UNIVERSITATEA DE VEST – TIMIŞOARA

FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

Fumatul
și stresul - factori de
risc cardiovascular

Master kinetoprofilaxie si recuperare fizica

Ardelean Viorel Petru si Corobea Alisa Ionica
 Fumatul pasiv

•1986 - US Surgeon General stabilește

legătura între fumatul pasiv risc de
neoplasm pulmonar la pacienții sănătoși
nefumători.

•1991 - US Surgeon General: legătura fumat

pasiv boală cardiovasculară ischemică.
 Fumatul pasiv

10 Studii Clinice Randomizate au

demonstrat că:
• Riscul cardiovascular cu 30% la fumătorii
pasivi care au un partener de viață fumător
activ.
•Efectul este dependent de doză.
•Necesitatea evaluării riscului la fumătorii
pasivi.
 Armă de distrugere în masă!

Hiroshima 150 000 decese

53 000 decese anual în SUA Nagasaki 75 000 decese
 Fumatul pasiv

• 53 000 decese anual în SUA.

• 70% de cauză cardiovasculară.
• A 3-a cauză modificabilă de mortalitate
după fumatul activ și consumul de
alcool.
• Impact negativ mai mare decât
alimentația și sedentarismul.
Arch Intern Med.2005 Oct 9;155(18):1942-8.Passive smoking and cardiovascular risk.Kritz H, Schmid P,
Sinzinger H.
 Constituenții chimici din fumat
Peste 4000 de compuși chimici organici și anorganici
•Nicotina
•Compuși carbonilici sub formă de vapori:
• acroleina,
• acetaldehida,
• formaldehida,
• propionaldehida.
•Hidrocaburi policiclice aromatice:
• heterocicline,
• amine aromatice,
• compuși nitro.
Constituenții chimici din fumat

• Benzen
• Metale grele:
• cadmiu,
• crom,
• nichel,
• plumb,
• stronțiu.
• Monoxid de carbon
 Efectele fumatului
• Factor de risc independent
• Inițiază formarea plăcii de aterom
• Disfuncție endotelială
• Crește LDL
• Scade HDL
• Crește activarea leucocitară/plachetară
• Crește fibrinogenul circulant
• Crește frecvența cardiacă
• Crește TA
 Efectele fumatului

• Favorizează progresia leziunilor aterosclerotice

– Destabilizarea plăcii de aterom.
– Status proinflamator.
– Scade disponibilitatea NO.
– Scade capacitatea de efort și favorizează:
• Sedentarismul
• Obezitatea
• Dislipidemia
• Hiperinsulinismul/hiperglicemia
 Efectele fumatului

Destabilizarea plăcii de aterom

 Efectele fumatului asupra
sistemului cardiovascular
Efectele fumatului depind de:
• Vârsta de debut
• Perioada de timp în care s-a fumat
• Numărul de țigări fumate
• Interacțiunea cu alți factori de risc
cardiovascular (efect multiplicativ)
 Efectele fumatului asupra
sistemului cardiovascular
Efecte mediate de acțiuni asupra sistemului
nervos vegetativ
• Efecte simpaticomimetice prin activarea
sistemului nervos simpatic:
• TA, frecvența cardiacă, contractilitatea
miocardică, vasoconstricție în special pe
coronarele bolnave, rata variabilității
cardiace.
• Răspuns inadecvat la medicația
vasodilatatoare.
(Haass M, Kuleler M. Nicotine and sympathetic neurotransmission. Cardiovascular drugs and Therapy 1997;10; 657-
665.)
 Efectele fumatului asupra
sistemului cardiovascular
Efecte mediate de creșterea stresului
oxidativ
•Dereglarea mecanismelor energetice celulare prin
disfuncții mitocondriale.
•Diminuarea activității enzimatice a citocrom-
oxidozei cu scăderea producerii aerobe de ATP.
•Creșterea nivelului de lactat celular și seric cu
scăderea capacității de efort fizic.

(Gvozdjakova A, Kucharska J, Effect of smoking on the oxidative processes of cardiomyocytes. Cardiology. 1992;
92;81-84.)
 Efectele fumatului asupra
sistemului cardiovascular
Efecte mediate de creșterea stresului oxidativ
• Disfuncție endotelială
• Tromboză
• Inflamație
• Scăderea variabilității sistemului cardiac
• Activarea neutrofilelor distrugeri tisulare
 Efectele fumatului asupra
sistemului cardiovascular
Disfuncția endotelială determinată prin fumat
•Efect negativ asupra citoscheletului
vascular prin ruperea filamentelor de actină.
•Dereglarea mecanismelor de reparare
arterială.
•Crește semnificativ rigiditatea arterială, în
special aortică.
(Elermajer DS, Adams MR et al. Passive smoking and impaired endothelium dependent arterial dilatation. N Engl. J.
Med 1996; 334; 150-154)
 Efectele fumatului asupra
sistemului cardiovascular
Disfuncția endotelială determinată prin fumat
•Scădera producerii de oxid nitric la nivel
endotelial prin inhibarea activității NO –
sintetazei.
•Scăderea răspunsului vasodilatator mediat
de flux.
•Creșterea permeabilității arteriale.
 Efectele fumatului asupra
sistemului cardiovascular
Efecte asupra vaselor mari și microcirculației
• Dublează riscul de afecțiuni coronariene.
• Crește de 7 ori riscul de arteriopatie
obliterantă periferică.
• Crește TA diastolică nocturnă cu 6%.
• Crește mortalitatea cerebrovasculară
(AVC).
(Omvik P. How smoking affects blood pressure. Blood Press 1996;5;71-77)
 Efectele fumatului asupra
sistemului cardiovascular
Efecte asupra vaselor mari și microcirculației
• Dublează riscul de anevrism aortic
abdominal și de rupere a acestuia.
• Crește semnificativ nivelul bazal al
rezistenței microvasculare.

(Omvik P. How smoking affects blood pressure. Blood Press 1996;5;71-77)

 Mod de expunere la fum

• Majoritatea studiilor au fost

efectuate pe nefumători care:
• locuiesc cu un partener fumător;
• sunt expuși la locul de muncă;
• sunt expuși în zone publice (bar,
restaurant, taxi, etc.).
 Fumatul pasiv

Experții OMS au denumit fumatul

”Singura cauză de deces prevenibil
în lume, la momentul actual” (2011)
 STRESUL - definiţie
"Important este nu ceea ce ţi se întâmplă, ci felul în care
reacţionezi“ - Hans Selye
• STRES, stresuri, s. n. 1. (Med.) Termen general utilizat
pentru orice factor din mediu (traumatism, emoții, frig, căldură
etc.) capabil să provoace la om și la animale o stare de
tensiune și o reacție de alarmă a organismului, determinând
uneori îmbolnăviri grave; p. ext. efect nefavorabil produs
asupra organismului ființelor de un factor de mediu. 2. (Geol.)
(….) .

https://dexonline.ro/definitie/stres
 Stresul - generalităţi

• Conceptul de stres a fost studiat şi definit pentru prima dată

de către medicul de origine austriacă Hans Selye, în 1950
pentru a descrie un ansamblu de reacţii ale organismului faţă
de o acţiune externă exercitată asupra sa de către o largă
serie de agenţi (fizici, chimici, biologici, psihici) constând în
apariţia unor variate modificări morfofuncţionale.

• Selye a numit acest răspuns la stres, "sindromul general de

adaptare“ (SGA), care cuprinde toate mecanismele
nespecifice capabile să mobilizeze resursele adaptative ale
organismului în faţa agresiunii care îi ameninţă integritatea.
• Acest SGA se caracterizează printr-o evoluţie în trei etape:
- de alarmă, - de rezistenţă şi - de epuizare.
http://www.doctor.info.ro/stresul
 Tipuri de stres
Eustres (stress “bun”)
• Echilibru între provocări şi rutine, între solicitări şi
resurse, între effort şi recompense;
• Adrenalină şi serotonină în echilibru dinamic;
• Ex: căsătoria, naşterea unui copil, câştig la loto, ş.a.

Distres (stress “rău”)

• Supraâncărcare, suprastimulare, suprasolicitare,
frustrare, substimulare;
• Adrenalină crescută, rezerve de serotonină scăzute;
• Ex.: decese, concedieri, divorţ, ş.a.

- Experienţele pozitive pot declanşa aceleaşi modificări

biochimice ca şi cele negative;
- Nu toţi stimulii cu potenţial stresor vor declanşa acelaşi
răspuns la toţi indivizii.
Micu A., 2016, Managementul stresului în organizaţii
 Caracteristici ale etapelor stresului

•Etapa de • Apare răspunsul iniţial "lupta sau fugi“ - (fight

alaramă or flight);
(sau "de • hipotensiune si tahicardie, hipotermie si o
secretie de hormoni suprarenalieni (ACTH,
şoc") cortizol, adrenalina)

Etapa de • Organismul se adaptează la situaţie, însă

rezistenţă persistă modificările din stadiul de alarmă

• adaptarea nu mai poate fi menţinută şi încep

să se instaleze consecinţele nocive, precum:
Etapa de - boli de inima, - AVC, - boli digestive (ulcerul
epuizare gastric si duodenal), - migrene si - diverse
infectii, etc.
http://www.doctor.info.ro/stresul
 Semnele apariţiei stresului
Semnele
Semnele fizice Semnele mentale
emotionale
• Iritabilitate,  Energie scăzută, • Deziluzii,
• Agitaţie, fobie  Dureri de cap • Letargie,
• Instabilit.  Stomac iritabil • Confuzie mentală,
emoţională  Dureri musculare • Delir distructiv,
• Copleşit de situaţii  Dureri în piept şi • Plictisit,
• Singurătate/ palpitaţii ale inimii dezinteresat,
Izolare,  Insomnii • Incapacitate de
• Depresie,  Răceli şi infecţii concentrare,
• Stima de sine repetate • Uitarea unor
slabă,  Lipsa libidoului evenim. recente,
• Imposib. De • Tremurat, • Idei paranoice,
relaxare transpiraţie în • Distrat.
• Apatie, tristeţe palme, mîini reci
• Gura uscată

http://www.sciencemed.ro/blog/efectele-stresului-asupra-organismului
 Efectele stresului asupra sistemelor
organismului

