Elemente de baza ale

sistemului de securitate –
subsisteme de securitate:
G.Muresanu –
ghemuresanu@rdslink.ro
 Obiectivele cursului
 Prezentarea principalelor componete generale care
constituie sistemul de securitate a unei organizatii;
 “Segmentarea” sistemului nu este unica – criteriul
apartenetei la organigrama organizatiei;
 Prezentarea principalelor caractristici ale
subsistemelor de securitate – definirea, obiectivele si
limitele lor;
 Formarea unei imagini de ansamblu privind sistemul
de securitate al organizatiei.
 Prezentarea principalelor reglelemtari ale fiecarui
domeniu.
 Subsistemele de securitate
- practica subordonarii -
 Protectia fizica – subordonata serv. logistic;
 Protectia criptografica – sub. comp.
comunicatii (IT);
 Protectia Tempest (numai in institutii
militare) ;
 Protectia personalului (resurse umane);

 Protectia comunicatiilor ;

 Protectia IT (compartimentul IT);

 Protectia administrativa (documente,

politici, proceduri, management) – secretariat
registratura.
 Sistemul de protectie fizica
 Definitie – sistemul de control al accesului in ariile de
protectie:
• Aria de protectie administrativa;
• Arii de protectie clasa I
• Arii de protectie clasaII
 Obiectivele sistemului de protectie fizica:
• Detectia incipienta a unor calamitati naturale (incendii,
inundatii);
• Limitarea prejudiciilor in cazul producerii unor calamitati
(cutremure, incendii, inundatii, furtuni etc.);
• Prevenirea atentatelor la valorile materiale ale institutiei;
• Controlul accesului (forma de control asupra personalului);
 Personalul propriu;
 Vizitatori;
 Detectia incercarilor de efractie;
 Probleme:
• Alarme false;
• Verificari de buna functionare;
 Reglementarile in vigoare
 Legea 182/2002 si HG 584/2002 privind informatiile clasificate;
 Directivele ORNISS privind pastrarea documentelor clasificate;
 Legea nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi
protecţia persoanelor;
 HG nr. 1010/2004 pentru aprobarea normelor metodologice şi a
documentelor prevăzute la art. 69 din Legea nr. 333/2003 privind
paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor;
 Legea nr. 212 /1997 privind Apărarea împotriva incendiilor;
 Hotărârea Guvernului nr.571/1998 privind aprobarea
Categoriilor de construcţii, instalaţii tehnologice şi alte
amenajări care se se supun avizării şi/sau autorizării privind
prevenirea şi stingerea incendiilor;
 Ordinul Ministrului de Interne nr. 1023/1999 privind aprobarea
DGPSI001;
 Ordinul Ministrului de Interne nr. 1023/1999 privind aprobarea
DGPSI002.
 Reglementarile in vigoare
 Normativul I18/1-01 pentru Proiectarea şi executarea
instalaţiilor electrice interioare de curenţi slabi aferente
clădirilor civile şi de producţie;
 Normativul I18/2-02 pentru Proiectarea şi executarea
instalaţiilor de semnalizare a incendiilor şi a sistemelor
contra efracţiei din clădiri;
 Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor, P
118/1999;
 Metodologia de identificare şi evaluare a riscurilor de
incendiu aprobată cu O.M.I. nr.87/2001;
 Norme generale p.s.i., aprobate cu O.M.I. nr.
775/1998;
 Metodologia de elaborare a scenariilor de siguranţă la
foc aprobată cu O.M.I nr,84/2001;
 Standarde
 Standardul SR EN 50130 privind Sisteme de alarmă;
 Standardul SR EN 50131 privind Sisteme de alarmă la
efracţie;
 Standardul SR EN 50132 privind Sisteme de
supraveghere TVCI;
 Standardul SR EN 50133 privind Sisteme de control al
accesului;
 Standardul SR EN 50136 privind Sisteme şi
echipamente de transmisie a alarmei;
 Standardul SR EN 54 privind Sistemele de detecţie şi
semnalizare a incendiului;
 Calculul sarcini termice, STAS nr. 10903/2;
 Standardul SR EN 1143-1 – unitati de depozitare de
securitate;
 Componentele sistemului de protectie
fizica
 Subsistemul de detectie perimetrala;
 Subsistemul de detectie efractie;
• Detectie deschidere usi si ferestre (fortare puncte acces);
• Detectie bariere fizice (ziduri, plafoane) – detectori vibtatii;
• Senzori prezenta: PIR, microunde, ultrasunete, zgomote;
• Camere TV;
 Subsistemul de detectie avarie;
• Senzori temperatura;
• Senzori gaze (metan, CO2, CO, esapament etc.);
• Detectori radiatii;
 Subsistemul de detectie incendiu;
• Detectoare de fum: optice, cu camera de ionizare cu americiu;
• Detectoare duale;
 Subsistemul de stingere incendiu;
• Apa;
• Cu pulberi;
• Cu gaze: CO2, imergen, FM 200;
Elemente constitutive de
securitate fizica
 Sistemul de protectie fizica

 Tendinta: Managementul securitatii cladirilor

(campusurilor).
 Obiective (misiuni):
• Asigurarea protectiei bunurilor si a persoanelor in aria de
protectie administrativa;
• Crearea de zone protejate cu destinatii precise – bariere si
puncte de acces (control acces si intarziere tentative);
• Managementul situatiilor de urgenta;
• Furnizarea de probe opozabile in justitie in cazul producerii unor
infractiuni sau prejudicii;
• Cooperarea cu autoritatile competente;
• Managementul eficient al personalului propriu, personalul
contractant, personalul delegat, forte de interventie;
 Sfera de acoperire (atributiile) (1)
 Protectia mecano-fizica:
• Perimetrul - delimiteaza aria de protectie administrativa de
spatiul public, constituie o bariera cu puncte de acces cu rol de
atentionare, intarziere, descurajare;
• Delimitarea zonelor de protectie (spatii cu destinatii functionale
diferite): ziduri, usi, ferestre, incuietori;
 Informatii clasificate: arii de protectie de tip I, arii de
protectie de tip II (definite prin legea 585/2001);
 Incaperi de tezaur (spatii pentru valori) – zona bancara;
 Arhive (documente scrise, suporti de informatii);

 Sali de calcul si comunicatii;

• Seifuri, fisete, case de valori;

• Controlul accesului- turnicheti, sasuri, bariere pietoni si auto:
 Dispozitive de blocare aces auto: stalpi, bariere, tepi
cauciucuri sicane;
• Transportul valorilor – masini blindate, spatii incarcare
descarcare;
 Sfera de acoperire (atributiile) (2)
 Sistemul electronic de securitate:
• Detectie si alarmare tentative de efractie;
• Detectie alarmare incendiu;
• Stingere automata de incendiu;
• Sisteme de dezfumare (evacuare fum, prevenire
sufocare);
• Control acces: personal, clienti, autovehicole;
• Detectie noxe: monoxid de carbon, gaz metan, gaze
esapament etc.
• Detectie inundatie;
• Sisteme automate de blocare: lifturi, gaze, apa,
• Alerta medicala;
• Alerta de panica (banci, casierii, puncte de acces);
• Sisteme de anuntare vocala (evacuare, evitare
panica);
 Sfera de acoperire (atributiile) (3)
 Paza:
• Personalul din dispecerat – program 24X7;
• Paza puncte control acces – program de lucru;
• Patrule – in afara programului de lucru;
• Echipa de interventie – permanent;
 Problema deciziei: personal propriu –
personal contractual
• Asigurarea continuitatii programului (sarbatori,
concedii etc.);
• Costurile de intretinere;
• Disciplina – controlul, instruirea si
coordonarea.
 Elementele sistemului de protectie
fizica
 Dispeceratul (element centralizat care concentreaza
informatiile de securitate):
• supraveghere evenimente – preluare, inregistrare si
interpretare evenimente de la centrale;
• coordonare forte raspuns la incidente, comunicare participanti;
• monitorizare video (TVCI);
• comunicatii cu: unitatea de interventie, politie, pompieri,
electricitate, gaze, apa, canalizare, termoficare, salvare;
 Centrale de alarmare:
• Detectie efractie;
• Control acces;
• Detectie si stingere incendiu;
 Senzori;
 Alimentare de rezerva (UPS, generatoare de rezerva);
 Alarma: sonora, optica, la distanta;
 Elemente de actionare (deschidere, blocare);
 Subsistemul de supraveghere
perimetrala
 Garduri (ziduri, plasa, gard viu, delimitare simbolica);
• Senzori detectori de vibratii (escaladare gard);
 Cabluri speciale cu pierderi – se monteaza pe garduri, detecteaza
modificarile undei reflectate, filtrare raspuns, monit. o sectiune de gard);
 Fibra optica cu pierderi – se monteaza pe gard, imuna la radiatia
electromagnetica din mediu.
• Geofoni – det. de vibtatii de frecventa joasa, se ingoapa in pamant,
detecteaza pasii;
• Cabluri cu pierderi – se ingroapa in pamant paralel cu gardul
detecteaza pasii;
• Bariere infrarosu – perdea de raze IR pe lungimi de zeci de metrii
(ploaie, ninsoare, vegetatie);
 Puncte de acces:
• Bariere automate: auto si pentru pietoni;
• Porti porti automate: auto si pietoni;
• Sas-uri.
 Iluminare de protectie:
• Infrarosu;
• Lumina alba;
 TVCI – sistemul de supraveghere video de exterior
 Controlul antiterorist
 Se organizeaza la punctele de acces:
• Personal:
 Vizitatori;
 Personalul propriu;
 VIP –uri;
• Automobile:
 Inspectii ale spatiilor de depozitare;
 Inspectii ale podelei masinii;
• Instrumente:
 Oglinzi, caini, detectoare de metale, porti
acces, sisteme TV cu raze X, sas-uri, cantare;
 Subsistemul de control acces (1)
 Controlul acesului se face cu:
• Ce ai: cartela, token, cheie mecanica;
• Ce stii: parola (de regula cifre)
• Identificatori biologici:
 Amprenta (deget, palmara);
 Retina;
 Voce;
 Figura;
 Controlul accesului:
• Persoane (usi):
 Unidirectional (identifica pe un sens deschide neconditionat
la comanda pe celalalt sens);
 Bidirectional (identifica pe ambele sensuri)
• Autovehicole (numai la intrare, sau la intrare si la
iesire)
 Tag (cartela cu sursa de alimentare pentru emitator);
 Recunoastere numar inmatriculare (camere video);
 Subsistemul de control acces (2)
 Controlere de usi – 1, 2, 4, 8 usi unidirectionale;
• Independente (inregistreaza si stocheaza mii de evenimente,
stochaza politica de acces si definirea evenimentelor
(incidentelor) de alarmare;
• In retea – conectate direct sau prin retea ethernet- o retea
poate gestiona mii de usi si sute de mii de cartele de acces
(acoperire continentala);
• Controlerele comunica intre ele intr-o retea locala, unul dintre
poate comunica cu dispeceratul care poate coordona un numar
mare de retele;
• Permite programare locala sau prin retea;
 Sistem de calcul + soft gestiune acces;
• Programarea controlerelor
• Gestiunea informatiilor de afisate pe legitimatie (poze);
• Monitorizare si alarmare in dispecerat – (controlerele lucreaza
independent);
• Asigura interfata grafica cu dispecerul
 Subsistemul de control acces
 Sistemul de control al usii:
• Senzor de usa inchisa;
• Elementul de comanda: inchidere /
deschidere:
 Broasca electromagnetica (comanda inchdere
deschidere prin impuls, nu necesita alimentare in
asteptare);
 Electromagnet (tine usa blocata cat circula curent
prin el – necesita alimentare in asteptare)
• Buton deschidere urgenta;
• Cititor cartela;
• Amortizor - inchidere automata usa;
 Subsistemul de control acces
 Cartele (legitimatii):
• Cartele magnetice: memorie de cateva sute de byte
pe 2-3 piste, cap de citire oblic (elementele de
siguranta – structura datelor, sistemul de citire –
standarde - este curenta tehnologia de clonare;
• Cartele de proximitate (au antena, memorie, sistem
de emisie – unele au procesor de criptare):
 In banda de 125 KHz. – au memorie ROM

preinregistrata de fabricant, cand este activata

citeste si transmite memoria - sunt relativ usor de
falsificat;
 In banda de 13 MHz – au procesor de criptare si

autentificare, pot lucra cu mai multe formate de

date.
 Subsistemul de control acces
 Cititoarele de “cartele” (senzorul identificare) contine
un emitator de putere relativ mare care almenteaza
prin unde radio receptorul din cartela, un receptor si un
decodificator de informatie, un procesor pentru
formatare date conforma standardelor – comunicatia cu
controlerul este standardizata si cititoarele sunt
interschimbabile de la o firma la alta;
 Tipuri de cititoare:
• In banda 125 KHz – receptioneaza si transmite la controler
identificatorul cartelei;
• In banda de 13 MHz – autentifica cartela, descifreaza informatia
de identificare si o comunica controlerului;
• Mixte: cititor+ tastatura, cititor +amprenta, cititor + amprenta
+ tastatura;
 Subsistemul de control acces
 Imprimanta de legitimatii
• Asigura imprimarea grafica a informatiilor de pe
legitimatie:
 Logo-ul firmei;
 Poza angajatului;
 Numele;
 Functia;
 Departamentul.
 Datele de imprimare sunt preluate din baza de
date a controlerelor de acces si programul de
imprimare ofera instrumente de prelucrare
grafica avnsate;
 Functii tipice ale controlerelor
 Memoreaza poltica de acces locala si
coopereaza cu celelalte controlere pentru a
permite accesul pe baza unei politici de acces
generala (se poate programa accesul in
anumite intrevale de timp pe orice usa din
sistem)
 Permite acordarea de drepturi de acces pe baza
functiei, ocupatiei, intervalelor de timp (orar de
lucru), grupuri de lucru, arii de acces;
 Permite afisarea in dispecerat sau la punctul de
acces a pozei din baza de date a celui care
solicta accesul pentru verificare umana;
 Permite urmarirea pe intervale mari de timp a
unor cartele si pastraza inregistrarile;
 Functii tipice ale controlerelor
 Efectueaza pontajul – genereaza rapoarte de
pontaj;
 Pastraza evidenta tuturor evenimentelor in
baze de date centrale si locale;
 Permite interzicerea accesului unei singure
persoane intr-o arie (too men rule);
 Permite accesul vizitatorilor numai daca sunt
insotiti;
 Permite afisarea planului cladirii si afisarea
pe plan a evenimentelor in timp real;
 Functii tipice ale controlerelor
 Permite interactiunea cu sistemul TVCI si
sistemul de detectie efractie sau incendiu
pentru afisarea pe monitoare a evenimentelor
inregistrate;
 Permite afisarea automata pe monitoare a
procedurilor pentru fiecare incident inregistrat
si solicita operatorului confirmarea realizarii
procedurilor;
 Genereaza diverse tipuri de rapoarte privind
evenimentele inregistrate;
 Arhiveaza informatiile in format electronic;
 Are functii speciale de cautare in bazele de date
pe diverse criterii;
 Senzorii sistemului de protectie
fizica
 Subsistemul de detectie situatii de
urgenta:
• Senzori temperatura, presiune (centrale
termice);
• Detectori de gaze (centrale termice, garaje,
ateliere laboratoare etc);
• Detectori radiatii;
• Butoane si pedale de alarmare (panica,
incendiu, alarme medicale)
 Tehologiile folosite la constructia
senzorilor de detectie efractie
 Senzori pasivi – detector au unui parametru
din mediul de lucru: temperatura, sunete,
vibratii mecanice, pozitii ale unor obiecte,
lumina – sesizeaza modificari ale acestuia;
• De regula nu sesizeaza sabotarea implicit;
• Este sensibil la un numar mai mare de stimuli -
alarme false – efectul psihologic – blocarea
alarmei;
 Senzori activi – are un emitator care creaza
un camp in obiectiv si un receptor care
sesizeaza prezenta si modificarile campului.
• Sesizeaza absenta campului specific – sabotarea;
• Este sensibil numai la modificarea campului specific
alarme false mai rare.
 Tipuri de detectoare - tehnologii
 Contacte (pt. usi si ferestre):
• Mecanice – parghie mecanica care actioneaza un
comutator cu trei morse (NC si NO);
• Magnetice – un releu “read” (un contact normal
deschis intr-un balor de sticla in vid dintr-un
material magnetic) si un magnet;
 Caracteristici operative
• Cont. mecanic – este sigur in functionare, se
saboteaza usor cu o banda de scoci daca este
accesibil (trebuie prevazut din constructie);
• Contact magnetic – se saboteaza usor cu un
magnet puternic (sunt variante cu protectie) – nu
se folosesc in sisteme de nivel ridicat;
 Contacte

 Contact mecanic:

 Contact magnetic: NO NC

NC

magnet
 Senzor pasiv in infrarosu – PIR
constructie
Led rosu
Amplif. Comp.

