Pancreasul endocrin

Reglarea metabolismului
glucozei
 Este alctuit din cca. 100 de insule ale lui Langerhans
(1-2% din masa total a esutului pancreatic)
diametru de 30-250 mm
cuprind aprox. 1000 de celule endocrine fiecare,
diseminate printre celulele acinare i ducturile ce
alctuiesc pancreasul exocrin. Exist mai multe tipuri
de celule i anume:
celule A sau a (20%), situate la periferia insulelor i care
secret glucagon
celulele B sau (60-70%), ce sunt unicele surse de insulin
celulele D (10%), dispersate prin masa insular, ce secret
somatostatin
celule F, ce secret polipeptidul pancreatic.
formeaz un sinciiu, prezentnd jonciuni strnse,
ceea ce permite o comunicare eficient ntre celule
(efecte paracrine);
glucagonul i somatostatinul sunt de asemeni
sintetizate i de celulele endocrine ale intestinului.
 Inervaia simpatic
Histologia pancreatic

provine din ganglionul

celiac
parasimpatic asigurat
din fibre
preganglionare ale
vagului abdominal, ce
fac sinaps n
ganglionul
intrapancreatic.
Vascularizaia prezint
un debit circulator
mare, cu dispoziie
intrainsular de tip
portal, ce permite
accesul celorlalte celule
la secreia celulelor B.
Secreia de insulin
este deversat direct n
sngele portal, avnd
ficatul ca int primar.
Concentraiile
sistematic crescute de
insulin exogen, spre
deosebire de cele
hepatice, sunt sursa de
arterioscleroz,
hipertensiune.
 Transportorii GLUT

Proteinele GLUT sunt responsabile pentru

transportul prin carrier al glucozei
GLUT 1 se gsete n hematii i alte celule
GLUT 2 pe celulele epiteliului intestinal
GLUT 4 n muchi i esut adipos
Toate proteinele familiei au o structur
general similar - 12 segmente
transmembranare
GLUT 4 este dependent de insulin
Un membru al acestei familii (GLUT 2) este
responsabil pentru scoaterea glucozei din celule
Toi membrii familiei leag glucoza pe o parte a
membranei i o elibereaz pe cealalt
 Insulina, " hormonul anabolic"
Molecula de
insulin include
dou lanuri
separate, legate
prin puni
disulfidice.
Aceste lanuri
sunt iniial
secretate sub
forma unui lan
polipeptidic unic
preproinsulina
ce este apoi
procesat la
proinsulin i
apoi la insulin
 Cele dou lanuri sunt conectate printr-o poriune numit
peptidul C
Peptidul C se elibereaz mpreun cu insulina i este apoi lent
eliminat de ctre rinichi.
Peptidul C este folosit n clinic pentru diagnosticarea lipsei de
insulin prin deficit secretor, mai ales n cazul afeciunilor
pancreatice autoimune.
 Eliberarea insulinei
Eliberarea de insulin este
iniiat mai ales de glucoz,
ca un semnal al unui aport
crescut de glucide.
Cel mai important reglator
fiziologic al secreiei de
insulin este concentraia
plasmatic a glucozei.
Rspunsul secretor al
insulinei este bifazic,
faz iniial sau
imediat
ncepe la un minut
dup creterea
glicemiei
dureaz cca. 5-10
minute
urmat de o faz
prelungit, mai lent,
se va opri curnd
dup ndeprtarea
glucozei n exces.
Aceste dou faze
secretorii reflect
diversele rezerve
intracelulare de
insulin, una ce se
afl la suprafaa
membranei celulei
insulare, gata de
eliberare
cealalt rezerv ce se
afl la distan de
membran.
 Eliberarea i
secreia insulinei
Creterea G intracelulare crete
sinteza de ATP
ATP crete activitatea Na/K-
ATPaze i
Excesul intracelular de ATP
inhib canalul K+, depolariznd
celula
Depolarizarea deschide canalele
de Ca2+ voltaj-dependente
Creterea AMPc elibereaz Ca2+
stocat intracelular
Ca2+ produce fuziunea
granulelor secretorii cu
membrana celular
Eliberarea de insulin din
vezicule
Calciul se cupleaz de asemeni
cu calmodulina
activeaz protein-kinaza
calmodulin-dependent (CaM-
PK), ceea ce va stimula
biosinteza de insulin
Pe de alt parte DAG, mpreun
cu calciul activeaz protein-
kinaza C (PKC), ceea ce crete
i ea sinteza de insulin
 IR este o glicoprotein membranar integral ce se gsete sub form de dimer.
Fiecare monomer este alctuit din lanurile a i b sau subuniti.
Subunitile a sunt legate una de alta i de subunitile b prin puni disulfidice i se
gsesc ntru totul pe partea extracelular a membranei plasmatice.
Fiecare subunitate a conine un sit de legare pentru insulin, legarea unei molecule
de insulin scade afinitatea de legare pentru cuplarea unei a doua molecule.
Aceast cuplarea redus pentru a doua molecul se numete cooperativitate
negativ.
n evenimentul de cuplare este implicat un domeniu bogat n cistein.
Subunitile b traverseaz membrana, prezentnd domenii enzimatice tirozin-
kinazice pe partea citoplasmic.
 Cuplarea insulinei are ca rezultat pornirea
activitii catalitice a domeniului tirozin-
kinazic de pe fiecare subunitate b a
receptorului.

