PROMOVAREA SI

PROTECTIA SANATATII
MINTALE A COPIILOR SI
ADOLESCENTILOR DIN
ZONELE MARGINALIZATE
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Proiect co-finantat din Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020
Axa prioritară 4: „Incluziunea socială și combaterea sărăciei”
Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare
Prioritatea de investitii 9.ii: Integrarea socio-economică a comunităților marginalizate
Obiectivul specific 4.2: Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate, prin implementarea de măsuri
integrate
Titlul proiectului: „Soluții de combatere a marginalizării prin măsuri inovative sociale”
Contract nr.: POCU/20/4/2/101947
Beneficiar: Comuna Bistreț, Județul Dolj
Parteneri: P1 – Școala Gimnazială Bistreț, P2 – Fundația Magdalena Deijs
 Sanatatea mintala
• reprezinta o componenta fundamentala a sanatatii individuale si constituie un
obiectiv major al politicii de sanatate publica.
• 400 milioane de oameni din toata lumea sufera în prezent din cauze
neuropsihosociale, astfel:
- 340 milioane depresii; din acestea 10-20 milioane
au tentative de sinucidere;
- 45 milioane- sindroame discordante sau
schizofrenii;
- 140 milioane- dependeni de alcool;
- 11 milioane - boala Alzheimer;
- 45 milioane- epilepsii
 Sanatatea mintala
- Sanatatea mintala este ceea ce ne dorim cu totii, fie ca stim ce este,
fie ca nu. Atunci cînd ne gîndim la fericire, liniste sufleteasca,
satisfactie, bucurie, ne referim de fapt la sanatatea mintala.
- Sanatatea mintala este o parte a vietii cotidiene. Ne-o construim în
fiecare zi în familie, la locul de munc, în cercul de prieteni, în
societate.
- Sanatatea mintala înseamna modul în care oamenii se inteleg în
familie, la scoala, la serviciu, la joaca, cu semenii în comunitate.
- Sanatatea mintala înseamna modul în care fiecare isi poate
armoniza dorinele, ambiiile, capacitile, idealurile, sentimentele si
constiina pentru a putea face fata cerintelor vietii. Nu exista o
delimitare neta între sanatatea mintala si boala mintala.
 Sǎnǎtatea mintalǎ înseamnǎ
sǎ ne simţim bine cu noi înşine!
- sǎ nu ne lǎsǎm coplesiţi de propriile emoţii:
teamǎ, mînie, supǎrare, dragoste, gelozie, furie,
vinovǎţie sau griji;
- sǎ fim capabili sǎ trecem peste necazurile şi
greutǎţile vieţii, sǎ facem faţǎ “din mers”
dezamǎgirilor;
- sǎ avem o atitudine optimistǎ, toleranţǎ
(pînǎ la o anumitǎ limitǎ însǎ) faţǎ de noi înşine
şi faţǎ de alţii, sǎ avem simţul umorului şi sǎ
putem face haz cu uşurinţǎ de propria noastrǎ
persoanǎ;
- sǎ nu putem accepta propriile defecte
încercînd, în acelaşi timp, sǎ le
minimalizǎm;
- sǎ avem respect pentru propria noastrǎ
persoanǎ;
- sa ne autoapreciem realist, sǎ nu ne
subestimǎm calitǎţile şi capacitǎţile, dar
nici sǎ nu ni le supraestimǎm;
- sǎ fim capabili sǎ rezolvǎm în mod
adecvat situaţiile care apar în viaţa
noastrǎ;
- sǎ ne bucurǎm de lucrurile simple, de
întîmplǎrile cotidiene plǎcute
 Sanatatea mintala inseamna sa ne
simtim bine impreuna cu altii
- sǎ fim capabili sǎ oferim dragoste şi ajutor
celorlalţi, sǎ ne gîndim şi la interesele altora; - sǎ
avem relaţii personale satisfacǎtoare, armonioase şi
durabile;
- sǎ iubim oamenii, sǎ avem încredere în ei şi sǎ le
arǎtǎm aceastǎ încredere;
- sǎ respectǎm valorile şi demnitatea celorlalţi, sǎ
înţelegem şi sǎ acceptǎm faptul cǎ oamenii sunt
diferiţi;
- sǎ nu-i înşelǎm pe alţii, sǎ nu ne folosim niciodatǎ
de ceilalţi pentru a ne atinge scopurile dar, în acelaşi
timp, sǎ nu-i lǎsǎm pe ceilalţi sǎ profite de noi;
- sǎ simţim cǎ facem parte dintr-un grup.
 Sanatatea mintala inseamna
sǎ putem îndeplini cerinţele vieţii:
- sǎ ne rezolvǎm problemele într-un mod constructiv, pe masurǎ ce apar;
- sǎ ne asumǎm responsabilitǎţile ce ne revin;
- sǎ ne modelǎm propriul ambient atunci, cînd se poate şi sǎ ne adǎptǎm
atunci, cînd este nevoie;
- sǎ ne facem planuri de viitor;
- sǎ primim cu bucurie experienţe şi idei noi;
- sǎ ne folosim capacitǎţile şi talentele;
- sǎ ne fixǎm ţeluri realiste;
- sǎ fim capabili sǎ luǎm singuri decizii în problemele care ne privesc;
- sǎ fim mulţumiţi sǎ depunem eforturi în ceea ce facem, sǎ muncim cît
mai bine pentru a realiza ceea ce ne-am propus.
Adolescenţii pot avea probleme de sǎnǎtate mintalǎ
Modul cum gandesc