Filtru +
Antimascare Procesor
Radiatie IR
Retea interf.

numeric
FIltru IR
Lentila

Retea senzori

Antisabotaj

Jumperi
setare

Carcasa
 Senzor pasiv in infrarosu – PIR
constructie
 Radiatia IR – generata de caldura corpurilor vii in infrarosu indepartat:
800 – 1500 nm;
• Zidul, sticla, vopseaua, hartia, unele plastice, sunt opace la radiatia
IR;
 Lentila – cilindrica multifocala – are rolul de a crea o retea de franje de
intrferente pentru fiecare sursa de caldura;
• Sunt realizate din materiale plastice – probleme de anduranta;
• Lentile cilindrice clasice - mai multe lentile cilindrice identice
alaturate;
• Lentile cilindrice Fresnel – reteaua de franje este formata de o retea
de santuri in planul lentilei;
• Oglinzi cilindrtice multifocale;
• Lentila este intrerchimbabila si stabileste:
 Caractreristica de directivitate;

 Numarul si rezolutia franjelor de interferenta (stabileste

sensibilitatea, capacitatea de prelucrare ulterioara);
Senzor pasiv in infrarosu – PIR
caracteristica lentilelor

Senzor pasiv in infrarosu – PIR

caracteristica lentilelor
 Senzor pasiv in infrarosu – PIR
constructie
 FiItrul IR – are rolul sa opreasca radiatia vizibila pentru
a reduce rata de alarme false;
 Reteaua de interferenta este realizata de sistemul de
lentile care trebuie sa focalizeze in planul senzorilor;
 Senzorii – pot fi unul sau mai multi, sunt fotodiode care
genereaza un semnal proportional cu intensitatea
radiatiei IR ce cade pe fiecare senzor;
 Amplificatorul – amplifica semnalul generat de fodioda
pana la un nivel convenabil comparatorului;
 Comparatorul transforma semnalul analogic in semnal
logic;
 Filtrul, pe baza unor algoritmi ia decizia de alarma;
 Senzor pasiv in infrarosu – PIR
functionare
 Prezenta tintei in fata detectorului detrmina formarea
de catre sistemul de lentile o unei retele de interferenta
pe reteaua de senzori;
 Miscarea tintei in fata detectorului determina miscarea
retelei de interferenta prin fata fotodiodelor si aparitia
unui curent variabil care este amplificat si transformat
in impulsuri logice de comparator;
 Filtrul, procesorul analizeaza rata de aparitie a
impulsurilor de la un senzor sau de la mai multi si pe
baza unor algoritmi de calcul decide daca este alarma
sau nu;
 Procesorul decide daca senzorul este mascat sau nu;
 Comunica aceste stari unor relee care determina starile
senzorului;
 Senzor pasiv in infrarosu – PIR
variante constructive

 Detectori analogici – iesirea comparatorului comanda

releul de alarma au o rata mare de alarme false;
 Detectori cu prelucrare digitala – iesirea detectorului
este prelucrata numeric pentru a selecta tipurile de
semnal adecvate deplasarii unui om;
 Detectori monosenzor – filtrul prelucreaza semnalul de
la un singur senzor;
 Detectori duali – procesorul prelucreaza semnalul
simultan de la 2 senzori;;
 Detectori quad – procesorul prelucreaza semnalul
simultan de la 4 senzori;
 Senzor pasiv in infrarosu – PIR
variante constructive
 Detectori cortina – realizeaza o
caracteristica de directivitate ingusta care
bate la distanta mare;
 Detectori de tavan sesizeaza deplasarile
din orice directie: 360 de grade;
 Detectori de interior;
 Detectori de exterior – necesita:
compensare de temperatura, etansare
speciala pentru umiditate, protectie la
animale;
 Senzor pasiv in infrarosu – PIR
variante constructive
 Detectori in tehnologie duala:
• Detector PIR + detectori microunde;
• Detectori PIR + detectori ultrasunete;
Au posibilitatea sa fie configurati functional: SAU ori SI si
de regula au si functia antimascare. Reduc rata de
alrme false, sunt greu de sabotat.
 Detectori PIR + alte mijloace de detectie:

• Includ camere TV;

• Includ microfoane;
Detectorul PIR este folosit ca elemet de mascare,
asigura: alimentarea, canalul de comunicatie si este
plasat intr-un loc cu vizibilitate mare.
 Detectori imuni la animale (< 40 Kg);
Senzor pasiv in infrarosu – PIR
prezentare
 Senzor pasiv in infrarosu – PIR
caracteristici operationale
 Detecteaza miscarea corpurilor care au 3-4
grade mai mult decat temperatura mediului;
 Sunt eficienti la distante de la: 0,2 – 10 m iar
detectorii de tip cortina pana la 15 -20 m;
 Detecteaza viteze de miscare in plaja de: 0,2 –
3,5 m/s;
 Se instaleaza la 2 - 2,5 m inaltime;
 Cele mai uzuale tipuri de lentile au o
caracteristica de directivitate de: 90° - 105°, o
eficienta de 10 – 12 m si cu un detector se
acopera o camera.
 Senzor pasiv in infrarosu – PIR
caracteristici operationale
 Detectorii sunt mascabili:
• Detectorul poare fi obturat in perioada in care alarma este
dezactivata: vopsea (spray), hartie, plastic, sticla etc.
• Detectorul poate fi obturat in timpul cat alarma este activata
atunci cand amplasarea este necorespunzatoare si
caracteristica de directivitate permite apropierea pana la o
distranta convenabila (prin partea superioara);
 Alarme false:
• Datorita animalelor de casa;
• Pasari la detectorii de exterior;
• Fax si imprimante laser lasate in functiune;
• Aparate de aer conditionat si sisteme de incalzire;
• Perdele, jaluzele in zone insorite si ferestre lasate deschise;
 Senzor cu microunde
functionare
 Are un emitator de microunde si un receptor care
capteaza bataile dintre unda emisa si cea receptionata
(rezulta o frecventa de aproximativ 10 – 100 Hz pentru
vitezele uzuale de deplasare ale omului)
 Functioneaza pe principiul radarului cu efect Doppler;
• Functioneaza in una din benzile:
 Banda S – 2,4 Ghz;
 Banda X – 10,5 GHz;
 Banda K – 24 Ghz;
 Are radiatie continua si puteri foarte mici – asigura o
raza de acoperire de maxim 100 m;
 Caracteristica de directivitate depinde de antena ~
100°;
 Are reglaj de sensibilitate pentru receptor pentru
limitarea razei de actiune;
 Senzor cu microunde
constructie

Emitator

Oscilator (E)

Mixer (R) Amplific. Filtru Comparator

Receptor Reglaj sensib. 10 – 100 Hz

Antena horn

Procesor
Releu
numeric
 Senzor cu microunde
caracteristici operationale
 De regula peretii sunt transparenti pentru microunde
(atenuarea depinde de tipul de constructie si de banda
de lucru) – detecteaza miscarea din incaperile vecine;
 Este greu mascabil;
 Este influentat de obiectele metalice mari amplasate in
apropiere (il pot satura);
 Este imun la curentii de aer cald;
 Este influentat de radiatiile electromagnetice din mediu
(paraziti, scantei, descarcari electrice, radare politie,
aeroporturi etc.)
 Da alarme false la “palpairile” tuburilor fluorescente;
 Detectorul de vibratii (soc)
 Utilizat la detectia tentativelor de spargere a
peretilor camerelor de tezaur si spargerea
caselor de bani folosind explozibil sau masini de
gaurit cu percutie etc.
 Este un microfon de contact pentru frecvente
foarte joase 4-6 Hz;
 Are o raza de actiune de aproximativ 6m;
 Are eficienta daca este fixat pe materiale de
constructie rigide care propaga bine undele de
soc mecanice (beton, metal);
 Da alarme false la reparatii in cladire (gauri,
ciocanituri etc.)
 Necesita reglaj de sensibilitate pentru elimiarea
alarmelor false;
 Detectoare de geam spart
 Sunt microfoane cu amplificatoare in banda 1 -
10 KHz. Functioneaza prin detectia armonicilor
de frecvanta mare rezultare prin spargerea
geamurilor;
 Reactioneaza si la taierea geamului cu
diamantul dar in acest caz creste rata de
alarme false;
 Se monteaza pe tavan si are o raza de actiune
de aproximativ 6m;
 Are un reglaj de sensibilitate si necesita un
reglaj de calibrare la instalare functie de tipul
de geam;
 Detectoare cu ultrasunete
 Functioneaza asemanator cu detectoarele cu
microunde cu deosebirea ca in loc de radiatie
electromagnetica utilizeaza ultrasunete in
banda de: 40 – 80 KHz.
 Radiatia ultrasonora nu penetreaza peretii si
deci nu detecteaza miscare in incaperile vecine;
 Este utilizat frecvent la alarmele auto (nu
depinde de temperatura) detecteaza miscarea
in interior;
 Este utilizat in conjunctie cu detectoare PIR
(tehnologie duala) in hipermarketuri;
 Alarme acustice – sirene

