FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Proiect co-finantat din Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020

Axa prioritară 4: „Incluziunea socială și combaterea sărăciei”
Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare
Prioritatea de investitii 9.ii: Integrarea socio-economică a comunităților marginalizate
Obiectivul specific 4.2: Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din
comunitățile marginalizate(non-roma), prin implementarea de măsuri integrate
Titlul proiectului: „Masuri inovative de ocupare si combatere a saraciei si excluziunii sociale”
Contract nr.: POCU/20/4/2/101898
Beneficiar: Oraş Baia Sprie, Județul Maramureş
Parteneri: P1: Colegiul Tehnic de Transporturi Auto Baia Sprie, P2: Avangarde Technologies Consulting, P3:
Asociaţia Femeilor Active din Maramureş
Joacă un rol fundamental în viaţa omului.
Incluziunea înseamnă a personaliza activităţile în funcţie de
nevoile fiecărui individ în parte, astfel încât oricine,
indiferent de deficienţă, să poată fi tratat ca un membru al
comunităţii din care face parte, iar diversele forme de
sprijin de care are nevoie să fie furnizate în cadrul
serviciilor sociale , educaţionale, medicale sau al altor
servicii puse la dispoziţia tuturor membrilor societăţii.
Altfel spus, INCLUZIUNEA este un concept mai larg care se
referă la integrarea persoanei marginalizate atât în sistemul
educaţional, cât şi în cel comunitar, în ansamblul său.
 PRINCIPIILE INCLUZIUNII
 Principiul drepturilor egale pentru o
dezvoltare conform potenţialului
propriu.
 Principiul unicităţii caracteristicilor,
intereselor, abilităţilor, motivaţiei şi
nevoilor de învăţare.
 Principiul diversităţii, al respectării
abaterii de la standerdele normale.
 Principiul accesului şi participării
tuturor conform abilităţilor şi nivelului
de dezvoltare
 CINE SUNT „EXCLUŞII SOCIALI”?
Excluşii sunt indivizii şi/sau grupurile de indivizi care sunt deprivaţi de
la participarea deplina la viaţa economică, socială, culturală şi politică a
societăţii, unde aceştia locuiesc.

Sărăcia fiind constituită din parametri materiali şi

relativi - reprezintă o precondiţie pentru apariţia
excluziunii sociale.
Indivizii pot fi excluşi din mai multe motive:
din cauza caracteristicilor lor individuale (bătrîni, bolnavi, persoane cu
dizabilităţi, săraci, imigranţi, femei şi copii vulnerabili); sau
din cauza caracteristicilor sociale/culturale ale acestora (cum ar fi
religia, rasa, etnia, casta, limba, etc. ).
EXCLUZIUNEA SOCIALĂ
= PROCES DINAMIC, COMPLEX ŞI
MULTIDIMENSIONAL CARE IMPLICĂ
REFUZUL SAU LIPSA UNOR RESURSE,
DREPTURI, BUNURI ŞI SERVICII ŞI
INCAPACITATEA DE A PARTICIPA LA
RELAŢIILE ŞI ACTIVITĂŢILE LA
CARE MAJORITATEA PERSOANELOR
DIN SOCIETATE ARE ACCES
 EXCLUZIUNEA SOCIALĂ - DOMENII PRINCIPALE
DE ANALIZĂ:
Sărăcia şi inegalitatea,
Locuinţa şi condiţiile locative,
Piaţa muncii,
Educaţia,
Sănătatea,
Protecţia socială,
Justiţia şi securitatea,
Cultura, sportul şi petrecerea timpului liber,
Participarea la viaţa socială şi accesul la
informaţii,
COMUNITATILE MARGINALIZATE:
Sunt acele comunitati care nu se pot integra intr-o
societate datorita nevoilor speciale pe care le au.
Marginalizarea apare in momentul in care, un
individ care in prealabil si-a insusit normele,
valorile si obligatiile corespunzatoare societatii in
care traieste, le incalca pe acestea pentru atingerea
scopurilor si obiectivelor personale.
Marginalizarea duce la excluziune sociala
GRUPURI SĂRACE ȘI MARGINALIZATE
Sunt expuse riscului de sărăcie relativă, chiar dacă au primit
transferuri sociale: cele al căror venit disponibil anual este mai
mic de 60 de procente din mediana venitului disponibil pe adult
echivalent.
Trăiesc în gospodării cu o intensitate a muncii foarte scăzută,
respectiv persoanele care trăiesc în gospodării în care membrii
cu vârsta între 18 și 59 de ani, au lucrat mai puțin de 20% din
potențialul lor de muncă din anul de referinţă.
Sunt expuse deprivării materiale severe, persoanele din
gospodăriile care se află în cel puţin patru din următoarele nouă
situații:
• nu îşi permit să plătească chiria, ratele la împrumuturi sau
facturile la utilităţi;
• nu îşi permit să îşi menţină locuinţa încălzită adecvat;
• nu pot să facă faţă cu resursele proprii cheltuielilor
neprevăzute;
• nu îşi permit să consume carne sau proteine o dată la două
zile;
• nu îşi permit să plece în vacanţe anuale de câte o
săptămână departe de casă;
• nu au televizor color;
• nu au maşină de spălat;
• nu au autoturism;
• nu au telefon.
 ATITUDINI ŞI COMPORTAMENTE
COMBĂTUTE ÎN SOCIETATEA INCLUZIVĂ

