BOALA PARKINSON

BOALA PARKINSON
descrisa prima oara de catre dr englez James Parkinson (An Essay on the
Shaking Palsy); numele a fost stabilit 60 ani mai tarziu de Jean Martin Charcot;
clasic, afectiune a sistemului motor (movement disorders);
boala neurodegenerativa ( alaturi de: b. Alzheimer, SLA, b. Huntington, ataxia
Friedreich); in ultimii ani au fost aduse dovezi importante care arata ca leziunile
cerebrale nu se limiteaza la structurile ce genereza si coordoneza miscarea,
afectiunea incluzand si simptome non-motorii;
incidenta: 16-19/100 000 locuitori/an;
in Romania o prevalenta de aprox. 300/100 000 locuitori, adica 1% din populatia
de peste 60 de ani;
debut tipic =intre 40 si 70 ani;
evolutia naturala este de 10-20 ani, pacientii ajungand la un grad de invaliditate
major, fiind imobilizati la pat, astfel aparand decesul (prin complicatiile
decubitului prelungit);
Boala poate avea (rar) debut precoce, inainte de 30 ani (=forma juvenila);
BOALA PARKINSON
Boala Parkinson trebuie diferentiata de parkinsonism; acesta poate fi:
- atipic/sindroamele Parkinson plus, mult mai rar decat boala Parkinson, de ex
paralizia supranucleara progresiva, atrofia multisistemica- sau
- secundar= sindroame parkinsoniene determinate de alte etiologii: inflamatorie,
vasculara, traumatica, tumorala, toxica;

FIZIOPATOLOGIE= pierderea neuronilor substantei negre mezencefalice, cu o rata

crescuta comparativ cu imbatrinirea fiziologica; afectiunea ramane subclinica
multi ani, pana cand nr de neuroni din subst neagra ajunge la aprox 20% si
cantitatea de dopamina din striat scade la jumatate fata de normal;

Leziunile neuropatologice specifice sunt corpii Lewy (incluziuni citolpasmatice

eozinofile) = agregate de proteine modificate, nefunctionale care nu mai pot fi
epurata, dintre care cea mai abundenta este -sinucleina; corpii Lewy apar si in
alte sinucleinopatii, cum ar fi dementa cu corpi Lewy; exista cazuri de BP fara
corpi Lewy.
BOALA PARKINSON- SECTIUNE LA NIVELUL PEDUNCULILOR CEREBRALI SI SUBSTANTEI NEGRE, CU DEPIGMENTAREA
ACESTEIA IN IMAGINEA DIN DREPTA
BOALA PARKINSON

Clasificarea neuropatologica si anatomo-clinica a BP a fost realizata de

catre savantul german Heiko Braak si propune 6 stadii, fct de extensie si
localizarea leziunilor:
Stadiile 1-3 corespund fazei preclinice;
Stadiile 4-6 corespund fazei simptomatice a bolii.

In st 1 este afectat nucleul dorsal al vagului;

In st 2, nuclei rafeului si locus coeruleus;
In stadiul 3, abia, substanta neagra, cu amigdala si alti nc de la baza
creierului;
In st 4 sunt afectati ganglionii bazali, iar in st 5 si 6, cortexul cerebral.
BOALA PARKINSON

Semnele clinice care caracterizeaza parkinsonismul sunt:

1. Bradikinezia
2. Tremorul de repaus
3. Rigiditatea
4. Instabilitatea posturala.

Reducerea cantitatii de dopamina din striat determina atat pe cale

directa, cat si indirecta, o dificultate in activarea cortexului motor,
efectul clinic fiind lentoare si saracirea miscarilor, precum si dificultate
in initierea acestora.
BOALA PARKINSON
Manifestarile clinice:
debut clinic insidios, la inceput fiind prezente acuze si semne clinice
discrete, ce pot fi usor trecute cu vederea, ulterior acestea agravandu-se
progresiv ;
tremor izolat la nivelul unui membru, dificultate in a efectua miscari
datorita rigiditatii/bradikineziei/a tulburarii de mers;
vocea monotona, tulburare de somn, depresia, dureri la nivel cervical;
parkinsonienii nu prezinta deficit motor, ci au alterate mecanismele de
control al miscarilor (la unii pac BP poate debuta cu rigiditate sau
bradikinezie, iar acestia percep ca pe o scadere a fortei musculare);
sindromul motor parkinsonian clasic este de tip hiperton-hipokinetic
(denumirea veche folosita era sindrom de paleostriat, atunci,
presupunandu-se ca este vorba de o leziune a globului palid).
BOALA PARKINSON