Tirozin-kinaza receptorului insulinic (IRTK)

va propaga semnalul de insulin prin
catalizarea fosforilrii proteinelor
citoplasmatice.
Cascada de fosforilri i defosforilri are
efecte asupra generrii de diveri
mesageri secunzi, ceea ce afecteaz:
Traficul vezicular
Activarea i dezactivarea enzimelor
Translaie (sinteza de proteine)
Transcripie (sintez de m-RNA)
Sintez de ADN
 Efectele insulinei
Funcie de timp
Rapide
Efecte asupra proteinelor existente,
expresia GLUT-IV n sarcolem;
Activarea glucokinazei
Intermediare
asupra transcripiei, translaiei i sintezei de proteine
Tardive
Feedback pozitiv
Alte ci metabolice
Receptorul ILGF (insulin-like growth factor) rspunde la
concentraii mari i pe perioade lungi ale insulinei
Suprastimularea produce blocarea programelor
anabolice celulare (rezistena la insulin)
 Funcie de substrat
Promoveaz stocarea energiei
glucogeneza (+)
glicoliza (+)
glicogenoliza (-)
gluconeogeneza (-)
De ce se activeaz glicoliza?
Substratele i metaboliii glicolizei i ale ciclului Krebs sunt
materii prime importante pentru acizii grai, trigliceride, i
VLDL, astfel crescnd capacitatea de a stoca energia
suplimentar sub form de lipide
Metabolism Proteic
facilitates intrarea n celul a AA
Stimuleaz sinteza de proteine
Lipide
Stiumuleaz sinteza de acizi grai, trigliceride, i VLDL
Inhib lipaza esutului gras, care are n mod normal o activitate
bazal
 Localizare
esuturi dependente de insulin
muchi, esut adipos
esuturi independente de insulin
Creier, rinichi, hematii, ficat)
Cantiti normale de insulina genereaz un
program anabolic
ficat: glicogenez, sintez de VLDL
muchi: glicogenz, sintez de proteine
esut adipos: sintez de trigliceride
Absena insulinei activeaz un program catabolic
ficat: glicogenoliz, gluconeogenez, -oxidare,
cetogenez
muchi: degradarea proteinelor i a AA pentru
gluconeogenez n ficat
esut adipos: activarea lipazei hormon-senzitive,
eliberarea de acizi grai i glicerin pentru
gluconeogenez
 Contra-reglarea glicemiei
Metabolismul anabolic este n principiu controlat de
insulin
Hipoglicemia este ns controlat de mai muli hormoni
Metabolismul catabolic este controlat de scderea
concentraiei insulinei i de 5 hormoni contra-reglatori:
glucagon, adrenalin (primari)
cortisol, STH (secondari)
Hormonul lactogen placentar (protecie fetal)
somatostatina, hormonii tiroidieni, estrogeni, progesteron
Exist receptori pentru glucoz n hipotalamus
a) activare simpatic (noradrenalin), stimularea celuleor a,
eliberarea de glucagon release, reducnd hipoglicemia
b) hipofiz, secreie de STH & ACTH, cortisol (glucocorticoid)
gluconeogenez
Efectul contrareglator este i el compromis la pacientul
diabetic (dispariia efectului paracrin al celulelor
asupra celulelor a i d)
 Glucagon
ficat (exclusiv)
glicogenoliz (+), gluconeogenez (+), -
oxidare (+)
glicoliz (-), glicogenez (-), sinteza acizilor
grai (-)
 Patologia metabolismului glucozei
Insuficiena secretorie a insulinei
DZ tip I sau juvenil, sau insulino-dependent
Creterea glicemiei produce glicozilarea
intraeritrocitar a hemoglobinei cu scderea
capacitii de transport a O2
Ischemie cronic periferic
Microangiopatie organe int
Macroangiopatie complicaii
Deplasarea metabolismului energetic ctre surse
alternative
Sinteza de metabolii toxici efecte neurologice
Alterarea echilibrului hidroelectrolitic
Rezistena la insulin (deficit de receptori,
diabet zaharat de tip II, de batrnee)
Acelai tablou, mai moderat
Beneficiaz de hipoglicemiante orale
Metabolismul fosfo-
calcic
Glandele paratiroide
 Generalitati
Hormonul paratiroidian (PTH) are
rolul de a mentine concentratia
normala a calciului si fosforului in
tesuturi si umori.
Ionii de calciu si fosfor au roluri:
- Mediatia chimica si excitabilitatea
membranara
- Osteogeneza
- Contractia musculara
- Secretia glandulara
- Coagularea sangelui si laptelui
 Distributia ionilor de calciu
Organismul uman contine ~ 1000 g Ca; 99%
extracelular; 1% intracelular
Concentratia plasmatica = 9,4 9,5 mg/dl (4,5
5,3 mEq/l)
50% Ca plasmatic (ionizat) = forma biologic
activa; 40% combinat cu proteinele plasmatice
(forma nedifuzibila); 10% complexata (citrat,
fosfat, bicarbonat), neionizata, difuzibila.
Eliminarea calciului: urinar in functie de
concentratia sa plasmatica si de reabsorbtia
tubulara proximala.
 Distributia ionilor de calciu
Organismul uman contine ~ 1000 g Ca; 99%
extracelular; 1% intracelular
Concentratia plasmatica = 9,4 9,5 mg/dl (4,5
5,3 mEq/l)
50% Ca plasmatic (ionizat) = forma biologic
activa; 40% combinat cu proteinele plasmatice
(forma nedifuzibila); 10% complexata (citrat,
fosfat, bicarbonat), neionizata, difuzibila.
Eliminarea calciului: urinar in functie de
concentratia sa plasmatica si de reabsorbtia
tubulara proximala.
 Distributia ionilor de fosfor

