NERVII CRANIENI

Generalități
 În număr de 12 perechi, sunt numerotați în ordinea
rostro-caudală în care părăsesc cutia craniană prin
orificiile bazei acesteia
 Pot fi nervi somatomotori, somatosenzitivi, senzoriali și
parasimpatici
 Originea reală se află în telencefal în nucleii de origine pt
nervii motori, nucleii terminali pt nervii senzitivi și în
nucleii parasimpatici pt componentele nervoase
vegetative
 Originea aparentă este locul pe unde nervii cranieni
părăsesc sau pătrund în nevrax
 Segmentul intranevraxial se găsește între originea reală
și cea aparentă, are un traiect scurt
 Generalități
 Segmentul extranevraxial este mai lung și
este format din mai multe segmente :
- rădăcina străbate spațiul subarahnoidian
și perforează dura mater
- trunchiul trece prin orificiul de pasaj
corespunzător al bazei craniului
- ramurile nervului sunt diviziunile
periferice primare, secundare și terțiare
 Nervii olfactori(I)
 Formează partea periferică a sistemului olfactiv,
care este tract al sistemului nervos central atașat
rinencefalului
 Este constituit din filete olfactive(20), formate
din axonii neuronilor bipolari(protoneuronii
olfactivi) din mucoasa olfactivă, ce se termină în
bulbul olfactiv ipsilateral și din fibre
amielinice(n.terminalis)
 Pasaj : lama ciuruită a osului etmoid
 Nervus opticus(II)
 Componenta periferică a sistemului vizual, tract al
diencefalului, conține axonii celulelor ganglionare
retiniene ce se termină în corpul geniculat lateral
 Pasaj : canalul optic
 Traiectul nervului are 3 segmente topografice :
- porțiunea intraorbitală, în axul orbitei este cuprinsă într-
o teacă meningeană
- porțiunea intracanalară, străbate împreună cu artera
oftalmică canalul optic
- porțiunea preselară în șanțul chiasmatic al sfenoidului,
aici decusează, formând chiasma optică
 Nervus oculomotorius(III)
 Originea aparentă : sulcus oculomotorius(fosa
interpedunculară)
 Pasaj : fisura orbitală superioară
 Traiect :
- subarahnoidian : cisterna interpedunculară
- intracavernos : în peretele lateral al sinusului
cavernos
- intraorbital : în conul mușchilor orbitali
Inervează mușchii drept superior, drept inferior,
drept medial, oblic inferior și levator al pleoapei
superioare, și parasimpatic ganglionul ciliar
 Nervus trochlearis(IV)
 Originea reală : mezencefal
 Originea aparentă : pe fața dorsală a
mezencefalului, în apropierea joncțiunii ponto-
mezencefalice, dedesubtul coliculului inferior
 Pasaj : fisura orbitală superioară
 Traiect :
- intracavernos : peretele lateral al sinusului
cavernos
- intraorbital : atașat peretelui superior al orbitei
 Nervus trigemin
 Originea reală : trunchiul cerebral și primele segmente
spinale cervicale, în complexul nuclear trigeminal
 Originea aparentă : pe fața anterioară a punții prin :
radix sensoria și radix motoria
 Ganglionul trigeminal senzitiv Gasser de formă
semilunară, are o lungime de 2 cm, situat într-o
dedublare a durei mater(cavum trigeminale Meckel) în
impresiunea trigeminală a stâncii
 Diviziunea primară a nervului trigemen :
- n.ophtalmicus (V/1), somatosenzitiv
-n.maxillaris(V/2), somatosenzitiv
-n.mandibularis(V/3), motor, somatosenzitiv, propioceptiv
 Nervus trigemin
 Orificiile de pasaj ale ramurilor primare :
- n. Oftalmic : fisura orbitală superioară
- n. Maxilar : gaura rotundă
- n. Mandibular : gaura ovală
Traiectul ramurilor primare :
Nervul oftalmic are 2 segmente :
- segment intracavernos, în peretele lateral al
sinusului cavernos
- segment intraorbital, atașat tavanului acesteia
 Nervus trigemin
 Nervul maxilar are următoarele părți :
- porțiunea pterigopalatină traversează fosa
pterigopalatină și trece prin fisura orbitală
inferioară în orbită
- porțiunea intraorbitală, așezată în șanțul, apoi
canalul
Nervul mandibular are următorul traiect :
-infratemporal, în spațiul pterigomandibular
-intramandibular, în canalul mandibular, la orificiul
mental
 Nervus abducens(VI)
 Originea reală : punte
 Originea aparentă : șanțul bulbopontin
(supraolivar medial)
 Pasaj : fisura orbitală superioară
 Traiectul nervului este intracavernos axial
pe fața laterală a arterei carotide interne
 Nervus facialis(VII)
 Originea reală : grupul nuclear facial din punte