Parkinson Disease Rating Scales

Hoehn and Yahr
Stage I: unilateral disease
Stage II: bilateral disease with preservation of postural reflexes
Stage III: bilateral disease with impaired postural reflexes but preserved ability to
ambulate independently
Stage IV: severe disease requiring considerable assistance
Stage V: end-stage disease, bed or chair confined

United Parkinson Disease Rating Scale (UPDRS)

Four major subsets
Cognitive
Activities of daily living
Motor examination
Complications of treatment
Scale 04 (0 = normal, 4 = most severe)
Stadializarea Hoehn si Yahr
BOALA PARKINSON
Tabloul clinic motor al BP

1. HIPERTONIA din BP este diferita de hipertonia din sdr piramidal= de tip

plastic, adica nu variaza in fct de gradul de intindere a muschilor; ea este
constanta pe tot parcursul miscarii pasive;

Examinata prin flexia-extensia repetata a unei articulatii, aceasta cedeaza

caracteristic in trepte, sugerand o roata dintata;
Este denumita rigiditate, afectand toate grupele musculare, mai ales cele
flexoare si axiale, impunand postura specifica: flexie, cifoza cervicala,
aplecarea in fata a trunchiului, coate si genunchi usor flectati;
Evidentiata la proba Noica= intensificarea fenomenului de roata dintata la
flexia-extensia pumnului, odata cu ridicarea-coborarea MI de aceeasi parte
(cu pac in decubit dorsal).
BOALA PARKINSON

2. HIPOKINEZIA = scaderea spontaneitatii miscarilor, reducerea nr de miscari automate si

voluntare, saracirea comportamentului motor;

Forma extrema= akinezia= pacientul, pt o perioada variabila de timp, nu poate initia

nicio miscare;
Se exprima la nivelul musculaturii faciale ca hipomimie: facies fijat, ca o masca lucioasa
(datorita dermatitei seboreice) prin scaderea expresivitatii fetei, reducerea clipitului (de
la o frecventa de 12-20/min, la 5-10/min; poate fi un semn precoce al bolii), deschiderea
excesiva a fantelor palpebrale (pacientul pare ca se holbeaza), intredeschiderea
cvasipermanenta a gurii si curgerea inestetica a salivei, in fazele mai avansate;
Tulburari de fonatie (hipofonie),de pronuntie(dizartrofonie), disfagie, repetarea
silabelor, accelerarea catre sfarsitul propozitiei (festinatia vorbirii), dificultate in initierea
vorbirii;
Tulburarile controlului miscarilor fine: scris dificil, deformat, micrografic, probleme la
incheierea nasturilor, legarea sireturilor, barbierit, folosirea tacamurilor;
Imposibilitatea de a efectua 2 activitati simultane (datorita afectarii coordonarii motorii).

3. BRADIKINEZIA= lentoarea cu care se executa miscarile; se insoteste aproape

intotdeauna de hipokinezie.
BOALA PARKINSON

4. Tremorul parkinsonian este de repaos, are o frecventa de 4-7cicli/sec;

se atenueaza in timpul miscarilor voluntare, dispare in somn, se
accentueaza la emotii, la stres;
mobilizarea activa a unui membru poate accentua tremorul si rigiditatea
acestuia;
este asimetric; apar rar la nivelul extremitatii cefalice;
asemanat cu numaratul banilor;
numai jumatate dintre pacienti prezinta tremor in primii ani de evolutie;
trebuie diferentiat de tremorul esential, care: este benign, cu caracter
familial, este predominant postural si intentional, se accentueaza la
miscarea voluntara, apare frecvent la nivelul extremitatii cefalice, diminua
la ingestia de alcool.
BOALA PARKINSON

5. INSTABILITATEA POSTURALA= pierederea cu usurinta a echilibrului, cu

propulsie si retropulsie involuntara prin alterarea reflexelor ce mentin
ortostatiunea bipeda(lez extinse la niv trunchiului cerebral);
Datorita posturii flectate si a festinatiei mersului (adica pacintii initiaza cu
dificultate primul pas, apoi accelereaza progresiv, cu pasi mici si repezi si se
opresc uneori intr-un obstacol), pacientii par ca alearga dupa propriul
centru de greutate.