Abandon scolar Conflicte familiale

Modul cum simt

Izolare Consum de droguri

Modul cum actioneaza

Violenta Suicid
 Problemele de sǎnǎtate mintalǎ pot fi severe
Uneori, o persoanǎ tînǎrǎ are o problemǎ de
sǎnǎtate mintalǎ care îi afecteazǎ sever
abilitatea de a „funcţiona" acasǎ, la şcoalǎ
sau în comunitate. Acestui adolescent se
spune cǎ are o „serioasǎ tulburare
emoţionalǎ". De obicei, dereglǎrile
emoţionale şi comportamentale continuǎ
timp de un an sau chiar mai mult. În anumite
cazuri, aceste tulburǎri se manifestǎ pentru o
perioadǎ scurtǎ de timp, dar pot fi deosebit
de severe şi pot lǎsa urme adînci, dacǎ nu
sunt tratate.
ZONELE RURALE si URBANE MARGINALIZATE

Saracie Munca

Locuire
 „Zone rurale / urbane
marginalizate" , prin definiție,
sunt zone compacte intravilane
(sectoare de recensământ) în
care locuiesc persoane cu un
capital uman disproporțional de
scăzut, cu puține locuri de
muncă declarate și cu condiții
improprii de locuit, comparativ
cu locuitorii din alte zone rurale
/ urbane.
 Cauzele problemelor mentale la copiii si
adolescentii din zonele marginalizate
Cauze sunt multiple, cum ar fi cauze biologice sau cauze de mediu.
• Expunerea la un mediu toxic, cu nivel ridicat de
poluare;
• Expunerea la violenţǎ (abuz fizic, sexual, violenţǎ
verbalǎ sau emoţionalǎ);
• Stresul legat de sǎracie, discriminare sau alte lipsuri;
• Pierderea unei persoane importante în viaţa
tânǎrului, fie prin moarte, divorţ sau ruperea unei
relaţii.
 SEMNALE DE AVERTISMENT

Foarte trist şi
pesimist farǎ un Ingrozit cǎ
motiv anume Foarte furios mintea sa
aproape tot Incapabil sǎ este
controlatǎ
timpul, plânge depǎşeascǎ
mult şi Anxios, mai de altcineva
momentul
exagereazǎ mult decît alţi Extrem de pierderii
tineri de temǎtor -
cuiva
vîrsta lui avînd temeri important
inexplicabile
sau prea
multe
 TRECE PRIN SCHIMBǍRI MAJORE

crede cǎ viaţa este

foarte greu de trǎit
şi se gîndeşte la
suicid
învaţǎ din este visǎtor şi
ce în ce mai nu se poate
puţin concentra,
işi pierde
interesul evitǎ prietenii aude voci
faţǎ de are modificǎri are tulburǎri şi familia şi
lucrurile inexplicabile de somn sau vrea sǎ fie
care de nu se singur
altadatǎ îi comportame alimenteazǎ
plǎceau nt cum trebuie
 ESTE LIMITAT DE

Slabǎ
concentrare Coşmaruri
Incapacitate persistente
a de a fi Gînduri
atent fulgerǎtoare
Teama de a Nevoia de a
- prea
fi rǎu spǎla, de a curǎţa
rapide
intenţionat, lucrurile sau de a
pentru a
de a-i rǎni face anumite
putea fi
pe alţii sau lucruri de o sutǎ
urmǎrite
de a face de ori pe zi, în
ceva rǎu ideea de a evita
un pericol
Se poartǎ într-un mod care
poate cauza probleme:

Consumǎ alcool sau alte droguri;

• Mǎnîncǎ foarte mult pentru ca apoi sǎ
elimine intenţionat totul, abuzeazǎ de laxative
sau ia pastile pentru a evita luarea în greutate;
• Continuǎ o dietǎ exageratǎ sau face
exerciţii fizice în mod obsesiv, pentru a slǎbi;
• încalcǎ regulat drepturile altora sau încalcǎ
legea, farǎ sǎ se gîndeascǎ la ceilalţi oameni şi
la consecinţe;
• Face lucruri care îi pot ameninţa viaţa.
“ Oamenii vor crede că sunt
nebun!”