In plasma, se gaseste sub forma de fosfat

anorganic: HPO4- si H2PO4-;
Concentratia plasmatica a ionilor de fosfor = 3
-4,5 mg/dl
Eliminarea fosfatilor: sunt substante cu prag de
eliminare; nu sunt eliminati prin urina cand
concentratia lor plasmatica este sub nivelul
critic de 1 mmol/l; excretia urinara este
crescuta de PTH.
 Depunerea si resorbtia osoasa a
calciului
La nivel osos au loc procese permanente de
depunere si resorbtie a ionilor de calciu si
fosfor; in perioada de crestere predomina
procesele de depunere; adult si varstnic
predomina procesele de remodelare osoasa;
15% din masa osoasa totala se primeneste
anual prin procesul de remodelare (ajusteaza
forma si consistenta oaselor la modificarile
survenite privind gradul de uzura si solicitare).
 Depunerea si resorbtia osoasa a
calciului
Depunerea sarurilor de calciu si fosfor are loc in
matricea organica (fibre de colagen si
substanta fundamentala) = cristale de
hidroxiapatita;
20-30% din saruri de calciu necristalizate, la
suprafata osoasa = resorbite usor si deplasate
spre lichidele extracelulare fractia de schimb
rapid a calciului;
Resorbtia Ca din oase se datoreste activitatii
osteolitice a osteoclastelor (secreta colagenaza
si hidrolaza acida)
 Depunerea si resorbtia osoasa a calciului