Etichetarea – esenţializarea subiectivă a caracteristicilor

persoanei, de obicei negative;
Prejudecăţile - opinii, idei preconcepute, adesea nefavorabile;
Stereotipurile – justificări ale atitudinilor şi comportamentelor
faţă de ceilalţi;
Discriminarea – nedreptăţirea, punerea în acţiune a
prejudecăţilor;
Marginalizarea – desconsiderarea, neglijarea mai mult sau
mai puţin voită;
Segregarea – formă gravă de discriminare, separare fizică.
În România, comunitățile marginalizate sunt,
prin definiție, zone în care capitalul uman redus
este combinat cu rata redusă de ocupare formală
a forței de muncă și cu condițiile de locuit
inadecvate.

Comunităţile Comunităţile Comunitățile

rurale urbane rome
marginalizate marginalizat
e
Comunităţile rurale marginalizate
din populația rurală, 6,2 la sută locuiește în zone
rurale marginalizate
sectoare cu lipsuri severe, locuite de persoane cu un
nivel redus de educaţie
locuind în condiții precare, în case supraaglomerate,
cu acces redus sau inexistent la apă sau la
electricitate
locuitori au un nivel redus de educație și de calificări
relevante pentru piața forței de muncă, o
preponderență crescută a familiilor monoparentale,
un număr mare de copii și un procent ridicat de
infracțiuni minore.
 Comunităţile urbane marginalizate
• din populația urbană a României, 3,2% locuiește în zone
urbane marginalizate
• sunt zone cu foarte multe lipsuri, în care capitalul uman
redus (cu educație precară, sănătate precară și/sau un
număr mare de copii) se combină cu rate reduse de
ocupare a forței de muncă în sectorul formal și cu
condițiile de locuit inadecvate
• zone de ghetou, zone de mahala, locuinte sociale
modernizate, cladiri de locuinte sociale din centre
istorice
Comunitatile rome marginalizate

dezvoltarea de măsuri complementare şi

personalizate
dezvoltarea capitalului uman (educație,
dobândirea de calificări și îngrijirea sănătății)
ocuparea forței de muncă
accesul la utilitățile de bază (apă, sisteme de
canalizare și electricitate) și la rețelele de
telecomunicații digitale de bandă largă.
 CONSOLIDAREA CAPACITĂȚII DE REDUCERE A
SĂRĂCIEI ȘI DE INCLUZIUNE SOCIALĂ
• Reducerea grupurilor marginalizate
• Creșterea ocupării forței de muncă în rândul populației sărace și
vulnerabile prin extinderea programelor de activare pe piața
muncii
• Creșterea susținerii veniturilor pentru populația săracă și
introducerea stimulentelor pro-muncă pentru beneficiarii
programelor.
• Dezvoltarea serviciilor sociale integrate la nivel comunitar
• Îmbunătățirea instrumentelor pentru identificarea școlilor
dezavantajate pentru a asigura faptul că toți copiii beneficiază de
oportunități egale.
Va multumim!