Sunteți pe pagina 1din 60

ANALIZA DISCURSULUI PUBLIC

Cursurile 3-4 (26 octombrie, 2


noiembrie 2016)
Limbajul politic caracterizare
general. Tipologia discursului
politic
Discursul public
performat n spaiul public (vs. privat)
de interes larg
reflect i formeaz opinia public

[n funcie de obiect i /sau actori]


Discurs politic al instituiilor, actorilor

[n funcie de spaiul de comunicare]


Discurs jurnalistic - n mass-media
Discurs al indivizilor, al cetenilor azi, foarte vizibil n
internet (asociaii civice, manifestaii, petiii etc.)

- interferene:
Discurs publicitar
Discurs juridic
Discurs religios
Limbaj, discurs, politic
1. Limbaj, discurs, politic
2. Caracteristici ale discursului politic
Caracterul intrinsec argumentativ/persuasiv al DP
Relaia cu ideologia
Caracterul instituional
Apelul la implicit
Eufemizarea
Accesibilitatea i clieizarea
Lexicul evaluativ; cuvintele-embleme
3. Tipuri de discurs politic
4. Direcii de cercetare
Anexa limbajul politic romnesc
1. Limbaj, discurs, politic
Discurs politic = totalitatea formelor de comunicare
(verbal) din sfera politicii
practici discursive alctuiesc realitatea social
(Foucault)

Politica activitate de limbaj: dezbatere, deliberare,


negociere, apel, ndemn etc.
- nu numai limbaj: aciune politic
Edelman (1985: 10): political language is political reality.
Bayley (2005) politics and language are inextricably
linked; Politics is one of those spheres of institutional
life in which language is largely, although not exclusively,
constitutive of its actions
- risc de devalorizare
- risc al relativismului extrem

Politica: competiie pentru putere, dominaie vs. art a


negocierii ntre interese divergente i a guvernrii

Limbaj politic
- inventar de trsturi stabile
Funcii dominante; situaia de comunicare
prototipic
- funcia conativ (persuasiv): vizeaz s modifice
opinia sau /i s determine aciunea unui destinatar
(grup)
- emitorul = reprezentantul unui grup (> preferina
pentru persoana I plural: noi)
- destinatarul foarte larg
- nu este un stil foarte individualizat din punct de vedere
lingvistic: este totui definit prin domeniu (politica o
activitate de limbaj)
Limbajul politic nu are, din perspectiva stilisticii funcionale, o
individualitate clar marcat: se identific n bun msur cu
limbajul standard, seamn foarte mult cu limbajul jurnalistic
care l preia, dar l i influeneaz , utilizeaz un inventar de
termeni specifici, dar nu o terminologie riguroas, interfereaz cu
limbajul juridic (mai ales n activitatea parlamentar) i cu cel
administrativ (n guvernare, n administraie). Greu de definit
printr-o list de trsturi pur lingvistice (lexicale i
morfosintactice), limbajul politic este totui uor de identificat prin
raportare la domeniul de utilizare i la situaia de comunicare, care
determin asocierea unui vocabular specific cu o serie de strategii
discursive.
Situaia comunicativ prototipic presupune un locutor
individualizat, dar care nu vorbete n nume propriu, ci ca
reprezentant al unui grup i care se adreseaz unui public ct mai
larg. ntre funciile limbajului, funcia conativ este cu siguran
decisiv.
2. Caracteristici ale discursului politic
2.1. Caracterul intrinsec
argumentativ/persuasiv al DP
modificarea opiniilor, a atitudinilor > aciune
argumentare / persuasiune
mijloace raionale + emoionale

persuasiune / manipulare (distorsiune, duplicitate,


propagand, minciun)
Slvstru 1999: caracter imperativ
caracter polemic
Caracter conflictual. Violena.
dificultatea studierii obiective

Soluii:
contextualizare
neutralitate a tonului
multiplicarea punctelor de vedere
2.2. Relaia cu ideologia
- mai multe accepii ale ideologiei (sens restrns, sens
larg)
- evaluare negativ sau neutr.
- - avantaje i dezavantaje

-utilizarea curent: negativ, polemic (ideologia ca


sistem articulat, simplificator, impus prin propagand
i/sau prin for)
- conceptul neutru i descriptiv (ideologia ca ansamblu
de idei, opinii, valori din sfera politic; concepie,
viziune asupra realitii sociale i politice).
set de idei i credine relativ stabile, mprtite de anumite grupuri
sociale (excluzndu-se deci opiniile strict individuale), care
acioneaz n domeniul social i politic i au un caracter explicit,
articulat (dar nu neaprat logic i coerent).

n anumite momente istorice i contexte politice, ideologia se


consolideaz i se rigidizeaz, devenind n mod programatic obiect al
propagandei i al ndoctrinrii.

The concept of ideology is often used in the media and the social
sciences, but it is notoriously vague. Its everyday usage is largerly
negative, and typically refers to the rigid, misguided, or partisan
ideas of others: we have the truth, and they have ideologies - T. A.
van Dijk, Politics, ideology and discourse, n Keith Brown (ed.),
Encyclopedia of Language and Linguistics, ed. a II-a, Oxford,
Elsevier, 2005, p. 728.
Relaia limbaj-gndire
ipoteza Sapir-Whorf (principiul relativitii
lingvistice)

limbajul influeneaz gndirea


diferenele de limbaj > diferene n gndire
prin influenarea limbajului influenarea gndirii +
a comportamentului

- gndirea total dependent de limbaj?


- e posibil condiionarea/modificarea gndirii prin
modificarea limbajului?
Edward Sapir (1884 1939), Benjamin Lee Whorf (1897-1941)
argumente contra:

universaliile cognitive
traducerea
creativitatea
George Orwell 1903 1950)

Nineteen Eighty-Four (1949)


- Newspeak, Doublethink
Ministry of Truth (Minitrue),
thoughtcrime
Ministry of Peace (Minipax)
Ministry of Love (Miniluv)
- anexa: principiile de alctuire a
Nouvorbei

Politics and the English Language


(1946)
- metafore clieizate cuvinte lungi
cuvinte inutile pasivul jargonul
tiinific
N. Chomsky

problema orwellian a limbajului = cum putem


ti att de puin cnd avem attea dovezi
metoda disputei aparente
2.3. Caracterul instituional

- autoritate, reguli
- legitimitate

- Ex.: discursul parlamentar


2.4. Apelul la implicit

- discurs aluziv, subneles, dependent de context

Slvstru 1999: ambiguitate intenionat; caracter


disimulat
Exemplu:
21 martie 2007
Traian Basescu: Domnule presedinte, doamnelor si domnilor (rade), ca e
o doamna! Temele de interes au fost comunicate prin adresa prin care s-a
facut invitatia. M-ar interesa o viziune a dvs. asupra situatiei politice,
eventuale solutii, daca este sau nu criza, pentru ca sunt abordari diferite in
spectrul politic.
Dan Voiculescu: Da.
Traian Basescu: Niste prioritati in raport cu discutiile de acum doua
saptamani, daca sunt evolutii in problema modificarii legii electorale. Va
rog, domn' profesor.
Dan Voiculescu: Domnule presedinte, noi consideram ca Romania
parcurge o criza politica si daca ne referim numai la faptul ca nu avem
ministru de Externe, ca nu avem ambasadori numiti in capitale importante.
Traian Basescu: Ambasadorii sunt la Parlament, domnule Voiculescu!
Dan Voiculescu: Nu, vorbeam de criza politica, nu acuzam pe nimeni.
Traian Basescu: Nu, va spuneam unde sunt ambasadorii (rade). Sunt
trimisi la Parlament, zece ambasadori, asteapta sa fie...
Dan Voiculescu: Da... Deci, noi consideram ca in Romania exista la ora
actuala o criza politica si am discutat in Biroul Politic, am analizat care
sunt toate aspectele, variantele posibile pentru a iesi din criza politica,
pentru ca pornim de la ideea ca aceasta criza politica nu poate face bine
nimanui. Chiar daca, temporar sau pe termen scurt, unii castiga, altii
pierd, pe termen mediu si per total Romania pierde. Analiza noi am luat-o
un pic din urma, din momentul in care solutia imorala a permis formarea
Guvernului in ianuarie 2005, moment cand noi am anuntat ca intram in
aceasta guvernare pentru ca suntem hotarati ca Romania sa intre in
Uniunea Europeana in 2007. Si tot atunci am spus ca dupa 1 ianuarie
2007 ne vom retrage din guvern, si atunci ne-am retras din guvern. Sigur
ca am tinut cont si de recomandarea dvs. facuta public, cand ati spus ca
daca Partidul Conservator vrea sa creasca, trebuie sa treaca in opozitie.
Traian Basescu: Orice partid care vrea sa creasca trebuie sa treaca in
opozitie.
Dan Voiculescu: Asa este, numai ca unii inteleg, unii nu. Noi am
inteles si am trecut in opozitie.
Traian Basescu: (rade) Ar mai fi unu' care stiu eu ca ar trebui sa
treaca in opozitie (rade).
Dan Voiculescu: Din pacate, acolo noi nu avem nimic de spus.
Eventual, dvs.
Traian Basescu:
Nici eu nu am de spus nimic acolo, domnu'...
2.5. Eufemizarea