“ Oamenii vor crede că sunt

slab!”

“ Nu pot să am încredere în
nimeni!”
 MITURI LEGATE DE BOALA PSIHICĂ
MIT: Bolile mintale nu pot fi tratate
ADEVĂR: Bolile mintale pot fi la fel de uşor de diagnosticat
ca şi diabetul, astmul sau cancerul şi există o mare
varietate de medicamente şi psihoterapii care sunt
eficiente pentru fiecare dintre ele.
MIT: Nu este posibil ca boala mintală să-mi afecteze familia,
deoarece noi suntem oameni buni.
ADEVĂR: Oricine poate să dezvolte o boală psihică; una din
patru familii este afectată de o problemă de sănătate
mintală. În plus, bolile mintale nu sunt cauzate de forţe
malefice, ci de dezechilibre chimice sau leziuni ale creierului
MIT: Oamenii cu boli mintale sunt retardaţi
ADEVĂR: Boala mintală şi retardul sunt lucruri diferite.
Retardul reprezintă o capacitate redusă de învăţare, dar
oricine poate să fie afectat de o boală psihică, indiferent
de nivelul de inteligenţă.
MIT: Oamenii cu boli psihice ar trebui ţinuţi în spital.
ADEVĂR: Cercetările ştiinţifice au demonstrat că
tratarea în comunitate are rezultate incontestabil mai
bune în ceea ce priveşte evoluţia clinică a pacienţilor şi
ameliorarea vieţii lor. În plus, aceasta s-a dovedit a fi
mult mai puţin costisitoare pentru societate.
MIT: Oamenii cu boli mintale sunt violenţi.
ADEVĂR: Cercetările arată că oamenii care suferă de boli
mintale nu sunt mai periculoşi decât persoanele sănătoase
din aceeaşi populaţie. Mai puţin de 3% dintre persoanele care
au boli mintale au un potenţial de violenţă, atunci când nu se
tratează, când primesc un tratament inadecvat sau când
intervine consumul de alcool sau droguri.

MIT: Oamenii cu boli mintale nu pot munci.

ADEVĂR: De fapt, ei pot munci chiar dacă au simptome.
Munca îi ajută pe oameni să-şi revină, să-şi recâştige stima
de sine, să-şi creeze relaţii sociale, să câştige bani pentru a
fi independenţi şi astfel să se integreze în societate.
 MIT: Bolile psihice nu se vindecă niciodată.
ADEVĂR: În realitate există o mare varietate de
medicamente şi psihoterapii cu ajutorul cărora
bolile mintale pot să fie tratate şi în multe cazuri,
vindecate complet. În decursul vieţii, un mare
procent din populaţie poate suferi de o formă mai
uşoară sau mai gravă a unei tulburări mintale, care
nu se mai repeta. Un mic procent din oameni
suferă frecvent de asemenea episoade de boală.
Foarte puţini sunt afectaţi pe întreaga perioadă a
vieţii.
 Imaginea pe care o au oamenii despre bolnavii psihic:

Pericol social Instabili

Agresivi emotional

Irationali
Dezechilibrati
Agitati
Impulsivi Traumatizati
Vulnerabili
Stigmatizarea există atunci când apare următoarea combinaţie:

• oamenii disting/identifică şi etichetează diferenţele dintre

oameni;
• credinţele culturale dominante în societate asociază
persoanele etichetate cu caracteristici indezirabile, cu
stereotipuri negative;
• persoanele etichetate sunt plasate în categorii distincte astfel
încât să se asigure separarea/distincţia “noi”-”ei”;
• persoanele etichetate îşi pierd statusul, puterea ca rezultat al
dezvoltării unei condiţii stigmatizate (schizofrenie, SIDA) sau
a identităţii (homosexual, criminal) şi sunt discriminate, le
este limitat accesul la resurse; apare respingerea, excluderea
socială.
 ADOLESCENŢA

