Sunteți pe pagina 1din 81

Fiziologia alimentatiei

• factorii nutritivi ai alimentelor = combinaţii complexe


- necesită transformare în elemente simple, uşor
asimilabile
-digestia - la nivelul tubului digestiv
• cavitatea bucală
- masticaţia→zdrobirea, îmbibarea alimentelor cu
salivă
- amilza salivară→descompunerea amidonului
→dextrină, maltoză
- lipaza linguală→hidroliza lipidelor
• stomac
- chimozina→coagularea cazeinei
- pepsinogenul+HCL→pepsina→hidroliz
a proteinelor →peptide
→digerarea cazeinei

• intestinul subţire
enzime pancreatice
- amilaza pancreatică→
glucidele→dizaharide
- tripsina→ proteine→polipeptide,
aminoacizi
- lipaza→ lipidelor→acizi graşi, glicerină
enzime intestinale
- dizaharidazele→dizaharide→monozaharide
(glucoza, fructoza)
- enzime proteolitice, lipolitice
bila→emulsionarea lipidelor→particule foarte mici

• Digestia alimentelor → compuşi simpli (monozaharide,


aminoacizi, ac graşi)→trec bariera
intestinală→circulaţia sanguină,
limfatică→ficat→utilizate de organism
Particularităţile digestive ale
sugarului şi copilului

Nou născutul
suptul prezent de la 24 săpt de gestaţie
- cavitatea bucală – lipaza linguală, amilaza
salivară→prezente de la naştere
- stomacul – pH neutru→secreţie redusă a pepsinei,
lipaza gastrică activ bună

- intestinul – mare permeabilitate a mucoasei


- dizaharidazele, peptidazele – activitate bună
• pancreasul – bogat în ţ. conjunctiv
- tripsina—activ satisfăcătoare
- lipaza – activ. redusă
- amilaza – absentă la naştere

Sugarul şi copilul

• cavitatea bucală – dentiţia temporară şi definitivă


- limba- creşte numărul corpusculilor gustativi
- creşte cantitatea de salivă (amilaza, lipaza)
• stomacul – creşte capacitatea gastrică
- pH acid –de la 3 luni→ valorile adultului– la un an
• intestinul – scade permeabilitatea mucoasei
- dizaharidazele - activitate bună
pancreas – tripsina – activitate bună
- amilaza, lipaza→nivelul adultului –la 2 ani
secreţia bilei – deficitara la sugar

Nutritia copilului
Nevoile nutritive
• Nutriţia adecvată→prevenirea bolilor acute şi cronice,
asigură creşterea şi dezvoltarea
• O serie de substanţe nutritive - neidentificabile→aportul
asigurat printr-o dietă variată.
Necesarul hidric (apa)
• Apa - element esenţial pentru existenţă
• Continutul hidric al copilului 70-75% din greutate

• Sursă de apă – aportul exogen de lichide (90%)


- oxidarea substantelor nutritive

• Pierderile de apă
-evaporare (40-50% din aport),
-excreţie renală (40-50% din aport)
-eliminarea materiilor fecale (3-10% din aport).
• Necesarul de apă
- nou-născut-60-80ml/kg/zi în primele zile de viaţă
- 180-160ml/kg/zi în trimestrul I
- 150-130 ml/kg/zi în trimestrul II
- 130-110 ml/kg/zi între 6-12 luni
- copilul mic 90-100ml/kg/zi
- preşcolar 80ml/kg/zi
- şcolar 60ml/kg/zi.

• Administrarea excesivă de lichide → hiponatremie şi


încărcare vasculară
• Aportul inadecvat →hipernatremie şi deshidratare.
Necesarul energetic

Evaluat în funcţie de greutatea şi vârstă.


• Necesarul energetic zilnic 120-80 Kcal/kg/zi
în primul an de viaţă→scade progresiv cu
10kcal pentru fiecare interval de 3 ani

• Aportul caloric - să acopere cheltuielile


energetice pentru metabolismul bazal,
creştere, activitate fizică şi actiunea dinamic
specifică.

• Un dezechilibru caloric constant→modificări


ale greutăţii corporale (în plus sau în minus).
Nevoile de proteine
Aportul proteic - să asigure 8-10% din necesarul
energetic zilnic

• Sursele de proteine - alimentele de origine animală


(carnea, lactatele, ouăle) şi vegetală (legumele,
cerealele, nucile)

• Digestia proteinelor → peptide şi aminoacizi

• Tipul, numărul şi aranjamentul aminoacizilor la


nivelul moleculelor determină caracteristicile
proteinelor
• Aminoacizi esenţiali
-nu pot fi sintetizaţi de organism (treonina, valina,
leucina, izoleucina, lisina, triptofanul, fenilalanina,
metionina şi histidina)

• Acizii aminaţi neesenţiali


- pot fi sintetizaţi de organism (alanină, arginină, acidul
aspartic, asparagină, acidul glutamic, glutamina,
glicina, prolina şi serina)

• Aminoacizi semiesenţiali sau condiţionat esenţiali


–acizi neesentiali care pot deveni esenţiali în anumite
condiţii
• Necesarul proteic
- 2-2,5g/kg/zi primele şase luni (prematurul 3,5g
proteine/kg/zi).
- după vârsta de şase luni - 2g/kg/zi
- după vârsta de un an - 1g/kg/zi.
- acizii aminaţi esenţiali / neesenţiali → 3,5/5.

– Dietele sărace în proteine →încetinirea creşterii,


malnutriţia, compromiterea sistemului imun, a
sintezei enzimatice şi hormonale.

• Consumul proteic în exces→ producţie crescută de


uree→ încărcare osmotică crescută
,
n
Nevoile de lipide
b
• Sursele alimentare de lipide →uleiurile vegetale, ouă, peşte,
grăsimile animale, lapte
,
• 30-50% din necesarul energetic zilnic .
98% din grăsimile naturale→ trigliceride (acizi graşi /
combinaţi+glicerol) x
2%ac graşi liberi, monogliceride, colesterol, fosfolipide

– Acizii graşi -cu lanţ lung, mediu sau scurt


-saturaţi sau nesaturaţi.
• - acizi graşi cu lanţ lung - prin ardere → 9,4kcal/g
(digestia la nivelul intestinului subţire sub acţiunea
sărurilor biliare şi a lipazei pancreatice)

• - acizi graşi cu lanţ mediu → 8,3kcal/g (uşor absorbite,


chiar în lipsa sărurilor biliare sau a lipazei
pancreatice)→ în formulele pentru prematuri şi în
dieta copiilor cu tulburări de digestie şi absorbţie a
lipidelor.

• - acizi graşi cu lanţ scurt → 5,3kcal/g (absorbite direct,


instabilitate chimică)
• Acizii graşi saturaţi - în alimente de origine animală
- acidul palmitic şi stearic.
- asigură fermitatea ţ. adipos

• Acizii graşi mononesaturaţi


- ulei de măsline, porumb, floarea soarelui, lapte de vacă,
carne de pasăre, porc sau vită
- acidul oleic (în structura a numeroase ţesuturi, inclusiv
a mielinei)
• Acizii graşi polinesaturaţi (esenţiali)
- grupul omega-3 (n-3) - acidul α linolenic→ ac
docosahexaenoic (DHA) şi eicosapentaenoic (EPA).
- grupul omega-6 (n-6) - acidul linoleic→ac. arahidonic
(ARA)
 Grupul omega-6→ creşterea proliferării celulare, a
factorilor de coagulare şi favorizează apariţia
inflamaţiei

 Grupului omega-3→ efect opus


- componenta structurală cea mai importantă a
membranelor celulare de la nivelul creierului.
- rol important în dezvoltarea fetală şi în activitatea
neuronală pe parcursul perioadei de sugar

• Surse alimentare
- acizi graşi omega-6 -uleiurile vegetale, lapte
- acizii graşi omega-3 →în cantitate mai redusă (peşte, ulei
de soia, lapte de mamă)
• Necesarul de lipide
- 3,5-6g/kg/zi la sugar
- 4-5g/kg/zi la copilul mic
- 2g/kg/zi la preşcolar şi şcolar.
- Calitativ
-raport unitar ac grasi saturati/nesaturati
- raport optim-ac linoleic/α linolenic de4-6/1

• Aportul insuficient de acizi graşi esenţiali →dermatită,


tulburări trofice la nivelul părului şi unghiilor,
creşterea fragilităţii capilare şi scăderea adezivităţii
plachetare.
• Studii recente

-eficacitatea acidului α linolenic în reducerea


mortalităţii la persoanele cu afecţiuni cardiace
- legătură între aportul insuficient de acid α
linolenic şi apariţia tulburărilor de comportament şi
creşterea severităţii manifestărilor clinice în psihozele
depresive
- uleiul de peste- previne nasterile premature
si favorizeaza dezvoltarea neurala si retiniana a fatului
si sugarului
- acuitatea vizuala - mai buna la copiii hraniti
cu lapte matern sau cu formule imbogatite cu ac grasi
esentiali (-3 si -6)
Nevoile de glucide

• Sa asigure 35-50% din aportul energetic zilnic


• Sursă: -vegetală –fructe, zarzavaturi, cereale
-animală – lapte, ficat, carne

Clasificare :
 Monozaharidele : glucoza, fructoza şi galactoza
 Dizaharidele: lactoză, zaharoză şi maltoză
 Polizaharidele: amidonul, glicogenul,
polimerii glucozei, fibrele alimentare
Polimerii glucozei

formati din reziduuri de glucoză legate în lanţ linear


prin legături glicozidice

se obţin prin hidroliza limitată a amidonului din


cereale

utilizate în formulele de lp pentru prematuri şi


malnutriţi - asigură aportul energetic fără a creşte
presiunea osmotică a laptelui.
Principalele acţiuni ale fibrelor alimentare:

 reglează apetitul, efect de saţietate, măresc vol


bolului alim, accelerează tranzitul intest, combat
obezitatea
 modifică flora intest prin ↓ pH –ului şi
accelerarea tranzitului
 scad abs L, P, G prin inhibarea enz pancreatice
 reduc abs mineralelor( Zn,Fe,Mg,Se,Na,K) prin
chelare de către ac fitic
 cresc excreţia
colesterolului şi
ac biliari
• Consumul de fibre se corelează cu:
-scăderea incidenţei cc de colon, sân, prostată
diverticulozei intestinale, obezit, d-z, b c-v.
• Surse de fibre alim: tărâţele cerealelor, fructe,
zarzavaturi, ciuperci.

Nevoile cantitative de glucide:


 12 g/kg/zi la sugar, copil mic (prematur = 6-8
g/kg/zi, dismatur=18-24 g/kg/zi
 10 g/kg/zi- preşcolar
 8 g/kg/zi-scolar
 minimum de glucide = 3 g/kg/zi
• Deficitul de glucide - opreşte creşterea
-hipoglicemie→↑catabolismul triglicerid→cetonemie
-carenţa fibrelor alim→constipaţie

• Excesul de glucide:-global = obezitate


-lactoză = diaree osmotică
-zaharoză = obez, d-z, carii dentare
-amidon = hopoproteinemie
-fibre alim = accel tranzit,↓abs P, G, săruri minerale.
Alimentatia naturala
- alim - cu LM în primele 4-6 luni de viaţă
- ideală→compoziţia adaptată posib de dig,
asigura nevoile nutriţionale
→proprietati bioactive –
dezvoltarea creierului, sist. imun, ap. digestiv

Fiziologia secreţiei lactate:


Lactogeneza
- prima jumatate a sarcinii: prolactina, hormon lactogenic
placentar→hiperplazia, hipertrofia structurilor
secretorii
- perioada prenatala: glanda pregatita
- momentul nasterii: dispare actiunea inhibitorie a
progesteronului matern
c
• Actul suptului → stimularea receptorilor tactili
→ secretia de ocitocina → contractia acinilor X
glandulari si a canalelor galactofore → ejectia
laptelui

• Factorii care afectează compoziţia laptelui


matern
 Vârsta gestaţională
 Dieta mamei
 Modificările din timpul unei mese
 Momentul zilei
 Stadiul lactaţiei (colostru, lapte de tranziţie,
lapte matur)
• Colostrul: primele 5 zile
 lichid galbui, efect laxativ

 celule: macrofage, neutrofile, limfocite


 bogat in proteine: 41-27 g/l
 sărurile minerale - nivel↑
 vitaminele: A,E,C,B12 -bine reprezentate
 lactoferina, Ig As, hormoni, enz, aa→niv maxim

 lactoza↓
 lipidele↓

 val energetică: 500-580 kcal/l


• Laptele de tranziţie: ziua 6-10
 scad: proteinele, sărurile
 cresc progresiv:lipidele, lactoza

• Laptele matur: Valoarea energetică = 670-700 kcal/l


• PROTEINELE9- 10 g/l
a)cazeina
 40%, termorezistentă, precipită la pH=4,5
 digestia sa → fractiune glicolipidica cu rol in
cresterea bifidobacteriilor
b)proteinele din lactoser
 60%, rezist la acţ enz proteol
 solubile, usor de digerat
 influenteaza capacitatea de aparare a nn
• GLUCIDE:

 75 g/l

 lactoza = 63 g/l
- se sintetizeaza sub control genetic
- sursa imp de energie
- sursa de galactoza pt procesul de mielinizare
- favorizeaza pH acid intestinal

 oligozaharidele = 12 g/l
-rol în apărarea antiinfecţioasă (factorul I bifidus)
• LIPIDE: 35 - 40 g/l

 globule înconj de o membană glicoproteică→emulsie


fină, stabilă în mediul apos al laptelui
 structural: trigliceride=98%, 1-2%=fosolipide,
colesterol, AG liberi
 triglic - raport egal între AG saturaţi şi AG nesaturaţi
 concentratie relativ mare de colesterol (10-20mg%)
 compozitia lor – mare variabilitate
- concentraţie max→orele 10-14
- în cursul suptului (disgeuzie- saţietate- limitarea
suptului)
 absorbţia L laptelui → 90%
• SĂRURI MINERALE: 2 g/l (hipomineralizat)
 - nu influenţat de alim mamei
 -Na cantit mică→ incidenţa ↓ HTA la sugarul
alim natural
 -Ca, P conc mică - absorbţia şi utiliz bună dat
raport lor, similar plasmatic (2/1)
 -Fe cant mică=0,5-1mg/l - abs. bună dat
lactoferinei
• VITAMINE:
variază cu aportul alim al mamei
 Vit A, E, grup B bine reprez în lapte, asig nevoile sugarului
 Vit D nu asig necesarul deşi 10-15% e în formă activă
 Vit K nu acoperă necesităţile
 Vit C e bine reprez dacă mama nu fumează

COMPONENTE BIOACTIVE
Factori de protectie antiinfectioasa
Imunglobulinele A secretorii (IgAs)
- produse la nivelul glandei mamare
- rezistente la actiunea enzimelor proteolitice
- protectie la nivelul mucoaselor prin mecanisme
neinflamatorii
Imunoglobulinele G si M (IgG, IgM)
– cantitati mici
– transfer din serul mamei

Imunitate celulara (leucocite)


- 90% neutrofile macrofage
- 10% limfocite
Nu exista bazofile, mastocite, eozinofile, IgE

Factori de aparare nespecifici:


- lactoferina, liganzii ac.folic si ai vit B12, lizozimul,
factorul de crestere al bacilului bifidus, factor
antistafilococic, interferonul, fractiunile C3,C4 ale
complementului
- oligozaharide, mucus, glicolipide
Factori de crestere si hormoni
- aproape toti hormonii materni au fost identificati in lapte
- factorii de crestere – intensifica mecanismele de proliferare
celulara:
- factorul de crestere neuronala
- factorul epidermal de crestere
- factori de crestere insulinici
- factorul de crestere al limfocitului B
- taurina, osteopontina, poliaminele
- nucleotidele
Enzime
- cu functii de transport
- enzime digestive (lipaza, amilaza, lipoproteinlipaza) –
compenseaza imaturitatea enzimelor pancreatice
AVANTAJELE ALIMENTAŢIEI NATURALE
Pentru copil:
- Beneficii nutritionale
- Beneficii gastrointestinale
- Benefici imune
- Beneficii neuropsihice
Pentru mama:
- fertilitatea – durata infertilitatii in relatie directa
cu activitatea de supt
- asupra starii de sanatate

CONTRAINDICAŢIILE ALIMENTAŢIEI LA SÂN


-materne: septicemia, TBC activă, boli psihice, caşexia,
IC, IR, dz dezechilibrat, citostatice, anticoagulante,
sarcina > 20 săpt
Infecţia HIV –virusul prezent în laptele matern
- transmiterea prin lapte
- 14% la mame infectate antenatal
- 29% la mame infectate postnatal
C.I. din partea copilului–galactozemia, intoleranta cong.
la lactoza

OBSTACOLE ŞI INCIDENTE ÎN ALIMENTAŢIA


NATURALĂ
• din partea mamei:
- angorjarea sanilor
- ragadele mamelonare
- anomalii structurale ale sanilor
• mastita
• hipogalactia – cauze:
- întârzierea primului supt
- evacuarea rară şi incompletă a sânilor
- grijile şi oboseala mamei

din partea sugarului:


• malformaţii orale
• prematuritatea
• regurgitarile
• vărsăturile
• refuzul sânului
• colicile abdominale – apar de la 10 zile -3 luni
• “diarea” postprandială
• Prin LM se elimină:
antibiotice→disbioză intestinală, invadarea
fungilor,rezistenţă.
pesticide →eritem, astenie,convulsii chiar
moarte subită.
alergeni alimentari ( β-lactoglobulina,
ovalbumina, ovomucoidul)
medicaţia SN: anxiolitice, sedative, antipsihotice
→somnolenţă, tulb de ritm resp, de deglutiţie,
hipertonie musculară, erupţii cutanate.
toxicele sociale :alcool, fumat, cafea
-alcoolul →tulb resp şi neurologice
-fumatul →anorexie, apatie, vărsături, bradicardie
-cofeina →tulb de ritm cardiac, agitaţie
CONDIŢII DE VIAŢĂ PENTRU FEMEIA CARE
ALĂPTEAZĂ:

 Igiena corporală→toaleta, masajul sânilor, sutien


adecvat
 Respectarea odihnei→somn, mediu familial
calm,de încredere
 Interdicţia automedicaţiei
 Legume şi fructe crude
 Nu : - alcool, cafea,cola, tutun,
- ceapă, usturoi, conopidă, varză (?)
PREJUDECATI – combatute !!!

• sani mici – lapte insuficient


• alimentatie “bogata” – secretie lactata abundenta
• suplimente lichidiene- cresc secretia lactata
• alimentatie carentata – lapte “slab”
• consum de lapte – productie de lapte
• suc de fructe intre mese dupa 6 saptamani
• suplimente vitaminice
ALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂ

COMPOZIŢIA LAPTELUI DE VACĂ


- apă =87%
Proteinele
- 34g/l
- excesul→metabolizare şi epurare
dificilă→încărcare osmotică↑
- utilizarea proteinelor→consum mare
energetic
– Cazeina
 82% din proteinele laptelui
 precipită în flocoane mari
 conţinut de cistină↓
- Proteinele din lactoser
 18%, rol-exclusiv nutriţional
 nu sunt protejate de enzimele proteolitice
 raportul cazeină/lactoser =82/18 (LM=40/60)
 alfalactalbumina
 betalactoglobulina– fracţiunea cea mai antigenică
 lactoferina
 imunoglobulinele– nu sunt protejate de enz. proteolitice
 enzimele – heterospecifice

25% - proteine neabsorbite→floră de putrefacţie în colon


Glucidele
 48g/l
 oferă de 2 ori mai puţină galactoză pt procesele
de mielinizare

Lipidele
 34-60g/l
 ac graşi saturaţi 65%
 ac graşi nesaturaţi→35%
 absorbite în proporţie de 70-80%
Sărurile minerale
 7-8g/l (pres osmotică ↑)
 Na , K→cantit de 3-9 X mai mare ca LM
 Ca→cantit de 3-4 X mai mare
 P→de 6 -8 X mai mare ca LM
 Fe, Cu, Se→cantitate↓

Vitaminele
 Bogat în vit. B2, B5, B6 şi K
 Vit. D, C şi E ↓

Valoarea energetică=700 Kcal/l


Microbii laptelui de vacă

- în condiţii igienice→5 000 – 50 000 germeni/ml


Germeni saprofiţi
 microbi acidifianţi (inactivaţi de căld) : streptococus
lactis, termobacterium bulgaricum, lactobacilii
 microbii de putrefacţie (termorezistenţi) : b. Proteus,
Enterococus, Bacillus subtilis

Germeni patogeni
 b. Koch, stafilococ
 nu modifică compoziţia LV
 pot provoca îmbolnăviri
Sterilizarea laptelui

fierberea în clocot la 102ºC timp de 10-15 min.


pasteurizarea →tratarea la 90ºC-3 min sau la
65ºC – 30 min, apoi răcire bruscă
autoclavarea→la temp de 115ºC şi pres de 2
atmosfere – 10 min
uperizarea→tratarea la 150ºC – 3 min
Copmpozitia laptelui de mama / lapte de vaca

Compozitia(g/l) LM LV
Proteine 9-10 34
cazeina/lactoser 40/60 82/18
Glucide 70 48
lactoza 60 48
Lipide 40 36
Ac grasi sat/nesat 50/50 74/26
Minerale 2 7-8
Val energ (Kcal) 670 700
Modificările compoziţiei laptelui

deshidratarea→lapte praf
reducerea conţinutului de prot (12-19g/l), săruri
(↓pres osmotică)
raportul cazeină/lactoser – 82/18→40/60
ameliorare calitativă a proteinelor şi am ac (cistină,
taurină)
adaos de glucide (lactoză, zaharoză, dextrin-
maltoză)→54-82g/l
ameliorarea proporţiei ac graşi saturaţi/nesaturaţi
(ac linoleic-10%)
adaos de vitamine şi oligoelemente (Fe,Cu)
Incidentele alimentaţiei artificiale

Anorexia
Subalimentaţia
Supraalimentaţia
Colicile abdominale
Intoleranţa la laptele de vacă
ALIMENTAŢIA MIXTĂ

alimentaţia cu LM + LP (primele 4 l)
se indică în hipogalactie

suplimentarea cu LP se face aplicând metoda -


-complementară
-alternativă
adm LP se face cu linguriţa, biberon cu tetine
cu orificii mici
Formulele de lapte pentru sugari

 unica sursă de substanţe nutritive până la vârsta de 4-6 luni


 disponibile pe piaţă sub trei forme:
a)forma lichidă
b)concentrat lichid
c)laptele praf sau concentratul sub formă de pulbere se
împart în:
 formule standard pe bază de lapte de vacă
 formule pe bază de soia
 formule speciale pentru copii cu nevoi speciale
• Proteinele

- functia nutritiva – asigurarea unui aport adecvat de


aminoacizi esentiali si conditionat esentiali necesari
sintezei de proteine endogene

- cantitatea de proteine se situeaza intre 12-13g/l cu un


prag maxim acceptabil de 20g/l

- in functie de raportul dintre cazeina si proteinele din


lactoser se pot intalni:
formule de lapte pe bază de lactoser
(“premium” sau cu proteina modificată) -
compoziţia similară cu cea a laptelui matern
(cazeină/lactoser=40/60)
Exemple: Aptamil 1, SMA clasic, Similac, Nan 1

formule de lapte pe bază de cazeină (cu proteina


nemodificată) – raport cazeină/lactoser apropiat
celui din laptele de vacă (mai mare de 1).
Exemple: Aptamul Extra Hungry, SMA confort,
Nan AR
Lipidele –30-40g/l →50% din necesarul energetic zilnic al
copilului.

