EXPLORAREA SISTEMULUI

NERVOS CENTRAL SI
PERIFERIC
 Sistemul nervos

Sistemul nervos somatic asigura activitatea motorie somatica si sensibilitatea

senzitivo-senzoriala, iar sistemul nervos vegetativ coordoneaza activitatea
inconstienta a viscerelor.
Sistemul Nervos Sistemul nervos central(ax cerebrospinal sau nevrax)
- Maduva spinarii Bulb rahidian
- Encefal Trunchi cerebral Puntea lui Varolio
Cerebel Mezencefal
Diencefal Talamus
Hipotalamus
Metatalamus
Subtalamus
Epitalamus
Emisferele cerebrale

Sistemul nervos periferic

 -Nervi Cranieni Senzitivi
Motori
Micsti

Spinali Micsti

Ganglioni Spinali si omologii lor cranieni

Vegetativi Laterovertebrali
Previscerali
Intramurali

Sistemul nervos somatic

vegetativ simpatic
parasimpatic
Prin cele doua functii esentiale, reflexa si de conducere, sistemul nervos
integreaza organismul uman in mediul de viata si realizeaza unitatea
functionala a acestuia.
Functia reflexa realizeaza legatura intre partile componente ale
organismului si intre organism si mediu. Este coordonata de catre centrii
nervosi din substanta cenusie.
Functia reflexa se realizeaza prin actul reflex, al carui substrat anatomic
este arcul reflex. Arcul reflex este un mecanism cibernetic de autoreglare,
prin care organismul isi pastreaza integralitatea si echilibrul dinamic.
Functia de conducere se realizeaza prin substanta alba, care formeaza cai
lungi ascendente si descendente si cai scurte.
Stimul
Receptor
Conexiune Cale aferenta senzitiva Conexiun
inversa(fe e directa
edback) Centru de comanda
Cale eferenta motoare
Efector
Proprietatile Neuronului. Sinapsa
Neuronul, unitatea de structura si de functiune a sistemului nervos, prezinta
urmatoarele proprietati:
- generarea influxului nervos (excitbilitatea)
- Conducerea influxului nervos (conductibilitatea)
Excitabilitatea reprezinta capacitatea materiei vii de a raspunde prin
manifestari specifice la actiunea stimulilor. In conductii experimentale,
poate fi determinata cantitativ la animale si om. Se caracterizeaza prin
uramatorii parametri:
a) Intensitatea prag a stimulilor (reobaza) reprezinta intensitatea minima
necesara unui stimul pentru a produce un influx nervos. In cazul unei
stimulari repetate cu excitanti subliminali apare fenomenul de sumatie care
produce excitatie. Stimulii cu intensitate superioara pregului (supraliminali)
au acelasi efect ca si cei cu intensitatea prag (legea tot sau nimic)
b) Timpul util este timpul minim necesar unui stimul cu intensitatea prag
pentru a genera un influx nervos
c) Cronaxia este timpul minim necesar unui stimul, avand o intensitate dubla
fata reobaza, pentru a induce aparitia unui influx nervos. Are valori de 10-
30 de ori mai mici decat timpul util si este cu atat mai scurta cu cat
excitabilitatea este mai mare. Are valori apropiate pentru neuronii senzitivi,
motori si efectori (secretori).
d) Labilitatea este capacitatea neuronului de a raspunde la un anumit numar
de stimuli pe unitate de timp
e) Periaoda refractara reprezinta proprietatea neuronului de a nu raspunde la
un stimul nouin timpul unui raspuns la un stimul anterior
f) Bruschetea este rapiditatea cu care actioneaza stimulul
Conductibilitatea reprezinta capacitatea de autopropagare a influxului nervos
prin axon spre alt neuron sau spre efector. Suportul fizico-chimic al
excitabilitatii si al conductibilitatii este potentialul electric membranar.