Adolescenţa este o perioadă în

dezvoltarea organismului uman, care
urmează pubertăţii şi precede starea
de adult. Este cuprinsă, în general,
între 14 şi 18 ani, având multiple
aspecte particulare de la individ la
individ. Se caracterizează prin
dezvoltarea fizică şi neuropsihică. Este
perioada în care se conturează
personalitatea.
Obiectivele adolescentului
Exista 7 obiective pe care majoritatea tinerilor caută să le atingă în mod intuitiv în perioada adolescenţei:
Realizările - satisfacţia de a realiza o performanţa într-un anumit domeniu.
Prietenii - lărgirea grupului de prieteni prin legarea de noi prietenii şi păstrarea lor.
Sentimentele - înţelegerea propriei persoane prin împărtăşirea propriilor sentimente,
trăiri cu o altă persoană.
Identitatea - sentimentul de a şti "cine sunt", de a fi recunoscut ca o persoană de valoare.
Responsabilitatea - încrederea de a şti că "pot să stau pe picioarele mele şi să iau
decizii responsabile".
Maturitatea - transformarea din copil în adult.
Sexualitatea - acceptarea responsabilităţii noului rol ca fiinţă sexuală
 Tulburari emotional afective

Timiditatea
Atasamentul dezorganizat
Factori cu risc in copilarie: • plansul constant; •
contact cu ochii nesemnificativ; • zambet nereciproc;
• un alaptat de slaba calitate; • indiferenta cu
persoanele din jur; • abuzul de sine

Relatiile defectuase cu membrii

familiei
Violenta – un factor in dezvoltarea problemelor mentale
Copiii din familiile violente invata ca:

ƒ este acceptabil ca un barbat sa loveasca o femeie

ƒ violenta este modul de a obtine ceea ce vrei
ƒ oamenii mari au o putere pe care nu o folosesc cum trebuie
ƒ barbatii care pedepsesc femeile si copiii sunt masculi
adevarati
ƒ exprimarea sentimentelor inseamna slabiciune
ƒ nu vorbi despre violenta!
ƒ nu avea incredere!
ƒ nu simti!
 Depresia
= este starea afectiva caracterizata prin
tristete, ganduri sumbre, apatie si deprimare.

1.Schimbari bruste ale starii de spirit

2. Schimbari comportamentale
3.Schimbari ale mentalitatii
4.Schimbari ale functiilor biologice
5.Problemele scolare
 Anxietatea
= neliniste
psihomotorie, teama nedeslusita, fara obiect, sau
legata de propunerea posibilitatii unui pericol iminent sau
insucces - este insotita de reactii vegetative multiple.
tendinta de a vedea numai partea negativa in orice situatie
Cauze:
1. Amenintarile
2. Conflictele
3. Frica
4. Nevoile neimplinite
5. Diferentele individuale
 Nevroza
= este o afectiune psihogena unde simptomele sunt
expresia simbolica a unui conflict psihic ce-si are radacinile
in istoria infantila a subiectului si constituie compromisuri
intre dorinta si aparare
Fobii legate de obiecte
Fobii legate de sine-însuşi, de exterioare bolnavului:
ex.: - frică de animale;
- frică de moarte - frică de spaţii închise;
- frică de nebunie - frică de întuneric;
- frică de o boală gravă - frică de lume, mulţime,
- frică de asfixie, etc. oameni, societate; frica
de a apare în public;
- frică de a se înroşi;
- frica de schimbare, etc.
 Tulburarea bipolara
= copiii si adolescentii cu tulburare bipolara au
simptome maniacale si/sau depresive. Cei mai multi
pot avea in mod special depresie, in timp ce altii au o
combinatie de simptome maniacale si depresive.
Tulburarea bipolara poate incepe in copilarie si in
adolescenta, desi este de obicei diagnosticata in perioada de
adult. Boala poate afecta pe oricine. Oricum, daca unul sau
ambii parinti au tulburare bipolara, riscul copilului pentru
tulburare bipolara este mai mare. Abuzul de alcool sau
droguri in familie creste de asemenea riscul de tulburare
bipolara.
 Schizofrenia
= grup de tulburari psihice in care realitatea este interpretata
in mod anormal, este caracterizata de halucinatii, deliruri,
tulburari de gandire si de comportament.

