Boala profesională - afecţiune ce se produce ca urmare a exercitării unor meserii
sau a unei profesii, fiind cauzată de: factori nocivi (fizici, chimici sau biologici) caracteristici locului de muncă suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă. Factorii nocivi prezenţi la locul de muncă pot fi generaţi de următoarele cauze: a. Organizarea defectuoasă a muncii: - poziţia forţată a corpului, timp îndelungat, în supraîncordare - efort exagerat - regim neraţional de muncă (lipsa echilibrului între muncă şi repaus) b. Nerespectarea regulilor de igienă privind procesul muncii. Este necesară neutralizarea şi îndepărtarea unor factori precum: - factori fizici: temperatură anormală, radiaţii termice, umiditate crescută sau scăzută, raze ultraviolete, zgomot - factori chimici: substanţe toxice, praf industrial, fum - factori biologici: infecţii sau invazii microbiene, parazitare, animale bolnave c. Nerespectarea regulilor de igienă în sălile de producţie: - insuficienţa volumului de aer - deficienţe ale sistemului de ventilaţie, de încălzire, de iluminat - amenajarea defectuoasă a locului de muncă - influenţa nocivă a factorilor atmosferici Bolile profesionale apar ca rezultat al persistenţei, timp îndelungat, a unor noxe profesionale, la care se adaugă insuficienţa măsurilor de protecţie sau nerespectarea lor. În funcţie de natura factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale se pot clasifica în următoarele grupe: intoxicaţii, provocate de inhalare, ingerare sau contact al epidermei cu substanţe toxice dermatoze profesionale, alergii profesionale, boli prin expunere la energie radiantă boli prin expunere la temperaturi ridicate sau scăzute, boli prin expunere la zgomot sau vibraţii, boli prin expunere la presiune atmosferică ridicată sau scăzută pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor netoxice, cancerul profesional boli infecţioase şi parazitare, boli prin suprasolicitarea, alte boli (care nu intră în categoriile anterioare) 1. Intoxicaţiile Dintre îmbolnăvirile profesionale cele mai întâlnite sunt intoxicaţiile şi alergiile. Intoxicaţiile După timpul de expunere la acţiunea factorului de risc, există: a. intoxicaţii acute – care se manifestă după sau în timpul unei expuneri foarte scurte (de la câteva secunde la 1 sau 2 minute) la substanţe ca hidrogenul sulfurat, hidrogenul arsenic; acestea pot antrena, în special, o pierdere de cunoştinţă, o comă sau un stop cardio-respirator; b. intoxicaţii cronice – care sunt boli profesionale provocate, de regulă, de doze relativ mici, dar care acţionează timp îndelungat asupra organismului. Exemple de intoxicaţii cronice:arsuri, afecţiuni respiratorii, afecţiuni digestive, afecţiuni oculare. În funcţia de natura substanţelor pe care le produc, intoxicaţiile profesionale pot fi: a. Intoxicaţii cu substanţe ce acţionează asupra respiraţiei – ca oxidul de carbon, oxizii de azot, nitroderivaţii, hidrocarburile aromatice, etc. Aceste substanţe produc oprirea respiraţiei prin acţiune la nivelul sângelui, ca urmare a folosirii deficitare a oxigenului, care nu poate fi transportat la ţesuturi, fie nu poate fi utilizat la acest nivel. b. Intoxicaţii cu substanţe iritante – ca acetona, acidul azotic, acidul clorhidric, acidul sulfuric, acetic, amoniacul, etc, care por produce iritaţii ale căilor aeriene superioare, pneumonie toxică şi chiar edem pulmonar acut. c. Intoxicaţii cu substanţe ce acţionează asupra sistemului nervos central: - benzenul şi derivaţii lui, alcoolul metilic, etilic, bioxidul de carbon ş.a., care produc stări ebrionarcotice (asemănătoare beţiei alcoolice), ce pot merge până la pierderea cunoştinţei şi chiar la pierderea vieţii accidentatului; - compuşii organici ai plumbului (oxizi, pulberi de metal), compuşi organici ai staniului ş.a., care produc encefalopatie toxică; - insecticidele, care produc acţiune convulsionată (ex. Tresării şi mişcări bruşte ale muşchilor, până la accesul de epilepsie şi comă)