Slvstru 1999:
- DP recurge mult la eufemism: pacificare, raid aerian,
disponibilizare, defavorizat, remaniat, reaezarea preurilor
etc.

Cnd i se vorbete frumos, romnul mediu accept reaezarea preului la


carburani, mbuntirea preurilor la alimente, recalcularea
preurilor la mbrcminte i corelarea chiriilor cu impozitul pe
salariul ameliorat. Ce nu accept, n niciun caz, e scumpirea brusc a
biletelor la tramvai (AC, 43, 1995).
2.6. Accesibilitatea i clieizarea
(A) Declaraie politic intitulat "Lupta pentru ciolan".
Dup certurile permanente ale partidelor din Aliana D.A., n care se
invocau diferene de viziune n ceea ce privete administrarea
problemelor rii, adevratele motive au ieit n cele din urm la
iveal. Acestea nu sunt altele dect lupta pentru ciolan, i dorina
fiecrui partid din Alian de a pune mna pe ct mai mult din acest
ciolan i a nu mpri nimic cu partenerul de guvernare. (....) Miza
cea mare a acestor lupte crncene ntre cele dou partide este
Oficiul pentru Privatizare, din cadrul Ministerului Economiei i
Comerului, care deine 135 de societi ce trebuie privatizate n
perioada urmtoare; deci stupul cu miere din care s se nfrupte
clientela politic. (cdep.ro)
(B)
Cercetrile subdomeniului pot contura traiectorii multi-
nivel i multiparametriale sensibil mbuntite cu
privire la dezvoltarea socio-economic marcat de
coeziunea multinivel n logica triunghiului oportuniti
provocri efecte pozitive reale

Principalele disfuncionaliti privind coeziunea socio-


economic i cultural educaional pot reprezenta
oportuniti de redefinire a provocrilor actuale a
inovaiilor pe axele sustenabilitii i eficienei.
2.7. Lexicul evaluativ; cuvinte-embleme

- e folosit n mod predominant lexicul standard chiar cu


elemente colocviale (limbajul politic vizeaz accesibilitatea, cel
puin n unele dintre manifestrile sale
- are o terminologie proprie (globalizare, integrare,
democraie etc.), dar e folosit adesea (n discursul public) n
mod imprecis
- marea majoritate a termenilor au o puternic component
evaluativ, ideologic (pozitiv / negativ), chiar afectiv,
devenind simboluri, embleme: fascist / comunist; linite /
schimbare
- simboluri, mituri, emoii
termeni consensuali: Rspndirea secretelor
teroriti militare un act deliberat
de compromitere a
european Romniei (Gndul,
22.02.2006).
Puterea nu se poate lepda
- cuvinte pozitive: de cea mai grea poate din
deschidere, motenirile sale
transparen, obinuina de a cosmetiza
credibilitate, charism realitatea, de a mini n
beneficiul imaginii
- cuvinte negative: Guvernului (.P., edina
deliberat, sofisticat, Camerei Deputailor din
cosmetizare, nostalgie 21.06.2002).
nostalgicii ncrncenai
(RL, 1062, 1993).
cuvinte-emblem:
schimbare // linite
rou // portocaliu // verde
[25 de ani / 45 de ani];
[13 iunie / 12-13 iunie]

- n 1990, cuvinte ale puterii (consens, emanaie,


linite // destabilizare, neautorizat,legionar) vs. cuvinte
ale opoziiei (schimbare / nomenclatur)
Ce s-a ntmplat / ce a avut loc
n decembrie 1989?

