Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINA

SI FARMACIE NICOLAE TESTEMITANU

CATEDRA GENETICA MEDICALA

DEFICITUL DE LFA-1
ANTITRIPSINA
CE ESTE ALFA-1 ANTITRIPSINA (AAT)?
Este o protein sintetizat predominant de hepatocite i
eliberat de ficat n fluxul sanguin.
Este prezent n toate esuturile organismului, dar principalul
su rol fiziologic pare s se manifeste n plmni, unde
protejeaz esutul alveolar sntos
Este o protein de faz acut, ceea ce nseamn c sintetiza ei
n ficat este influenat de diveri stimuli, printre care se numr
i mediatorii inflamaiei indui de febr.
Nivelul seric normal se situeaz ntre 90 i 175 mg/dL.
EPIDEMIOLOGIE
Prevalena maxim a genei se nregistreaz n Peninsula
Iberic i mutaia pare s fi aprut n aceast regiune.
Este o patologie destul de frecventa, foarte des nefiind
diagnosticata sau diagnosticul fiind eclipsat de maladii care
prezinta in etiologia acestora DAAT.
In Europa 1 din 1500-3000 prezinta aceasta patologie
In Asia nu se intalneste asa de frecvent
Femeile si barbatii sunt afectati in egala masura
FACTORI GENETICI AI DEFICITULUI DE
ALFA-1 ANTITRIPSIN?
Gena care codific alfa-1 antitripsina (AAT) se numete
SERPINA1.
Se cunosc mai multe variante genetice ale acestei gene care
formeaz diverse variante de protein, clasificate astfel:
-variante normale (M), -deficitare (cele
mai rspndite sunt Z i S),

-disfuncionale sau nule


Cele mai rspndite alele i cele mai importante din punct de
vedere clinic sunt alelele Z i S.
CARE ESTE GENA RESPONSABILA?
Denumire: SERPINA1
Locus: 14q 31-14q32,3. (crs 14,bratul distal, regiunea 3,
banda1)

Rol biologic: Codifica pentru sinteza


AAT, care este o proteaza inhibitoare

Rol medical: Mutatiile genei SERPINA1cauzeaza deficitul alfa-1


antitripsina (DAAT) care are consecinte, in special la nivel
pulmonar si hepatic.
ETIOPATOGENIE
DAA este o patologie autosomal codominanta (AD) cauzata
de mutatiile genei SERPINA1=> modificarea configuratie
moleculei de AAT si previne eliberarea acesteia din
hepatocyte => AAT serice => concentratiei alveolare
(unde in mod normal actioneaza impotriva proteazelor
neutrofilelor precum elastaza)
=> distrugerea peretilor alveolari => disfunctie pulmonara
=> acumularea excesiva AAT in hepatocyte=> distructia
hepatocitelor => disfunctie hepatica
TABLOU CLINIC

Manifestrile clinice ale deficitului de AAT sunt puternic


asociate cu tipul ZZ de deficit
Afectarea pulmonara
-Manifestata prin emfizem si BPCO care apare la varsta de
30-40 ani la persoanele susceptibile fumatori si la 50-60 ani
la cei care nu au fumat niciodata.
-Pacientii acuza tusea uscata sau cu expectoratii si dispnee;
-Exacerbarile sunt frecvent asociate cu infectia cailor
respiratorii
-Boala evolueaza progresiv spre insuficienta respiratorie
severa
TABLOU CLINIC
Afectarea hepatica
- La copilul mic, boala hepatic se manifest de regul
prin icter colestatic neonatal, care de cele mai multe ori
se remite spontan dup cteva luni
- evoluia n perioada copilriei i adolescenei variaz
foarte mult, de la normalizarea rezultatelor analizelor
hepatice la ciroz timpurie care necesit transplant de
ficat.
- persoanele cu DA1AT ZZ care nu dezvolt o afeciune
hepatic n copilrie prezint un risc crescut de ciroz
hepatic i carcinom hepato-celular mai trziu, la
maturitate.
TABLOU CLINIC

Afeciuni tegumentare
-Paniculita ->apariia de zone spontan necrozate ale
tegumentului i supuraii spontane n absena unui
traumatism anterior al tegumentului. Poate aprea
oriunde pe corp, dar exist o preferin pentru zona
fesir, trunchi, membre i brae.
-Vasculita secundar poate duce la necroz care este
eliminat transepidermic.
DIAGNOSTICUL PARACLINIC
determinarea nivelului seric de A1AT
determinarea simultan a nivelurilor de protein Creactiv
(PCR)
caracterizarea genotipului A1AT (prin analiza genei A1AT =
genotipare) i a fenotipului (prin analiza proteinei A1AT =
fenotipare)
Spirometria
Radiografia cutiei toracice
Computer Tomografia
Testarea functiei hepatice
Amniocenteza pentru screening prenatal
TRATAMENT
Patogenetic
1. Renuntarea la fumat
2. Suplimente enzimatice ( Prolastin , Aralast , Zemaira)
3. Perfuzii saptamanale cu concentrate proteice de AAT
Simptomatic
1. Bronhodilatatoare (Beta adrenomimetice de scurta durata
sau iprotropiu bromide)
2. Beta adrenomimetice de lunga durata sau anticolinergice
3. Prevenirea infectiilor respiratorii (antibiotice, vaccinuri
antigripale si antipneumococice anuale )
4. Hepatoprotectoare
BIBLIOGRAFIE

1. http://emedicine.medscape.com/article/295686-overview
2. https://ghr.nlm.nih.gov/condition/alpha-1-antitrypsin-deficie
ncy
#
3. http://
www.srp.ro/proiectleonardodavinci/Deficitul%20de%20alfa-1
%20antitripsina.pdf
4. http://apps.elsevier.es/watermark/ctl_servlet?_f=10&pide
nt_articulo=80000324&pident_usuario=0&pcontactid=&
pident_revista=51&ty=26&accion=L&origen=apccontinua
da&web=www.apcontinuada.com&lan=es&fichero=v6n3a324
pdf001.pdf
5. http://www.redaat.es/pdf/guia-redaat-para-web.pdf
Va multumesc
pentru atentie!

S-ar putea să vă placă și