Observaii de ordin practic

npreviziunea amortizrii se va ine cont

n primul rnd de regimul de calcul al
amortizrii programat pentru perioada
viitoare respectiv:
liniar,
degresiv
accelerat

Previziunea cheltuielilor cu dobnzile -

trebuie s se in cont numai de dobnzile
aferente creditelor contractate pentru
finanarea proiectului de investiii analizat.
 Observaii de ordin practic
Previziunea impozitului pe profit - se va realiza
pe baza ratei de impozitare i de profitul
impozabil previzionat; exist dou posibiliti:
a) aplicarea cotei de impozitare asupra
pierderii, ceea ce va genera un impozit negativ -
reprezentnd o economie de impozit prezent;
b) considerarea impozitului pe profit egal cu
zero, dar reportarea pierderii actuale n anul urmator,
astfel nct impozitul pe profit viitor va fi mai sczut
echivalent cu o economie de impozit viitoare
Creterea economic generat de proiectul de
investiii cuprinde:
investiiile adiionale
modificarea nivelului activelor circulante nete
de exploatare
 Observaii de ordin practic
Investiiile n imobilizri luate n
considerare sunt cele materializate in
plati.
n ceea ce privete investiia n activele
circulante nete - previziunea acesteia se
realizeaz la raport cu rata de rotaie a
activelor circulante nete n raport cu cifra
de afaceri.
ACRn
DrACRn 360 (4)
CA

ACRn = nivelul mediu al activelor circulante

nete, inregistrat n mod normal de firm;
CA = cifra de afaceri nregistrat de firma ntr-
un exerciiu, caracterizat prin condiii normale.
 Observaii de ordin practic
se poate calcula valoarea previzionat
a investiiei n activele circulante nete n
funcie de evoluia prognozat a cifrei de
afaceri:
DrACRn CA
ACRn (5)
360

previziunea variaiei activelor

circulante nete se realizeaz de ctre
personalul calificat din departamentele
de producie
 Observaii de ordin practic
Realizarea previziunii cash flow-
urilor disponibile aferente proiectului de
investitii - exist dou posibiliti :
1. determinarea CFD generate exclusiv
de proiectul analizat;

2. calcularea CFD generate de proieet ca

diferen ntre CFD care se obin la
nivelul ntregii firme dup adoptarea
deciziei de realizare a investiiei i CFD
care s-ar fi obinut la nivelul ntregii
firme dac nu s-ar fi investit n proiectul
analizat.
 Valoarea rezidual
reprezint fluxul net generat de
operaiunea de dezinvestire.
este determinat de valoarea de pia la
care se poate vinde investiia corectat cu
impozitul aferent vnzrii
momentul n ales pentru fundamentarea
ncheierii previziunii va fi identic cu durata
de via a investiiei.
pentru cazul n care prognoza nu se
realizeaz pentru ntreaga durat de via
a utilajului, valoarea rezidual va
reprezenta efectiv valoarea de pia
estimat pentru momentul n.
 Rata de actualizare

reprezint rata de
rentabilitate cerut de
investitori in funcie de riscul
asociat proiectului de investiii.
Exemplul1
S analizm cazul n care o investiie n sum de 405 mil.lei
ealonat pe parcursul unei perioade de 3 ani, fiind realizate 4
pli, dup cum urmeaz : prima plata(100 mil. Iei)-acum3 ani,
a doua plat (125 mil lei ) acum 2 ani, a treia plat (120 mil.
lei) - acum un an, iar ultima plat (60 mil. Lei ) acum 6 luni (deci
0,5 ani). In acest caz, suma valorilor celor patru pli , aclua lizate
la momentul drii n funciune a proiectului de investiii, n
condiiile unei rate constante de actualizare k, va fi:
I0 = 100.000.000 (1+k)3+ 125.000.000(1+k)2+ 120.000.000(1+k)
+ 60.000.000(1+k) 0,5
n ipoteza unei rate de actualizare egale cu 15 %, suma
investit(suportat efectiv de firm datorit ealonrii plilor) va
fi egal cu aproximativ 520. mil. Lei, respectiv o diferen de 114
mil. Lei (aproximativ 30% din suma investit conform calculelor
contabile). Uneori, dimensionarea cheltuielilor de investiii,
realizat la momentul deciziei de realizare a acestora, poate diferi
semnificativ de dimensiunea real, care se va nregistra ca
efectiuv, datorit unor modificri ale preurilor sau tarifelor sau
altor evenimente neprevzute.Pstrndu-se la nivelul analizei n
mediu cvasicert, previziunea acestor costuri se va realiza la
nivelul cel mai probabil la momentul elaborrii studiului.
Exemplul 2 Determinarea impozitului pe
Firma ALFA analizeaz eficienta unui proiect de investiii, cu o durat de via
profit
de 4 ani, pentru care a estimat urmtoarele rezultate impoza bile:

Tabelul nr.l
Anl An2 An3 An4

rezultat impozabil -1.500 -200 2.300 3.200

Varianta a) impozit -375 -50 575 800 1725
(25%) rezultat net -1125 -150 2400

Dup cum se poate observa, firma va beneficia de o economie fiscal la sfarsitul 1 anului
n valoare de 825, prin ncorporarea pierderii n profiturile globale ale firmei.

Varianta b) -1.500 -1.700 600 3.200

rezultat impozabil 0 0 800 800
impozit (25%) -1500 -1.700 450 2.400
rezultat net

Pierderea din primul an se reporteaza n anul 2, astfel nct

rezultatul impozabil din anul 2 este [-200+(-1.500)] =
-1.700;deoarece este negativ,i acest rezultat se va reporta n anul
urmtor, n care rezultatul impozabil este pozitiv [2.300+{-1.700)] =
600; n aceste condiii firma a obinut economii fiscale de 425 in
Exemplul 3 Determinarea CFD marginal

Pentru firma BETA s-au calculat urmtorii

indicatori (tabelul 2) pentru cazul n care firma
nu ar fi adoptat un proiect de investitii,
respectiv pentru cazul realizrii proiectului.
Dac se urmarete analiza eficientei acceptarii
investitiei respective, se vor determina
fluxurile marginale generate de proiect astfel:
Exemplul 3 Determinarea CFD marginal
Tabelul 2
Situatie fr investitie cu investitie fluxuri
marginale
CA 15.000 21.000 6.000
-CV (55% din CA) 8.250 11.550 3.300
-CF 2.500 3.100 600
=EBE 4.250 6.350 2.100
-Amortizari 500 650 150
=EBIT 3.750 5.700 1.950
-impozit pe profit (25%) 937,5 1425 487,25
=PN 2812,5 4275 1462,5
+Amortizare 500 650 150
=CF gestiunc 3312,5 4925 1612,5
Imobilizari brute 12.000 13.000 1.000
ACN(18 zile din CA) 875 1.255 350
CFD aferent investitiei 262,5
 Criterii de evaluare a proiectelor de investitii
independente in mediu cvasi-cert
Decizia de investitii se ia in conditii restrictive din punct de
vedere al resurselor financiare disponibile
exista posibilitatea de a se opta intre mai multe proiecte, ori
de faptul ca adoptarea unui anumit proiect este conditionata
de adoptarea apriori a altuia.
criteriul valorii actualizate nete(VAN), cit timp suma cash-
flowurilor actualizate este superioara ca nivel sumei investite,
este rentabil sa se adopte respectivul proiect de investitii.
VAN trebuie sa fie pozitiva:

n
CFDt VRn
VAN I 0 0
i 1 (1 k ) (1 k )
t n

Daca se urmareste alegerea celui mai performant proiect de investitii

din mai multe posibile, fara a se tine cont de restrictia privind
resursele financiare disponibile, se va opta pentru proiectul care
asigura maximizarea VAN.
Valoarea actuala neta
este considerat cel mai elocvent indicator
de selectie a proiectelor de investitii.
evidentiaza castigul efectiv in unitati
monetare comparabile cu cele de la
momentul actual, der care va beneficia
intreprinderea prin adoptarea proiectului de
investitii supus analizei.