 Originea aparentă : porțiunea mijlocie a șanțului bulbp-
pontin, printr-o rădăcină largă(VII) și alta subțire(VIIbis)
 Orificiul de pasaj : gaura stilomastoidiană
 Ganglionul senzorial geniculat(ganglion geniculatum) se
află la cotitura nervului, conține protoneuronii sistemului
gustativ
 Nervul facial emite ramuri somatomotorii, iar nervul
intermediar ramuri gustative și parasimpatice
 Nervul are un traiect :
- intrapietros, prin meatul acustic intern ajunge în
canalul facialului formând o cotitură în jos(geniculum
n.facialis) la orificiul stilomastoidian
- extracranian, în glanda parotidă, formând plexul
parotidian care inervează mușchii mimicii
Nervus vestibulocochlearis(VIII)
 Originea reală : grupul nuclear vestibulocohlear, la
joncțiunea bulbo-pontină
 Originea aparentă : în partea laterală a șanțului bulbo-
pontin, printr-o rădăcină superioară(radix vestibularis) și
alta inferioară(radix cochlearis)
 Traiectul nervului este scurt, trece prin orificiul și meatul
acustic intern la receptorii urechii interne
 Ganglionii senzitivi sunt :
- ganglion vestibulare Scarpa, în fundul meatului acustic
intern(conține protoneuronii vestibulari)
- ganglion spirale Corti, în canalul spiralat al columnei
melcului(conține protoneuronii cohleari)
 Nervus glossopharyngeus(IX)
 Originea reală : bulb
 Originea aparentă : șanțul retroolivar al bulbului
 Pasaj : gaura jugulară
 Traiectul este scurt prin spațiul retrostilian, se distribuie
faringelui și limbii
 Somatomotor pentru mușchii faringelui și vălului palatin,
senzorial gustativ și aferent visceral general pentru
sensibilitatea gustativă din partea posterioară a limbii,
palatului moale, faringe, sinusul carotidian; parasimpatic
secretomotor al glandei parotide
 Ganglionii senzitivi sunt :
- ganglion superius, endocranian, la rădăcina nervului, în
apropierea locului de pasaj
- ganglion inferius, situat în gaura jugulară sau fosa
pietroasă a stâncii
 Nervus vagus(X)
 Originea reală : bulbară comună cu cea a glosofaringianului
 Originea aparentă : șanțul retroolivar, inferior de nervul IX
 Pasaj : gaura jugulară
 Viscerosenzitiv, pt aferențele viscerale toracoabdominale și de
la arcul aortic; parasimpatic secretomotor al glandelor toraco-
abdominale, parasimpatic visceromotor pt muschii viscerelor
toracoabdominale și miocard
 Ganglioni senzitivi :
- ganglion superius în gaura jugulară
- ganglion inferius dedesubtul orificiului jugular
Traiectul nervului este descendent, lung :
- segment cervical, aflat în teaca carotidiană
- segment toracal, situat în mediastinul superior și posterior
- segment abdominal ce traversează orificiul esofagian al
diafragmei și se ramifică organelor abdominale
 Nervus accesorius(XI)
 Originea reală : bulb, segmentul cervical al măduvei
spinării
 Somatomotor pentru mușchii laringelui, faringelui,
mușchii cefalogiri
 Originea aparentă are loc prin 2 rădăcini :
- radices craniales, în partea inferioară a șanțului
retroolivar, formează componenta bulbară a nervului
- radices spinales, între rădăcina anterioară și
posterioară a nervilor spinali cervicali, formează
componenta spinală a nervului
Pasaj : gaura jugulară, prealabil cele 2 componente
joncționează, componenta spinală ascensionând
endocranian prin orificiul occipital
Traiectul este scurt, nervul coboară oblic la partea
superioară a mușchiului sternocleidomastoidian
 Nervus hypoglossus(XII)
 Originea reală : bulb
 Originea aparentă : șanțul preolivar din
bulb
 Pasaj : canalul hipoglos
 Traiectul este curb înainte, străbătând
spațiul retrostilian, triunghiul carotidian,
regiunea submandibulară și sublinguală
 Somatomotor inervează musculatura limbii
Nervii spinali
 Nervii spinali
 Ramus dorsalis : inervează segmentar pielea și
mușchii părții posterioare a corpului
 Ramus ventralis : se continuă anterior, fie ca
ramuri spinale anterioare individuale, fie ca
ramuri anastomozate formând plexuri(cervical,
brahial, lumbosacral)
 Ramus meningeus, inervează senzitiv meningele
spinal
 Rr.comunicantes reprezintă componenta
vegetativă a nervului
 Ramuri dorsale cervicale
 N.suboccipitalis(C1), urcă la mușchii
suboccipitali
 N.occipitalis major(Arnold), din C2, la
