Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA DIN BUCURE ȘTI Autor: Bârlă ( Băcan Mirona)

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI Grădinița Scolii Gimnaziale nr. 96, București
Biroul de formare continuă a cadrelor didactice

PERSONALITATEA CADRULUI DIDACTIC ȘI


INFLUENȚA SA ASUPRA MANAGEMENTULUI
GRUPEI DE PREȘCOLARI

Coordonator ştiinţific:
Conf. Univ. Dr. Diana Csorba
ARGUMENTUL LUCRĂRII

”Uneori nu pot să nu observ efectele faptelor mele bune şi nu pot să nu mă înduioşez, să


nu mă bucur. Dar ţine minte, consecinţele principale nu ţi-e dat să le vezi, însă ele există.”
Lev Tolstoi , „Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani”

Un aspect foarte important îîn personalitatea educatoarei îîl constituie


dimensiunea științifică și culturală, psihologică si pedagogică a
acesteia.
Calificarea profesională înaltă este necesaraă sș i o ajutaă pe aceasta saă fie
permanent preocupataă de continua sa perfectșionare individualaă pentru a
staă paî ni la zi noutaă tșile din domeniul de specialitate.
Cadrul didactic trebuie saă manifeste ingeniozitate și creativitate sș i saă
dispunaă , îîn acelasș i timp, de o bogată cultură generală.
Cultura formeazaă sș i dezvoltaă aptitudinile intelectuale,
sentimentale si emoțiile, voința și caracterul omului.
Educatoarea trebuie să iubească , îîn primul raî nd, copiii, saă aibaă
vocație pedagogică, să dețină, pe laî ngaă competențe științifice sș i
competențe psihopedagogice și psihosociale.
Educatoarea nu-l dezvoltă pe copil numai sub aspect profesional,
ci sș i sub aspect etic, moral, social. Mai îîntaî i, trebuie saă fie ea îînsaă sș i un
om cu un profil moral saă naă tos, saă manifeste o consș tiintșaă sș i o conduitaă
moralaă , civilizataă .
Cadrul didactic este cel care conduce democratic, autoritar și
laissez-fair acest proces al îînvaă tșaării.
Educatorul-manager nu doar proiecteazaă activitatea didacticaă , ci
sș i faciliteazaă toate celelalte date pentru desfaă sș urarea îîn plan pedagogic
(amenajeazaă sala de gupaă , stimuleazaă particularitaă tșile de vaî rstaă ale
copiilor, stabilesș te reguli, previne - îîncearcaă - comportamente
negative), stabilesș te relatșii afective cu copiii, îîi ajutaă saă -sș i îîntșeleagaă
sentimentele, saă le exprime, saă stabileascaă relatșii îîn cadrul grupului
(sau îîn afara lui).
Prin comunicare educatoarea urmaă resș te saă fie receptataă , îîntșeleasaă ,
acceptataă sș i totodataă să provoace o schimbare de atitudine și de
comportament îîn raî ndul copiilor, ceea ce impune anumite
particularitaă tși psihologice sș i psihopedagogice din partea fiecaă rui
membru al relatșiei.
Controlul pe care educatoarea îîl exercitaă asupra presș colarilor este
rezultatul unui amestec subtil de putere personală și de autoritate,
derivataă ataî t din statutul saă u de cadru didactic, caî t sș i din sistemul de
reguli care opereazaă îîn grupaă .
Educatoarele sunt cele care pun bazele dezvoltării personalității
generatșiei viitoare.
STRUCTURA LUCRĂRII
Lucrarea de fatșaă este structurataă pe patru capitole, primele trei , fiind alocate fundamentaă rii
teoretice a temei.
Primul capitol se adreseazaă personalității cadrului didactic sș i este îîndreptat îîn
urmaă toarele directșii:
1. Conceptul de personalitate
2. A fi cadru didactic. Vocatșia pedagogicaă
3. Aptitudini, tact sș i competentșe pedagogice
4. Dimensiunea emotșionalaă a profesiei didactice
5. Rolurile cadrului didactic
6. Perfefectșionarea cadrului didactic.
Capitolul II urmaă resș te structura și dinamica personalității copilului trasaî nd
urmaă toarele directșii:
7. Dezvoltarea psihicaă la vaî rsta presș colaraă
8. Constituirea fundamantului personalitaă tșii
9. Dezvoltarea afectivaă la vaî rsta presș colaraă
10. Expansiunea presș colarului prin activitate
11. Socializarea copiilor la vaî rsta presș colaraă
Capitolul III este alocat managementului grupei de preșcolari sș i s-a urmaă rit:
12. Managementul grupei de presș colari- definirea conceptului
13. Perspective de abordare a grupei de presș colari
14. Structura dimensionalaă a managemntului clasei
15. Ledershipul sș i stilurile manageriale
16. Consecintșe negative ale unui mangement defectuos al clasei
STRUCTURA LUCRĂRII
Capitolul IV reprezintșaă o cercetare cu privire la influentșa personalitaă tșii cadrului
didactic asupra managementului grupei de presș colari.
SCOPUL CERCETĂRII
ÎÎntrucaî t, de-a lungul anilor, am observat îîn activitatea desfaă sșurataă ca educatoare,
efectele pe care le au anumite trasaă turi de personalitate ale cadrului didactic asupra
competentșelor emotșionale sș i sociale ale presș colarilor sș i asupra microgrupului din care
acesș tia fac parte, am initșiat studiul de fatșaă , îîn scopul cercetaă rii implicatșiilor personalitaă tșii
cadrului didactic asupra managementului grupei de pre colari.
OBIECTIVELE CERCETĂRII
O1 - Identificarea unei legături între personalitatea cadrului didactic și managementul grupei
de preșcolari;
O2 - Demostrarea relației dintre competențele emoționale și sociale ale cadrului didactic și
dezvoltarea emoțională și socială a grupului de preșcolari;
O3 – Demonstrarea relației între stilul managerial al cadrului didactic și managementul grupei
de preșcolari.
IPOTEZELE CERCETĂRII
1. Dacă educatoarea nu are dezvoltate competențele emoționale și sociale, nu își poate pune
amprenta asupra dezvoltării emoționale și sociale ale preșcolarilor.
2. Dacă stilurile manageriale ale cadrelor didactice care reies din trăsăturile dominante ale
personalității acestora sunt diferite, atunci va exista un management defectuos.
METODE ȘI INSTRUMENTE DE CERCETARE