 Sirene de interior:
• Sunt utilizate pentru a “speria” intrusii si a alarma proprietarii si
vecini;
• Are o intensitate sonora de aproximativ 90 - 120 dB la 3m.
• Este alimentata din centrala sau prin alimentare externa locala;
 Sirena de exterior:
• Este utilizata pentru a avertiza vecinii, decuraja intrusii si a
indica optic locul alarmei pentru echipa de interventie – se
monteaza in apropierea pinctului de acces;
• Au intensitati sonore de 120- 130 dB;
• Au lampa stroboscopica;
• Au acumulator incorporat si protectie la sabotaj;
 Centrale de efractie
 Centrala este o unitate de procesare a semnalelor de la
senzori care declanseaza alarma sonora si/sau optica,
in functie de starea centrale activata / dezactivata,
comunica starea de alarma la distanta, interpreteaza
alarma si tine evidenta incidentelor.
 Conceptul de zona – reprezinta o intrare in centrala.
Pe o intrare se pot conecta un numar mare de senzori.
Centrala (analogica) nu poate face distinctie care dintre
senzori a fost declansat. De regula o zona concentraza
senzorii de pe un flux de circulatie alarma se
declanseaza pentru toata zona.
 Conceptul de arii (partitii) – sunt arii logice definite prin
“alaturarea” mai multor zone. Ariile sunt asociate
spatiilor necesare unor grupuri de lucru si se activeaza
si dezactiveaza unitar.
 Tipuri de zone
 Zone instantanee – intrari in centrala care
declanseaza alarma imediat ce un senzor a fost
activat.
 Zone de 24 ore – intrari pentru care se
declanseaza alarma infiferent daca centrala
centrala este activata sau nu (zona este activa
permanent) – zona de panica – atac, zona de
sabotaj etc.
 Zone temporizate – intrarea declanseaza alrma
dupa un timp de intarziere programabil.
Stabilirea acestor zone se face prin
programare. Zonele temporizate se pun de
regula pentru intrari si iesiri din cladire pentru a
permite armarea si dezarmarea centralei le
inceperea si terminarea programului.
 Tipuri de zone
 Zona de panica atac – este preprogramata ca o
zona instantanee, de 24 de ore. Poate fi
programata ca daca centrala este monitorizata
atunci se declan seaza alerma silentioasa
(numai la dispecerat);
 Zona de sabotaj – concentreaza senzorii de
intrerupere a conexiunilor si senzorii de
deschidere a echipamentelor precum si cei
antimascare. Este o zona instantanee de 24
ore.
 Codurile centralei
 Coduri de activare /dezactivare partitii – in
responsabilitatea “sefului” de arie;
 Codul de anulare a unei a unor zone (bypass);
 Codul de resetare alarma – echipa de
interventie, paza;
 Codul de administrator – accesul la functiile de
programare ale centralei;
 Codul de inginer – accesul la setarile centralei;
 Codul de constrangere – transmite o alarma la
dispecerat daca utilizatorul este fortat sa
dezactiveze alarma;
 Schema bloc a unui sistem
alarmare efractie
RS 485 = 1200 m

Bus RS 232 = 30m

Centrala efractie

Tastaturi Module
Sirene expansiune
Intrari - Zone

NC AL
NC DEOL
NO AL NC AL EOL AL T
 Tipuri de conexiuni
 Centrala analogica:
• Conexiuni pe BUS – pentru tastaturi si module de
expansiune ale centralei (protpcol RS 232 sau RS
485);
• Conexiuni galvanice senzori (pereche torsadata cablu
de date): NO, NC, NC/EOL, NC/DEOL.
• Conexiuni galvanice tamperi;
• Iesiri sirene;
 Centrala adresabila:
• Senzorii se leaga pe bucla: fiecare senzor are o
adresa si poate fi identificat de centrala;
• Centrala are de regula doua bucle;
• Foloseste senzori speciali adresabili;
 Proiectul sistemului
continut

 Descrierea obiectivului – adresa, vecini, tipul

constructiei, evaluare riscuri zona;
 Planul de amplasare al obiectivului , planul (cadastral);
 Memoriu tehnic – misiunile sistemului, echipamentele,
fisele tehnice ale echipamentelor;
 Tabelele cu echipamente (tip si cantitate);
 Descrierea zonelor si partitiilor (tabel), elementele de
detectie di alarmare din acestea;
 Specificarea amplasarii centralei si a tastaturilor;
 Calculul energetic;
 Continutul proiectului
 Modul de asigurare a service-ului;
 Planurile obiectivului cu amplasare senzorilor, a
centralei si traseul de cabluri;
 Copii dupa buletinele de certificare ale
echipamentelor;
 Plansele trebuie sa contina cartusul standard cu
semnaturile specialistilor;
 Specialistii trebuie sa fie certificati (cursuri +
atestare politie)
 Avizarea proiectului
 Proiectele trebuie sa fie avizate de politie
pentru:
• Institutiile care manipuleaza valori (bani,
bijuterii, obiecte mici si scumpe – electronice);
• Obiective de interes public: gari, aeroporturi,
primarii, scoli;
• Magazine de arme si munitii;
• Camere de armament;
• Benzinarii;
• Depozite si magazine de substante toxice;
 Subsistemul de protectie la
incendiu
 Teoria focului (conditiile necesare aprinderii):
• Combustibil – mare varietate de materiale sunt
combustibile numai la temperaturi mari, exista
materiale care se auto aprind (pulberi);
• Oxigen;
• Sursa de caldura;
 Fumul – suspensie de particule solide, lichide,
si molecule de gaz mixata intr-un volum de gaz
pus im miscare de curentii termici.
• Are un rol activ in incendiu – transporta material
combustibil si este sursa de caldura intre doua zone
neizolate.
 Fenomene relevante in detectia
inceputului de incendiu
 Elemente de detectie (multicriteriala)
– implica masurarea unor parametrii
si compararea parametrilor cu
valoarea lor din starea considerata
normala
• Fumul;
• Caldura;
• Flacarile;
• Mirosul;
 Supreveghere TVCI

 Vizeaza: puncte de acces, perimetru, culoare de trecere, zone de

lucru;
 Nu trebuie sa vizeze: claviaturi, displayuri, mese de lucru cu
documente etc.
 Camere de luat vederi
• alb/negru, color (la vedere, ascunse, false):
 Rezolutia (pixeli/linie, nr. linii);
 Sensibilitatea ( 0.5 - 2 lucsi)
 Obiectiv (pin holl, zum, deschidere unghiulara, luminozitate, rezolutia,
distanta focala)
• Camere in infrarosu;
• Camere cu vedere in intuneric (0,0001 lucsi);
• Camere termice – infrarosu indepartat;
• Amplificatori de lumina;
 Dispozitive de comutare;
 Monitoare;
 Inregistrarea;
 Alarma la miscare;
UTILIZAREA
OPERATIVA A
TELEVIZIUNII
 Functiile unui sistem de
securitate fizica
 Sa delimiteze zona de protectie administrativa de zona publica sau
alte proprietati;
 Sa creeze bariere pentru blocarea accesului si oprirea propagarii
“atacului” in interior – conceptul de aparare in adancime;
 Sa organizeze si sa contoleze punctele de acces;
 Sa intarzie un atac;
 Sa detecteze o intruziune (o incalcare a regulilor de securitate);
 Sa organizeze interventia pentru curmarea atacului si limitarea
prejudiciului;
 Sa organizeze repunerea in functiune “recuperarea prejudiciului”;
 Sa stabileasca legatura cu autoritatile competente in aplicarea
legii;
Televiziunea face foarte putin din toate acestea !
 Ce poate face televiziunea
 Aduce o cantitate foarte mare de informatie
suplimentara;
 Permite identificarea unor persoane si
activitati;
 Permite orientarea echipelor de interventie in
timpul desfasurari actiunilor;
 Documenteaza activitatile desfasurate intr-o
zona;
 Constituie mijloace de proba pentru alicarea
legii;
 Disciplineaza personalul propriu;
 Rolul utilizarii TVCI in sistemele de
securitate
Prevenire si descurajare;
• Un sistem TVCI “la vedere”, bine proiectat, induce teama de a fi
identificat si incriminat;
• Utilizarea camerelor “false” pentru descurajare;
 Detectie si alarmare;
• Detectia prin operator;
• Detectia la miscare – limitele detectiei la miscare (alarmele
false);
 Organizarea raspunsului;
• Dirijarea echipelor de interventie (pregatirea actiunii,
desfasurare);
 Documentarea incidentelor de securitate;
• Analiza incidentelor – perfectionarea sistemului de securitate;
• Educatia personalului;
 Culegerea si arhivarea probelor pentru autoritati;
• Folosirea imaginilor pentru documentarea cercetarilor si
probarea in justitie;
 Valoarea operativa a imaginilor TV
 Certitudinea amenintarii;
• Verifica alarmele celorlalte subsisteme de securitate –
elimina alarmele false, identifica actiunea atacatorului;
 Identificarea severitatii unei amenintari;
• Identifica tipul de actiune si se pot evalua consecintele;
 Prioritatea si conditiile interventiei;
• Stabileste conditiile desfasurarii actiunii (timp, loc,
participanti, unelte etc.);
• Identifica faza desfasurarii atacului si timpul disponibil
pana la finalizare;
 Delimiteaza cercul suspectilor;
• Imaginile de pe caile de acces cu timpul desfasurarii –
delimiteaza cercul de suspecti pentru zone si activitati
nesupravegheate.
 Tipuri de imagini caracteristice
sistemelor de securitate
 Identificare persoane – posibilitatea privitorului de a preciza fara
dubii ce persoana este in imagine (suficienta imagine alb/negru):
• Identificarea se face dupa figura;
• Identificarea dupa silueta – prin masuratori antropologice –
criminastica;
• Identificarea dupa imbracaminte (?);
• Imaginea bust trebuie sa ocupe (30 – 35 % din ecran –
rezolutie TV, 100 pct./linie);
 Recunoastere persoane – posibilitatea privitorului de a selecta
dintr-un grup de persoane care este persoana din imagine (se
prefera imagine color):
• Recuoasterea se face dupa conformatia siluetei, miscari,
imbracaminte etc.
• Silueta trebuie sa ocupe 30 -40 % din ecran – la o rezolutie
modesta;
 Tipuri de imagini caracteristice
sistemelor de securitate
 Recunoasterea activitatii – posibilitatea privitorului
de a identifica ce face omul fara sa fie necesar sa
recunoasca persoana (imagine color):
• De regula trebuie ca persoana sa fie vizibila fara
caracteristici individuale;
• Imaginea trebuie sa incadreze persoana dar
accentul este pus mediu inconjurator;
 Supraveghere arii protejate – posibilitatea
privitorului de a identifica o intruziune fara a
identifica neaparat intrusul sau ce face el (im.
color);
 Cum se foloseste TVCI in
sistemele de securitate (1)
 Supravegherea locurilor publice (camere mobile si fixe);
• Supravegherea imprejurimilor din interiorul ariei administrative;
• Recunoasterea activitatii;
 Supravegherea parcarilor (camere mobile si fixe);
• Parcari publice pentru angajati – recunoasterea activitatilor;
• Parcari private pentru angajati si clienti – recunoastere persoane;
• Recunoastere numere inmatriculare (inregistrare, recunoastere
automata)
 Complementar cu sistemul de control perimetral camere mobile si fixe):
• Complementar cu iluminarea perimetrului;
• Supraveghere depasire perimetru (de zi si de noapte) ;
• Recunoastere persoane, recunoastere activitati, supraveghere spatii;
 Supraveghere spatii exterioare ( curti, rampe, puncte de aprovizionare
etc.)
• Camere mobile si fixe;
• Recunoastere persoane, recunoastere activitati, supraveghere spatii;
 Cum se foloseste TVCI in
sistemele de securitate (2)
 Complementar cu sistemul de detectie a tentativelor de efractie
(camere fixe si rar mobile);
• Verificare alarme;
• Recunoastere si identificare persoane, recunoastere activitati;
• Detectie miscare – inregistrare;
 Complementar cu sistemul de control acces (camere fixe):
• Verificarea respectarii politicii de acces (previne imprumutarea
cardului);
• Recunoastere si identificare persoane;
• Detectie miscare – inregistrare imagini.
 Complementar cu sistemul de detectie a inceputului de incendiu:
• Verificare alarma incendiu, analiza cauze;
• Identificare activitati – inregistrare imagini pt. analiza cauzelor
de incendiu.
 Alte utilizari ale TVCI
(informatii utile altor departamente)
 Verificarea respectarii procesului tehnologic (operatii
critice, lucrari de intretinere, reparatii etc.);
 Verificarea respectarii regulilor igienico – sanitare;
 Respectarea regulilor de conduita ale angajatilor in
raport cu clientii;
 Informatii pentru marketing (afluenta clienti,
preferinte clienti etc.);
 Verificarea respectarii programului si a intensitatii
muncii;
 Controlul perioadelor de palavrageala si fumat,
respectarea pauzelor de masa etc.;
Utilizarea TVCI in sistemul bancar
 PRINCIPIUL DE BAZA : URMARESTE BANII
 Principalele amenintari: falsificarea cardurilor, CEC-uri false,
atacul camerelor de valori, atacul casierilor sau a transportului de
bani;
 Ariile care necesita supraveghere video:
• Activitatile de casa (ghiseele unde se lucreaza cu bani);
• Zona ATM-urilor;
• Zona cutiilor de valori;
• Camera de tezaur, seifurile;
• Traseul valorilor
 Caracterisiticile sistemelor video;
• Sistemul trebuie sa inregistreze imaginile (0,5-1 im/s timp de
30 zile);
• Modificarea ratei de inregistrare functie de evenimente;
• Declansare manuala a inregistrarii “live” in situatii
“suspicioase”;
• Instalate in locuri inaccesibile pentru a nu fi anihilate (camere
ascunse);
 Tendinte de utilizare TVCI
in sistemul bancar

 Utilizarea TVCI in sistemul bancar este reglementata de

Legea 333/2004 si HG 1010/2004;
• O camera specializata pt. recunoasterea persoanelor
(de regula la intrarea in banca vizeaza usa de
intrare);
 De regula camera vizeaza impotriva luminii;

 Camera cu corectie (back-light compensation);

 Asigurarea iluminarii artificiale compensatorii;