6. TULBURAREA DE MERS este rezultatul hipokineziei, rigiditatii si a alterarii

reflexelor postural;
Apare o scadere a balansului bratelor pe langa corp in timpul mersului, de
obicei asimetrica;
Freezing-ul sau blocajul motor = este o expresie tranzitorie a akineziei si se
caracterizeaza prin imposibilitatea de a initia mersul, mai ales la trecerea
prin locuri stramte.
BOALA PARKINSON
Tabloul clinic non-motor al BP:

Tulburarile de somn (dissomnia):

o tulburarile somnului in faza REM prin tonus muscular crescut, cand ar tb sa fie
hipotonie musculara; miscari violente, strigate, cosmaruri (necesitand
polisomnografie);
o mai pot fi consecinta rigiditatii (pac prezentand crampe musculare in timpul somnului
sau nu se poate intoarce in pat) sau mai pot apare
o datorita epuizarii medicatiei peste noapte, cu treziri frecvente;
o dificultati la adormire, somnolenta diurna (agravata de medicatie);

Sindromul picioarelor nelinistite (raspunde la medicatia antiparkinsoniana);

Semne vegetative datorate leziunilor de la nivelul tunchiului cerebral si a sistemului

autonom: hTA ortostatica, constipatie, disurie (poliurie, retentii partiale de urina,
mictiuni imperioase, incontinenta), disfunctie sexuala; dermatita seboreica,
hiperhidroza, edeme gambiere;
BOALA PARKINSON

Tulburarile cognitive si psihiatrice= sunt mai frecvente decat s-a crezut initial si pot
altera sever calitatea vietii pac.

o 40-70% dintre cei cu BP dezvolta astfel de tulburari in evolutie, adesea agravate de

tratamentul cu levo-dopa;
o apare sindromul disexecutiv caracterizat prin scaderea atentiei, tulburare de
concentrare, incapacitatea de a planui corect actele motorii si actiunile complexe;
o daca dementa este dg inainte sau la mai putin de 2 ani de BP, putem vorbi de
dementa cu corpi Lewy;
o depresia si anxietatea pot fi printre primele simptome ale bolii, secundare scaderii
dopaminei, astfel incat deficitul dopaminergic ar putea explica aceste tulburari;
o scaderea motivatiei si lipsa placerii tin de circuitele motivationale si ale satisfactiei
mediate prin dopamine;
o mai apar: sindromul confuzional, halucinatii de tip vizual (acestea pot fi si reactii
adverse la medicatia antiparkinsoniana).
BOALA PARKINSON
Diagnostic pozitiv
Minim 2 din 4: bradikinezie,rigiditate, tremor si instabilitate posturala;
Alte trasaturi: asimetria semnelor la debut, raspuns clinic la tratamentul
cu levo-dopa;
Este necesara urmarirea clinica a pacientilor mai multe luni de la debut
pt a putea fi siguri de dg;
Exista investigatii de tip radioizotopice (SPECT cu trasor/cu F-dopa), dar
nu se folosesc in dg curent;
CT si IRM- pt dg diferential;
Clasic, se descriu 2 forme de boala, predominant tremorigena (evolutie
benigna) si predominant rigid-akinetica (evolutie rapid invalidanta);
BOALA PARKINSON
Diagnosticul diferential
Este dificil atunci cand simptomatologia este saraca;
Daca pac prezinta tremor, dg diferential il facem cu:
- Tremor esential/de alta etiologie (se intensifica cu miscarea
voluntara);
Daca pacientul prezinta dificultate in efectuarea miscarii, dg diferential il
facem cu:
- sdr de tunel carpian,
- radiculopatie,
- AVC.
in aceste cazuri: ROT diminuate/vii, atrofie musculara, deficit
motor, tulburare de sensibilitate.
BOALA PARKINSON