S vorbim despre .......................... din decembrie


1989...
evenimentele din decembrie
evenimentele din decembrie
1989 / Revoluia din 1989
(polemici)
dogoarea din decembrie
(Adevrul, 82, 1990), vifornia din
decembrie (Naiunea, 50, 1994),
vnzoleala din decembrie
(Cuvntul, 34, 1992), nvlmeala
din decembrie (AC, 45, 1992),
tiribomba din decembrie (AC, 27,
1992), aglomeraia din decembrie
(RL, 1089, 1993), zpceala din
decembrie (RL, 1868, 1996),
vjiala din decembrie (RL, 1854,
1996), Marea Revoluie Socialist
din... Decembrie (Phoenix, 37,
1990), marea aglomeraie din
decembrie (RL, 1025, 1993),
Mreul Paricid din Decembrie
(AC, 45, 1992)
micul potop din Decembrie
(p. 47),
marele dopaj din decembrie
(p. 59)
digestia din decembrie (p.
94)
marea nghesuial din
decembrie (p. 84) etc.
Mircea Dinescu (Pamflete vesele
i triste, 1996):
edina comun a Camerei
Deputailor i Senatului din
20 decembrie 2005:

Revoluie
micarea revoluionar www.cdep.ro/
romneasc din CAMERA DEPUTAILOR
decembrie 1989, pornit
dintr-o revolt
transformat ntr-o
revoluie (R.
Theodorescu)
ceea ce s-a ntmplat n
Decembrie 1989 (Crin
Antonescu).
revoluie, lovitur de
stat, loviluie (id.).
Actorii politici i ierarhia social
Puterea Opoziia
ceteanul de rnd poporul Nea Gheorghe
sraci srntoci amri amrteni
srmani defavorizai
tabi baroni moguli mai-mari VIP-
uri lumea-bun
Lexicul politic constituie o terminologie atipic, destul de ambigu i
imprecis, n care termenii sunt interpretai prin grilele valorice
specifice unor anumite grupri. Diferena esenial dintre
terminologiile propriu-zise ale limbajelor speciale (tiinifice, juridic,
administrativ) i cea politic st n faptul c n aceasta din urm
conotaiile pozitive sau negative ale cuvintelor joac rolul esenial.
Desigur, tiinele politice urmresc, ca orice alte tiine, precizia; dar
pentru discursul politic prototipic mult mai important este
componenta evaluativ (uneori chiar afectiv) a lexicului. n lexicul
politic sunt ncorporate adesea mituri populare, cuvintele funcionnd
ca simple embleme ale unor atitudini i afilieri.

Cuvintele politicii ncorporeaz mituri populare, aa cum a dovedit-o


Edelman 1964 (cf. i Geis 1987): dumanul care conspir,
conductorul viteaz, unii vom ctiga etc. Miturile politice asociaz
o explicaie simpl cu o component evaluativ. Discursul politic cu
larg adresabilitate face apel la valori general umane, cu o ncrctur
afectiv ridicat: viaa, familia, religia etc.
Semeniuc (2011): cine-a tras n noi dup 22?, ne trebuie
20 de ani ca s tim ce e democraia, ce-ai fcut n
ultimii 5 ani?, mi drag, mi animalule, sinergia
faptelor, meandrele concretului, pariul cu
agricultura, luminia de la captul tunelului, iarna nu-
i ca vara, baron local, capitalism de cumetrie, s mi
numere oule, sistem ticloit, almanahe, care
este, goagal, Nstase-patru-case, Mtua Tamara,
S trii bine!, prostnac, ciocu mic, Felix,
psric, mogul, tonomat etc.