– tendinţa actuală
de a se înlocui grăsimile animale (din laptele de vacă) cu
grăsimi vegetale (uleiuri obţinute din porumb, soia,
cocos, floarea soarelui)
aport echilibrat de acizi graşi esenţiali (acidul linoleic şi
α linolenic)
recent - pe piaţă formule de lapte îmbogăţite cu DHA şi
ARA
unele formule - grăsimi “predigerate”, trigliceride cu
lanţ mediu (MCT)
• pentru o bună digestie a grăsimilor - adaus de taurină şi
carnitină
Glucidele
cantitate de lactoză similară cu cea din laptele de mamă

- lactoza - beneficii:
îmbunătăţirea funcţiei intestinale
reducerea riscului infecţiilor şi a eritemului fesier
asigurarea unei surse de energie accesibile pentru o
creştere rapidă
îmbunătăţirea absorbţiei proteinelor şi mineralelor

- alte zaharuri: maltoza, dextrin maltoza, amidonul


semifiert sau gelatinizat.
• Mineralele (calciu, fosfor, fier, iod, cupru, zinc) şi
oligomineralale (mangan, crom, seleniu) - în cantităţi
similare cu cele din laptele de mamă.

Fierul
 necesar bunei dezvoltări a creierului şi a sistemului
imun
 absorbţie intestinală destul de slabă
 formulele de lapte
- îmbogăţite cu fier (aprox 12 mgFe/l)
- conţinut redus în fier (aprox 2 mg Fe/l)

Raportul calciu/fosfor trebuie să fie intre 1,2-2.


• Vitaminele esenţiale pentru creşterea copilului, pentru
menţinerea şi funcţionarea corespunzătoare a tuturor
ţesuturilor.
- adăugate în formulele de lapte în cantitate
corespunzătoare pentru a se asigura necesarul
nutritiv al sugarului.
- în zona europeană supliment de vitamină D pe cale
orală sub formă de picături (Sterogyl, Vigantol,
Uvesterol etc.) în doză de 400-800 ui/zi.
• Nucleotidele
- componente intracelulare cu greutate moleculară
mică fiind unităţile de bază ale acizilor nucleici (ADN
şi ARN)
- efecte benefice asupra tractului gastrointestinal şi a
sistemului imun
• Probioticele
= supliment alimentar care contine bacterii saprofite vii cu un
efect benefic asupra organismului uman prin mentinerea in
echilibru a florei microbiene intestinale

 Lactobacili: lactobacillus acidophilus, lactobacillus bulgaricus


 Coci gram pozitivi: streptococcus thermophilus
 Bifidobacterii: bifidobacterium bifidum

 Efecte benefice
- prevenirea si tratamentul bolii diareice
- stimularea sistemului imun
- prevenirea meteorismului si a colicilor abdominale
- ameliorarea manifestarilor intolerantei la lactoza
1.Formulele standard pe bază de lapte de vacă
–formule de început sau preparate pentru sugari şi
formule de continuare sau “progres″.

A.Formulele de început (primele 4-5 luni)


 compoziţia cea mai apropiată de cea a laptelui
de mamă matur
 proteinele sunt în concentraţie de 12-20 g/l
B) Formulele de continuare (progres sau “follow-on”)-
dupa varsta de 4-6 luni
-cantitate mai mare de proteine, fier, calciu şi alte
elemente nutritive necesare unei creşteri
corespunzătoare.
-dezavantajul - de ordin economic
Exemple: Aptamil 2, Enfamil2 , Guigoz 2, SMA 2

• Laptele de vacă integral, sub formă lichidă sau pudră,


NU este recomandat înainte de vârsta de 1 an
2. Formulele pe bază de soia
- folosirea de rutină în prevenirea colicilor abdominale
sau a diferitelor forme de atopie nu este justificată.
Exemple: Infasoy, Isomil, Végélact, Aptamil Prejomin

