Politica

concurentiala
a Romaniei

PASA DOINA
GR.TIDE-151
 1. BAZELE POLITICII
CONCURENTEI
IN ROMANIA
1.1 Politica concurentei in perspectiva aderarii Romaniei
la Uniunea Europeana

Politica in domeniul concurentei a facut obiectul celui de-al saselea capitol al negocierilor pentru
aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, impunand exigente suplimentare fata de celelalte
capitole. Negocierile la acest capitol au fost deschise in data de 14 noiembrie 2000, si inchise la
Conferinta de Aderare din data de 8 decembrie 2004.

Principiile de baza ale politicii concurentei au fost statuate prin Acordul European instituind o Asociere
intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta
parte, care consacra prevederile referitoare la politica concurentei in Capitolul II Concurenta si alte
prevederi cu caracter economic precum si in articole incluse in capitole conexe.
 In acest domeniu de o importanta vitala, trei elemente trebuie sa fie puse in
practica cu mult inainte de aderare de catre toate tarile in curs de aderare:
cadrul legislativ necesar;
capacitate administrativa adecvata;
performante credibile in aplicarea legislatiei.

Indicele competitivitatii globale

Odata cu aderarea la Uniunea Europeana,

Romania a devenit un membru cu drepturi
depline in cel mai important bloc economic
mondial, consolidandu-si pozitia pe planul
diviziunii globale a muncii.
2.2 Reforma institutionala

Reforma institutionala a inceput

cu aplicarea legislatiei in domeniul
concurentei, care a fost incredintata unei
singure autoritati, cu rol jurisdictional,
Consiliul Concurentei.

Consiliul Concurentei intervine numai cand piata este perturbata sau risca sa fie perturbata prin
acte, fapte, practici sau comportamente ale agentilor economici (intelegeri anticoncurentiale, abuz
de pozitie dominanta sau concentrari) sau ale organelor administratiei publice centrale sau locale
(prin decizii emise sau reglementari adoptate).
 Principalele atributii ale Consiliului Concurentei sunt:

efectueaza, din proprie initiativa, investigatii utile pentru cunoasterea pietei

sesizeaza Guvernul asupra existentei unei situatii de monopol; propune adoptarea masurilor
considerate necesare pentru remedierea disfunctionalitatilor constatate;
sesizeaza Guvernul cu privire la cazurile de imixtiune a organelor administratiei publice
centrale si locale in aplicarea legii Concurentei;
emite aviz conform legislatiei comunitare pentru proiectele de acte normative care pot
avea impact anticoncurential si propune modificarea acelora care au un asemenea efect;
face recomandari Guvernului si organelor administratiei publice locale pentru adoptarea de
masuri care sa faciliteze dezvoltarea pietei si a concurentei
ia decizii cu privire la politica si schemele de acordare a ajutoarelor de stat si controleaza
respectarea acestor reguli;
 1.3. Reforma legislativa

Astfel incepand cu anul 2004, Consiliul Concurentei a aplicat noua legislatie de baza
atat in domeniul concurentei, cat si al ajutorului de stat si a desfasurat o intensa
activitate de elaborare a reglementarilor secundare; numai in perioada martie-iulie
2004 au fost adoptate cca 50 de regulamente si instructiuni pentru punerea in
aplicare a cadrului de baza. Doar prin adoptarea acestor norme secundare a fost
posibila aplicarea efectiva a legislatiei primare.
 Caseta 1. Noutati legislative: Legea concurentei nr.21/1996

La momentul adoptarii, Legea concurentei nr.21/1996 a fost publicata in Monitorul Oficial al

Romaniei, Partea I, nr.88 din 30 aprilie 1996, fiind modificata si completata ulterior prin:
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.121/2003 pentru modificarea si completarea Legii
concurentei nr. 21/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 875 din
10 decembrie 2003, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 184/2004, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 461 din 24 mai 2004;
Legea nr.184/2004 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 121/2003pentru
modificarea si completarea Legii concurentei nr. 21/1996, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 461 din 24 mai 2004;
Legea nr. 538/2004 privind modificarea si completarea Legii concurentei
nr. 21/1996,publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.130 din 30 noiembrie
2004.