Conform teoriei ionice a lui Julius Bernstein, acest potential electric apare
cao consecinta a repartitiei inegala a ionilor (Na ,K, Ca,) de o parte si de alta
a membranei celulare neuronale care prezinta permeabilitate selectiva.
Datorita miscarii ioniceimpuse de gradientul de concentratie, apar
diferentele de potential electric intre cele doua fete ale membranei.
In conditii de repaus neurilema este pozitiva pe fata externa si negativa pe
cea interna. Intre cele doua fete exista o diferenta de potential de 70 mV
numita potential de de repaus. In timpul potentialului de repaus, membrana
este permeabila pentru K si impermeabila pentru Na. Membrana devine
negativa la exterior si pozitiva la interior. Diferenta de potential devine 35
mV si se numeste potential de actiune. Acesta
Sinapsele neuro-neuronale pot fi axosomatice sau axodendritice,axoaxonice
sau dendrodentritice.
Din punct de vedere al mecanismului prin care se face
transmiterea,sinapsele pot fi chimice sau electrice.
In urma interactiunii dintre mediatorul chimic eliberat in fanta sinaptica si
receptorii de pe membrana postsinaptica,apare de polarizarea membranei
postsinaptice,numita potential postsinaptic excitator,daca este vorba de un
neuron postsinaptic, sau potential terminal de placa,daca este vorba de o
fibra musculara scheletica.Acest potential,care nu trebuie confundat cu
potentialul de actiune,are doua proprietati speciale:sumatia temporala si
cea spatiala .In prim caz,doua asemenea potentiale produse prin
descarcarea de mediator din aceeasi fibra presinaptica se pot
suma,rezultand un potential mai mare,iar in cel de-al doilea caz,potentialele
postsinaptice excitatorii,produse de doua terminatii presinaptice vecine pe
aceeasi membrana postsinaptica,se pot cumula.
Oboseala transmiterii sinaptice.Stimularea repetata si rapida a sinapselor
excitatorii este urmata de descarcari foarte numeroase ale
neuronuluipotsinaptic,pentru ca,in urmatoarele milisecunde,numarul
acestora sa scada accentuat.In acest caz,avem de-a face cu un mechanism
de protectie impotriva suprastimularii,care se realizeaza prin epuizarea
depozitelor de mediator chimic de la nivelul terminatiei presinaptice.
Sinapsele chimice:
1)sunt alcatuite din terminatie presinaptica,fanta sinaptica,celula
postsinaptica.2)Se foloseste sub actiunea impulsului nervos;ca mediator
chimic interactioneaza cu receptorii specifici de pe membrana
postsinaptica,3)SN vegetative,placa motorie
Sinapsele electrice:
1)sunt alcatuite din doua cellule de aceleas\i dimensiuni,2) folosesc la
trecerea ionilor si a moleculelor prin aceste locuri de
jonctiune.3)exemple:miocardul,muschi neted
Conducerea la nivelul axonilor
mielinizati
In acest caz, datorita
proprietatilor izolatoare ale
mielinei, potentialul de actiune
apare la nivelul nodurilor Ranvier
si sare de la un nod la altul intr-
un tip de conducere numita
saltatorie. Acest tip de
conducere permite viteze mult
mai mari. Aceasta explica aparitia
mai rapida a unor reflexe decat
altele.
Sinapsa este conexiunea
functionala intre un neuron si o
alta celula. In SNC, a doua celula
este tot un neuron, dar in SNP ea
poate fi o celula efectoare,
musculara sau secretorie. Desi
similara cu cea neuroneurala,
sinapsa neuromusculara se
numeste placa motorie sau
jonctiune neuromusculara.
La nivelul sinapselor,
1.ELECTROPHYSIOLOGIC
STUDIES
ENCEFALOGRAFIA

