ELEVA: MIRUNA CLASA a V-a Alimentaţia este cel mai important factor de mediu extern care influenţează organismul
“ESTI CEEA CE MANANCI!"
(proverb chinezesc) Alimentaţia bogată în calorii, grăsimi, dulciuri, la care se adaugă consumul de alcool, obiceiul de a fuma şi de a fi sedentar, reprezintă factori de risc pentru sănătate ce determină apariţia aşa-ziselor boli moderne: obezitatea, diabetul zaharat şi diferite boli ale inimii. CE ÎNSEAMNĂ ALIMENTE SĂNĂTOASE ? Alimentele sănătoase sunt cele care oferă substanțele nutritive necesare organismului pentru o funcționare optimă pe parcursul unei zile. Aici intră deja cunoscutele fructe, legume, cereale, semințe, lactate, carne slabă, și, practic, tot ceea ce nu este procesat până la punctul de a deveni cu totul altceva față de materia primă naturală de la care s-a plecat. CE ÎNSEAMNĂ MÂNCAREA FAST-FOOD? Înseamnă nu numai ceea ce este servit într-o pungă de hârtie plină de grăsime sau pe o tavă de plastic plină cu farfurii și ele din plastic, ci tot ceea ce este procesat! De la mâncarea oferită de lanțurile mari de restaurante fast-food, până la ceea ce se află în raioanele de la supermarketuri. Dacă are conservanți, aditivi, este fără grăsime (low fat), fără zahăr și orice mai poate să scrie pe etichetă, pungă, ambalaj, cu scopul de a ne face să gândim „E bun, că scrie pe pungă!, sunt șanse să nu fie tocmai ok pentru noi. DE CE ALEGEM MÂNCAREA NESĂNĂTOASĂ? Pe lângă faptul că este convenabil de ieftină, este și ușor să ne mințim. Invocăm motive de genul: „N-am timp să gătesc, „N-am timp să prepar ceva proaspăt mereu, „Nu am când să mănânc la serviciu, așa că decât să nu mănânc deloc…. Toate sunt motive reale în spatele cărora oricare se poate ascunde și să nu primescă un răspuns contrar. Dar nu este numai vina noastră! CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN CREIER CÂND MÂNCĂM FAST-FOOD ? Industria alimentară nu face altceva decât să pună pe piață acele produse care pot aduce cel mai mare profit pentru marile companii și face acest lucru folosind în alimente cele mai ieftine materii prime, de exemplu siropul de porumb care a înlocuit zahărul din produse, fiind mult mai ieftin de fabricat, dar și mai nociv pentru organism. Produsele nu se vând, însă de la sine, noi fiind zilnic supuși unor reclame și campanii de promovare a acestora. Pe baza a ceea ce vizionam, ne-am condiționat creierul să se aștepte la o creștere bruscă a hormonului dopamină (hormonul plăcerii), asta pe măsura ce grăsimile nesaturate intră în circuitul sanguin, făcându-ne nu numai să găsim acceptabil, dar și recompensator actul de a mânca alimente care nu sunt sănătoase. Practic, creierul, bazându-se pe reclame, ne spune: „alege acel produs pentru că te vei simți minunat. Apoi mâncăm acel produs și simțim plăcere.
Astfel, pentru că am simțit plăcere, centrul nostru de
comandă va reține că atunci când vei consuma un burger la cinci lei făcut din resturi ce par a fi carne, cu multe alte ingrediente care au menirea de a te face să crezi că mănânci cel mai gustos lucru din lume, te vei simți bine. În concluzie, ori de câte ori vei vedea vreo poză sau o persoană că mănâcă în fața ta, sau vei mirosi într-un centru comercial mâncarea fast-food, automat creierul tău îți va sugera că ai ocazia să primești o recompensă sub forma plăcerii culinare.
ACESTA AR FI MOTIVUL PENTRU CARE ALEGEM
INCONȘTIENT SĂ MÂNCĂM, UNEORI, NESĂNĂTOS! VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE !