Transporturi

feroviare
Mironescu Denisa
Clasa a Xa G
 Definiie
Transportul feroviar asigura deplasarea marfurilor si
pasagerilor cu ajutorul locomotivelor si vagoanelor care circula pe
trasee fixe (caile ferate). Are ca elemente principale: caile ferate,
mijloacele de tractiune, mijloacele de transport (vagoane), cargo-ul
si legislatia aferenta acestui tip de transport.
Transportul feroviar asigura deplasarea marfurilor in partizi
mari, la preturi scazute per unitatea de marfa transportata, are un
grad sporit de siguran, este continuu, zi si noapte, se efectueaza
in sistem de grafic prestabilit dar nu poate asigura livrarea din
poarta in poarta si necesita un mijloc de transport intermediar cu
exceptia societatilor care dispun de linii conectate la reteaua
nationala.
 Transportul feroviar din Romnia
Cea mai veche linie de cale ferat de pe actualul teritoriu romnesc a fost calea ferat
Oravia-Bazia, construit n perioada 1846-1854 pe traseul Oravia - Rcjdie - Iam - Bela -
Crkva (Biserica Alb) - Bazia, cu o lungime de 62,5 km. Pe actualul teritoriu romnesc
prima linie a fost deschis pe 20 august 1854 i fcea legtura ntre Oravia (n Banat) i
Bazia, un port la Dunre. Linia a fost folosit iniial doar pentru transportul crbunelui din
mina Anina la Dunre. De la 12 ianuarie 1855 linia a fost administrat de Cile Ferate
Austriece (k. k. privilegierte sterreichische Staatseisenbahn-Gesellschaft), Banatul fiind n
acel timp parte a Imperiului Austriac. Dup diverse mbuntiri tehnice la linie n
urmtoarele luni, relaia Oravia - Bazia a fost deschis pentru traficul de pasageri la 1
noiembrie 1856.

O a doua linie pe actualul teritoriu romnesc a fost construit n perioada 1858 - 1860 de
ctre compania englez Barkley-Stanisforth pe distana Cernavod port - Constana, cu o
lungime de 63 km (n Imperiul Otoman). Aceast linie scurta mult legtura dintre Marea
Neagr i Valea Dunrii. Potrivit firmanului dat de ctre sultan dreptul de administrare al
acestei linii era dat constructorului pe o perioad de 99 de ani, dar statul romn a
rscumprat acest drept dup Rzboiul Ruso-Turc (1877-1878).
 n Transilvania, n 1867 existau trei linii de cale ferat care aveau o lungime
total de 332 km, n perioada 1867-1873 s-au dat n folosin alte ase linii noi
cu o lungime de 910 km, ptrunzndu-se n direcia Turnu Severin.

La 10 septembrie 1868 a fost finalizat Gara de Nord din Bucureti. n ianuarie

1880 Parlamentul Romniei a votat pentru transferul liniei Vrciorova - Roman
din administrarea privat a consoriului Strousberg la administrarea naional,
guvernul formnd instituia Cilor Ferate Romne, care a continuat s existe
pn n prezent.

Prima linie electrificat de pe teritoriul actual al Romniei a fost Calea ferat

ngust Arad-Podgoria, electrificat n anul 1913. Pn n anul 1965 aceasta a
fost singura cale ferat electrificat din Romnia.
 Trecut i prezent
In secolul XIX , ca urmare a dezvoltrii produciei industriale,
nevoile de materii prime si materiale cereau crearea unor mijloace
de transport cu capacitai mai mari, mai puternice, sigure
in exploatare si care sa realizeze viteze sporite.
Dezvoltarea economica a unei tari, economiei mondiale in general,
este de neconceput fr transporturi. Ele asigura buna desfurare
a produciei in industrie si agricultura, circulaia bunurilor materiale
si a oamenilor, faciliteaz legturile intre regiunile cu materii prime
in care acestea se prelucreaz, desfacerea si distribuirea mrfurilor
in centrele corespunztoare. Participarea la dezvoltarea economiei
mondiale, ieirea din izolare a comunitilor umane, integrarea in
sistemele generale informaionale si creterea nivelului de civilizaie
au fost si sunt posibile prin intermediul transporturilor.
 Amplasarea cailor de comunicaie a determinat diferenierea
transporturilor in urmtoarele categorii:
- terestre;
In domeniul transporturilor terestre sunt incluse:
-cile ferate
-cile rutiere
-transporturile urbane
-transporturile navale
-interioare(fluviale, pe ruri, lacuri, canale)
-maritime
 Tren Elveian Stadler- 2015

