Principalele Infecii Bacteriene Identif

Principalele infecții bacteriene
identificate prin tehnici imunologice

(microscopia și cultivarea fără succes)
Coordonator: Student:
Principalele infectii bacteriene identificate prin tehnici imunologice
Infecțiile bacteriene
Procese patologice cauzate de pătrunderea în organism a unor bacterii patogene
sau proliferarea bacteriilor endogene comensale la subiecți cu imunitate scăzută sau la
imunodeprimați. [1]
Fig.1: Morfologia bacteriana [7]

Fig.2: Tipuri de bacterii [7]
Mecanisme de protecție ale sistemului imun

I. Apărare nespecifică
- fagocitoza
- lizozim
- sistemul complement
II. Apărare specifică

-Răspuns imun umoral- sinteză de anticorpi de către
plasmocite
-Răspuns imun celular –limfocite T (helper, citotoxice,
killer, natural killer), macrofage [2]
Diagnosticul imunologic
• Poate fi împărţit în:
I. Reacții anticorp-antigen
II. Teste pentru evaluarea imunității mediată celular
• Testele imunologice pot fi realizate:

-in vivo
-in vitro [2]
Testele in vitro
• Reacțiile antigen-anticorp prezintă o mare specificitate
un antigen va reacționa doar cu anticorpul a cărei sinteză a fost indusă de el sau de
un alt antigen cu structură apropiată [3]
Fig.3: Reactia Ag-Ac [7]
Fig.4: Compex Ag-Ac [7]

Reacţii Ag - Ac utilizate în diagnosticul

imunologic
In vitro:
1. Reacţia de aglutinare (în care antigenul este particulat)
2. Reacţia de precipitare (în care antigenul este solubil)
3. Reacţia de fixare a complementului
4. Reacţia de neutralizare
5. Imunofluorescenţa (IF), testul ELISA (Enzyme-Linked
Immunosorbent Assay), Radioimunotestarea (Radioimmunoassay -
RIA). [3]
Reacțiile imune
A. Umorale
• Diagnosticul direct- pentru identificarea diferitelor antigene
bacteriene utilizând anticorpi cunoscuți
• Diagnostic indirect-reacțiile antigen-anticorp sunt utile
pentru identificaea și titrarea anticorpilor specifici cu
ajutorul unor antigene standard
B. Celulare
Teste imunologice pentru identificarea și numărarea
diferitelor subclase de celule implicate in răspunsul imun
celular [3]
Ag. Streptococcus pyogenes

• Coci gram-pozitivi
• Aerob-anaerob facultativi
• Formează perechi sau lanțuri
• Imobili, nesporulați [4]
Fig.5: Tegument infectat cu Streptococcus pyogenes [8]
Fig.6: Cultura de Streptococcus pyogenes [8] Fig.7: Morfologie Streptococcus pyogenes [7] Fig.8: Imagine microscopica de tesut
cantonat de Streptococcus pyogenes [8]
Clasificare:
• După aspectul hemolizei pe geloză-sânge:
Streptococi beta-hemolitici
Streptococi alfa-hemolitici
Streptococi alfa1-hemolitici Fig.9: Clasificarea Lancefield [9]
Streptococi gamma
• Clasificarea Lancefield 19 grupe de
antigene. [4]
Fig.10: Substante utilizate pentru Clasificarea Lancefied [9]

Scarlatina
o Boală acută infecto-contagioasă determinată de
streptococul beta-hemolitic de grup A toxigen,
transmisă pe cale aerogenă. Fig.11: Limba unui pacient cu
scarlatina [10]
• Este caracterizată clinic prin febră, alterarea stării generale,

angină și erupție micropapuloasă congestivă.[4]
Fig.12: Simptomatoogie specifica pentru scaratina [10]