• Supravegherea video a ATM-ului (supravegherea

tranzactiei, supravegherea mediului inconjurator –
camera de exterior);
 Tendinte de utilizare TVCI
in sistemul bancar
• Supravegherea video a activitatilor de casa
(activitatea casierilor si a clientilor la ghiseu);
• Supravegherea video a seifului, (a camerei tezaur)
• Supravegerea video a traseului valorilor;
• Pastrarea imaginilor minim 30 de zile.
 Problema amplasarii – DVR –ului (la agentiile mici nu
exista spatii protejate – trebuie amenajate sau sa se
organizeze tranmisia – imaginilor intimp real in caz de
incident de securitate (alarma) la o alta locatie:
• Presupune cuplarea sistemului TVCI cu sistemul de
alarma;
• Procedurile de securitate trebuie sa prevada actiunile
persinalului;
 Tendinte de utilizatre a TVCI
la ATM-uri
Principalele amenintari:
 Retrageri de numerar de pe carduri clonate;
 Spionarea parolelor;
 Atacul asupra persoanelor care scot bani;
Rezolvarea problemei:
 Camera de exterior pentru identificarea persoanei si a activitatii;
• Vandalizarea camerei;
• Dificil de realizat compromisul;
 Camera de interior pentru recunoasterea persoanei:
• Se monteaza in bancomat;
• Inregistrarea sincronizata cu tranzactia (sau posibilitatea de
corelare dupa timp);
• Camera vizeaza intodeauna impotriva luminii;
• Iluminare artificiala in IR in ATM, camera cu filtru de lumina
vizibila si sensibila IR.
 Utilizarea legala a
supravegherii video
 Drepturile omului – dreptul la intimitate;
 Nivelul de intimitate reglementat depinde de legislatia fiecarei
tari;
• Spatiul public;
• Spatiul public privat;
• Spatiul privat;
 Protectia datelor personale – Legea 667/ 2002
 Utilizarea imaginilor din sistemele de supraveghere;
 Reguli de etica profesionala;
 Informatiile din sistemele de securitate se caracterizeaza prin:
• Tipul de informatii (date personale, imagini cu intimitati etc.);
• Metodele cum au fost obtinute;
• Motivul pentru care au fost obtinute;
• Cat timp sunt pastrate, cand sunt actualizate si accesate.
Avizarea personalului ca aria este supravegheata video.
 Arii cu restrictii de supraveghere
video (1)

 Ariile de lucru cu documente secrete de stat sau

confidentiale daca imaginile sunt de natura sa
identifice informatiile din documente;
 Vizarea tastaturilor sau a terminalelor video de la
sistemele informatice care prelucreaza alte
informatii decat cele publice;
 Ecranul si tastatura de la ATM-uri;
 Locurile in care se desfasoara activitati cu caracter
intim: toalete, dusuri, sali de mese etc.;
 Imobile si spatii private aflate in alta proprietate;
 Arii cu restrictii de supraveghere
video (2)

 Zone publice – fara motivatie serioasa !

ATENTIE LA UTILIZAREA INFORMATIILOR DIN
SISTEMELE DE SECURITATE (pentru documentare si
educatie)
- Este indicat ca informatiile sa fie incadrate ca

informatii confidentiale (sau informatii secrete de

serviciu) si protejate ca atare;
- Folosirea lor trebuie facuta cu atentie pentru a nu

incalca intimitatea.
 Metodologia alegerii sistemului de
supraveghere video optim (1)
 Studiul conditiilor specifice:
• Consultarea rapoartelor de analiza de riscuri (daca exista si sunt
accesibile);
• Insusirea politicii de securitate a organizatiei;
 Identificarea obiectivelor sistemului TVCI:
• Identificarea necesitatilor de informatii (documentare, probare,
intimidare descurajare,)
• Supraveghere la vedere – ascunsa;
• Determinarea scopului fiecarei camere (recunoastere, identificare,
activitati, monitorizare arii);
 Definirea zonelor ce necesita supraveghere video:
• Delimitarea zonei de supraveghere pentru fiecare camera;
• Identificarea posibilitatii de instalare a camerei pt. fiecare pozitie:
 Inaltime, loc, directie, traseu cabluri, iluminare.
 Metodologia alegerii sistemului de
supraveghere video optim (2)
 Alegerea camerelor TV:
• La vedere sau ascunse;
• Color sau alb/negru;
• Sensibilitatea;
• Rezolutia;
• Mobilitatea necesara (fixe, mobile plat forme orientabile dom);
• Facilitati suplimentare (corectii, detectie miscare, compresie,
etc.)
 Alegerea obiectivelor camerelor (lentilele):
• Distanta de la camera la zona vizata si profunzimea de camp;
• Marimea zonei vizate intr-o imagine;
• Tipul si dianmica iluminarii (zi, noapte);
• Tipul de camera (fixa, mobila, la vedere, ascunsa, montura,
interior, exterior etc.)
 Metodologia alegerii sistemului de
supraveghere video optim (3)
 Determinarea tipului de monitorizare:
• Monitorizare permanenta in timp real;
• Monitorizare periodica prin inregistrari;
• Dispecerat de monitorizare – centralizat sau la puncte
dispersate;
• Monitorizare locala sau la distanta;
• Tipul de monitoare;
 Determinarea tipului de canal de comunicatie:
• Necesitati de cablare (semnal, alimentare, comenzi)
• Cablu coaxial;
• Pereche torsadata;
• Fibra oprica;
• Wireless (radio, microunde, infrarosu);
• INTERNET, INTRANET, retea telefonica);
 Metodologia alegerii sistemului de
supraveghere video optim (4)

 Determinarea cooperarii cu alte sisteme:

• Identificarea pentru fiecare camera a necesitatii de
cooperare cu alte sisteme de securitate sau functionale ale
instititiei;
• Necesitati de prepozitionare;
• Declansare inregistrare de catre senzori externi;
• Declansarea executiei unor comenzi la evenimente din
imagine (miscare);
• Transmisia unor avertizari (imagini si mesaje) la distanta
(echipe de interventie, manageri, dispecerate in alte locatii)
prin SMS, telefon, INTERNET (e-mail);
ILUMINAREA
SCENEI
 Caracteristicile sistemului de
iluminare (1)
 Sursele de lumina (diversitate mare);
• caracteristici spectrale;
• puterea spectrala specifica;
 Fluxul luminos - cantitatea de lumina pe unitatea de
suprafata - (unitatea de masura – candela - lumina
data de o lumanare pe o suprafata de un picior
patrat la distanta de 1 picior de lumanare);
 Iluminarea – cantitatea de lumina care cade pe o
suprafata;
 Luminozitatea – cantitatea de lumina reflectata de o
suprafata;
 Caracteristicile sistemului de
iluminare (2)
 Sistemul international de masura – Lux-ul
(1lx = 0,0929 candele).
 Unghiul de iluminare al sursei -
proiectoare;
 Consumul de energie electrica;
 Intretinerea;
 Efecte asupra ochiului (iluminarea la
intensitati mari, iluminarea IR - poate
distruge retina);
Contactul luminii cu un obiect
 Surse de lumina (1)
 Iluminarea naturala
• Gama dinamica extrem de mare (0,0001 – 20.000 lx)
• Vara (zi, de noapte, soare, nori, ploaie, luna, stele) - ( 0,
0001 - 10.000 lx )
• Iarna (zapada, ninsoarea) ( 0,1 – 20.000 lx in conditii de
zapada)
 Iluminarea artificiala
• Lumina incandescenta (lumina calda, componente catre
galben si rosu, porneste rapid si are inertie mare – nu
urmareste rapid variatia tensiunii, randament prost –
consuma mult);
• Iluminarea fluorescenta (este lumina rece, consuma putin,
componente catre albastru);
 Surse de lumina (2)