Sistemul
Imunitar
Sistemului
Sistemului Nervos Central
Muscular şi Sistemului
Endocrin
Stresul
afectează:
Sistemului
Sistemului Respirator şi
Digestiv Sistemului
Cardiovascular
Sistemului
Reproducător
si Sexual

http://www.apa.org/helpcenter/stress-body
 Studiu referitor la stress

• Un studiu realizat pe 1848 de adulţi a scos în

evidenţă următoarele:
 32 % suferă de stress extrem;
 17 % sunt stresaţi la maxim timp de 15 zile/ lună;
 50 % afirmă că nivelul de stress a crescut mult în
ultimii 5 ani;
 75 % au menţionat că în luna precedentă au avut
probl. de sănătate datorită stresului (astenie,
cefalee, mialgii, anorexie, bulimie, ameţeli, tulb.
sexuale, anxietate, iritabilitate, ş.a);
 48 % nu pot dormi datorită stresului,
 75 % dintre fumători au fumat mai mult în
perioadele stresante
http://www.sfatulmedicului.ro/
 Studiu referitor la stress

• Cele mai importante surse de stres

considerate de participanţii la studiu:
- locul de muncă - 74%
- banii - 73%
- sarcini şi volumul efectiv de muncă - 66%
- copii - 64%
- responsabilităţile familiale şi domestice -
60%
- problemele de sănătate - 55%
- problemele de sănătate ce afectează
partenerul sau copii - 55%
- creditele imobiliare, chiriile, ipotecile, alte tipuri
de credite - 51%
- relaţiile de cuplu - 47%.
http://www.sfatulmedicului.ro/Stresul-si-sindromul-de-oboseala-cronica
 Managementul Stresului

• Copingul - reprezintă totalitatea eforturilor cognitive şi

comportamentale ale unui individ canalizate spre a rezolva o
situaţie care îl depăşeşte la un moment dat în existenţă şi care
reprezintă un factor generator de stres.
• Tipuri de coping:
- coping axat pe problemă (individul recunoaşte factorul
stresant şi face eforturi de a-i face faţă);
- coping centrat pe evitare (persoana alege să evite
confruntarea activă cu factorul de stres).

http://www.saptamanamedicala.ro/
 Recomandări pentru a combate Stresul

• Realizarea de activităţi fizice de tip cardio: aerobic, alergare,

ciclism; înot, tenis de camp, inclusiv mers pe jos, sau orice
activitate care antrenează sistemul circulator;
• Practicarea unor hobby-uri sau activităţi distractive. S-a
demonstrat că acestea reduc considerabil nivelul de stress;
• Efectuarea unor exerciţii de respiraţie, (meditaţie, rugăciune).
O serie de cel puţin 5 minute de inspiraţii şi expiraţii profunde
relaxează sistemul nervos şi astfel normalizează nivelul de stres
resimţit de organism.

http://www.heart.org/HEARTORG/HealthyLiving/StressManagement/
 Recomandări pentru a combate Stresul

• Petrecerea timpului liber cu familia şi prietenii, în mediu

destins, relaxant; sau implicarea în activităţi de voluntariat
• Respectarea programului de odihnă. Pentru recuperare,
sistemul nervos are nevoie de 7-8 ore de somn odihnitor; altfel
rezultatul este o stare de oboseală fizică şi psihică ce distruge
treptat rezistenţa organismului.
• Renunţare la obiceiurile rele. Printre acestea enumerăm:
fumatul, consumul de alcool şi cafea în exces, droguri, etc.

http://www.heart.org/HEARTORG/HealthyLiving/StressManagement/
VĂ MULŢUMIM !
 Bibliografie:

- Angheluţă A., Liţă Ş., 2006, Managementul stresului professional, Editura MAI, Buc.
- Micu A., 2016, Managementul stresului în organizaţii, Center for career
development, www.link-academy.com
-https://dexonline.ro/definitie/stres
-http://www.saptamanamedicala.ro/articole/Efectele-stresului-asupra-
organismului.html;
-http://www.sfatulmedicului.ro/Stresul-si-sindromul-de-oboseala-cronica/9-probleme-
de-sanatate-influentate-de-stres_8390;
-http://www.saptamanamedicala.ro/articole/Efectele-stresului-asupra-
organismului.html;
-http://www.doctor.info.ro/stresul .html;
-http://www.sciencemed.ro/blog/efectele-stresului-asupra-organismului
-http://ids-laboratories.ro/efectele-stresului -asupra-sistemului-imunitar-si-sanatatii-
mintale/
-http://www.apa.org/helpcenter/stress-body.aspx
-http://www.heart.org/HEARTORG/HealthyLiving/StressManagement/