EEG
 1.Definitie
Electroencefalograma reprezinta inregistrarea
semalelor electrice ce rezulta din activitatea
creierului.
Amplitudinea undelor inregistrate reflecta numarul
neuronilor care functioneaza sincron la un moment
dat. In mod normal amplitudinea undelor este in jur
de 100 microV.
Electrozii de inregistrare pot fi plasati in anumite
cazuri direct pe cortex, iar in acest caz se
inregistreaza o electrocorticograma,
amplitudinea undelor fiind mai mare in jur de 1-2
mV.
Scaderea amplitudinii in cazul EEG se explica prin
efectul izolator al cutiei craniene.
EEG
creierul uman produce in permanenta impulsuri
electrice, numite unde cerebrale, care se pot
masura dupa amplitudine si frecventa.
Amplitudinea este puterea impulsului electric,
masurata in microvolti,
Frecventa este viteza ondulatiilor electrice,
masurata in herti.

Frecventa determina clasificarea undelor cerebrale

in unde beta, alfa, teta si delta, iar combinatia
acestor diferite categorii de unde determina
starea de constiinta a unei persoane la un anumit
moment.
Undele alfa
amplitudine mica 50-100 microV
frecventa medie - 8-13 Hz
amplitudinea lor creste si descreste regulat
formand fusuri caraceristice
reflecta activitatea electrica sincrona a neuronilor
din cortexul occipital
indica o stare de veghe relaxata
Se blocheaza pri deschiderea ochiilor
 Undele alfa starea de vis

Undele cerebrale alfa sint prezente in timpul

starilor onirice, dar si in timp ce omul isi foloseste
imaginatia si capacitatea de a vizualiza.

Ele sint, de asemenea, asociate unei stari de spirit

detasate si receptive, in care se creeaza o punte
intre constient si inconstient.
Undele beta

amplitudine de 5-30 microV

frecventa de 13-30 Hz
sunt neregulate si semnifica o desincronizare a
activitatii neuronilor corticali
reflecta activitatea neuronilor din cortexul
frontal si parietal anterior
 Undele beta constientul

Undele beta sint produse de creier in starile normale

de veghe

In conditii optime undele beta sint asociate

gindirii logice,
rezolvarii problemelor concrete si atentiei active indreptate
asupra lumii inconjuratoare.

Panica (ritm rapid de unde beta) cu simptomele ei

caracteristice: puls neregulat, respiratie rapida,
imposibilitatea de a se concentra si de a lua o decizie.
Undele teta

amplitudine maxima de 20 microV

frecventa de 4-8 Hz
sunt normale la copii
prezenta lor la adultii in stare de
veghe este considerata anormala
Undele teta subconstientul

Se intimpla oricui sa simta ca ceva nu este in regula

sau sa
resimta impulsul inexplicabil de a face ceva anume.

In spatele undelor teta se afla ingropate amintiri,

senzatii, emotii.
Desi acestea pot fi inaccesibile omului in stare de
veghe, ele afecteaza totusi si chiar guverneaza
atitudinile, sperantele, credintele si
comportamentele sale.

Ele sint active in timpul visului si meditatiei profunde

Undele delta

au cea mai mare amplitudine, >50 microV

frecventa mica de maximum 4 Hz
caracteristice fazelor de somn profund
prezenta undelor delta la adulti, in stare de
veghe semnifica existenta unor leziuni cerebrale
pot sa apara in orice derivatie, neexistand
practic
zone corticale de maxima incidenta
 Undele delta inconstientul
Se intimpla sa stim ca va suna telefonul cu citeva clipe inainte ca
aceasta sa se petreaca
Undele delta sint un fel de radar personal, trimitind si primind
mesaje la nivel inconstient.

Prezente in timpul somnului profund, ele ramin active atunci cind

toate celelalte unde cerebrale inceteaza sa-si faca simtita
prezenta. Ele pot fi prezente si in timpul starilor de veghe, in
combinatie cu alte tipuri de unde.

Undele delta de amplitudine mare creeaza adesea o puternica

capacitate de
Empatie .
Undele gama
amplitudinea > 50 microV
frecventa mare in jur de 30-100 Hz
se inregistreaza in conditii de activitate
corticala
superioara (ex. perceptia, rezolvarea unor
probleme complicate, teama etc.)
Alte ritmuri tipice ale EEG :

- complexele K :
amplitudini minime de 100 V;
sunt ntlnite n somn.
- fusul encefalografic :
succesiune de unde;
frecvene ntre 12 - 16 Hz.
 Amplitudinea
numrul de neuroni
care funcioneaz
sincron;

Creierul este
activ (starea de
veghe):
-predomin undele de
amplitudine mic;

inactiv (somn EEG (a), amplitudinea (b) i densitatea

spectral (c)
profund):
-predomin undele de
amplitudine mare i
frecven mic
deoarece neuronii tind
 EEG normal
O electroencefalogram normal se caracterizeaz
prin:
existena unui ritm dominant de
aproximativ 10 Hz;
o amplitudine medie de 20-100 V.
 Ritmuri cerebrale:

se urmresc mai muli parametri: frecven,

amplitudine, morfologie, reactivitate, topografie.

Ritmurile cerebrale frecven joas (0,5-30

cicli/ secund).

n funcie de frecvena cu care se repet un

element grafic pe secunda 4 tipuri de ritmuri
(alfa, beta, teta, delta).

