,,A lupta contra violenei colare nseamn a ameliora

calitatea relaiilor i a comunicrii ntre toate persoanele angrenate n

actul educaional. Dardel Jaouadi

Proiect realizat de: Maties Madalina

Grupa: G3
 Violena este considerat violarea general a
drepturilor fiinei umane: dreptul la via, la
demnitate, la securitate i la integritate fizic i
mental.
Noiunea de violen este discutat n relaie
cu cea de agresivitate. Majoritatea analizelor
privilegiaz ideea c agresivitatea ine mai mult de
instinct, n timp ce violena ine mai mult de cultur,
educaie, context. Rdcina latin a termenului
violen este vis, care nseamn for i trimite
la ideea de putere, dominaie, de utilizare a
superioritii fizice asupra altuia.
 Prin violenta ntelegem orice forma de
manifestare a unor comportamente ca:
exprimare neadecvata sau jignitoare,
cum ar fi: poreclire, tachinare, ironizare,
imitare, amenintare, hartuire;
bruscare, mpingere, lovire, ranire;
comportament care intra sub incidenta legii (viol, consum /
comercializare de droguri, vandalism, furt);
ofensa adusa statutului/autoritatii cadrului didactic (limbaj,
atitudine sau conduita I reverentioasa fata de cadrul didactic);
comportament scolar neadecvat: ntrzierea la ore, parasirea
clasei n timpul orei, fumatul n scoala, provocarea de
stricaciuni cu buna stiinta si orice alt comportament care
contravine flagrant regulamentului scolar n vigoare.
 Ce valorizeaza pentru sine un elev violent?
Sa se bata, ca doar nu e fraier;
Sa para dur, sa produca celorlalti frica;
Sa fie sef, sa aiba putere asupra colegilor si sa fie
ascultat;
Sa socheze;
Sa fie admirat;
Sa umble/sa-si petreaca timpul n grup (cu gasca mea).
 ntre elevii care frecventeaz diferite niveluri
de nvmnt apar forme specifice de violen:
btaie, agresivitate verbal, furturi etc.
Aceste forme de violen sunt menionate cu
pondere mai ridicat la nivelul colilor cu clase I-VIII
(unde diferena de vrst dintre copiii din clasele mici
fa de cei din clasele finale este de pn la 8 ani),
comparativ cu unitile de nvmnt post-
obligatoriu.
Cele mai frecvente forme de violen ntre elevi
 Agresivitatea trebuie neleas ntr-un context de
interaciune social care presupune n mod obligatoriu
vtmare. Ea este, deci, o aciune vtmtoare, orientat
mpotriva unui organism, iar a vtma nseamn a
traumatiza, a leza, a distruge, componente care afecteaz,
enerveaz i jignesc.
Recomandri:intervenii la nivel individual

Identificarea timpurie a elevilor cu potenial

violent
Implicarea activ a elevilor cu potenial
violent i valorificarea intereselor,
aptitudinilor i capacitii elevilor care au
comis acte de violen
Evitarea centrrii exclusiv pe sanciune
Recomandri:intervenii la nivelul colii
Violena -tem pe agenda ntlnirilor formale ale colii
O cunoatere mai bun a surselor posibile de violen
Transformarea regulamentului colar din instrument
formal n mijloc real de prevenie i intervenie
La nivelul colii - structuri cu rol de mediere (centre
de resurse);
Programe de informare a elevilor privind modalitile
adecvate de gestionare a unor situaii concrete de
violen (auto-control, negocierea conflictelor,
comunicare, mijloace de auto-aprare);
Recomandri:intervenii la nivel curricular

Dezbaterea i ncurajarea exprimrii opiniei elevilor

Valorificarea temelor relevante pentru problematica
violenei (drepturile i ndatoririle individului, libertate i
norm/regul de comportament, decizie i consecinele
deciziilor, abiliti sociale etc.)
Programe i activiti extra-curriculare (sptmna anti-
violen; concursuri/expoziii tematice, invitarea unor
specialiti care s prezinte ntr-un mod interactiv teme
legate de violena colar la care s participe, pe lng
elevi, i cadre didactice i prini)
 VIOLENA NATE VIOLENA!

Violenta in scoli este, din pacate, un adevar al societatii noastre.

Se manifesta in diferite forme iar scoala devine spatiul in care
conflictele dintre elevi sau dintre elevi si adulti evolueaza.
Nu ntotdeauna profesorul reuseste sa rezolve problemele de
comportament ale elevilor, situatiile conflictuale din sala de clasa prin
intermediul mijloacelor prezentate si atunci se impune lucrul in echipe
pedagogice care sa includa mai multa persoane: profesorul diriginte,
profesori ai clasei, parinti, medicul scolar, psihologi si pedagogi.