Inconcluzie, daca se analizeaza decizia

adoparii unui proiect, acesta se va realiza
daca VAN>0, iar daca se urmareste alegerea
unei investitii din mai multe posibile, se va
alege aceea cu VAN pozitiva maxima.
 Criteriul VAN are 3 avantaje majore :

utilizeaza in evaluare cash-flow-uri,

si nu profituri, deci se pune accentul
pe ideea de incasari / plati, si nu pe
aceea de venituri/ cheltuieli,

tine cont de toate cash-flowurile

generate de proiectul de investitii ,
in timp ce alte criterii ignora
incasarile si platile dupa un anumit
moment;

tine cont de valoare im tip a banilor

Criteriul VAN are si anumite limite:
fundamentarea corecta a ratei de
actualizare, aspect extrem de
criteriul nu are in vedere
constringerile bugetare;
nu ia in considerare posibilele
modificari ale ratelor de
rentabilitate cerute de investitori
in functie de ratele de dobinda de
pe piata;
nu tine cont de interdependentele
dintre proiectele de investitii.
 Exemplul 4
Sa analizam situatia unui proiect de investitii in
suma de 10000 Euro realizat de firma
ROMTEXTIL S.A. pentru cumpararea unei masini
de cusut si brodat. Prin adoptarea acestei
investitii, firma va obtine urmatoarele cash-
flowuri disponibile suplimentare (marginale-fata
de situatia in care nu s-ar adopta proiectul
analizat) pentru cei patru ani de exploatare:
5000 Euro in primul an, 4500 Euro in al doilea
an, 2300 Euro in al treilea si respectiv 1200
Euro in ultimul an. Rata de actualizare utilizata
in evaluarea proiectului de investitii, conform
clasei de risc, este de 10%.
Se considera ca valoarea actuala neta este
812,1 Euro, asfel ca proiectul poate fi adoptat.
INDICATORI:
rata interna de rentabilitate,
rata interna de rentabilitate modificata,
termenul de recuperare,
indicele de profitabilitate,
costul anual echivalent,
pragul de rentabilitate financiara si
valoarea actuala neta ajustata.

VAN constituie un criteriu valid cit timp

rata de rentabilitate ceruta de investitori
este stabilita in timp, iar proiectele de
investitii nu implica nici o forma de
 Criteriul ratei interne de
rentabilitate(RIR)
Uninvestitor compara rentabilitatea pe care o
poate obtine prin investitie cu rata de rentabilitate
minima acceptata, cunoscuta in literatura de
specialitate sub numele de rata interna de
rentabilitate(Internal Rate of Return=IRR) nu
reprezinta altceva decit solutia ecuatiei:
VAN=0, cu necunoscuta k:
n
CFDt VRn
VAN I 0 0
i 1 (1 k ) (1 k )
t n

n
CFDt VRn
I0
t 1 (1 k ) t
(1 k ) n
 Criteriu conduce la adoptarea
proiectului de investitii daca RIR>k
(rentabilitatea specifica proiectului este
superioara ratei de rentabilitate ceruta
de investitori) , RIR este maxima.
avem de rezolvat o ecuatie de ordin n
o buna aproximare se poate obtine cu
ajutorul tehnicii de interpolare: se
poate constata ca functia VAN este
monoton descrescatoare in functie de
k, cit timp toate cash-flowurile
disponibile sunt pozitive.
 Punctul de intersectie al functiei VAN=f(k) reprezinta
RIR, astfel incit, daca alegem doua valori ale factorului
de actualizare pentru care VAN are semne diferite,
atunci RIR se va afla in intervalul determinat de cele
doua valori; cu cit aceste rate de actualizare sunt mai
apropiate, cu atit este mai buna aproximarea.
Consideram ca, prin incercari succesive, am gasit
doua valori ale factorului de actualizare, notate in
figura cu k min si k max, pentru care VAN (k min) >0
si VAN(k max) <0. Deoarece functia VAN este monoton
descrescatoare pe vintervale relativ mici, inseamna ca
RIR E (k min, k max), iar valoarea va fi aproximata pe
baza rapoartelor egale ale laturilor triunghiurilor
asemenea (cele hasurate) care se formeaza