Daca pacientul prezinta durere/intepeneala/inconfort la nivelul unui

membru, dg diferential il facem cu: traumatisme, entorse (in aceste cazuri
apar limitarea miscarii cu provocarea durerii);

Daca pacientul are mersul afectat, e necesar dg diferential cu:

- Sdr pseudobulbar vascular, hidrocefalie (in aceste situatii deficitul este
simetric, bratele se balanseaza in timpul mersului, apare astazo-
abazia=incapacitatea de a sta in picioare si de a merge, tulburare importanta
de echilibru).
BOALA PARKINSON

Exclusion Criteria for Diagnosis of Parkinson Disease Differential Diagnoses of Parkinson Disease
Parkinsonism due to identifiable causes, such as stroke, head injury, 1. Essential tremor
encephalitis, neuroleptic exposure, hydrocephalus, or brain tumor
2. Secondary parkinsonism
Supranuclear gaze palsy
a. Dopamine-blocking agents
Cerebellar signs
b. Vascular parkinsonism
Autonomic insufficiency, early and severe, particularly orthostatic
hypotension c. Normal-pressure hydrocephalus
Medication resistance, poor response to large doses of levodopa d. Infectious or postinfectious
Sustained remissions e. Toxic
Oculogyric crises f. Metabolic
3. Atypical (Parkinson plus):
a. PSP (Progressive supranuclear palsy)
b. CBD (Corticobasal degeneration)
c. MSA (Multisystem atrophy)
d. DLBD (Dementia Lewy body disease)
4. Familial
5. Normal-pressure hydrocephalus
6. Other degenerative causes of parkinsonism
BOALA PARKINSON
Tratamentul medicamentos al bolii Parkinson
Anticolinergicele au fost introduse la sfarsitul anilor 50 cu scopul de a
ameliora simptomatologia motorie (rigiditatea, hipokinezia, tremorul);
puteau strabate bariera hematoencefalica Romparkinul, Artane
(trihexifenidinul, de 2 mgx3/zi), in schimb actiunea lor nu este foarte
intensa si au si o durata scurta de actiune; deasemeni, agraveaza
tulburarile cognitive ale acestor pacienti; sunt contraindicate in glaucom.
Amantadina (Viregyt, capsule de 100 mg) a fost initial folosita ca
antiviral, iar recent a fost identificata ca blocant al receptorilor
glutamatergici de tip NMDA (glutamatul fiind principalul
neurotransmitator excitator al SNC, el actioneaza pe receptorii de tip
NMDA=N-metil-D-aspartat). Acum este recomandata mai ales ca
tratament de asociere, pt pacientii cu diskinezii post tratament
indelungat cu levo-dopa ( doza recomandata este 300mg/zi; peste
aceasta doza pot apare reactii adverse precum confuzia, insomniile,
convulsiile)
BOALA PARKINSON
Tratamentul dopaminergic se face cu levo-dopa sau cu agonisti dopaminergici.
I. Levo-dopa (a carei descoperire primeste premiul Nobel in 2000) reprezinta tratamentul cel mai
eficient al BP= gold standard;
-este precursorul levogir al dopaminei; strabate bariera hematoencefalica; ea este convertita in
dopamina in neuronii dopaminergici de catre aminoacid-decarboxilaza;
- dezavantajul este acela ca, dupa o perioda indelungata de folosire apar complicatiile specifice;
-amelioreaza semnificativ: rigiditatea, bradikinezia, tremorul, tulburarea de mers, controlul
miscarilor fine;
-la inceput sunt recomandate doze moderate 300mg/zi, dar in timp, este necesara cresterea dozei
progresiv, pana la 1000mg (in 3 pana la 6 prize, la distanta de mese) si chiar peste 1000 mg;
-simptomele care nu raspund la acest tratament sunt cele ce nu sunt generate de leziuni ale
sistemului nigro-striat: hTA ortostatica, tulburari digestive, urinare, alterarea reflexelor posturale,
tulburarea cognitiva, hipofonia, uneori blocajul motor;