- soluia imoral
- parivel
- politicieni, clasa politic; oficialiti, guvern, guvernani
- diversiune, decredibilizare
- control,
- obedient / disciplinat
3. Tipuri de discurs politic

Limbajul politic prototipic este cel al discursurilor publice i al


dezbaterilor parlamentare; discursul campaniilor
electorale se apropie de cel publicitar; exist discurs politic
publicistic, dar i un limbaj al tiinelor politice. n studiile
consacrate comunicrii politice, discursul politic este clasificat n
funcie de rolurile politice ale protagonitilor i de situaia de
comunicare: se vorbete, de exemplu, de comunicarea
prezidenial, guvernamental, de partid, de comunicarea
politic local, internaional, electoral (Beciu 2002: 2347).
Diferenele dintre aceste tipuri de comunicare in mai ales de
inventarul de teme i strategii specifice, fr a presupune
obligatoriu diferene de limbaj.
- limbaj diplomatic
Sunt importante i stilurile personale ale
politicienilor: concis sau prolix, raional sau emoional,
precis sau vag, simplu sau pretenios, arhaizant sau
modern, tensionat sau monoton etc.

- limbajul politic romnesc s-a dezvoltat n secolul al


XIX-lea n forma sa modern (faze: Regulamentul
organic, influen francez, german); probabil exista i
nainte, dar lipsesc atestri concludente
4 . Direcii de studiu
Harold Laswell
Analiza de coninut (content analysis); metoda
cantitativ
Lasswell, Harold D.,
Nathan Leites et al.,
Language of Politics:
Studies in
Quantitative
Semantics, New York,
George W. Stewart, 1949.
CONTENTS

The language of
I. INTRODUCTION I. THE LANGUAGE OF
POWER--Harold D. Lasswell 3 II. STYLE IN
THE LANGUAGE OF POLITICS--Harold D.

power = Lasswell 20 III. VVHY BE QUANTITATIVE?--


Harold D. Lasswell 40 II. TECHNIQUE IV.
THE PROBLEM OF VALIDATING CONTENT
limbajul ANALY
SIS--Irving L. Janis 55 V. THE RELIABILITY

deciziilor
OF CONTENT ANALYSIS CATEGORIES--
Abraham Kaplan, Joseph M. Goldsen 83 VI.
RECORDING AND CONTEXT UNITS--FOUR
WAYS OF
CODING EDITORIAL CONTENT--Alan Grey,
David Kaplan, Harold D. Lasswell 113 VII. THE

Why be FEASIBILITY OF THE USE OF SAMPLES IN


CONTENT ANALYSIS--Alexander Mintz 127
VIII. THE COEFFICIENT OF IMBALANCE--
quantitative? Irving L.
Janis, Raymond Fadner 153 III.
APPLICATIONS IX. DETECTION:
PROPAGANDA DETECTION AND THE
COURTS--Harold D. Lasswell 173 X. TREND:
MAY DAY SLOGANS IN SOVIET RUSSIA,
1918-1943--Sergius Yakobson, Harold D.
Lasswell 233 XI. INTERACTION: THE THIRD
INTERNATIONAL ON ITS
CHANGE OF POLICY-Nathan Leites 298 XII.
http://www.questiaschool.com/r INTERACTION: THE RESPONSE OF
ead/22851921 COMMUNIST PROPAGANDA TO
FRUSTRATION--Nathan Leites,
I. de Sola Pool 334 NOTES 382 -vii-
- cuvinte-cheie
- stil: concis/prolix, repetitiv/variat, de
criz/ceremonial, concret/abstract, democratic
(informal)/despotic (distant, formal)
- temele propagandei naziste
- sloganuri de 1 Mai n URSS 1918-1943
termeni
categorii (acte de limbaj)
Roderick Hart