• Iluminarea economica (intra lent in regim, poate fi

rece sau calda, nu urmareste tensiunea de retea – nu
palpaie)
• Iluminarea cu proiectoare (cu halogen puteri mari –
1000W);
 Iluminarea in infrarosu (numai alb / negru);
• De regula este comandata de lumna exterioara sau de
evenimente;
• Ascunsa – proiectoare prevazute cu filtre de lumina
vizibila
(LED –urile se vad pe intuneric);
• La vedere (proiectoare, LED-uri);
• Infrarosu apropiat sau indepartat;
 Tipuri de iluminare (1)
 Lumina directa – iluminarea scenei este datorata in
principal luminii generate direct de sursa (este
directiva si de energie mare);
• Surse de lumina omnidirectionale ( imprastie peste
tot – reflexii multiple);
• Surse directionale (proiectoare – reflexiile sunt in
cea mai mare parte directionate).
• Reflexia totala – unghiul de reflexie - vizarea prin
geam
 Lumina ambientala (reflectata) – iluminarea se
datoreaza reflexiei luminii de la una sau mai multe
surse de catre mediul ambiant (intens. mica);
• Lumina difuza, nu are directie sau directia este
aproximativa;
 Tipuri de iluminare (2)
• Caracteristica spectrala complexa;
• Dificil de controlat - efectul asupra detectiei de
miscare;
(ex. Lumina zilei care intra pe ferestra cand nu bate
soarele, lumina intr-o zi noroasa);
 Lumina decorativa – compensarea deficientelor de
iluminare normale;
• Panouri cu reclame iluminate, panouri cu imagini in
miscare;
 Tipul de iluminare influenteaza calitatea imaginii
 Parametri sistemului de iluminare
 Respectarea reglementarilor de iluminare:
• Spatii publice (perimetru, si de lucru)
• Respectarea conditiilor de alimentare cu energie
electrica.
 Puterea sursei generatoare de lumina (1 - 1000W)
• Nivelul iluminarii asupra senzorului de imagine
depinde de caracteristica spectrala a luminii si a
senzorului;
 Distanta de la sursa la scena:
• Proiector – iluminarea scenei scade proportional cu
unghiul de iluminare si distanta;
• Omnidirectionala – iluminarea scade cu patratul
distantei;
 Parametri sistemului de iluminare
 Tipul de scena – caracteristicile de reflexie a
materialelor din cadrul vizat;
• Coeficientul de reflexie (trebuie compensat prin
sensibilitate);
• Caracteristica spectrala a reflexiei (schimba
nuantele culorilor);
 Efortul de intretinere (cost energiei si pt. inlocuirea
surselor consumabile)
• Efectul regimului de pornire / oprire;
• Verificarea periodica si curatarea surselor de
iluminare;
 Iluminarea in infrarosu(1)
 Este invizibila cu ochiul liber :
• supraveghere ascunsa de noapte;
• Produce imagini bune pe ceata in exterior;
 Produce numai imagini alb / negru;
 Umbrele in infrarosu:
• Produce umbre difuze in infrarisu apropiat;
• Nu produce umbre in infrarosu indepartat;
 Coeficientii de reflexie si transmisie ai materialelor
sunt diferiti in IR fata de vizibil;
• Imaginile arata diferit (se respecta numai formele,
stralucirile sunt diferite);
• Unele mat. plastice care sunt opace in vizibil sunt
transparente in IR si inv.
 Iluminarea in infrarosu (2)
 De regula este necesara o putere a sursei semnificativ
mai mica (1- 10 W):
• Sensibilitatea spectrala a camerei este esentiala
(atenuarea filtrelor);
• LED – uri in infrarosu (randament energetic bun )
 Necesita lentile speciale – (la proiectoare si la camere)
 Durata de viata mare a sursei de iluminare (peste
100.000 ore la leduri);
 Distanta de iluminare – functie de proiector (4m –
100m)
 Tipuri de surse IR
• Becuri cu incandescenta (cu filtre de IR);
• Becuri cu halogen (cu filtre IR)
• LED –uri IR
 Concluzii
 Sistemul TVCI nu este propriuzis un sistem de protectie;
 Televiziunea este un sistem ajutator care amplifica forta
sistemelor de protectie de baza, trebuie folosita in combinatie
cu alte sisteme;
 Are utilizari multiple si in afara sistemului de protectie;
 Proiectarea corecta si implemetarea sistemelor TVCI este
costisitoare (costurile de echipamentelor si intretinerea
sistemului costa de regula mai mult decat sistemul de baza);
 Exista o mare varietate de forme de implementare a sistemelor
TVCI – sistemul trabuie ales functie de necesitatile operative;
 Valoarea operativa a sistemului creste semnificativ daca este
deservit de operator uman (are valoare in timp real).
 Controlul anti-tero
 Obiectiv – controlul patrunderii persoanelor cu drept de
acces cu arme si substante periculoase;
 Se organizeaza la punctele de acces in obiectiv
 Punct de control antitero, persoane si bagaje;
• Porti detectoare de metale;
• Porti detectoare de explozivi;
• Detectoare de metale portabile;
• Scanere cu raze X pentru bagaje;
• Detectoare de droguri;
• Controlul manual;
• Caini;
 Punct control auto;
• Bariera pentru a obliga oprirea (bariere, tepi, stalpi, rampe
etc.);
• Mijloace de vizualizare sub masina (oglinzi, camere);
 Concluzii
 Trebuie neaparat sa contina mijloace de interventie;
 Sistemul de protectie fizica si control acces este
“fatada” sistemului de protectie – este primul contact
cu publicul, are si rol de “imagine”;
 Este important in situatia in care se incheie asigurari
privind furturile prin efractie sau calamitati;
 Poate avea o complexitate mare si este costisitor;
 Complexitatea sistemului si combaterea amenintarilor
trebuie aleasa functie de rezultatele analizei de riscuri;
 Sistemul necesita operare 24 de ore din 24, sapte zile
pe saptamana – se pune problema asigurarii
personalului de deservire;
 Se poate lua in calcul optiunea externalizarii unor
functii sau a intreg sistemului de protectie fizica si
control acces;
 Subsistemul de protectie criptografica
 Definitia criptografiei – transformarea informatiei
dependenta de un set de chei astfel incat sa devina
neinteligibila pentru neautorizati;
• Codare;
• Cifrare;
• Secretizare;
• Steganografie;
 Caracteristici:
• Asigura protectia informatiiei independent de suport –
pastreaza protectia intacta la schimbarea suportului;
• Singurul mod de protectie eficace pentru protectia informatiilor
in comunicatii;
• Sist. cu chei simetrice asigura: confidentialitate + autenticitate;
• Sist. Cu chei publice asigura: confidentialitate;
• Protocoale criptografice - (votul electronic, impartirea
secretelor etc.);
• Limitarea lungimii cheii de criptare;
 Sist. chei simetrice – 168 biti;
 Sist. Chei publice – 2048 biti;
 Sisteme criptografice

Informatii
Informatii
apriorii
apriorii
Criptanalist Mesaje prezumtive
Criptanalist

Criptare Canal public Decriptare

Mesaje Criptare Decriptare Mesaje
Fk(m) Criptograme Fk©
Canal sigur

Generator chei
Generator chei
k
 Cifrare simetrica
C=Fk(m`)
M`
m`=inv(Fk(c)) interceptor

m` m`
m c c m
Compresie cifrare descifrare Decomp.

k k

Generator chei
Cifrare cheie publica (nesimetrica)
n=p*q kc*kd=1 mod(f(n)) f(n)=(p-1)*(q-1)
kc
m mod (n)=c - cifrare
kd
c mod (n)=m - descifrare

m
criptanalist
m c kc m
criptare decriptare
kc kd
Loc pastrare kc
Generator
chei de chei
 Influenta lungimii cheii de criptare
 Cresterea lungimii cheilor de criptare pt.
criptarea simetrica creste liniar costurile de
productie dar creste exponential costurile de
penetrare, nu sunt ratiuni economice de
limitare;
 Limitarea lungimii cheilor de criptare pare o
decizie politica prin alegerea algoritmilor.
 Algoritmii de criptare publici sunt standardizati
ca urmare a unor proiecte de cercetare
sponsorizate de NIST in cooperare cu NSA;
 In tabelul urmator sunt prezentate eforturile de
spargere a unor sisteme de criptare utilizate in
anii 80. Evaluarea este facuta la sfarsitul anilor
90 si trebuie avut in vedere ca puterea de
calcul a sistemelor se dubleaza la fiecare 2 ani
 Atacator Cost initial Atac Cheie 40 b Cheie 56 b
Hacher neglijabil PC 7 zile imposibil
400 $ FPGA 5h - 0,08$/cheie 38 ani - 5000$/k

Companie 10.000 $ FPGA 12 minute 18 luni

mica 0,08 $ /cheie 5000$ /cheie

Companie 300.000 $ FPGA 24 secunde 19 zile

medie 0,08 $ /cheie 5000$ /cheie

400.000 $ ASIC 0,18 secunde 3 ore

0,01 $ /cheie 38 $ /cheie

Companie 10 mil. $ FPGA 0,7 secunde 13 minute

mare 0,08 $ /cheie 5000$ /cheie

10 mil. $ ASIC 0,5 secunde 6 minute

0.001$ /cheie 38 $ /cheie

Agentie 300 mil. $ ASIC 0,0002 secunde 12 secunde

specializata 0,001 $ /cheie 38$ /cheie
 Subsistemul de protectie criptografica

 Folosit in toate celelalte subsiteme:

• Control acces – criptarea ID-ului de acces:
 Smart carduri – comunicatia cu cititorul criptata;

• Criptarea datelor pe disk, arhivarea criptata;