-stimularea neuronilor si receptorilor dopaminergici (care nu se afla la nivelul SNC, ci in periferie)

determina efecte adverse periferice, precum: greata, varsaturi, hTA, tahicardia, aritmiile,
constipatia; de aceea se vor asocia preparate medicamentoase a inhibitorilor periferici de
decarboxilaza, carbidopa sau beserazida, care permit si folosirea unor doze mai mici de levo-dopa
(ex combinatii: Madopar= 200/100mg levo-dopa cu 50/25mg benserazida, Sinemet, Nakom,
Zimox).
BOALA PARKINSON

Complicatiile tratamentului cu levo-dopa apar dupa luna de miere, adica dupa

initierea tratamentului la luni, ani. La originea lor sta si faptul ca timpul de
injumatatire al levo-dopei e scurt, ceea ce va avea ca efect stimularea
dopaminergica pulsatila a striatului, comparativ cu stimularea fiziologica
permanenta
- Dupa 1 an, 10% dintre pacienti dezvolta complicatii, iar la 5 ani, jumatate dintre
acestia. Pot aparea:

1. Fluctuatiile motorii, adica alternanta de-a lungul zilei a perioadelor ON, de

ameliorare, cu perioade OFF (pot fi WEARING-OFF= epuizarea efectului dozei
inainte de a o administra pe urmatoarea, probabil datorita scaderii progresive a
neuronilor dopaminergici care pot sintetiza dopaminea sau WEARING-OFF NON-
MOTOR, cu reaparitia paresteziilor, durerilor, crampelor, depresiei); fenomenul
on-off presupune instalarea brusca a simptomelor la un pacient in ON; mai pot
apare DELAYED-ON si NO-ON (raspunsul motor dupa levo-dopa intarzie sau nu
mai apare)).
BOALA PARKINSON

2. Diskineziile = miscari involuntare complexe, neregulate, de diferite

tipuri (coreoatetoza, distonie) la nivelul fetei, capului, trunchiului,
membrelor; ele odata aparute nu mai dispar, adica leziunile de la
nivelul ganglionilor bazali sunt ireversibile; ele sunt:
- varf de doza, daca apar in perioada ON (datorita unui exces temporar
de dopamina);
- diskinezii bifazice (apar la inceputul per ON);
- distonia matinala (in per de OFF).
BOALA PARKINSON
II. Agonistii dopaminergici= stimuleaza direct receptorii dopaminergici de la
nivelul striatului, fara a fi nevoie de transformare in neuronii dopaminergici; sunt
2 clase mari:
- ergolinici, derivati din secara cornuta: bromcriptina (cpr de 5 si 10 mg);
pergolidul (Permax, cpr de 0,05 , 0,25 si 1 mg), cabergolina (Cabaser, cpr de 1, 2 si
4 mg- doza unica); acestia determina secundar fibroza pulmonara si
retroperitoneala ireversibila;
- non-ergolinici: pramipexol (Mirapexin, cpr de 0,18 si 0,7 mg) si ropinirol
(Requip, cpr de 0,25mg, 1mg, 2 sau 5mg) si piribedilul (Pronoran, de 50 mg).

Pramipexolul si ropinirolul sunt eficace in monoterapie la debutul BP. Ei scad

de 4-5 x riscul de a dezvolta complicatiile motorii; dupa 2-3 ani este necesara
asocierea cu levo-dopa, deoarece eficacitatea lor scade; ar putea avea si efecte
neuroprotectoare.
Momentan ghidurile recomanda ca BP cu debut pana la 65 ani sa fie tratata cu
agonist dopaminergic, iar peste 65 ani, direct cu levo-dopa.
BOALA PARKINSON

III. Inhibitorii de catecol-O-metil-transferaza=COMT reduc metabolizarea

levo-dopei si dopaminei; ei actioneaza periferic, unde reduc degradarea levo-
dopei la 3-O-metildopa, crescand astfel cantitatea de levo-dopa ce ajunge la
nivel central.
Sunt 2: tolcapone (Tasmar, de 100 si 200 mg; determina hepatocitoliza,
de aceea tratamentul necesita monitorizarea transaminazelor) si entacapone
(Comtan, de 200mg, max 1 600 mg/zi).

Nu se administreaza decat impreuna cu levo-dopa!