Paranoia
= sentimentele de lipsă de încredere, suspiciune sau
persecuţie care nu se bazează pe realitate. Paranoia este un
fel de delir în care o persoană crede că este izolată într-un
mod negativ.
 TULBURARI DE PERSONALITATE

- tulburarea paranoida a personalitatii

Tulburarea paranoida a personalitatii este caracterizata in primul rand prin suspiciune si neincredere
in ceilalti, de cele mai multe ori fara nici o baza reala, ci doar imaginara.
- tulburarea schizoida a personalitatii
Tulburarea schizoida a personalitatii este aceea in care persoana este introvertita, distanta si
nesociabila.
- tulburarea schizotipala a personalitatii
Tulburarea schizotipala a personalitatii este caracterizata in special de rezonanta afectiva redusa.
- tulburarea antisociala de personalitate
Tulburarea antisociala de personalitate este caracterizata de impulsivitate, agresivitate, incapacitatea
de a invata din experientele negative.
- tulburarea borderline a personalitatii caracterizata de existenta relatiilor sociale
fluctuante si sentiment de vid interior.
- tulburarea histrionica a personalitatii
Tulburarea borderline a personalitatii caracterizeaza persoana care are o dorinta
excesiva de a se plasa in centrul atentiei.
- tulburarea narcisica a personalitatii
Tulburarea narcisica a personalitatii caracterizeaza persoana are un sentiment
exagerat al importantei propriei persoane.
- tulburarea anxioasa-evitanta a personalitatii
Tulburarea anxioasa-evitanta a personalitatii caracterizata de teama permanenta de
ridicol si respingere.
- tulburarea dependenta a personalitatii
Tulburarea dependenta a personalitatii caracterizata de neincredere in propriile
capacitati si necesitatea de a acorda altei persoane responsabilitatea.
- tulburarea obsesiv-compulsiva a personalitatii
Tulburarea obsesiv-compulsiva a personalitatii persoane perfectioniste, care au nevoie
de o permanenta ordine exagerata.
- tulburarea emotional-instabila a personalitatii
Tulburarea emotional-instabila a personalitatii caracterizata de instabilitate afectiva
si tendinta la reactii impulsive.
 ALCOOLISMUL SI CONSUMUL DE DROGURI

= dependenta de alcool este o boala determinata de factori genetici,

psiho-sociali sau de mediu. Alcoolismul nu este cauza unei afectiuni,
ci este manifestarea constienta sau nu a individului de a-si satisface
nevoia de alcool indiferent de consecinte.

Consumul de alcool poate fi considerat un drog. De ce?

Pentru simplu fapt ca produce dependenta fizica si
psihica. Un consumator de alcool in mod excesiv nu se
poate opri fara sa nu sufere stari fizice si psihice
proaste: tremuraturi, varsaturi, frica, transpiratii etc.
Ele considera alcoolul o metoda simpla si rapida prin care isi
pot schimba starea de moment, emotiile si sentimentele.
Conform specialistiilor cauzele alcoolismului sunt
determinate de stari psihice prin care trece individul la un
moment dat. Cea mai des invocata este teama de ceva. La
aceasta se mai adauga: supararea, frustrarea, bucuria,
singuratatea, agresivitatea, stresul, lipsa curajului...
Problema alcoolului la adolescenti este foarte delicata si trebuie
tratata cu multa seriozitate de fiecare dintre noi. Cauzele
alcoolismului in randul tinerilor sunt in mare parte aceleasi ca si la
un om matur

Consumul drogurilor poate cauza disfunctii cerebrale grave si tulburari de

dezvoltare si comportament. Adolescentii care utilizeaza droguri au deseori o
anumita dificultate in stabilirea propriei identitati, a relatiilor interumane
(inclusiv familiale), in dobandirea unei independente fizice si psihice normale.
Abuzul de substante toxice poate de asemenea afecta si abilitatile cognitive ale
adolescentului (de invatare) care scad performantele scolare. De departe, cel
mai periculos efect secundar al utilizarii ocazionale a drogurilor este aparitia
dependentei care duce in consecinta la abuzul cronic de astfel de substante.
 EDUCAŢIE, CONSILIERE, TERAPIE
Educatia reprezinta ansamblul de actiuni si influente ce se
exercita asupra individului cu un scop precis, in mod constient,
organizat si sistematic, in vederea formarii si dezvoltarii lui.
Consilierea psihologica este un tip de interventie prin care se
urmareste sugerarea unui mod de a proceda, a unui mod de
comportare ce trebuie adoptat intr-o situatie data sau, in
general, in viata si activitatea cotidiene.
Terapia care foloseste mijloace psihologice, cu actiune directa
asupra unei simptomatologii sau asupra persoanei aflate intr-o
dificultate existentiala se numeste psihoterapie
VA MULTUMIM!