RIR k min VAN ( k min )

k max RIR VAN (k max )
 Din relatia de mai sus rezulta formula
de calcul a ratei interne de
rentabilitate:
VAN (k min )
RIR k min (k max kmin )
VAN (k min ) VAN (k max )
Exemplul 5
Revenind la exemplul firmei ROMTEXTIL S.A., vom calcula
succesiv VAN pentru diferite valori ale ratei de
actualizare, pina la obtinerea a doua valori suficient se
apropiate, una pozitiva si alta negativa.
VAN (pentru k=14%)=111,5 Euro
VAN (pentru k=15%)=51,14 Euro
Vom presupune ca valorile k=14% si k=15% sunt
suficient de apropiate (in mod normal trebuie insistat
pina la intervale mult mai mici). Aplicind ultima relatie,
rezulta:

111,5
RIR 14% (15% 14%) 14,6856%
111,5 (51,14)

Se poate constata caracterul aproximativ al metodei

(14,6856% fata de 14,6825%), dar diferentele pot fi
diminuate odata cu micsorarea intervalului intre valorile
ratelor de actualizare.
 determinarea RIR presupune
reinvestirea cash-flowurilir disponibile
la o rata de rentabilitate egala cu cea
aferenta proiectului de investitii

n
I 0 (1 RIR) CFDt (1 RIR)
n n 1
VRn
i 1
Rata interna de rentabilitate
modificata (RIRM)
se presupune ca toate cash-flow-urile disponibile
degajate de investitie sunt fructificate la rata de
rentabilitate caracteristica firmei (care reprezinta
rentabilitatea medie a portofoliului de investitii al
firmei, rata de rentabilitate economica).
rata interna de rentabilitate modificata ia in
considerare exact rentabilitatea la care aceste
cash-flowuri vor fi fructificate (fie aceasta n),
obtinindu-se ca relatie n
de calcul:
I 0 (1 RIRM ) CFDt (1 ) n 1 VRn
n

i 1

n

n
CFDt (1 ) n t VRn
RIRM t 1
1
I0



Exemplul 6
Pentru proiectul de investitii adoptat de firma
ROMTEXTIL S.A., vom presupune pentru inceput o rata
de rentabilitate economica afirmei de 10%. In aceste
conditii valoarea calculata pentru RIRM este de
12,1683%. Explicatia pentru o valoare inferioara fata
de RIR este simpla : rentabilitatea economica afirmei
este de numai 10%, deci reinvestirea cash-flowurilor
generate de proiect nu se va putea realiza decit la
aceasta valoare. Cum proiectul de investitii
imbunatateste evident performanta firmei(12,1683%
este mai mare decit 10%), proiectul merita adoptat.
Sa presupunem acum ca rentabilitatea economica a
firmei in ansamblul acesteia este de17%. In acest caz,
valoarea RIRM este de 15,9242%. Cu alte cuvinte, prin
adoptarea proiectului de investitii, firma isi
inrautateste nivelul de performanta. Desi un astfel de
proiect genereaza o rentabilitate pozitiva, el nu va
trebui adoptat decit in conditii critice (de exemplu,
daca nu exista nici o alta posibilitate de investire pe
piata).
Termenul de recuperare

reprezint perioada n care se

recupereaz capitalurile investite prin
cash flow-urile disponibile (CFD)
viitoare.
 Termenul de recuperare
Anul Indicatori Cash flow disponibil Cash flow disponibil
cumulat
0 Investiia iniial 10.000

1 Cash flow-uri 5.000 5.000

disponibile 4.500=
TRneactualizat
2 TRneactualizat 9.500
2.300=
3 1.200 11.800
4 13.000
Se poate constata c nivelul cash flow-urilor disponibile
cumulate la nivelul anului 3 superior valorii investiiei
iniiale (11.800 mai mare dect 10.000 ).
10.000 9.500
TRneactualizat 2 2,2174
2.300
investiia iniial de 10.000 euro se recupereaz n 2 ani
i 78 zile
Termenul de recuperare
evaluare n timp a banilor -este
relevant calculul termenului de
recuperare actualizat.
Considernd un nivel al ratei de 10%,
se vor calcula valorile cash flow-urilor
disponibile actualizate, n funcie de
care se va determina n fiecare an CFD
actualizat cumulat . 9.992,487
10.000
TRactualizat 3 3,0092
819,616

investiia se recupereaz n 3 ani i 3 zile.

Anul Indicatori Cash flow Cash flow
disponibil disponibil
actualizat actualizat
cumulat

0 Investiia iniial 10.000

1 Cash flow-uri 4.545,455 4.54,455

disponibile
2 3.719,008 8.264,463

3 1.728,024 9.992,487

4 819,616 10.812,103

Factorul de actualizare k=10%

Indicele de profitabilitate
Valoarea actual net
este considerat cel mai relevant indicator de
selecie a proiectelor de investiii ctigul
monetar efectiv de care va beneficia
ntreprinderea prin adoptarea proiectului de
investiii supus analizei,
dar se poate observa o deficien a acestui
criteriu:
nu ine cont de efortul investiional, al ntreprinderii
pentru realizarea proiectului
indicele de profitabilitate este un indicator mai
relevant, deoarece exprim ctigul net obinut pentru
o unitate monetar investit, fiind calculat ca raport
ntre cash flow-urile disponibile actualizate si valoarea
investiiei .
N

CFDt 1 k t
VRn 1 k
n

IP t 1

Io
 Indicele de profitabilitate
Pe baza relaiei anterioare , se observ c indicele
de profitabilitate se poate rescrie :

VAN I O VAN
IP 1
IO IO
dac VAN > 0, proiectul va fi considerat eficient din punct de
vedere financiar dac asigur un indice de profitabilitate mai
mare decat 1.
dac se urmrete selectarea dintre mai multe proiecte , se va
recomanda adoptarea celui caracterizat printr-un indice de
profitabilitate maxim.
avantaj fa de criteriul VAN, aplicarea indicelui de
profitabilitate permite analiza comparativ a proiectelor pentru
care efortul investiional este diferit
se recomand utilizarea indicelui de profitabilitate dac firma
se confrunt cu condiii restrictive privind bugetul disponibil.
 n concluzie , decizia de investiii se
realizeaz pe baza acestui set de indicatori
de performan ( valoare actual net, rat
intern de rentabilitate modificat, termen
de recuperare, indice de profitabilitate ),
pentru fiecare din aceste criterii existnd
valori considerate limit minime / maxime
fa de care se apreciaz performana
VAN 0 :
proiectului
RIR rata de actualizare (k)
RIRM rata de rentabilitate economica a firmei(Rec)
TR durata de exploatare (n)
IP 1
 Costul anual
echivalent(CAE)
particularitatea acestui indicator const
n faptul c se aplic atunci cnd se
urmrete selectarea celui mai bun
proiect de investiii din mai multe posibile
atunci cnd nu se cunosc sau nu difer
ntre diferitele proiecte dect costurile
( cash-out flow-urile ) generate de
proiectele cu durate de viat i investiii
iniiale diferite.
se va alege acel proiect pentru care
costurile ( cu investiia i exploatarea )
sunt minime.
 Costul anual

echivalent(CAE)
Conform constuciei acestui indicator, CAE apare n fiecare an
de exploatare, iar valoarea actual ( VA ) a acestuia este egal
cu valoarea actual a tuturor costurilor nete aferente
proiectului de investiii ( cheltuiala iniial cu investiia,
costurile operaionale etc.): n
Cost anual net t
VA(costuri nete) (1)
t 0 (1 k ) t
unde:
Costul anual net= cheltuieli operaionale
+ cheltuieli investiionale suplimentare
+ cheltuieli cu dobnzile ( daca investiia se realizeaz din resurse
mprumutate)
- venituri
- economia de impozit aferent amortizrii
- economia de impozit aferent dobnzii,

n
CAE 1 - (1 k) -n
VA(CAE) CAE. (2)
t 1 (1 k)
t
k
 rezult modalitatea de calcul a
costului anual echivalent:
n
Cost anual net t
I0
VA(costuri nete) 1 VA(costuri nete)
CAE t 1