Pentru fiecare ritm mai multe variante (lent,

rapid, etc.) care sunt denumite band.
 Traseul EEG n stare de veghe

a) Traseul EEG la adult:

n stare de veghe i n repaus psihomotor
stabil i se modific foarte puin n hiperpnee.
frecvene nalte;
la vrsta a III-a revine spre frecvene joase.

b) Traseul EEG la copil:

n funcie de vrsta copilului;
pentru vrstele mici sunt dominate frecvenele
joase;

Interpretarea EEG la copil pune probleme mult mai

dificile ca la adult datorit variabilitii mari de
manifestare.
Traseul EEG n timpul
somnului:
Aspectul EEG este complet diferit n
timpul somnului fa de cel n starea de
veghe i este caracteristic fiecrei faze
de somn.

Se descriu 2 forme de somn:

* somnul lent (telencefalic) Non REM
(Non Rapid Eye Movements );
*somnul rapid (rombencefalic) REM
(Rapid Eye Movements).
 Clasificare:
EEG clasic / convenional -folosit pentru diagnosticul medical i nu
pentru feedback.
Acesta din urm este pus de catre medicii neurologi, dup analiza morfologic a
undei/ undelor respective.
EEG computerizat / digital se poate utiliza:
clasic (diagnostic medical);
pentru neurofeedback.
calculatorul prelucreaz unda/undele intr-un timp aproape real, realiznd
descompunerea lor, n componente standard ( , , , , i SMR())
aceast descompunere = analiz spectral (computerizat)

Electroencefalografia cantitativ (quantitative EEG: qEEG)

qEEG a fost definit de William J. Hudspeth, ca fiind masurarea, utiliznd tehnologia

digital, a modelelor / tiparelor electrice de la suprafaa scalpului care, nainte de toate,
reflect activitatea cortical sau undele cerebrale

-n general are la baz 19 canale;

- poate s preleveze replicate temporale (pentru acelasi individ) sau spaiale pentru mai
multi indivizi din acelai grup (dup vrsta, tip clasic de patologie etc.), pe care le
analizeaz statistic (medie, abatere standard);

- poate msura conectiviatea dintre oricare dou puncte de pe scalp in termenii benzilor de
frecvent standard.
Aparatura necesara-tehnica de inregistrare

Inregistrarea EEG se face cu ajutorul unor aparate

speciale (electroencefalografe).

Aparatura utilizata pentru EEG consta din:

sistem de captare
sistem de amplificare
sistem de inregistrare
Sistemul de
captare
reprezentat de electrozi nepolarizati legati de
sistemul de amplificare prin conductori
electrozi
pentru evitarea problemelor de polarizare se
folosesc electrozi de argint
electrozii se fixeaza pe pielea capului, dupa o
degresare prealabila a zonei cu un amestec
de alcool, acetona si eter
electrozii sunt amplasati simetric, dupa
scheme precise, realizand sisteme de
derivatii
Electrozii sunt amplasai
simetric, dup scheme
precise (Jasper, 1941).

Modul de grupare al
electrozilor sau de
sistematizare a derivaiilor
constituie montajele.
 Se utilizeaza 2 sisteme de culegere:
monopolar in care electrodul inactiv (de
referinta) se plaseaza pe corp (lobul urechii,
ceafa)
bipolar culege diferenta de potential dintre
2 arii electrice (ambii electrozi sunt activi)

In sistemul bipolar se deosebesc 3 tipuri

de montaje:
circulare
longitudinale
transversale
 Culegerea semnalului EEG

Electrozii sunt
denumii dup zona
de culegere:
F - electrozi frontali,
T - temporali,
C - centrali,
P - parietali,
O - occipitali, iar
electrodul de referin
este notat cu A.
Electrodul de mas este plasat pe piciorul drept (ca n
ECG).
Culegerea unipolar amplific semnalul de
electrod fa de referin.

Plasarea electrozilor EEG i culegerea

unipolar
 Culegerea cu punct median de referin are
la baz medierea semnalelor pentru toi
electrozii encefalici printr-o reea rezistiv
de sumare.

Culegerea cu punct de referin median

 Culegerea bipolar pentru o localizare mai bun a
fenomenelor encefalice, deoarece semnalele utile pot fi
n antifaz i astfel pot fi izolate de artefacte.

Culegerea bipolar
Analiza semiautomat a EEG
Citirea direct a EEG informaii puine.