3. Formule speciale de lapte


Formule de lapte pentru prematuri
–formule pe bază de lapte de vacă, conţinut mai
ridicat în proteine, minerale şi vitamine
- lipidele reprezentate de trigliceride cu lanţ mediu.
Exemple: Enfamil Premature, Similac Special Care,
Pre Nan, Aptamil Prematil
Formulele hipoalergenice (HA)
 proteina - parţial hidrolizată
- alimentaţia sugarilor cu risc atopic.
Exemple: Nan HA, Guigoz HA, Novalac HA

 proteina – “inalt” hidrolizată sau mixturi de


aminoacizi
- alimentaţia copiilor cu alergie la proteinele
LV, malnutriţi, sindroame de malabsorbţie (fibroza
chistică)
Exemple: Alimentum, Nutramigen, Pregestimil,
Alfare
Formule pentru copii cu probleme digestive

formule de lapte anti-regurgitare –formule îngroşate, de


obicei, cu amidon semifiert sau faina de roscove (Nutrilon
AR, Alma AR, Novalac AR)
formule hipolactozate – folosite în realimentarea sugarilor
după boala diareică acută (Milupa HN 25, Al 110, Similac
Lactose-Free)
formule pentru combaterea constipaţiei şi reglarea
tranzitului intestinal - glucidele sunt reprezentate 100% de
lactoză (Novalac IT, Modilac Transit, Galia Transit)
formule acidifiate – conţin fermenţi lactici care
hidrolizează rapid lactoza în acid lactic, în alimentaţia
sugarilor inapetenţi, la cei cu colici şi cu meteorism
abdominal (Bio-Guigoz, Pélargon)
Formule de lapte “junior” sau “de creştere”

 în alimentaţia copilului după vârsta de 1 an


 adaptate necesarului nutritv al copilului mic
 îmbogăţite cu calciu, fier, iod, vitamine şi acizi graşi
esenţiali
 (Novalac 3, Nestle Junior).
Termeni utilizati în alimentaţia sugarului:

• Alimentaţie exclusivă la sân – numai lapte de mamă (fără


alte lichide)
• Alimentaţie predominantă la sân – şi alte lichide (ceai, suc)
• Alimentaţia cu biberonul
• Alimentaţia cu substitute de lapte matern – lapte diferit de
laptele matern (primul semestru de viaţă)
• Alimentaţia complementară – introducerea altor alimente
(diferite de lapte)
Alimentatia diversificată (complementară)
trecerea treptată la un regim alim variat ( alim
nelactate de consistenţă semilichidă sau solidă)
după 4 luni
alimentele mai consistente stimuleaza peristaltica
tubului digestiv
obligă la masticaţie→rol în dezv vorbirii.
Regulile diversificării:

începe cel mai devreme la 4 l ( alim artif ), cel mai


târziu la 6 l (LM)
primul alim - în funcţie de starea de nutriţie a
sugarului
noul alim→ cantit progresiv crescânde
alim nou se adm la începutul mesei, cu linguriţa,
neamestecat cu lapte.
după 1-2 săptămâni de la înlocuirea totală a
laptelui de la o masă cu un nou aliment, se poate
trece la înlocuirea altei mese.
refuzul sistematic al unui alim→sistarea
temporară
nu se diversifică în perioadă de boală
nu se adm acelaşi alim de mai multe ori/zi
tulburări digestive –întreruperea diversificării
ALIMENTE FOLOSITE ÎN DIVERSIFICAREA
ALIMENTAŢIEI
• Fructele
- vit, săruri min, glucide (fructoză, zaharoză,
glucoză, amidon)
- acţiune diuretică
- suc, pireu, compot.
• Zarzavaturile
- minerale, vitamine, fibre alimentare
- hipocalorice, conţinut mic de proteine şi
lipide
- supe şi pireuri
• Făinurile de cereale (orez, porumb, grâu)
- glucide, proteine, fibre
- fierturi în lapte, biscuiţi, fidea pişcoturi,
cornuri, pâine
• Carnea
- proteine, fier, vitamine
- carne slabă de pasăre, vită
- supă, carne mixată, tocată, perişoare de carne
• Gălbenuşul de ou
• Ficatul de pui, vită
• Brânza de vaci
• Iaurtul
Produse industriale de diversificare
 Se găsesc sub forma de creme, pulbere instant, fulgi
 Au la baza fructe, legume, cereale, carne, peste, ou, lactate
 Avantaje
- prepararea usoara, absenta veselei
- compozitia-in raport cu varsta si nevoile sugarului
- digestibilitate buna
- verificate ecologic
- securizate bacteriologic
 Inconveniente
- mai bogate in proteine, grasimi, glucide
- gust fad
- pretul
ORDINEA CRONOLOGICĂ A DIVERSIFICĂRII
ALIMENTAŢIEI