1. METODA AUTOOBSERVAȚIEI (”a observaă rii de sine” - presupune o ”observatșie


experientșialaă ”, îîntșeleasaă ca o observare sș i investigare a propriilor experientșe ataî t pe plan
afectiv - gaî nduri, motivatșii, comportamente, staă ri interioare -, caî t sș i profesional - studiul
unor documente sș colare - proiecte, fisș e rapoarte)

2. METODA OBSERVAȚIEI
ÎÎn folosirea acestei metode am urmaă rit intenţionat şi am îînregistrat exact,
sistematic diferitele manifestaă ri ale preşcolarilor prezentate îîn mod natural.

3. METODA ANCHETEI – este o cercetare de tip interactiv, constaî nd îîn schimbul de


informatșii îîntre cercetaă tor sș i subiectși, culegaî ndu-se astfel date referitoare la un anumit
fenomen).
Ca instrument specific se va opera folosind chestionarul.
VERIFICAREA IPOTEZELOR
IPOTEZA NR 1.
Dacă educatoarea nu are dezvoltate competențele emoționale
și sociale, nu își poate pune amprenta asupra dezvoltării
emoționale și sociale ale preșcolarilor.
Pentru verificarea primei ipoteze am folosit ca metode de
cercetare, metoda observației și metoda anchetei pe bază de
chestionar.
Concluzii:
Majoritatea cadrelor didactice consideraă caă au îînsusș ite tipuri de
competentșe emotșionale ca experientșierea sș i exprimarea
emotșiilor, îîntșelegerea sș i recunoasș terea emotșiilor, reglarea
emotșionalaă , lucru validat sș i de cea mai mare parte a paă rintșilor.
ÎÎn acelasș i timp, am constatat caă existaă o anumitaă incertitudine a
educatoarelor cu privire transmiterea mesajelor cu îîncaă rcaă turaă
emotșionalaă . 38% dintre subiectși afirmaă caă nu denumesc emotșiile,
ceea ce duce, pe de o parte la incapacitatea acestora de a îîntșelege
cauzele declansș atoare ale emotșiilor sș i consecintșele lor asupra
personalitaă tșii copiilor pe termen lung sș i pe de altaă parte,
nesigurantșa îîn ceea ce privesș te alegerea celor mai potrivite
strategii de reglare emotșionalaă a copiilor.
VERIFICAREA IPOTEZELOR
IPOTEZA NR. 2
Dacă stilurile manageriale ale cadrelor didactice care reies din
trăsăturile dominante ale personalității acetora sunt diferite,
atunci va exista un management defectuos.
Pentru verificarea acestei ipoteze am folosit ca metode de
cercetare metoda autoobservației sș i metoda anchetei pe bază de
chestionar.
Concluzii:

Din chestionare aplicate cadrelor didactice am observat caă exista la nivelul unitaă tșii
educatoare cu profile de personalitate dominante diferite, ceea ce îînseamnaă caă sș i stilurile
manageriale adoptate la nivelul grupei vor fi diferite. Acest lucru poate fi un caî sș tig pentru
copii dacaă cadrele didactice ar reusș i saă gaă seascaă o cale de mijloc sș i saă se completeze unul pe
celaă lalt, dar sș i un dezavantaj pentru caă existaă posibilitatea ca presș colarul saă aibaă o afinitate
doar pentru o educatoare , saă colaboreze cu aceasta, iar celeilalte saă -i opunaă rezistentșaă.
Existaă sș i cadre didactice, care prin prisma combinatșiei de profile de personalitate au puncte
comune, ceea ce îînseamnaă caă au stiluri manageriale combinate. Acest lucru este îîn
avantajul copiilor, îîn primul raî nd pentru caă va exista acelasș i tip de relatșionare la nivel
grupului, dar sș i îîn avantajul cadrului didactic pentru caă nu vor exista bariere mari îîn
comunicarea sș i colaborarea acestora.
Din chestionarele aplicate presș colarilor tragem concluzia caă existaă indentificate efecte ale
managementului defectuos. Cele mai mari efecte identificate la presș colari sunt oboseala
( presș colarii consideraî nd caă petrec destul de mult timp la maă sutșe), lipsa motivatșiei,
deprecierea climatului educatșional sș i agresivitatea îîn unele cazuri.
Agresivitatea o punem pune sau nu pe lipsa de tact a cadrului didactic sau a capacitaă tșii sale
de a gestiona situatșiile de crizaă , pentru caă existaă presș colari care vin cu foarte multe
comportamente din familie sș i asupra caă rora educatoarea nu poate avea control îîn afara
graă dinitșei. Afirm acest lucru pentru caă educatoarea poate gestioneazaă astfel de situatșii, dar
acestea, nefiind tșinute sub control sș i acasaă , copilul se îîntoarce zilnic îîn graă dinitșaă unde
devine din nou agresiv ataî t la nivel de limbaj caî t sș i fizic cu cei din jur.
CONCLUZII GENERALE

Aureola personalitaă tșii cadrului didactic influentșeazaă mai mult


copilul decaî t contșinutul lectșiilor predate, spune A. Neculau.
Educatoarea modeleazaă suflete.
Ea trebuie saă observe copilul, saă construiascaă sș i saă dezvolte o
relatșie bazataă pe îîncredere, respect, saă îîndrume copilul, saă -i valorizeze
opiniile, dorintșele.
O atentșie deosebitaă trebuie saă o acorde cadrul didactic dezvoltaă rii
inteligentșei emotșionale a copilului. Se sș tie caă inteligentșa emotșionalaă
din viatșa adultaă îîsși are originea îîn dezvoltarea competentșelor
emotșionale sș i sociale îîn perioada presș colaraă , aceasta fiind o perioadaă
de achizitșii fundamentale îîn plan emotșional, social sș i cognitiv. Studiile
au demonstrat caă inteligentșa emotșionalaă poate fi îîmbunaă taă tșitaă
semnificativ, tocmai pentru caă poate fi puternic modelataă de
influentșele provenite din mediu.
Sș tim caă ceea ce ne aduce îîmpreunaă , ceea ce ne leagaă de copii, sș i pe copil
de prieteni sș i un grup de altul, sunt emotșiile. Utilizarea eficientaă a
informatșiilor cu îîncaă rcaă turaă emotșionalaă are un rol deosebit îîn procesul
adaptaă rii sș i îîn atingerea confortului emotșional personal. Competentșele
emotșionale stau la baza îîncrederii îîn propria persoanaă . Stima de sine,
imaginea de sine, capacitatea copiilor de-a rezolva sarcinile sunt
dependente ataî t de competentșele emotșionale, caî t sș i de competentșele
sociale. Legaă tura dintre aceste competentșe este gestionarea lor, deoarece
reglarea propriilor emotșii sș i ale celorlaltși este deosebit de importantaă
pentru initșierea sș i mentșinerea relatșiilor sociale.
Înfluentșele cadrului didactic nu au loc doar la nivelul fiecaă rui individ, ci
sș i asupra îîntregului grup. ÎÎn functșie de profilul de personalitate al
fiecaă ruia, adoptaă m un anumit stil managerial sau o combinatșie de stiluri.
Stilul managerial adoptat de noi nu se potrivesș te tuturor copiilor sș i de
aceea este de preferat adaptarea stilului îîn functșie de nevoile grupului.
Cadrul didactic trebuie saă fie capabil saă adopte un alt stil îîn functșie de
personalitaă tșile presș colarilor. Schimbarea trebuie saă vinaă îîn primul raî nd
de la cadrul didactic.
VĂ MULȚUMESC!

S-ar putea să vă placă și