Colagenaza actiune depolimerizanta a

matricei osoase
Hidrolaza acida solvirea sarurilor
minerale cu formare de acid citric si lactic
Stimulatori ai osteosintezei: hormonul de
crestere, somatomedina, insulina,
androgenii, vitamina D
Inhibitori ai formarii osoase: hormonii
corticosteroizi
 Depunerea si resorbtia osoasa a
calciului

Activatori ai resorbtiei de tesut osos:

PTH, vitamina D, cortizol, hormonii
tiroidieni, prostaglandinele
Inhibitori ai resorbtiei osoase: calcitonina,
estrogeni
 Parathormonul (PTH)
Cel mai important factor umoral de reglare a
metabolismului fosfo-calcic.
Preprohormon cu 115 aa prohormon cu 90
aa (clivare ribozomala) PTH cu 84 aa (aparat
Golgi); eliberat prin exocitoza;
GM 9500 Da, concentratie plasmatica 0,5 ng/ml
Activitatea biologica se datoreaza primilor 34
aa din lantul polipeptidic;
Tesuturile periferice il degradeaza, scindandu-l
in mai multe fragmente.
 PTH efecte biologice
La nivelul oaselor:
activeaza resorbtia de calciu si fosfati (rapid si lent);
in faza rapida activeaza pompa de calciu de la nivelul membranelor
osteocitare (permeabilizarea si deplasarea rapida a sarurilor de calciu din
fluidul canalicular osos in osteocit si de aici, in lichidul extracelular);

in faza lenta stimuleaza osteoclastele si demineralizarea oaselor.

Creste fosfataza acida si productia de acid lactic; scade pH =

resorbtie si demineralizare osoasa.
 PTH efecte biologice
La nivel renal:
- activeaza resorbtia de calciu in tubii distali si inhiba
reabsorbtia fosfatului in tubii proximali;
- creste reabsorbtia Mg, H si scade reabsorbtia Na, K,
aminoacizilor;
- inhiba reabsorbtia bicarbonatului (previne aparitia
alcalozei metabolice);
- stimuleaza sinteza metabolitilor vitaminei D
 PTH efecte biologice

- 1,25 (OH)2D3 potenteaza actiunea PTH asupra

resorbtiei osoase si creste absorbtia
intestinala a calciului si fosforului.
- La nivel osos, vitamina D3 indeplineste rol de
cofactor intracelular / stimuleaza sinteza unei
proteine transportoare in spatiile
extracelulare in vederea resorbtiei.
 PTH reglarea secretiei
Reactii de feed-back negativ si pozitiv
concentratia ionilor de calciu din plasma;
hipocalcemia stimuleaza secretia de PTH;
hipercalcemia o inhiba (> 11mg/dl).
Hipomagneziemia reduce sinteza de PTH si
inhiba secretia acestuia.
Cresterea fosfatilor plasmatici (si scaderea
calciului) determina activarea secretiei de PTH.
Vitamina D3 are efecte inhibitoare asupra
secretiei de PTH.
 Calcitonina (CT)
Este secretata de celulele C parafoliculare din
portiunea centrala a lobilor tiroidieni
Este un polipeptid cu 32 aa, GM 3400 Da
Sinteza are loc dintr-un precursor, care contine
si un al doilea factor activ, katacalcina, cu
proprietati hipocalcemiante, potentatoare ale
calcitoninei.
Factorul stimulator major al secretiei de CT =
cresterea calcemiei.
 CT efecte biologice
- actiune hipocalcemianta inhibitia proceselor
de osteoliza si resorbtie osteoclastice;
- absorbtia intestinala si renala a calciului putin
afectata;
- actiune sinergica cu PTH asupra fosfatului
(scaderea fosfatemiei fara fosfaturie);
Efectele hipocalcemiante au loc prin:
1. Reducerea activitatii osteolitice; depunere rapida
de calciu in fractia usor mobilizabila;
2. Cresterea activitatii osteoblastice;
3. Inhibarea formarii de noi osteoclaste.
 CT reglarea secretiei