Textul Legii concurentei nr.21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, a fost republicat in

Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.742 din 16 august 2005 si cuprinde modificarile si
completarile suferite de lege de la intrarea in vigoare si pana in prezent.
Trebuie subliniat faptul ca, odata cu republicarea, s-a procedat la renumerotarea articolelor din
Legea concurentei nr.21/1996. Prin urmare, orice trimitere la textul acestui act normativ trebuie sa
tina cont de noua numerotare!
 Caseta 2. Noutati legislative: Legea nr.143/1999
privind ajutorul de stat

La momentul adoptarii, Legea nr.143/1999 privind ajutorul de stat a fost publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr.370 din 3 august 1999, fiind modificata si completata ulterior prin:
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.97/2002 privind asigurarea transparentei in domeniul
ajutorului de stat si al relatiilor financiare dintre autoritatile publice si intreprinderile publice,
precum si completarea art. 6 din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 631 din 26 august 2002 (aprobata cu modificari
prin Legea nr.18/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.38 din 23 ianuarie
2003), abrogata prin Legea nr.603/2003;
Legea nr.603/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de
stat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 930 din 23 decembrie 2003;
Ordonanta Guvernului nr.94/2004 privind reglementarea unor masuri financiare,publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 803 din 31 august 2004.

Textul Legii nr.143/1999 privind ajutorul de stat a fost republicat in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr.744 din 16 august 2005 si cuprinde modificarile si completarile suferite de lege de la
intrarea in vigoare si pana in prezent.
Trebuie subliniat faptul ca, odata cu republicarea, s-a procedat la renumerotarea articolelor din
Legea nr.143/1999 privind ajutorul de stat. Prin urmare, orice trimitere la textul acestui act normativ
trebuie sa tina cont de noua numerotare!
 Caseta 3. Noutati privind obligatii de notificare si raportare
a unor ajutoare de stat in anul 2005

Prin noile prevederi (exceptate pana in anul 2004), respectiv O.G. nr. 94/2004 privind reglementarea unor masuri financiare,
aprobata de Legea nr. 507/2004, se aduc modificari Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, astfel :

In forma anterioara legii (Legea nr. 603/2003) ajutoarele de stat cu caracter social, acordate consumatorilor individuali (cu
conditia ca acestea sa fie date fara discriminare in ceea ce priveste originea produselor sau serviciilor implicate) precum si cele
pentru inlaturarea efectelor cauzate de dezastre naturale sau evenimente exceptionale erau considerate compatibile cu un mediu
concurential normal, si nu erau supuse obligatiei de notificare, fiind suficient avizul prealabil al Consiliului Concurentei.

Desi sunt considerate in continuare compatibile cu un mediu concurential normal, noile prevederi impun
notificarea acestor tipuri de ajutoare.
Ca urmare, orice ajutor de stat cu caracter social sau care se acorda pentru inlaturarea efectelor cauzate de dezastre
naturale sau de evenimente exceptionale, a carui valoare este mai mare decat pragul de minim prevazut de lege, respectiv 4
mld. Lei, (Ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei, nr.51/12.03.2004, publicat in M.O. nr. 248/22.03.2004), trebuie
notificat Consiliului Concurentei.

In consecinta :
Toate autoritatile publice centrale si locale care acorda astfel de ajutoare sunt obligate sa le raporteze Consiliului Concurentei, in
conformitate cu prevederileRegulamentului privind procedurile de raportare si monitorizare a ajutoarelor de stat, publicat in
M.O. nr. 443/18.05.2004.
Redactia Profil : Concurenta
 2. PROMOVAREA CULTURII
CONCURENTEI
2.1. Semnificatia culturii concurentei

Promovarea principiilor politicii concurentei (competition advocacy) este activitatea condusa de catre
autoritatea concurentei referitor la promovarea mediului concurential pentru activitatile economice, in vederea
intelegerii mecanismelor liberei concurente de catre operatorii economici, pe de o parte, si institutiile
guvernamentale, pe de alta parte, si pentru cresterea informarii publice cuprinzatoare a avantajelor concurentei
economice

Aceasta implica o varietate de activitati, printre care :

seminarii pentru oameni de afaceri, legiuitori, judecatori, mediul academic etc., pe

probleme specifice de concurenta ;
comunicate de presa despre cazuri curente solutionate;
publicarea rapoartelor anuale si a liniilor directoare ale criteriilor urmate in rezolvarea
cazurilor de concurenta etc.
 2.2. Activitatile specifice promovarii culturii concurentei

Pentru promovarea culturii concurentei s-au sugerat o varietate de mijloace:

media oficiala prin rapoarte anuale, monitorul oficial, explicatii, sfaturi sau indicatii oficiale;
mass media: internet, presa scrisa, radio-ul, televiziunea;
mijloace selective: seminarii si workshopuri, intalniri cu oameni de afaceri, discursuri, articole in jurnale;
studii elaborate si publicate.