Analiza (semi)automat
asimileaz semnalul EEG
pe un tronson limitat cu un
proces aleator, staionar i
ergodic (mediile statistice
= mediile temporale).

se folosete o singur
realizare reprezentativ i
este posibil analiza n
timp real.
 Analiza automat EEG
Interpretarea automat a EEG = analiza unei mari varieti de
forme de und, normale i anormale, pe un numr mare de
canale.
Monitorizarea EEG are ca scop detecia i semnalizarea unor
modificri semnificative, att pentru unde lente ct i pentru
unde rapide (spike-uri). Monitorizarea EEG n timp real
realizeaz funciile:
calculul funciei de corelaie
ntre dou canale EEG;
filtrarea adaptiv (EEG
curent se compar cu
diferite EEG memorate);
filtrare digital selectiv,
prin care se pun n eviden
sau se elimin diferite
ritmuri specifice EEG (de
exemplu filtrare trece - sau
rejecie - );
monitorizarea intervalelor de
trecere prin zero i a
densitii spectrale.
 nregistrarea se poate obine n 2 condiii:

EEG spontan (de fond)

nregistreaz activitatea
electric a creierului n
condiii bazale
fr intervenia unor factori
externi sau interni;
EEG evocat
prin metode de activare
EEG, (cnd se modific
activitatea de fond prin
stimuli periferici sau
centrali).
pune n eviden anomalii
EEG care nu apar pe traseul
spontan sau modificri de
 Parametrii EEG
Din punct de vedere informaional, parametrii EEG sunt:

1. Parametrii temporali :

. numrul interseciilor de nivel (zero sau nivel constant) n

unitatea de timp;
. numrul extremelor n amplitudine din unitatea de timp;
. mediile temporale de ordinul unu i doi.

Mediile temporale (medii statistice) folosite mai des: media,

media ptratic, dispersia, abaterea mediei ptratice, funciile
i coeficienii de inter / autocorelaie, funciile de inter /
autocovarian.

Dinamica semnalului EEG = diferena dintre maximum-

maximorum i minimum-minimorum.
2. Parametrii statistici de amplitudine:
pe histogram;
pe funcia densitate de probabilitate (histograma
de ordinul doi).

Pe ultimul grafic se calculeaz :

media,
mediana (valoarea mijlocie a domeniului variabilei x),
moda (argumentul pentru care densitatea este maxim).

3. Parametrii frecveniali:
pe spectrele de amplitudine;
pe spectrele de putere;
reprezint evidenierea ritmurilor specifice , , , ,
ale EEG, a cror distribuie n frecven se
asociaz cu strile fizio-patologice ale
subiectului.
Parametri statistici folosii
n analiza EEG

Histograma (a) i densitatea de

probabilitate a semnalului EEG
Sistemul de amplificare

are rolul de a realiza o

intensitate suficient de mare
a biocurentilor culesi pentru a
putea actiona sistemul de
inregistrare
sistemul consta dintr-un
dispozitiv electronic capabil sa
realizeze o amplificare de sute
de mii de ori a potentialelor
cerebrale care au o valoare
foarte redusa (20-50 microV)
fara a produce distorsionari ale
acestor potentiale
Traseul EEG in stare de veghe

Pentru stabilirea normalitatii unui

traseu se va avea in vedere aspectul
traseului in functie de varsta, dupa
starea de veghe sau somn, in repaus
(spontan) sau activat.
 Metode de activare
Destinate a amplifica activitatea electrica corticala

Proba cu hiperventilare Pacientul este rugat sa respire profund

timp de 3 minute cu o frecventa aproximativa de 20/min.
Hiperventilarea printr-un mecanism care inca urmeaza a fi elucidat
poate determina aparitia activitatii epileptice specifice sau a altor
anormalitati electrice la EEG

Stimulare luminoasa intermitenta O sursa puternica de lumina

oscilanta (un stroboscop) este plasata la aproximativ 30 de cm de
ochii pacientului si este pusa sa oscileze cu o frecventa de la 1 la 20/s
in timp ce pacientul tine ochii deschisi sau inchisi.

Proba cu somn. EEG este inregistrata in timp ce pacientului i se

permite sa adoarma de sinestator sau cu ajutorul sedativelor. Somnul
este extrem de util in evidentierea anormalitatilor, in special in caz de
prezenta a epilepsiei de lob temporal sau altor tipuri de epilepsie.
a) Traseul EEG la adult
In stare de veghe si in repaus psihomotor traseul
este stabil si se modifica foarte putin in hiperpnee.
b) Traseul EEG la copil

Aspectul traseului este in functie de varsta copilului.