1 - (1 k) -n 1 - (1 k) -n a (n)

k k

unde a(n ) este o notaie n scopul simplificrii calculelor, reprezentnd

factorul de actualizare a unor sume constante, pe o perioad de n
ani, folosind factorul anual de actualizare
1 (1 k ) n
k:
k
 formula de calcul a CAE pare greoaie, acest
criteriu extrem de simplu de aplicat, presupune
parcurgerea etapelor:
calcularea costului anual net pentru fiecare an
de exploatare a proiectului de investiii, inclusiv
pentru nceputul primului an
actualizarea tuturor costurilor anuale nete
a
folosind un factor de actualizare k specific
(n )

riscului asociat investiiei

mprirea valorii actuale a costurilor la factorul
a( n)

n concluzie aplicarea acestui criteriu va genera

selectarea proiectului care asigur obinerea
unui cost echivalent minim.
 Pragul de rentabilitate
financiar
n aprecierea performanelor activitii
firmei, un rol esenial l are determinarea
volumului de vnzri fie pentru care
profitul net este zero acesta reprezint
pragul de rentabilitate contabil.
pragul de rentabilitate de
exploatare : volumul vnzrilor pentru
care profitul din exploatare este zero
Profit din exploatare = Venituri din
exploatare Cheltuieli din exploatare
 Pentru un anumit nivel al cifrei de
afaceri:

Profit din exploatare =CA-CV-CF=CA-CAv-CF

 CAPREExpl .
Pentru pragul de rentabilitate de exploatare

Profit din exploatare= CAPRExpl- CAPRExplv-CF=0

De unde rezult formula de calcul a pragului de

rentabilitate de exploatare:
CF CF
CAEXPL
1V CV
1
CA

Se constat c la nivelul pragului de rentabilitate de

exploatare este mai ridicat cu ct sunt mai mari
cheltuielile fixe de exploatare i cu ct ponderea
cheltuielilor variabile n cifra de afaceri este mai mare.
 Pragul de rentabilitate global :
volumul vnzrilor pentru care profitul
net este zero

Profit net= Profit din exploatare +Venituri financiare

Cheltuieli financiare + Rezultat extraordinar Impozit pe profi
 Presupunnd c firma nu are venituri financiare,
c dobnzile sunt singurele cheltuieli financiare,
c nu se nregistreaz profit din activitatea
extraordinar i c impozitul pe profit se
calculeaz ca o cot de impozitare () aplicat la
rezultatul brut, formula de calcul se simplific:

fit net = Profit din exploatare Cheltuieli cu dobnzile Impozit pe profi

= (CA-CAXv-CF) Cheltuieli cu dobnzile- ) ((CA-CAXv-CF)-Cheltu
cu dobanzile= ((CA-CAXv CF) Cheltuieli cu dobnzile((1-)
 Pentru pragul de rentabilitate
CAPR
global
Profit net = 0
De unde rezult formula de calcul a
pragului de rentabilitate global:
CF Ch.dobanzi CF Ch.dobanzi
CAPR
1 v CV
1
CA

Se constat c nivelul pragului de rentabilitate global

este mai ridicat cu ct sunt mai mari cheltuielile fixe
(de exploatare i financiare) i cu ct ponderea
cheltuielilor variabile n cifra de afaceri este mai mare.
 De exemplu s considerm urmtoarea structur a veniturilor i
cheltuielilor firmei TRASNSCOM:
CA 7.000
CV 4.900
CF de exploatare 1.000
Ch. Cu dobnzi 700
Impozit pe profit = 25% Rezultat brut = 100
Astfel, profitul net este de 300
Se pune ns problema care ar fi nivelul cifrei de afaceri
pentru care profitul (de exploatare sau net) este zero,
respectiv pentru care veniturile sunt egale cu cheltuielile!
Ponderea costurilor variabile n cifra de afaceri este constant:
4.900/7.000= 70% astfel c:
- dac
CF firma vinde acest volum valoric, profitul
4.900 din

