Universitatea de Medicin i Farmacie Nicolae

Testimiteanu
Catedra-Propedeutica stomatologica si implantologie

Tema:
Parodontiul
marginal
Autor;Cernei Anna
Gr.3205 ;
Anul -2

Conducator: Ivasiuc Irina

Ipotez de lucru

Scopul acestui studiu a fost:

Insusirea materialului descris;
Identificarea unui set de semne clinice
subiective i obiective care s poata permite o
orientare ct mai rapida n stabilirea
diagnosticului de parodontopatie;
S-a urmarit i decelarea unor parametrii
(indici) care s surprind ct mai exact
statusul parodontal, necesitnd ns un
consum de timp ct mai redus posibil.
Parodoniul cuprinde totalitatea esuturilor
care contribuie la fixarea dintelui n
alveol, lucru pentru care a fost numit
"aparatul de susinere" a dintelui.
Parodoniul marginal PM:
esuturile care asigur susinerea i
meninerea dinilor n alveole
Functia parodontiului este de a
amortiza, de a echilibra fortele
ocluzale de impact.
seciuni printr-un dinte i prin
aparatul de susinere
Dentina si tubii
Coroana dentinali
Smalt,subst adamantina
Spatiu integlobular

Colul Spatiul odontoblastic

Pulpa cu vase si nervi
Epiteliu gingival(statificat)
Epiteliu de sustinere
R Strat subtire propriu gingiei
a Periodontiu
d
Cementul
ac
in Canalul radicular(contine
vaase si nervi)
a
Osul alveolar
 Structura parodoniului
marginal
Parodoniul superficial(de nveli)
Gingia
Epiteliu
Corion
Ligamentele supraalveolare
Parodoniul profund (de susinere)
Parodoniu funcional
Cementul radicular
Desmodoniul
Osul alveolar
Parodoniul marginal superficial
Epiteliul gingival:
Extern
Intern
Joncional jonciunea epitelial
Inseria epitelial:
celulele epiteliului joncional situate mai
apical de baza anului gingival,care vin n
contact direct cu suprafaa dintelui.
anul gingival:
13mm adncime clinic/ histologic mai
mare
 Structura
parodoniului
ANUL GINGIVAL

MARGINEA GINGIVAL
LIBER
ANUL MARGINAL
LIBER
GINGIA FIX

JONCIUNEA
MUCOGINGIVAL

MUCOASA ALVEOLAR
Adncimea
anului
gingival
-Epiteliu sulcular
0.69 mm
-Inseria
nlimea epitelial
biologic: suma dintre inseria epitelial i
0.9 mm
inseria conjunctiv: 0,97+ 1,07 = 2,04, deci minim
2mm.
Marginea gingival a unei restaurri protetice va
respecta aceast valoare fiind deci situat 2mm
minim coronar fa de inseria conjunctiv.
Gargiulo A., Wentz F., Orban F. Dimensions
and
Relations of the Dentogingival Junction in
Humans.
J. Periodontol 1961 32:261
Gingia
Gingia saumucoasa
gingivalaface parte din
tesutul care inconjoara
dintii si ii sustine,numit
siparodontiu de invelis.
Gingia este atasata pe o
parte decimentuldintelui
(invelisul radacinii),iar pe
cealalta deosul alveolar.
Gingia are o culoare putin
mai intensa decat mucoasa
cavitatii bucale, insa este
mai palida decat mucoasa
alveolara.
Gingia este dispusa in
trei zone:
- partea de la baza dintelui,care se
desprinde de acesta -margine
gingivala libera;santul format intre
dinte si gingie se numestesulcus
- portiunea dintre dinti, de forma
triunghiulara- papila interdentara;
- portiunea atasata de cimentul
radicular -gingia fixa(nltimea intre 1
9 mm);
Aspecte clinice
Gingia sanatoasa are o culoare roz -
palida,iar papilele interdentale au capatul
ascutit.In momentul in care se
imbolnaveste,gingia sangereaza cu
usurinta,are o culoare mai rosie si este
inflamata (gingivita).