Doza de entecapone este unica!
Stalevo (50, 100, 150mg= se refera la doza de levo-dopa, cea de
carbidopa fiind intotdeauna de 4x mai mica, iar cea de entecapone, 200mg,
constant).
BOALA PARKINSON

IV. Inhibitorii de monoamine-oxidaza B= MAO-B

-indicate tot la debut; nu au reactii adverse majore; au efecte
neuroprotective; inhiba degradarea dopaminei la nivel central:
Selegilina (de 5 si 10 mg, reduce stresul oxidativ si peroxidarea
lipidelor membranare asociate metabolizarii dopaminei; poate fi
folosita pt scurt timp ca monoterapie la debut; intarzie progresia
simptomelor si permite mentinerea unor doze mici de levo-dopa).
Rasagilina (Azilect, de 1mg, doza unica)
BOALA PARKINSON
Tratamentul tulburarilor psihice din BP
- Neurolepticele clasice agraveaza simptomele bolii;
- Se folosesc neuroleptice atipice, cu actiune blocanta selectiva asupra
receptorilor dopaminergici situati in afara ggl bazali: clozapine (Leponex,
de 25 si 100 mg; determina agranulocitoza reversibila, de aceea tb
monitorizata HLG); quetiapina (Seroquel, de 25, 100 si 200mg; mai putin
eficace, dar nu are reactii adverse); in per acute, benzodiazepine, dar pe
per scurta.

Tratamentul tulburarilor cognitive a dementei asociata BP se face cu

inhibitori de colinesteraze (cresc disponibilul de acetilcolina, prin inhibarea
enzimelor ce degradeaza acetilcolina in creier)- rivastigmina (Exelon, de
1.5, 3, 4.5, 6mg=doza minima eficace/zi, in 2 prize).
BOALA PARKINSON
Tratamentul nemedicamentos in BP

Chirurgicale:
- de tip ablativ, palidotomia selectiva stereotactica (amelioreaza rigiditatea si
bradikinezia, efectele benefice dispar in timp; nu se mai practica);
- Inlocuita de stimularea cerebrala profunda (stimularea cu frecventa inalta, de
130Hz, a structurilor cerebrale, realizand o depolarizare permanenta, deci si o
inactivare a acestora; tinta= nc subtalamic Luys; se preteaza la pac sub 70 ani,
levo-dopa responsivi, fara comorbiditati, fara tulb psihice/cognitive, fara
semne non-dopaminergice importante: hTA ortostatica, tulb de echilibru
importanta, tulb de vorbire marcate, blocaj motor frecvent).
Transplantul de celule dopaminergice- inlocuirea celulelor pierdute in bolile
neurodegenerative, precum si diferentierea in cultura a celulelor stem
neuronale.
TRATAMENTUL BOLII PARKINSON: PLASAREA STEREOTACTICA A ELECTROZILOR LA
NIVELUL LEZIUNII (STG) SI STIMULARE CEREBRALA PROFUNDA (DR)
BOALA WILSON= Degenerescenta
hepatolenticulara
BOALA WILSON
Boala ereditara cu transmitere autosomal recesiva, caracterizata printr-o
tulburare biochimica in metabolizarea cuprului; acesta se acumuleaza in
ficat si SNC, determinand ciroza si neurodegenerare la nivelul corpului
striat (gena mutant se afla pe cromozomul 13).

Cuprul
- Roluri in: transfer de electroni in caile respiratiei celulare, aparare
antioxidativa, sinteza pigmentilor, homeostazia Fe, sinteza de proteine;
- Nivelul sau in corpul uman se mentine prin absorbtie intestinala si excretie
biliara;
- Ficatul regleaza homeostazia Cu, excretand excesul in bila, iar ce e necesar
trece in circulatia sistemica;
- El circula in plasma legat de ceruloplasmina, sintetizata tot de ficat; cea
care nu leaga Cu este rapid degradata in sangele periferic ( de aceea ea
este scazuta in boala Wilson).
BOALA WILSON

Fiziopatologie: ficatul nu mai poate excreta biliar Cu, el acumulandu-

se hepatic, in creier, cord, rinichi, corneenecroza celulara hepatica
si eliminarea Cu in plasma, care fiind in excesse depoziteaza in
celulele extrahepatice, inclusiv in: ggl bazali, cortex, tr cerebral,
cerebel, determinand moarte neuronala progresiva.