CAPRExpl exploatare 3.333
este 0 ,33
1 v 1 70%

CF Ch.dobanzi 1.000 700

CAPR firma vinde
-dac 5.666mai
,67 puin, obine pierdere;
1 v 1 70% -dac firma vinde mai mult, obine profit;
Pentru exact acest volum valoric, veniturile firmei sunt egale cu
cheltuielile, respectiv pofitul net este 0.
Acest indicator reprezint dezavantajul
c se refer la un rezultat contabil
se ine cont de cheltuiala nemonetar de
amortizare
are scopul recuperrii investiiilor realizate
la momente din trecut
se ine cont de valoarea n timp a banilor:
suma investit la un moment 0 (I0) va fi
recuperat doar din punct de vedere
contabil, suma actualizat a amortizrilor
fiind sub valoarea investiiei, astfel c
pentru pragul de rentabilitate contabil
valoarea actual net a investiiei este
negativ.
 Presupunnd:
Cretere economic = 0
Dobnzi = 0(firma dispune de suficiente resurse proprii, astfel
c pentru finanarea investiiei nu se apeleaz la datorii
suplimentare)
CFD=Cfgestiune=PN+Amo=0+Amo
Amortizarea liniar pe toat durata de exploatare a investiiei
1 1 k I 0 1 1 k n
n
n
CFDt n
Amo
VAN I 0 I0 I 0 Amo I 0 0
t 1 1 k t 1 1 k
t t
k n k

capt sens calcularea unui nivel al vnzrilor

pentru care valoarea actualizat net este zero. Acest
nivel al cifrei de afaceri se numete prag de(CAPRF )
rentabilitate financiar
 Astfel, valoarea(CA )
se determin PRF

prin rezolvarea ecuaiei:

n
CFDt VRn
VAN I 0 0
t 1 1 k t
1 k n

Dac presupunem urmtoarele ipoteze simplificatoare:

Cifra de afaceri constant pe toat durata de exploatare a
investiiei
Ponderea costurilor variabile n cifra de afaceri constant (fie
CV/CA = v);
Costuri fixe constante pe durata de exploatare a investiiei;
Amortizarea liniar (amortizare anual= I /n), ecuaia de mai sus 0

se poate scrie evideniind cifra de afaceri, astfel:

I0
n CA CA v CF Ch.dob. 1 Ch.dob.
VRn
VAN I 0 n 0
t 1 1 k t 1 k n
 formula de calcul a pragului de
rentabilitate financiar

I 0 VRn 1 k
n
I0
a n CF monetare Ch.dob.
CA PRF n
1 v 1 v

n
1
Unde a ( n ) 1 k
t 1
t

Acest indicator are semnificaia de valoare minim a

cifrei de afaceri pentru ca investiia s fie profitabil .
 Revenind la exemplul de mai sus, s presupunem v investiia
reprezint 9.000 cu durata de exploatare de 10 ani,
amortizarea este liniar, valoarea rezidual se neglijeaz iar
factorul de actualizare este de 15%.Pentru cifra de afaceri
estimat (7.000), valoarea actual net este pozitiv (535.66),
dar se pune ntrebarea care va fi nivelul minim al vnzrilor
astfel nct investiia
10 s fie1profitabil ?
a 10 1 15%
t 1
t
5,018769

Conform formulei de determinare a pragului de rentabilitate

financiar 9.000
100 900 25% 700 25%
5,018769
CAPRF 6.525,63
1 70%

Mai simpl ar fi parcurgerea urmtorilor pai:

1.determinarea cash-flow-ului care generaz VAN egal cu zero
n
CFD I0
VAN I 0 0 CFD
t 1 1 k t a n

n exemplu CFD=9.000/5.018769=1.793.27
 determinarea cifrei de afaceri
necesar pentru obinerea CFD de la
pasul 1
(CA-CAv-CF(monetare)-Amo-CH.dob)(1-) + Amo+Ch. Dob =
CFD=>

CFD Amo Ch.dob

CAPRF Amo Ch.dob. CF monetare
1 1 v

n exemplu,CAPRF 6.525,64