In stadiile avansate ale bolii

(parodontita) gingia se retrage de pe
dinti si sunt posibile pierderi din masa
osului maxilarului,precum si pierderea
dintilor.
Parodontita juvenila
(desmodontaza)
 Gingia
Consistena: este ferm i elastic,
gingia fiind bine ataat pe dinte i
os. La aceasta contribuie n mare
msur fibrele gingivale.
Textura : prezint aspectul granitat
care e vizibil pe faa vestibular i
numai uneori palatinal sau lingual.
Acest aspect dispare n jurul unor
gingivopatii i poate reapare dup
tratament.
Etapele
principal
e ale
unei
afectiun
i
paradontal
e
 Gingia liber(marginala)
Gingia marginal nconjoar coletul
dintelui ca o linie festonat i e
cuprins ntre marginea liber a gingiei
i fundul anului gingival, care
corespunde n stare normal jonciunii
smal-cement.

Are o grosime de aproape 1 mm i

formeaz peretele mucozal(mucozal)
al anului gingivo-dentar (sulcusul
gingival).
 anul gingivo-dentar
spaiu virtual cuprins intre
gingia liber i suprafaa dintelui
ce comunic cu mediul bucal, iar
baza e nchis n epiteliul
joncional.Nu toi indivizii l
prezint.Mai frecvent la nivelul
incisivilor i premolarilor
mandibulari.
 Gingia ataat(fixa)
este prelungirea gingiei
marginale libere spre mucoasa
alveolar, intim ataat de os
sau cementul radicular, ntre
anul gingivo-dentar i limita
muco-gingival.
Aceasta limita muco-gingival
apare ca o linie orizontala ce nu
totdeauna este vizibila i cu att
mai puin lingual i palatinal.
Constituie o zona de rezistenta
impotriva tendintelor de retractie
si deplasare ale marginii
gingivale libere,rezultate prin
periaj sau prin tractiunile
exercitate de mucoasa alveolara
si formatiunile subdiacente
acestuia.
 Gingia interdentar

ocup spaiul de sub punctul de contact ntre doi dini.

Papilele interdentare au form piramidal mai
ascuit n zona frontal i mai aplatizat n zonele
molare. n realitate, exist dou papile una
vestibular i una oral unite printr-un col. Ele
determin aspectul mai accentuat festonat al gingiei
libere.
 Morfologiia gingiei
mucoasa gingival
este format din
epiteliu stratificat
pavimentos si corion.
Topografic ->epiteliul
prezinta 3 zone diferite:
ep. oral sau extern;
ep. santului gingival,
sulcular sau intern;
ep. jonctional care este
zona cea mai profund
a santului gingival si
stabilete contactul Epiteliul de jonciune
ntre gingie i dinte je epiteliu de jonciune
e gingia; c - cementu
d dentin; g ligamentul gingival
 Functiile mucoasei
gingivale
- mentinerea troficittii tesuturilor parodontale;
- f. de protectie fat de agresiuni mecanice, termice,
chimice, si microbiene
- pstreaz integritatea epiteliului, procesul de
exfoliere, productia de mucus, procesul de regenerare,
mentine pH
si particip la imunitatea local;
- f. de rezsorbtie permeabilitate fat de substante
hidro sau lipo solubile: alcool, sruri, hormoni,
medicamente;
- f. emonctorial unele substante se elimin prin
mucoasa bucal;
- eliberare de enzime fosfataz, colagenaz, lizozim;
- reparatie, cicatrizare, regenerare;
- f. de mentinere a dintilor si particip la echilibrarea
fortelor de masticatie ce se exercit pe dinti.
Sistemul ligamentelor
supraalveolare
Este format dintr-o retea de colagen sub form de fibre,
avnd diferite directii si functii:
- f. circulare mentin conturul si pozitia marginii libere a
gingiei;
- f. dento-gingivale asigur sustinerea gingival;
- f. alveolo-gingivale fixeaz gingia pe os;
- f. periosteo-gingivale fixeaz gingia la periost;
- f. trans-septale mentin legturile dintilor alturati,
protejeaz osul interproximal;
- f. trans-gingivale asigur aliniamentul dintilor n
arcade;
- f. interpapilare sprijin gingia interdentar;
- f. intercirculare stabilizeaz dintii n arcade;
- f. intergingivale asigura suport si contur pentru gingia
fix.
 Parodoniul profund
Osul alveolar
Lamina dura: formaiune linear cu
radioopacitate crescut radiologic ce
nconjoar rdcina dintelui
Funcii:
Remodelare permanent:
apoziie/resorbiecontribuie la meninerea
stabilitii dintelui n alveol, asigur erupia
continu, mezializarea fiziologic
Fixarea ligamentelor periodontale
Preluarea solicitrilor ocluzale
 Parodoniul profund
Desmodoniul:
Celulele desmodontale:
mezenchimale, nedifereniate, cu potenial nalt de
transformare
Fibroblati, majoritatea celular, sinteza colagenului
Fibrele desmodontale:
Colagen5374%grupate ligamente
periodontale:
Crestale oblice
Orizontale apicale
Oxytalanpuine
Elastice rare
 Parodoniul profund
Funciile desmodoniului:
Structurare/restructurare tisular
Preluarea solicitrilor ocluzale:
Sunt implicate toate structurile desmodontale, sub
controlul modulator al proprioreceptorilor parodontali,
sensibili la poziia bolului alimentar/poziia mandibulei,
cu rol de protecie.
Pragul sensibilitii parodontale se modific n condiii
funcionale.
Fibrele ligamentare au traseu ondulat n repaus i se
ntind la solicitare ocluzal, tranformnd fora de
presiune ocluzal n for de traciune asupra osului
alveolar i asupra cementului radicular.
Nutriie
Senzorial
 Cementul radicular
Este un tesut de tip conjunctiv, cu grad ridicat
de mineralizare, care acoper suprafaa
radicular a dinilor i, uneori, o mic poriune
din coroana dintelui.