pielea și mușchii cefei
 N.occipitalis tertius(C3), pt pielea cefei
 Ramuri dorsale din C4-C8 pt pielea și
musculatura cefei
 Ramuri dorsale toracale
 Se ramifică în ramuri laterale și mediale pt
pielea și musculatura intrinsecă a spatelui
 Ramuri dorsale lombare
 Se ramifică în ramuri laterale și mediale pt
pielea și musculatura intrinsecă a lombelor
 Nn.clunium superiores inervează partea
superioară a regiunii fesiere
Ramuri dorsale sacrococcigiene
 Ramus mediales et lateralis părăsesc
canalul sacral prin orificiile sacrale
posterioare și se distribuie mușchilor și
pielii regiunii sacrococcigiene
 Nn.clunium medii inervează pielea părții
mediale a regiunii fesiere
 Plexus cervicalis
 Este format din ramurile anterioare ale nervilor
C1-C4, care subdivizate în ramuri superioare și
inferioare, joncționează între ele formând anse
prevertebrale
 Ramuri senzitive :
- n.occipitalis minor
- n.auricularis magnus
- n.transversus coli
- nn.supraclaviculares(mediales, intermedii,
laterales)
 Plexus cervicalis
 Ramurile motorii :
- ansa cervicală(ansa hipoglosului), pt
mușchii infrahioidieni formată din radix
superior(formată din ramura descendentă
a hipoglosului) și radix inferior
- n.phrenicus
 Plexus brahialis
 Este format din anastomozarea ramurilor
anterioare ale nervilor(C5-C6) și Th1
 Partea supraclaviculară este formată din 3
trunchiuri primare :
- truncus superior (C5-C6)
- truncus medius (C7)
- truncus inferior (C8, Th1)
 Plexus brahialis
 Pars infraclavicularis, alcătuită din 3
fascicule, ce rezultă prin redistribuirea
diviziunilor trunchiurilor primare :
- fasciculus lateralis, din diviziunea
anterioară a trunchiului superior și mijlociu
- fasciculus medialis, continuă diviziunea
anterioară a trunchiului inferior
- fasciculus posterior, din porțiunea
posterioară a celor trei trunchiuri primare
 Plexus brachialis
 Ramurile supraclaviculare :
- n.dorsalis scapulae
- n.thoracicus longus(Bell)
- n.suprascapularis
- nn.pectorales laterales et mediales
- n.subclavicularis
- n.subscapularis
- n.thoracodorsalis
 Plexus brachialis
 Ramuri infraclaviculare :
Fasciculus lateralis n.musculocutaneus
n.medianus-radix lateralis
Fasciculus medialis n.medianus-radix medialis
n.ulnaris
n.cutaneus brachii medialis
n.Cutaneus antebrachii medialis
Fasciculus posterior n.axillaris
n.radialis
 Nervii intercostali
 Ramurile anterioare ale celor 12 nervi toracali
 Primul nerv intercostal participă la formarea
plexului brahial, iar ultimul este nervul subcostal
 Fiecare nerv intercostal are ramuri comunicante
pentru componenta vegetativă a nervului
 Nervii intercostali T1-T6 sun denumiți nervi
intercostali toracali
 Nervii intercostali T7-T12 sun denumiți nervi
intercostali torac0abdominali
 Plexus lumbalis
 Partea superioară a plexului lombo-sacral, se formează
prin împletirea ramurilor anterioare ale primilor 4 nervi
lombari(L1-L4) și câte o ramură anastomotică din Th12
și L5
 Situat în retroperitoneu, inervează pielea și mușchii părții
inferioare a abdomenului și membrului inferior, având
următoarele ramuri :
- n.illiohypogastricus
- n.illioinguinalis
- n.genitofemuralis
- n.cutaneus femoris lateralis
- n.obturatorius
- n.femoralis
 Plexus sacralis
 Constituie partea inferioară a plexului lombo-sacral,
joncțiunea efectuându-se prin truncus lubosacralis,
acesta având originea în ramurile ventrale L4-L5
 Este format din convergența acestui trunchi cu ramurile
anterioare sacraleS1-S3, care părăsesc canalul sacral
prin găurile anterioare ale osului
 Situat în bazin se ramifică în următorii nervi :
- n.gluteus superior
- n.gluteus inferior
- n.cutaneus femoris posterior
- n.ischiadicus
Nervul(plexul) rușinos(n.pudendus)
 Format din ramurile părții inferioare a
plexului sacral și S4, părăsește bazinul prin
hiatul infrapiriform, trece prin canalul
Alcock și se ramifică la pielea și mușchii
perineului :
- nn.rectales inferiores
- nn.perineales
- nn. Scrotales et labiales posteriores
- n.dorsalis penis(clitoridis)
 N.coccygeus
 Este constituit din nervul coccigian și
ramurile anterioare ale nervilor S4-S5,
este denumit și plex coccigian.
 Are ca ramuri nervii anococcigieni care
inervează pielea și mușchii perineului
posterior