La varstele mici sunt dominante frecventele joase, iar la adult
frecventele inalte. La varsta a 3-a revine spre frecventele joase.
Se poate afirma deci ca maturarea cerebrala poate fi corelata cu
frecventa.

Interpretarea EEG la copil pune probleme mult mai dificile

datorita variabilitatii mari de manifestare.
 Diagnosticarea cazurilor de epilepsie
AVC
hemoragii (hematoame)
leziuni cerebrale
tumori
Infectii
boli degenerative sau metabolice
Dementa
Coma
studierea problemelor legate de somn,
monitorizarea activitatii unui pacient in
timpul unei interventii chirurgicale pe creier;
MAGNETOENCEFALOGRAFI
A
Magnetoencefalografia (MEG) este o tehnica de explorare a
activitatii
cerebrale ce se realizeaza prin inregistrarea de campuri
magnetice produse de curentii electrici care apar in mod natural
in creier, utilizand baterii de elaborare a sensorilor magnetici
SQUID (superconducting quantum interference devices
-dispozitive superconductoare cuantice de interferenta).

Aplicatiile magnetoencefalografiei:
in cercetarile de baza ale proceselor cognitive si perceptuale ale
creierului,
localizarea regiunilor afectate de anumite patologii,
determinarea functiilor pentru diferite parti ale creierului
diagnostic pentru epilepsie.

O metod neinvaziva de detectare a bolilor

neurologice (schizofrenia, boala Alzheimer,
scleroza multipla etc.), inca din faze
incipiente.
Semnalele MEG
deriva din efectul
curentilor ionici
care parcurg
dendritele
neuronilor de-a
lungul transmisiei
sinaptice.
Conform ecuatiilor
lui Maxwell, orice
curent electric va
produce un camp
magnetic ortogonal.
 MEG msoara funciile creierului, spre
deosebire de PET i SPECT, care exploreaza
funciile cerebrale, indirect prin explorarea
metabolismului cerebral.
MEG are o rezoluie buna temporal si
spaial; sursele pot fi localizate cu o precizie
milimetric .
MEG este complet non-invaziva. Nu
presupune injectarea de izotopi sau
expunerea la raze X sau cmpuri magnetice.
Astfel, testele sunt posibile si pe copii sau
sugari.
 Protectia magnetica
Pentru protectia magnetica potrivita
se construiesc camere din
aluminiu pentru a reduce
zgomotul de inalta si joasa
frecventa.
O camera de protectie magnetica
este compusa din 3 straturi.
Fiecare strat este facut din placi
de aluminiu pur plus un strat
feromagnetic cu o mare
permeabilitate, similar cu aliajul
molibden-permaloy(aliaj fier-
nichel).

Stratul feromagnetic este furnizat in

foite de 1mm, in timp ce stratul
cel mai trainic este compus din 4
foite in contact inchis, si cele 2
straturi din exterior se compun
din 3 foite fiecare. Continuitatea
magnetica este mentiuta de
suprapunerea benzilor.
Stimularea Magnetica Transcraniana
 TMS sau stimularea magnetica transcraniana este o procedura non-
invaziva ce ar putea deveni in viitor o alternativa in tratarea unor
diferite afectiuni ale creierului.

TMS implica folosirea unor pulsuri foarte scurte de energie pentru a

stimula celulele nervoase.

TMS ofera posibilitatea manipularii activitatii neuronale, non-invaziv

intr-o anumita zona a creierului (coreleaza raspunsul neuronal
determinat de TMS, cu schimbari in fluxul sangvin la nivelul regiunii
stimulate, pentru a observa cum raspunde celula nervoasa in timp).

TMS ofera o serie de avantaje importante comparativ cu alte tehnici

de stimulare electrica cerebrala ca: terapia cu electrosocuri (ECT),
electrostimulare nervoasa transcutanata (TENS), stimularea nervului
vag (VNS), stimularea cerebrala profunda (DBS), stimulare
transcraniana directa (tDCS), sau tratamentul magnetic al convulsiilor
(MST). Printre aceste avantaje cele mai importante ar fi acuratetea
excelenta (specifica DBS), non-invazivitatea metodei (fata de TENS,
VNS sau ECT), precum si siguranta metodei.
Deep brain stimulation