Cementul este intrefaa dintre rdcina

dintelui i desmodoniul din spaiul dento-
alveolar.

Are o culoare alb-glbuie si o grosime initial

de 14 650 microni, care se modific si difer
cu vrsta si topografia.
Raportul topografic ntre
smal i cement poate fi:
cementul acoper
smalul cervical n 60-
65% din cazuri ;
cementul vine n
contact cu smalul n
30% din cazuri ;
cementul nu se
ntlnete cu smalul,
lsnd o mic poriune
de dentin
descoperit, n 5-10%
din cazuri .
Cementul este de dou feluri:
primar si secundar. Cementul primar este de
regul de tip acelular, iar cel secundar este
de tip celular.
Ambele tipuri de cement au o matrice
organic care se calcific si contin fibrile de
colagen.
Fibrele de colagen din cement (fibre
Sharpey) sunt de dou feluri:
-fibre interioare,nglobate n substanta
fundamental calcificat, produse de
cementoblaste;
- fibre de suprafat.
Cementul primar fibrilar sau
acelular
este depus n straturi succesive,
paralele cu suprafata radicular, sub
form de lamele si are rolul de a ancora
fibrele ligamentare periodontale.
Fibrele sunt nserate cu un capt n
cement si mineralizate la acest nivel.
Cementul acelular contine substante
minerale pn la 60 %, ap 12 %, si
substante organice.
Compoziia cementului fibrilar,
acelular:
Substana mineral a cementului
este reprezentat de cristale fine,
aciculare de hidroxiapatit care
formeaz 61 % n greutate (31% n
volum) i ap 12 % n greutate
(36% n volum). Gradul de
mineralizare a cementului este mai
redus la vrste tinere i mai mare
la vrstnici.
 Cementul celularsecundar
este mai gros n zonele de furcatie a
rdcinilor si la apex.
Cementul secundar, este situat n jumtatea
apical a rdcinii i la nivelul furcaiilor
dinilor pluriradiculari. Grosimea lui variaz
ntre 130-200 m.
n poiunea mijlocie a rdcinii cementul
celular poate acoperi o poriune de cement
acelular depus anterior.
Compoziia cementului
celular:
Substana mineral este mai redus
46% n greutate, dar matricea
organic este mai bogat, fiind
reprezentat de colagen tipul I (peste
90%) i III (cca 5%), glicoproteine i
proteoglicani
Celulele caracteristice acestu tip-
cementocitele,stationate in lacune
ale cementului.
 Cementogeneza
formarea cementului primar se realizeaz prin
elaborarea de ctre cementoblaste a matricei
organice si mineralizarea fibrilelor de colagen. El
se ngroase prin aditie de substant fundamental
si mineralizarea fibrelor Sharpey.
Cementoblastele vor fi nglobate n cement si se
transform n cementocite. Cementul se depune
permanent mai mult la apex si la nivelul furcatiei
rdcinilor, compensnd astfel eruptia dintelui.
Hipercementoza - este o ngrosare exagerat a
rdcinii dintelui prin depunere de cement.
 Desmodontiul
ligamentul dento-alveolar are o grosime de
0,3 mm. Embriologic, apare din sacul folicular.