Hart, Roderick P., Verbal


Style and the Presidency.
A Computer-Based
Analysis, New York,
Academic Press, 1984.
4 dicionare mari:
variabile:
activitate
optimism
siguran
realism
Activitate: micare, schimbare, lupt, atac vs.
pasiv, funcii mentale
Optimism: elogiu, bucurie, curaj vs. negaii,
adversitate
Siguran: hotrre, termeni globali, colectivi,
verbe de viitor vs. aproximare, specificitate, pers.
I sg.
Realism: tangibil, imediat, practic; concret,
prezent, referine temporale, persoane vs. trecut,
costrucii lingvistice complicate
7 dicionare mici:
nfrumuseare adjective, stil literar
autoreferin pron. pers. I
varietate nr. de cuvinte diferite / nr. total
de cuvinte
familiaritate cuvinte din stilul colocvial
aplicaii:

- discursuri prezideniale
- mass-media
Roderick Hart, Campaign Talk. Why elections are
good for us, Princeton, Princeton University
Press, 2000

- alegeri prezideniale 1948-2000


pres, ceteni, lideri
discursuri, dezbateri, publicitate, tiri, scrisori
Elvin T. Lim

Lim, Elvin T., The


Anti-intellectual
Presidency: The
Decline of
Presidential Rhetoric
from George
Washington to
George W. Bush,
Oxford University
Press, 2008.
Lim, Elvin T., Five Trends
in Presidential Rhetoric,
Presidential Studies
Quarterly 32 (2002):
328-66.
- obsesia marelui
comunicator; interviuri
cu redactori de discursuri
- discursuri
inaugurale i anuale
- analiz de coninut;
cuvinte-cheie
5 tendine. Retoric:

- antiintelectual
- abstract
- asertiv
- democratic
- conversaional
Analiza critic a discursului (CDA)
v. Cursul 2
Alte direcii Cognitivism: analiza
metaforelor
George Lakoff, Marc
Johnson, Metaphors We
Live By, University of
Chicago, 1980.
Fr. Thom metaforele organismului, construciei
etc.

Semino, Elena and Masci, Michela, (1996) 'Politics


is football: metaphor in the discourse of Silvio
Berlusconi in Italy', Discourse and Society, 7, 2,
243-269
- Silvio Berlusconi: domenii - fotbal, rzboi, Biblia
analiz lexical-terminologic
Bidu-Vrnceanu, Angela, 1978: Observaii privind metodele de
cercetare a lexicului social-politic, n Bidu-Vrnceanu, Angela, 1993:
Lectura dicionarelor, Bucureti, Metropol.
Bidu-Vrnceanu, Angela, 2000: Lexicul social-politic, precizri
semantice i contextuale, n Revista romn de comunicare i relaii
publice, 23, pp. 8795.
Bidu-Vrnceanu, Angela (coord.), 2001: Lexic tiinific
interdisciplinar, Bucureti, Editura Universitii din Bucureti.
Bidu-Vrnceanu, Angela, 2003: Dinamica sensurilor cuvintelor
romneti din 1990 pn n 2002, n Pan Dindelegan 2003, pp. 291
298.
Bidu-Vrnceanu, Angela, 2004: Tradiie i inovaie n lexicul politic.
Exist terminologie politic?, n Pan Dindelegan 2004, pp. 255263.
Bidu-Vrnceanu, Angela, 2005: Structur i funcionare a lexicului
specializat termeni politici, n Pan Dindelegan 2005, pp. 283290.
analiz retoric
- figuri
- strategii
- tipuri de argumente
- raportul dintre ethos, pathos i logos

Perelman, Cham, Lucie Olbrechts-Tyteca, 2000 [1958], La nouvelle


rhtorique. Trait de l'argumentation, 5th edition, Bruxelles, Editions de
lUniversit de Bruxelles.
Abordri pragmalingvistice
implicitul (presupoziii, implicaii, implicaturi)
cooperare i conflict
maxime conversaionale
codul politeii