Mecanism de feed-back: cresterea

calcemiei determina intensificarea
secretiei de CT (cresterea cu 10% a
calcemiei determina cresterea 3-6 ori a
CT; durata redusa reglarea de lunga
durata a echilibrului fosfo-calcic este
dominata de PTH).
CT participa la limitarea efectelor
osteolitice a PTH si la refacerea rapida a
stocului osos de calciu.
Glanda pineala
 Glanda pineala (de asemenea numit corpul pineal,
epiphysis cerebri, epiphysis sau al treilea ochi")
este o mic gland endocrin n creier vertebratelor.
Se produce melatonina, un hormon care afecteaz
modulare de trezire / de somn i photoperiodic (sezoniere)
funciile [1] [2]
Este ca o form de con de pin foarte mici (de aici
denumirea). i este situat n apropiere de centrul de
creierului,
Glanda pineala este n rou-gri
i cu privire la mrimea unui bob de orez (5-8 mm)
la om, situat la doar rostro-dorsala la colliculus superioare
i n spatele i sub medullaris stria,
Ea face parte din epithalamus.
Glanda pineala este o structura linia median, i este
adesea vazut in craniu cmpie razele X, aa cum este
adesea calcificat.
 Pinealocytes constau dintr-un organism de celule cu 4-6
procesele emergente. Care le produc i melatonin secreta.
celule interstiiale cellsInterstitial sunt situate ntre
pinealocytes.
Perivasculare capilarelor phagocyteMany sunt prezente la
nivelul glandei, i fagocite perivasculare sunt situate n
apropierea acestor vase de snge. Fagocite perivasculare
sunt celulele care prezint antigen.
pineala neuronsIn neuroni mai mare vertebrate se afl n
glanda pineala. Cu toate acestea, acestea nu sunt prezente
n roztoare.
peptidergic celule neuron-like La unele specii, cum ar fi
celulele neuronale-peptidergic sunt prezente. Aceste celule
ar putea avea o funcie paracrine de reglementare.
Glanda pineala primete o inervaie simpatic din ganglion
cervical superior. Cu toate acestea, o inervaie parasimpatic
din ganglionii sphenopalatine i otic este de asemenea
prezent. Mai mult, unele fibre nervoase ptrunde n glanda
pineala, prin intermediul tulpinii pineal (inervaie
centrale). n cele din urm, neuronilor din ganglion
trigemen innervate glanda cu fibre nervoase care conin
neuropeptide, PACAP.
 Pinealocytes la vertebratele multe non-mamifere au o asemnare
puternic la celulele fotoreceptoare ale ochiului. Unii biologi
evolutive cred c celulele vertebrate pineal parts un stramos
comun evolutiv cu celulele retiniene [7].
n unele vertebrate, expunerea la lumina poate porni o reacie n
lan de evenimente enzimatice n glanda pineala care regleaza
ritmul circadian [8] Unele cranii devreme vertebrate fosile. Au un
foramen pineala (deschidere). Acest lucru se coreleaz cu
fiziologia moderne "fosile vii", lamprey i tuatara, i unele alte
vertebrate care au un organ parietale sau "treilea ochi", care, n
unele dintre ele, este fotosensibil. Al treilea ochi reprezinta
abordarea evolutia lui mai devreme pentru a photoreception [9].
Structurilor de-al treilea ochi n tuatara sunt omolog corneei,
lentil i a retinei, dei acesta din urm se aseamn cu cea a
unei caracati, mai degrab dect a retinei vertebrate. ntreaga
asimetric const n "ochi" la stnga i sacul pineale la dreapta. "La
animalele care au pierdut ochiul parietale, inclusiv mamifere,
sacul pineal este pstrat i condensat n form de glanda
pineala." [9]
Spre deosebire de o mare parte din restul creierului mamiferelor,
glanda pineala nu este izolat din organism prin sistemul de bariera
hemato-encefalice; [10], ntr-adevr le-a fluxului de snge
profuze, al doilea numai la nivelul rinichiului. [6]
 Glanda pineal a fost iniial considerat a fi o rmi "vestigial" ale unui organ mai
mare. nc din 1917 se tia c extractul de pineals luminate piele de vac broasca.
Dermatologie profesor Aaron B. Lerner si colegii sai de la Universitatea Yale, n
sperana c o substan din glanda pineala ar putea fi utile n tratarea bolilor de
piele, izolate i numit hormonul melatonin n 1958 [12]. Substanei nu sa dovedit a
fi util ca destinate, dar descoperirea sa a contribuit la rezolvarea misterele mai multe
cum ar fi faptul c eliminarea sobolan pineal cretere ovar accelerat, pstrnd
obolani n lumina constant a sczut greutatea pineals lor, i c lumina att
pinealectomy i constant afecta creterea ovar n egal msur , cunotin de
faptul c a dat un impuls n domeniul atunci noi de chronobiology. [13]
Melatonina este un derivat de aminoacid triptofan, care are i alte funcii n sistemul
nervos central. Producia de melatonin de ctre glanda pineal este stimulat de
ntuneric i inhibat de lumin. [14] celulele fotosensibile din retina detecta lumina si
semnal direct nucleul suprachiasmatic (NCS), ritmul su antrenor de la ciclul de 24
de ore in natura. Proiectul Fibers de la SCN la paraventricular nuclee (PVN), care
releu semnale circadian la mduva spinrii i n afara prin intermediul sistemului
simpatic la ganglionii superioare de col uterin (SCG), i de acolo n glanda pineala.
Funcie (e) a melatoninei la om nu este clar; este frecvent prescrise pentru
tratamentul tulburrilor de somn ritm circadian.
 Pinoline compus este, de asemenea produs n glanda pineal, este unul
dintre beta-carbolines.
Glanda pineala umane crete n dimensiuni pn la aproximativ 1-2 ani,
rmnnd stabil ulterior, [15] [16] dei creterile de greutate treptat
ncepnd din pubertate. [17] [18] Nivelurile abundente melatoninei la copii
se crede c inhib dezvoltarea sexual, i tumori pineale au fost legate cu
pubertate precoce. Cnd ajunge la pubertate, producia de melatonin
este redus. Calcifiere a glandei pineale este tipic la aduli.
La animale, glanda pineal pare s joace un rol major n dezvoltarea
sexual, hibernare, metabolismul, i de reproducere sezonier.
cytostructure pineala pare s fi asemnrile evolutive la celulele retiniene
de chordates [7], psri i reptile moderne s-au gsit s-i exprime
melanopsin pigment phototransducing n glanda pineala.. glandele pineala
aviar se crede c a aciona ca nucleul suprachiasmatic la mamifere [19].
Studii pe roztoare sugereaz c glanda pineal poate influena aciunile
de droguri recreative, cum ar fi cocaina, [20] i antidepresive, cum ar fi
fluoxetina (Prozac), [21] i melatonin sale hormon poate proteja
mpotriva neurodegenerare [22].
 Activitatea secretorie a glandei pineale este doar relativ neles. Punct de vedere istoric, localizarea
sa adnc n creier a sugerat c filozofii posedat o importan deosebit. Aceasta combinatie a
condus la a fi un "mister" glanda cu mitul, superstiie i teoriile oculte din jurul funciei sale
percepute.
Ren Descartes, care a dedicat mult timp pentru studiul de glanda pineala, [23] a numit-o pe
scaunul "de suflet" [24]. El a crezut c a fost punctul de legtur ntre intelect i corp [25].
Noiunea de "pineala-ochi" este esenial pentru filosofia seminale scriitorul francez Georges
Bataille, care este analizat pe larg de ctre literar savant Denis Hollier, n studiul su mpotriva
Arhitectura. [26] n aceast lucrare Hollier discut despre modul Bataille folosete Conceptul de
"pineala ochi" ca o referire la un orb faa locului n raionalitate de Vest, i un organ de exces i
[delir 27]. Acest aparat conceptual este explicit n textele sale suprarealiste, Jesuve i ochi
pineala. [28]
Glanda pineala este, de asemenea, menionat n Poetica lui Gaston Bachelard de Space.
Helena Blavatsky i a lui Alice Bailey, o parte din cea mai fraged vrst nou, ocultisti teosofice, au
scris pe att spirituale i relaii oculte cu privire la glanda pineala. Acest concept de o glanda
pineala ezoterice-se adreseaz direct ntr-un capitol al lui Alice Bailey "Un tratat asupra White
Magic
Este considerat a fi critic la funcia de postura yoghine, Khecar Mudra. [29]
n Discordianism se susine c glanda pineal permite o s se consulte cu Eris, zeita. [30]