Fig.13: Toracele unui pacient cu scaratina [10]
Diagnosticul de laborator
Diagnosticul serologic (reacția ASLO):
• În cursul infecțiilor streptococice apar anticorpi anti-streptolizina O,
identificați prin teste serologice (reacția ASLO) <200UI. Fig.14: Endocardita [11]
• Titrul anticorpilor poate fi util in diagnosticarea bolilor

poststreptococice.
• Glomerulonefrita acuta poststrptococcica

• Endocardita bacteriana [5]
Fig.15: Gomerulonefrita acuta poststreptococica [11 ]

Determinarea titrului ASLO

= evaluarea răspunsului imunologic al organismului la o agresiune streptococică și
anume la exotoxina microbiană denumită streptolizina.
apariția de anticorpi [4]
Fig.16: [11]
Intradermoreacția Dick:
• Injectarea într-o zonă de piele sănătoasă a 0,2 ml de toxina Dick
• În absența imunității specifice, în 24-48 h se va dezvolta in jurul locului de injecție o
zonă de exantem scarlatiform.
Reacție prezentă pacientul nu a făcut scarlatină.
Lipsa reacției prezența anticorpilor, fără a putea indica momentul bolii când
pacientul s-a imunizat.[4]
Ac. anti Treponema pallidum IgM -

confirmare
Treponema pallidum este o bacterie din clasa spirochetelor care este agentul
etiologic al sifilisului.
Sifilisul are un caracter cronic, în mai multe faze:
•Sifilis primar
•Sifilis secundar
•Sifilis terțiar
Sifilisul congenital se poate
transmite de la mama netratată la făt
pe cale transplacentară, dar și in timpul nașterii. [5]
Fig.17:Treponema Pallidum [12]

Diagnosticul de laborator:
Diagnosticul de sifilis se bazează pe datele clinice asociate
cu detecția anticorpilor față de Treponema pallidum.
În timpul fazei precoce a sifilisului primar, anticorpii anti
Treponema Pallidum IgM apar primii, în timp ce anticorpii de tip IgG
ajung la nivele semnificative în faza tardivă a sifilisului primar.
În faza de latență, inactivă clinic, diagnosticul este strict
serologic.[6]
Diagnostic serologic:
Teste serologice nespecifice:

•Utilizează antigene netreponemice (cardiolipina) extrase din cordul bovin.
•Evidențiază anticorpii antilipoidici care apar în boala acută in 4-6 săptămâni de la
infecție.
•Titrul crește în perioada de sifilis secundar, ca apoi să scadă în perioada de latență și in
sifilisul terțiar.[5]
Teste serologice nespecifice

• VDRL- reacție de floculare
• RBW- reacție de fixare a complementului
• Reacția RBR- reacție de aglutinare
Testele nespecifice pot da reacții fals-pozitive
orice rezultat pozitiv trebuie confirmat printr-un test specific. [5]
Teste serologice specifice

• Utilizează antigene treponemice
• Se efectuează pentru confirmarea diagnosticului
• Nu au valoare în urmărirea eficienței tratamentului
• Se mențin pozitive ani de zile
 reacția FTA- Abs – test de imunoflorescență indirectă
Testul TPHA- reacție de hemaglutinare pasivă
Testul TPI- testul de imobilizare a treponemelor[5]
Ac. Anti Salmonella spp.

• Aparține familiei Enterobacteriaceae.
• Include bacili gram-negativi nesporulați, facultativ anaerobi
Sunt agenții etiologici ai:
- febrei tifoide (S. typhi)
- gastroenterite (S. enteritidis)
- septicemii [4]
Fig.18: Salmonella typhi [13]

Diagnostic serologic
În febra tifoidă: detectarea și titrarea anticorpilor față de Ag O, Ag H ale S.

typhi și paratyphi A,B (Reacția Widal)
Reacția Widal de aglutinare:
-Serul pacientului (conține anticorpi specifici) se pune în contact cu antigene
bacteriene O (Ag somatic) și H (Ag flagelar) Vi (Ag de virulenta)
-Daca aglutininele anti-O și anti-H au valoare diagnostica in cursul bolii,
aglutininele Vi apar târziu in convalescenta si numai la cei care au ramas excretori
de germeni
-Alte metode serologice: reacția de fixare a complementului sau de hemaglutinare
pasivă.[4]
Ag. Helicobacter pylori

 Bacil Gram negativ scurt, spiralat.
 Colonizează stomacul:
În mucusul de la suprafața mucoasei
gastrice
La nivelul polului apical al celulelor
epiteliale
Nu invadează mucoasa
 Determină gastrită cronică și ulcer gastroduodenal.[4] Fig.19:Helicobacter pylori [13]
Identificare
Prezența Helicobacter pylori poate fi demonstrată prin:
•Metode invazive:
- examen histologic
- detectarea activității ureazei în biopsiile de mucoasă gastrică
•Metode neinvazive:
- testul respirator cu uree
- dozarea anticorpilor anti-HP
- detecția Ag HP în materiile fecale [5]
Testul serologic:
Constă în determinarea titrului de anticorpi anti-HP de tip IgG.

•Se dozează anticorpii specifici prin ELISA.
•Testul se poate repeta la șase luni după tratament
- dacă este negativ indică eradicarea infecției
- nu se repetă mai devreme pentru că titrul anticorpilor scade lent (uneori
anticorpii pot persista până la câțiva ani).[4]
Metoda ELISA
• Se bazează pe proprietatea anticorpilor de a lega specific un anumit antigen

• ELISA indirectă- este utilă pentru determinarea concentrației anticorpilor serici.
• ELISA competitivă directă- se folosește pentru determinarea cantitativă și calitativă a
antigenelor solubile
• ELISA sandwich- se folosește pentru determinarea antigenelor deoarece oferă o
sensibilitate de 2-5 ori mai mare decât tehnica obișnuită.[4]
Etapele tehnicii ELISA

1. Prepararea conjugatului
2. Fixarea anticopului sau antigenului de captura pe placă
3. Incubarea anticorpului sau antigenului de determinat în placă
4. Îndepărtarea reactanților liberi din placă
5. Incubarea conjugatului în placă
6. Adăugarea substratului cromogen
7. Interpretarea rezultatelor [4]
Interpretarea rezultatelor
Metoda calitativă- presupune aprecierea pozitivă sau negativă a

probelor.
Metoda cantitativă presupune folosirea unor probe standard, de
concentrații cunoscute, cu ajutorul cărora se trasează o curbă standard
față de care se compară concentrația probelor.[4]
1) Care dintre urmatoarele nu aparțin

mecanismelor de apărare nespecifică?
a) RIA
b) Fagocitoza
c) Sistemul complement
d) Lizozimul
e) Ciclul Krebs
1) Care dintre urmatoarele nu aparțin

mecanismelor de apărare nespecifică?
a) RIA
b) Fagocitoza
c) Sistemul complement
d) Lizozimul
e) Ciclul Krebs
2) În cazul infecției cu Treponema pallidum:

a) Apar primii IgM
b) Apar primii IgG
c) IgM si IgG apar in acelasi timp
d) In faza de latenta diagnosticul este exclusiv serologic
e) Testele specifice utilizeaza antigene netreponemice
2) În cazul infecției cu Treponema pallidum:

a) Apar primii IgM
b) Apar primii IgG
c) IgM si IgG apar in acelasi timp
d) In faza de latenta diagnosticul este exclusiv serologic
e) Testele specifice utilizeaza antigene netreponemice
3) Ag. Helicobacter pylori:
a) Este un bacil Gram pozitiv scurt, nespiralat.

b) Prezența Helicobacter pylori poate fi demonstrată prin metode invazive si prin
metode neinvazive.
c) Constă în determinarea titrului de anticorpi anti-HP de tip IgG.
d) Daca testul este negativ, atunci infectia nu a fost eradicata
e) Determină gastrită cronică și ulcer gastroduodenal.
3) Ag. Helicobacter pylori:
a) Este un bacil Gram pozitiv scurt, nespiralat.