Perspectiva studiilor interculturale


(cross-cultural)
Discursul parlamentar
Wodak, Ruth and Teun A. Van Dijk (eds.), 2000, Racism at the Top. Parliamentary
Discourses on Ethnic Issues in Six European Countries, Klagenfurt, Drava Verlag.
Bayley, Paul (ed.), 2004a, Cross-cultural Perspectives on Parliamentary Discourse,
Amsterdam, John Benjamins.
Ilie, Cornelia, 2003, Discourse and metadiscourse in parliamentary debates, n
Journal of Language and Politics, 1(2), 269291.
Ilie, Cornelia, 2004, Insulting as (un)parliamentary practice in the British and
Swedish parliaments. A rhetorical approach, in Bayley 2004: 4586.
Ilie, Cornelia, 2006, Parliamentary discourses, in Keith Brown (ed.) Encyclopedia
of Language and Linguistics, 2nd edition, vol. 9, Oxford, Elsevier, 188197.
Ilie, Cornelia (ed.), 2010a, European Parliaments under Scrutiny: Discourse
Strategies and Interaction Practices, Amsterdam/Philadelphia, John Benjamins.
Ilie, Cornelia, 2010b, Identity co-construction in parliamentary discourse practices,
in Ilie 2010a: 5778.
Ilie, Cornelia, 2010c, Speech acts and rhetorical practices in parliamentary Question
Time, Revue roumaine de linguistique, LV, 4, 333342.
Discursul parlamentar romnesc
perspectiv istoric

Ionescu-Ruxndoiu, Liliana, 2010: Straightforward vs. mitigated


impoliteness in the romanian parliamentary discourse. The case of in
absentia impoliteness, Revue roumaine de linguistique, LV, 4,343351.
LILIANA IONESCU-RUXNDOIU, Strategii ale impoliteii n discursul
parlamentar romnesc (1866-1938)
Liliana IONESCU-RUXNDOIU, Forme nominale de adresare n
discursul parlamentar romnesc (sec. al XIX-lea nceputul
sec. al XX-lea)
Liliana IONESCU-RUXNDOIU, Plurivocalitate i perspectivare
n discursul parlamentar romnesc din secolul al XIX-lea
Roibu, Melania and Mihaela N. Constantinescu, 2010, Verbal
aggressiveness in the Romanian parliamentary debate. Past and present,
Revue roumaine de linguistique, LV, 4, 353364.
MIHAELA VIORICA CONSTANTINESCU, Retoric i ideologie politic n
dezbaterile parlamentare romneti din secolul al XIX-lea al XX-lea.
Socialist, socialism, comunist
Mihaela CONSTANTINESCU, Umorul ca strategie a (im)politeii
OANA U BRBULESCU, MELANIA ROIBU, Strategii de atenuare i de
evaluare n secvena exordial din discursul parlamentar (Studiu de caz:
discursurile lui Armand Clinescu)
Melania ROIBU, Forme de metacomunicare n discursurile lui
Armand Clinescu
Melania ROIBU, Oana U-BRBULESCU, Evaluarea de dicto n
discursul parlamentar din perioada interbelic. Studiu de caz:
Armand Clinescu
....
Ariadna TEFNESCU, Dezbaterea parlamentar din perspectiva unei
abordri etnometodologice: aspecte teoretice i practici de
comunicare
Andra VASILESCU, Construcia identitii parlamentare. Cadrul teoretic
Marioara ION, Aspecte ale construciei ethosului de grup n dezbaterea
parlamentar
Anexa: istoria limbajului politic romnesc
limba administraiei, a Curii, a diplomaiei
secolul al XIX-lea: constituirea limbajului politic
modern
a) La 1832, discursul oficial greoi, formal, ceremonios,
mpnat de slavonisme i grecisme, calcuri semantice i
sintactice:
Prea cinstii Dumneavoastr boieri simpatrioi,
nsrcinat fiind a prezidui n aceast Adunare,
alctuit de iubii boieri simpatrioi, am cinste a-
i face nprtire de tlmcirea predlojeniei cu
No. 4.109, precum i de alturata instrucie
povuitoare de chipul alegerei a easesprezece
boieri spre a fi mdulari a gheneralnicei
Obicinuitei Adunri (Adunarea Obteasc, anul
1832).
b) discursul revoluionar,
profetic, retoric, afectiv al
momentului 1848:
Frailor romni,
Timpul mntuirii
noastre a venit:
popolul romn se
deteapt la glasul
trmbiei ngerului
mntuirii i i
cunoate dreptul su
de suveran. Pace
vou, pentru c vi se
vestete libertate
vou! (Proclamaia de
la Islaz, anul 1848)