Alte manifestari: ciroza, nefropatie interstitiala cu IRA la tineri; cuprul

se poate depune ocular, la baza corneei, determinand inelul Kayser-
Fleischer, iar la nivelul cristalinului determina aspectul de floarea
soarelui; boala hepatica debuteaza intre 8 si 16 ani.
BOALA WILSON
Manifestari clinice neurologice

- Le preced pe cele generale; apar rar inainte de varsta de 12 ani; sunt de tip:
Distonie- orice distonie focala/segmentara cu debut la pacientul tanar,
necesita dg diferential cu b. Wilson;
Tremor intentional, de tip cerebelos, agravat la finalul miscarii voluntare si cu
aparitia reculului (datorita activarii agonistilor si antagonistilor, simultan;
pacientul, de ex, nu poate scoate limba la comanda);
Dizartria, disfagia- sunt primele semne; vorbitul e exploziv, alteori taraganat
(orice dizartrie la tineri ar tb evaluata si ca boala Wilson);
Hipertonie extrapiramidala la nivel axial, cefalic si al membrelor, care in
evolutie va invalida progresiv acesti pacienti;
Tulburarile psihice pot fi prezente inca de la debut: modificarea progresiva a
personalitatii, depresie, iritabilitate, labilitate emotionola;
Dementa nu se asociaza cu boala Wilson!
BOALA WILSON

Clinical Consideration for Diagnosis of Wilson Disease

Primary
Speech impairment that is progressive and unexplained
Extrapyramidal dysfunction that is progressive and unexplained
1. Tremor of the arm, unusual course, positional, extreme = wing beating
etc.
2. Dystonia
3. Bradykinesia to rigidity
Psychiatric disturbances of new onset in patients younger than 30
years, especially if associated with dysarthria, extrapyramidal
dysfunction, or cognitive impairment
Chronic, unexplained liver disease
Acute hepatitis, especially if prolonged, recurrent, or associated with
hemolysis
Siblings of patients with Wilson disease
Secondary
Hemolytic anemia
Fanconi syndrome with aminoaciduria and nephrolithiasis
Arthritis or arthralgias with early onset
BOALA WILSON
Diagnosticul bolii trebuie facut cat mai precoce; este necesar sa investigam
orice manifestare hepatica ce apare la un copil de 10-12 ani;
- Ceruloplasmina serica este la peste 90% dintre pacienti;
- Cupremia este , iar Cu urinar ;
- Inelul Kayser-Fleischer este prezent la toti pacientii cu simptome neurologice;
- Transaminazele sunt la cei cu boala activa hepatica;
- Glicozurie si amino-acidurie la sumarul de urina, la pacientii cu afectare
renala incipienta;
- CT cerebrala poate evidentia o discrete hipodensitate/atrofie la nivelul
putamenului, bilateral sau stergerea desenului caracteristic al ggl bazali;
- IRM-ul cerebral este mai sensibil: hiperintensitati in T2 la nivelul ggl bazali,
cerebelului, talamusului, substantei albe, atrofie corticala si dilatarea
sistemului ventricular cerebral;
- Ecocardiografia- evidentiaza uneori cardiomiopatie.
BOALA WILSON
Prognosticul este rezervat pentru cei cu insuficienta hepatica fulminanta, ei
decedand in aprox 70% din cazuri.
-boala netratata este letala;
- simptomele se amelioreaza dupa 5-6 luni de tratament pana la 2 ani; peste 2
ani nu se mai remit.

Tratamentul
- Se face cu chelatori de Cu: D-penicilamina (Cuprenil, cpr de 250mg, in doze
crescute progresiv pana la 1g/zi).
- Tetramolibdatul de amoniu/acetatul de zinc - se mai pot folosi (blocheaza
absorbtia Cu din intestinal si se leaga de Cu tisular, inactivandu-l).
- Se vor exclude alimentele bogate in Cu: ciuperci, ficat, fructe de mare,
ciocolata, nuci. Aportul de Cu nu va depasi 1 mg/zi.
- Boala Wilson complicata cu ciroza are indicatie de transplant hepatic.