• Semnatura electronica – protectie criptografica
pentru hashul mesajului si pentru autentificare
(integritate + autentificare);
• Protectia parolelor de acces;
 Tratarea separata a subsistemului de protectie
criptografica se face din motive “istorice” si datorita
reglementarilor inca in vigoare;
 Reglementarea domeniului
autoritati:
 NSA – National Security Agency (SUA) – 1952
 NIST – National Institute for Standards and
Technology;
 NATO – SECAN;
 In Romania:
• ORNISS prin ASIC si ADMC;
• ADS – uri pentru activitatile interne
• Nu sunt autoritati pentru piata civila , (ANRC?);
• Comisia interdepartamentala privind utilizarea
criptografiei;
Senzitivitatea domeniului:
SUA – Exportul prod. criptografice avansate = export
armament nuclear;
Liberalizarea serviciilor – Franta-
Tip seviciu Utilizare Comert Export
Carti Libera Libera Libera
credit
Smnatura Libera Declaratie Declaratie
electronica simplificata simplificata
Cifrare Libera Autorizare Autorizare
cheie 40 b
Cifrare Autorizare Autorizare Autorizare
cheie >40 b
 Produsele criptografice
Standardul - FIPS 140-2
 Standardul se aplica pentru modulele criptografice care
prelucreaze informatii sensibile guvernamentale sau
private – nu inf. clasificate;
 Standardul se refera la securitatea modului;
 Respectarea standardului nu garanteaza securitatea
modulului – responsabilitatea revine producatorului;
 Utilizarea unui sistem criptografic performant intr-un
sistem de calcul sau de comunicatii nu inseamna
automat siguranta sistemului – responsabilitatea
utilizarii corecte revine ofiterului cu securitatea
sistemului;
 Nivelele de securitate
pt. modulele cripto – FIPS 140 -2
 Sunt definite 4 nivele de securitate in
corespondenta cu nivelele de evaluare conform
Criteriilor Comune (CC) EAL1-EAL4; cerintele
standardului sunt peste cerintele CC;
 Nivelul 1 – nivelul elementar - trebuie
indeplinite cerinte functionale de calitate
industriala (acoperiri, lacuiri, pasivizari etc.);
softul trebuie sa fie autentificat la pornire;
 Nivelul 2 – asigura dovezi pentru patrundere
neautorizata; modulul inchis intr-o incinta
opaca – nu permite observarea structurii;
incuietori; sistemul de operare va controla
strict caile de modificare a parametrilor sensibili
si va inregistra activitatile pt. audit;
 Nivelele de securitate
pt. modulele cripto
 Nivelul 3 – La desfacere parametrii sensibili se sterg
automat, echipamentul iese din functiune; incercarile
de patrundere distrug modulul; modificarea
parametrilor sensibili se poate face pe o singura cale
izolata de alte cai, activata doar de operator;
 Nivelul 4 – Anvelopa de protectie – garanteaza
detectarea patrunderii din orice directie; orice incercare
sterge datele critice; detecteaza fluctualtiile de mediu –
anuleaza parametrii critici; se analizeaza existenta
canalelor acoperite si consecintele ce decurg din
modularitate; toate elementele soft vor fi sub controlul
unui SO sigur evaluat la EAL4;
 Piaţa de echipamente
criptografice
 Piaţa comercială;
 Piaţa specială (necesităţi
guvernamentale);
 Necesitatea expertizei produselor
criptografice (evaluare
independenta);
 Integrarea în sistemul de securitate;
 Criptarea soft si criptarea hard;
 Criptarea on line si criptarea off line
 CRIPTARE CRIPTARE
Protocol aplicatie
Nivel aplicatie Nivel aplicatie
CRIPTARE CRIPTARE

Protocol prezentare
Nivel prezentare Nivel prezentare
Protocol sesiune
Nivel sesiune Nivel sesiune
Protocol transport
Nivel transport Nivel transport

CRIPTARE CRIPTARE

Protocol retea
Nivel retea Nivel retea
Protocol legatura
Nivel legatura Nivel legatura
Protocol fizic
Nivel fizic Nivel fizic
CRIPTARE CRIPTARE
 Atacul sistemelor criptografice
CRIPTANALIZA
 Atacul forţei brute - în baza textului cifrat;
 Atacul pe baza textului în clar;
 Atacul pe baza textului în clar ales;
 Atacul pe baza textului în clar ales adaptiv.
 Reguli de utilizare a criptarii:
• Mesajele trebuie sa contina cat mai putina
redundanta (capete de fisier, tabele, formule de
adresare etc.);
• Cheia de criptare sa se schimbe cat mai des, (cheia
de mesaj);
• Eliminarea surselor “externe” de mesaj (radio, TV
etc.) ce se pot constitui ca text in clar;
 Concluzii
 Criptarea este cel mai puternic mijloc de protectie al
informatiilor – este independenta de mediu (suport);
 Exista un interes legitim al autoritatilor de a avea
acces la informatii in anumite conditii prevazute de
lege;
 Piata de aparatura criptografica este impartita:
• Pentru necesitati de siguranta nationala;
• Pentru necesitati comerciale;
 Pentru informatii clasificate national trebuie utilizata
aparatura produsa in conditii stricte de securitate sub
controlul autoritatilor competente ale statului;
 Subsistemul de protectie
TEMPEST
 TEMPEST – cuvant de cod al autoritatilor americane
care desemnau o metoda de culegere de informatii
din semnale parazite;
 Canale de scurgere de informatii parazite:
• Radiatie electromagnatica – surse de semnal:
 Procesoare, circuite integrate CMOS,

electromagneti, mecanisme de executie,

display-uri;
 Placi cu componente electronice – proiectare

anti tempest;
 Cablaje - diafonii intre cabluri;
 Subsistemul de protectie
TEMPEST
 Canale de transport a semnalelor electrice parazite:
• Campul electromagnetic;
• Reteaua de alimentare cu energie electrica;
• Cablurile telefonice, reteaua IT etc.;
• In anumite conditii: tevile de gaze, de apa, aer conditionat
etc;
 Echipamente pt. culegerea de informatii:
• Receptoare de banda larga cu sensibilitate mare;
• Corelatoare cu viteza mare de lucru;
• Antene specializate de banda larga;
Echipamente voluminoase – costisitoare ~ 500.000 USD
Echipament receptie
Antene receptie
 Metode de recuperare a informatiilor

 Inregistrare directa a semnalelor receptionate;

 Inregistrarea radiatiilor date de tranzitiile
crescatoare si descrescatoare ale impulsurilor si
refacerea impulsurilor originale;
 Inregstrarea unor “semnaturi” de radiatii
parazite asociate unor operatii, instructiuni,
comenzi etc. si recunoasterea lor prin corelatie
sau analize statistice complexe;
Semnale electrice radiate
 Protectia tempest
 Amplasarea echipamentelor catre centrul zonei
administrative a obiectivului ~ 100m pana la gard;
 Ecranarea incaperilor:
• Controlul de instalatii electrice dezafectate;
• Tapitarea peretilor;
• Montarea usilor speciale;
• Montarea ferestrelor speciale;
• Montarea de filtre pe toate tipurile de retele care patrund in
incapere;
 Ecranarea echipamentelor:
• Carcase metalice cu imbinari speciale;
• Cablaje proiectate special;
• Schemele proiectate cu componente cu nivel mic de radiatii;
• Folositi conectori specializati cu filtre incorporate;
Tempestizarea echipamentelor creste costul lor de 5-10 ori;
Camera protejata tempest
Camera protejata tempest
 Zonarea amplasamentelor

 Se fac masuratori de atenuare a campului

electromagnetic intre locul de amplasare a
echipamentelor si cel mai apropiat punct care nu
apartine de zona de protectie administrativa;
atenuarea se incadreaza in trei clase;
 Se fac masuratori ale radiatiei electromagnetice a
echipamentului, se incadreaza in trei clase;
 Se imperecheaza atenuarea locului de amplasare cu
nivelul de radiatie al echipamentului pentru a
minimiza posibilitatea de receptie;
 Concluzii
 Culegerea de informatii din radiatiile parazite
este costisitoare si foarte dificila, nu are
aplicatii operative;
 Metoda poate fi folosita in limita a aproximativ
50m fata de sursa de semnal;
 Protectia tempest este foarte costisitoare;
 Analiza de riscuri trebuie sa decida daca este
importanta protectia la radiatii parazite;
 Este mai rezonabil sa se rezolve problema prin
amplasarea portivita a echipamentelor
(subsoluri, etaje superioare, la centrul cladirii
etc,)