 4 luni – eutrofic → supa clară de zarzavat sau pireu de


fructe simplu, zahăr
- malnutrit →făinos fără gluten în lapte
 5 luni –pireul de zarzavat şi carnea mixată
– pireu de fructe (a 2-a masă)
– supă de carne degresată
 6 luni– se diversif a 3-a masă cu făinos cu gluten în lapte
- pesmetul de biscuiţi
-gălbenuşul de ou
 7 luni – ficat de pui, vită
- iaurt zaharat 5% sau cu pesmet de biscuiţi,
pişcoturi, fulgi cereale
 8 luni – mămăliguţă cu brânză de vaci
- piure de cartofi
- carne măcinată, fidea în supă
- bucăţi de corn, cozonac, biscuiţi, franzelă
albă înmuiate în lapte
 9 luni – şunca presată măcinată
 10 luni – creier vită, fiert, o dată/ săpt
 1 an – dentiţia corespunz permite adm de alim
mai puţin fragmentate
- mese inegale: 3 principale, 2 gustări
- se pot adm: pilaf de orez, budinci de orez, griş
cu suc de fructe
Alimentaţia copilului mic

-adaptată la particularităţile morfologice ale


vârstei (masticaţia, simţul gustativ, activitate
enzimatică)
-5 mese/zi ( 3 principale + 2 gustări)
-nevoi energetice – 90 kcal/kg/zi
-nevoi de lichide – 90-100ml/kg/zi
-proteine – 2g/kg/zi (lapte, carne, ou, ficat,
vegetale)
-lipide – 2g/kg/zi (unt, smântână, uleiuri vegetale)
-glucide – 12g/kg/zi (făinoase, orez, dulciuri,
fructe, legume)
Grupele nutritionale de baza
 carnea, pestele, ouale
 produsele lactate
 fructele, legumele
 cerealele, cartofii, orezul

- intre 1-2 ani - lapte de vaca integral (aprox 300ml/zi),


sau lapte de crestere (junior)
- nu se da lapte de vaca degresat inainte de 2 ani (lipidele
importante pt. cresterea si dezvoltarea copilului)
Aportul de calciu
 99% din Ca organismulu - stocat in oase
 1% - in sange (contractia musculara, absorbtia altor
minerale, transportul informatiilor pe calea filetelor
nervoase)
 necesarul  500-800 mg/zi
 surse
- produsele lactate
- legume (cu frunze verzi): varza, conopida, brocoli
- in comert - preparatele (cereale, fainoase, sucuri)
“imbogatite cu calciu”sau “cu adaus de calciu” care
aduc 200mg calciu la o masa
Aportul de fier

 Anemia – cauze:
- trecerea de la LM sau formule cu fier la lapte de vaca
nemodificat
- folosirea cerealelor de tip “adult” (fara fier)
- cantitati mari de lapte de vaca (peste 700 ml)

 Consecinte
- ritm mai redus al dezvoltarii psihomotorii (consecinte
ireversibile)
- deficitul de Fecreste abs. de Pb din mediu
inconjuratorintoxicatiediminuare permanenta a QI
 Alimente bogate in Fe
- formule cu fier
- cereale imbogatite cu fier, pâine integrală
- ficatul, carnea
- legume cu frunze verzi, fructe uscate

Dieta hipolactozata
- formule de lapte hipolactozate
- formule de lapte pe baza de soia
- preparate enzimatice (Lact-Easy, Lactaid)
- iaurtul care contine germeni vii (streptococcus
termophilus, lactobacillus bulgaris)descompunerea
lactozei
Alimentaţia preşcolarului (3-6 ani)

- apropiată de cea a adultului


- 3 mese principale + 2 gustări
- nevoi energetice – 80kcal/kg/zi
- nevoi de lichide – 80ml/kg/zi
- proteine – 2g/kg/zi (2/3 orig animală, 1/3 vegetală)
- glucide - 10g/kg/zi
- lipide – 2-3g/kg/zi

Variată, echilibrată, naturală


Alimentaţia şcolarului

 3 mese principale + 1-2 gustări


 nevoi energetice – 50-60kcal/kg/zi
 nevoi de lichide – 60ml/kg/zi
 proteine – 2g/kg/zi
 lipide – 1,5-2g/kg/zi
 glucide – 8g/kg/zi
Dieta prudenta
• Lipidele sa reprezinte sub 30% din aportul caloric total
• Aportul de colesterol – maxim 300mg/zi
• Glucidele – ≥60% din aportul caloric zilnic
• Dieta-nutritional echilibrata, variata
• Se prefera cantitati reduse de sare

Recomandari
 Carne slaba (animal matur)
 Peste – 1-2 ori/sapt
 Lapte degresat, uleiuri vegetale
 Galbenus de ou – 2-3 ori/sapt
 Paine neagra, fructe, legume
 Limitarea aditivilor, conservantilor, dulciurilor