Actiunile specifice promovarii culturii concurentei pot fi si ele grupate in mai multe categorii:

a) Actiuni de promovare a culturii concurentei in relatia cu Guvernul, cum ar fi:

)crearea si institutionalizarea unui sistem de consultari ex-ante si asigurarea functionalitatii

acestuia pe o baza permanenta;
)participarea la elaborarea, de catre Guvern, a legislatiei vizand reforma si integrarea economica;
)participarea la actiunile vizand privatizarea si efectele sale economice;
)implicarea Consiliului Concurentei in activitatea guvernamentala, in calitate de observator de
drept, prin reprezentantii sai imputerniciti special in acest scop;
)participarea reprezentantilor Consiliului Concurentei la reuniuni internationale si valorificarea
rezultatelor in cadrul grupurilor interministeriale de lucru pe probleme de concurenta si ajutor de
stat.
b) Activitati de promovare a culturii concurentei in relatiile cu sectorul privat. Operatorii economici romani, in
contextulinternationalizarii pietei romanesti trebuie sa fie constienti ca disciplina concurentiala presupune urmarirea
echilibrului intre orientarea spre client si cea spre concurenta prin promovarea unui management si marketing
modern, fara ca actiunile de maximizare a profitului sa apeleze la practici anti-concurentiale.

c) Concomitent, rolul pro-activ al Consiliului Concurentei s-a manifestat

prin elaborarea si publicarea documente programatice, cum ar fi cu scopul de a face
cunoscute rolul si competentele Consiliului Concurentei, legislatia in domeniu,
precum si obiectivele sale strategice si planul de actiuni pentru promovarea durabila
a culturii concurentei:

Cartea alba a liberei concurente in Romania (2004);

Foaie de parcurs pentru promovarea culturii concurentei (2004);
Plan de actiuni pentru promovarea culturii concurentei in Romania;
Ghid privind o abordare pro-activa a procesului de aplicare a regulilor de
concurenta (2005);
Manualul privind dreptul ajutorului de stat in Romania (2005)
utia politicii de concurenta
 In 2014, Consiliul Concurentei a declansat 12 investigatii, din care 9 privind posibile
incalcari ale legislatiei de concurenta (principalele sectoare vizate fiind: sectorul media,
sectorul comercializarii produselor alimentare si sectorul energiei electrice), o procedura
privind nerespectarea angajamentelor si 2 anchete sectoriale (privind gestionarea
resurselor de apa de suprafata si serviciile aeroportuare).

In 2014, Consiliul Concurentei a sanctionat 53 de entitati, valoarea totala a amenzilor impuse fiind de
184.638.190 lei (41.542.138 euro5). Nivelul acestor sanctiuni a inregistrat, astfel, o crestere considerabila fata de
nivelul total al sanctiunilor din anii precedenti (de 2,12 ori mai mare decit in 2013 si de 6,11 ori mai mare decit
in 2012), evidentiind o inasprire a politicii de sanctionare a faptelor anticoncurentiale.
Indicele Agregat de Presiune Concureniala, IAPC masoara inclinarea
spre concurenta a unor industrii din economia naionala, aratind gradul in
care industriile analizate se apropie de o situatie ideala, care faciliteaza pe
deplin manifestarea libera a concurentei. Prin urmare, IAPC nu masoara,
si nici nu isi propune sa masoare, gradul efectiv de concurenta care se
manifesta in realitate, detectarea eventualelor comportamente
anticoncurentiale realizindu-se in cadrul investigatiilor pe care autoritatea
de concurenta le desfasoara in temeiul legii.

Pe baza datelor aferente anului 2015, identificam trei grupuri de industrii, definite prin
intermediul cuartilelor:

1. Primele 5 industrii, care nregistreaz valori ale IAPC peste Q3=46%, constituie
grupul industriilor cele mai nclinate ctre manifestarea liber a concuren ei;
2. Urmtoarele 9 industrii, pentru care se nregistreaz valori ale IAPC n intervalul
32-46%, constituie grupul industriilor de mijloc;
3. Ultimele 6 industrii, care nregistreaz valori ale IAPC sub Q1=32%, constituie
grupul industriilor cele mai nclinate spre comportamente anticoncuren iale.
MERCI PENTRU
ATENTIA DVS!!!