Inteparea sacului folicular

 Componentele
desmodoniului

substan
fundamental;
celule;
fibre;
vase i nervi.
Fibrele principale sunt dispuse
n urmtoarele grupuri:
- fibre orizontale la marginea
alveolei, retin dintele la efort lateral;
- fibre oblice se opun fortelor
axiale (de masticatie);
- fibre transseptale previn
pierderea contactului cu dintii vecini;
- fibre apexiale se opun smulgerii
dintelui din alveol;
- fibre interradiculare fixeaz
mai bine dintele;
- fibre de oxytalan si reticulinice
- se gsesc n jurul vaselor sanguine
si n apropierea cementului.
Principalele grupe de fibre
ale ligamentului
periodontal
Fibrele crestei alveolare - uor oblice, se ntind
de la marginea osului alveolar spre cementul
radicular.
Fibrele dento-dentare - aparin ligamentului
supraalveolar i se dispun interdentar.
Fibrele orizontale - dispuse n unghi drept fa de
axul longitudinal al dintelui,
Fibrele oblice - cele mai numeroase i constituie
suportul principal de susuinere a dintelui n alveol.
Fibrele apicale se ntind radiar, oblic sau chiar
vertical de la vrful rdcinii la osul nconjurtor.
(A)
Transseptal
(B) Alveolar
crest
(C)
Horizontal,
(D) Oblique
(E) Apical
(F)Interradicu
lar.
 Osul alveolar
Este acea parte a maxilarului si
mandibulei, sub form de prelungire
osoas apofizar n care sunt fixati dintii.
Osul alveolar este format din:
lamina dura sau lama cribriform,
deoarece este perforat de vase si nervi,
este alveola propriu-zis a dintelui;
lamina extern si lamina intern
lamele de os compact care delimiteaz
procesul alveolar - fata extern si
intern;
osul intermediar spongios format din
lamele osoase care realizeaz o
structur functional de dispersie a
fortelor de masticatie (FO).
 Osul lamelar
este realizat de
osteoblasti sub forma
unor lame concentrice
n jurul unui vas central,
dispozitie numitos
haversian; n spatiu,
apare ca un cilindru
numit osteon. ntre
osteoane existosul
interstitial.
Mineralizarea osului se
 Osul spongios
sau trabecular
( de sustinere)
rspunde la tractiunea si
presiunea ce se exercit
de ctre dinte, prin
apozitie, respectiv,
rezsorbtie, modelndu-se
astfel functional prin
actiunea osteoblastelor si
osteoclastelor.
Forma alveolelor urmeaz
pe cea a rdcinii dintilor,
realiznd septuri
interalveolare care separ
rdcinile dintilor alturati
Vascularizaia parodoniului
Vascularizaia provine din
artera dentar inferioar i
ramuri din artera maxilar
intern care dau ramificaii
spre dinte
Ele se ramific la rndul lor
dnd arteriole care intr prin
orificiul apical n dinte i
ramuri ctre osul septal
(arteriole intraseptale) care,cu
ramificaiile terminale ptrund
prin orificiile laminei dura i
ajung n spaiul desmodontal
(ramuri perforante).
Aici, n desmodoniu ele se
anastomozeaz cu vasele din
zona apical a
Bibliografie:
Amar S, Chung KM, Influence of hormonal
variation on the periodontium in women,
Periodontology 2000, 1994:6: 78-87.
Dumitriu HT, Dumitriu Silvia,
Paradontologie, Ed.Viaa medical
Romneasc, Bucureti, Ed.I: 1997; Ed.II:
1998; Ed.III: 1999.
V. SEVERINEANU.- Odontologie si
Parodontologie. Ed. Didactica si Pedagogica.,
Bucuresti-1977.
MONICA TOADER-RADU - DINTELE SI
PARODONTIUL {1997}
Va multumim
pentru
atentie!