in jurul axei sale, numita
miscare de spin,care se poate
produce in doua sensuri:in sensul
miscarii acelor de ceasornic si in
sens invers.Daca un electron se
roteste intr-un sens si alt elecron in
sens opus, se spune ca cei 2
electroni sunt de spin opus.Intr-un
orbital nu pot exista decat maxim 2
electroni de spin opus, numiti
electroni cuplati.
Exista 4 tipuri de orbitali notati:s,
p, d, f, care se deosebesc intre ei
prin forma energie si orientare in
spatiu
Orbitalii de aceeasi energie
formeaza impreuna un substrat
Un substrat s este format
dintr-un singur orbital de tip
s si poate fi ocupat cu
maximum 2 e-
31

Electronii completeaza mai intai
nivelurile de energie cele mai
joase
Un strat(n) poate fi ocupat cu
mamim 2n2 electroni
Un substrat p este format din 3
orbitali p de aceeasi energie si poate
fi ocupat cu maximum 6 e-
Un substrat d este format din 5
orbitali d si poate fi ocupat cu
maximum 10 e-
Un substrat f este format din7
orbitali f si poate fi ocupat cu
maximum 14 e-
Substraturile sunt grupate in straturi
electronice
Intr-un strat energia orbitalilor
creste in ordinea s, p, d, f,substratul s
avand energia cea mai mica.
Succesiunea substraturilor in
ordinea strict crescatoare a energiei
este:1s 2s 2p 3s 3p 4s 3d 4p 5s 4d
5p 6s 4f 5d 6p 7s 5f 6d
32
 Tehnica tiu/vreau s tiu/am nvat

tiu
-magneii atrag corpuri ce conin fier
-magneii au diferite forme
-un magnet are doi poli,unul N i unul S
-magneii fie se atrag,fie se resping
-magneii se folosesc la nchiderea uilor dulapului,a penarului

Vreau s tiu
-Din ce sunt alctuii magneii?
-Ce sunt polii unui magnet i de ce se numesc N i S?
-Cnd se atrag/resping magneii?
-Ce se ntmpl cu polii unui magnet dac se rupe?
-Cum funcioneaz o busol?
-Cum poate o macara s atrag caroseria unei maini?

33
 Tehnica tiu/vreau s tiu/am nvat
Am nvat
-Polii unui magnet sunt zone n care atracia se manifest mai puter-
nic.
-Polii unui magnet indic,aproximativ ,polii geografici ai Pmntului.

-Polii de acelai fel se resping,iar polii diferii se atrag.

-Pmntul este un magnet uria.

-Busola este alctuit dintr-un ac magnetic care interacioneaz cu

Magnetul Pmnt ajutndu-ne,astfel la orientare.

-Dac un magnet bar se rupe se obin 2 magnei.

-Macaraua electromagnetic are n alctuirea sa un electromagnet

care atunci cnd e parcurs de curentul electric se compar ca un
magnet.
34
35
 Avantajele metodei:

permite elevilor sa lege ceea ce stiu deja cu noile informatii

ce trebuie invatate;

permite elevilor sa se pozitioneze in ierarhia clasei;

constituie o provocare pentru elevi sa-si concentreze

atentia asupra a ceea ce trebuie sa stie.

36
V MULUMESC!

37