Autobuz
 Locomotiv cu abur

TIR
 navale aeriene
 Dup intensitatea traficului de cltori i mrfuri:
-ci ferate magistrale
- Transsiberianul (Moscova-Vladivostok) de 9302 km; Transandinul (Buenos
Aires- Valparaiso);Transaustralianul (Perth-Sydney); Transafricanul (Lagos-
Mombasa); magistrala New York- Los Angeles (6350km), magistrala
Boston- Seattle (6000 km), Transmongolianul: Beijing- Ulan Bator- Irkutsk.
- ci ferate naionale
care asigur legtura ntre marile orae sau regiuni
-ci ferate secundare
 In 1765, James Watt a realizat prima maina cu abur cu motor cu simplu efect,
iar in1762 maina cu abur cu piston cu dublu efect, care obinea micarea de
rotaie continua a unui arbore motor.
In 1803 Richard Trevithiek realizeaz prima locomotiva cu abur din lume,
utiliznd o main cu abur de nalta presiune aezata pe un saiu cu roti, care
avea bandaje netede si rulau pe sine de metal.
Inventatorii au cutat sa creeze alte tipuri de vehicule terestre care sa
corespunda noilor condiii de dezvoltare a societii; drept rezultat fiind
considerat naterea locomotivelor, a arilor ferate si a trenurilor.
George Stephenson este cel care, plecnd de la ideile predecesorilor si,
si generaliznd-le, a construit celebra locomotiva de cale ferata, Locomotion nr.
1, pe care a condus-o personal la27 sept 1825 intre Stockton si Darlington,
remorcnd un convoi format dintr-un vagon acoperit si 33 vagoane descoperite.
Locomotiv cu abur american
aparinnd companiei Virginian
Railway
 Trenurile de mare vitez

Trenurile de mare vitez sunt trenuri care pot dezvolta

viteze mai mari de 200 km/h. n mod normal, viteza lor
este ntre 200 km/h i 300 km/h, recordul unui tren pe
ine fiind al unui TGV: 574,8 km/h, dar trenurile
experimentale japoneze cu levitaie magnetic JR-
Maglev au ajuns la 581 km/h.

Inter City Express-3

 Train Grand Vitesse

Trenuri japoneze
Trenuri japoneze Shinkansen de diferite tipuri
Shinkansen de diferite tipuri
Cile ferate au implicat de-a lungul timpului lucrri de art
importante ca: poduri, viaducte, tuneluri, ziduri de sprijin etc.
Dup 1830 s-au construit n multe ri poduri metalice de cale
ferat, cu lungimi din ce n ce mai mari. Printre cele mai
cunoscute poduri feroviare din lume amintim: Tsing Ma- Hong Kong
Weihe Podul Grand- 79732 m, deschidere de 80m n
R.P.Chinez, dat n utilizare n 2010.
-Yangcun Bridge-35812m pe traseul Beijing- Tianjin, terminat n
2007 n China.
Shanghai Maglev Line- 29908 m dat n utilizare n 2004
Yanshi Bridge- 28543m- dat n utilizare n 2009
Viaduct C215 n Taiwan 20000m din 2007.
Crucea de la Beijing-Drumul Inelelor-15595m dat n folosin
n 2007
Kam Cheung Road- Coreea de Sud 13400 m din 2007
Wuppertal Schwebebahn- Germania-13300m din 1903.
Ponta de la Liberta-Italia construit ntre 1846 i 1933 cu o
lungime de 3850m.
Rodoferroviaria Bridge n Brazilia- 3770m dat n utilizare
n1998.
Tay Bridge Scoia datnd din 1887 cu o lungime de 3500m
25 Abril Bridge n Portugalia, 2278m utilizat din 1966.
 Cele mai periculoase linii ferate

Outeniqua Choo-Tjoe Train, White Pass and Yukon

GeorgeTown Loop Railroad, Africa de Sud Route, Alaska
Colorado

Chenab River Railway Bridge,

Tren a las Nubes The Death Railway India
Argentina Tailanda
 n Romnia, trenul de mare vitez este doar
pentru probe
Primul trenul de mare vitez ajuns n Romnia va fi folosit
pentru teste. Este vorba de o garnitur produs n Frana i
care va fi folosit doar pentru testarea cii ferate aflat n
curs de modernizare n vestul rii. n Romnia, din cauza
infrastucturii, viteza medie a trenurilor este de 45 de kilometri
la or.
Este un tren de teste dar poate fi configurat i pentru a
transporta pasageri. Cel mult 366, dac are ase vagoane.
Are dotri de ultim or i poate circula cu 160 de kilometri la
or.
SFRIT