b) Prezența Helicobacter pylori poate fi demonstrată prin metode invazive si prin
metode neinvazive.
c) Constă în determinarea titrului de anticorpi anti-HP de tip IgG.
d) Daca testul este negativ, atunci infectia nu a fost eradicata
e) Determină gastrită cronică și ulcer gastroduodenal.
Bibliografie
1. Anghelescu E, Imunologie, Editura MIRTON, Timisoara 1997
2. Burta O.L, Burta O, Marusca P, Pelea D, Costangioara A, Teaha M, Mos I, Micle O, Popa D, Iovan R,
Imunologie generala, Editura Universitatii din Oradea, Oradea 2007
3. Chiotan M, Boli infecțioase ,Editura Național, București, 2002
4. Pelea D, Burtă O.L, Imunologie. Aplicații practice Volumul I, Editura Universității Oradea, Oradea 2010
5. Pelea D, Burta O.L, Burta O, Notiuni de imunologie pentru asistenti medicai,Editura Universitatii din Oradea,
Oradea 2011.
6. Chiotan M, Boli infectioase, Editura National, Bucuresti, 2002.
7. http://www.boli-medicina.com/articole/medicina-dentara/tehnici-imunologice-de-diagnostic.php- imagini,
diagrame
8. http://www.puremed.ro/infectii-bacteriene/ - imagini, diagrame
9. http://www.rockefeller.edu/vaf/rclbio.php - imagini, diagrame
10. http://www.calificativ.ro/SCARLATINA-a12692.html -imagini, diagrame
11. http://anatomie.romedic.ro/rinichii -imagini ,diagrame
12. http://www.mobieg.co.za/articles/stds/syphilis/ -imagini, diagrame
13. http://www.stoneoils.com/cinnamon-bark-oil-eradicates-h-pylori/ -imagini, diagrame

Principalele Infecii Bacteriene Identif

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Principalele Infecii Bacteriene Identif

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Principalele infecții bacteriene

identificate prin tehnici imunologice

Fig.1: Morfologia bacteriana [7]

Mecanisme de protecție ale sistemului imun

II. Apărare specifică

• Testele imunologice pot fi realizate:

Fig.3: Reactia Ag-Ac [7]

Fig.4: Compex Ag-Ac [7]

Reacţii Ag - Ac utilizate în diagnosticul

Ag. Streptococcus pyogenes

Fig.10: Substante utilizate pentru Clasificarea Lancefied [9]

• Este caracterizată clinic prin febră, alterarea stării generale,

Fig.12: Simptomatoogie specifica pentru scaratina [10]

• Titrul anticorpilor poate fi util in diagnosticarea bolilor

• Glomerulonefrita acuta poststrptococcica

Fig.15: Gomerulonefrita acuta poststreptococica [11 ]

Determinarea titrului ASLO

Ac. anti Treponema pallidum IgM -

Fig.17:Treponema Pallidum [12]

Teste serologice nespecifice:

Teste serologice nespecifice

Teste serologice specifice

Ac. Anti Salmonella spp.

Fig.18: Salmonella typhi [13]

În febra tifoidă: detectarea și titrarea anticorpilor față de Ag O, Ag H ale S.

Ag. Helicobacter pylori

Constă în determinarea titrului de anticorpi anti-HP de tip IgG.

• Se bazează pe proprietatea anticorpilor de a lega specific un anumit antigen

Etapele tehnicii ELISA

Metoda calitativă- presupune aprecierea pozitivă sau negativă a

1) Care dintre urmatoarele nu aparțin

1) Care dintre urmatoarele nu aparțin

2) În cazul infecției cu Treponema pallidum:

2) În cazul infecției cu Treponema pallidum:

3) Ag. Helicobacter pylori:

a) Este un bacil Gram pozitiv scurt, nespiralat.

3) Ag. Helicobacter pylori:

a) Este un bacil Gram pozitiv scurt, nespiralat.

S-ar putea să vă placă și