Jurnalul foileton

Manifestul
Programul estetic
Jurnalul
foileton
 un mod de a îmbina viziunea
personală despre lume cu informarea
cititorului despre evenimente mai
puţin mediatizate sau necunoscute
 Exemplu
 jurnalului publicat de Bujor Nedelcovici în
revista Luceafărul
 un document de istorie literară
 o cronică subiectivă a istoriei
 fiecare jurnal foileton îşi are
particularităţile sale, în funcţie de
personalitatea, talentul şi cultura autorului
 Jurnalul



foileton
se încadrează în genul memorialistic

oferă o viziune în permanentă schimbare

 reconstituire a vieţii aşa cum este receptată din perspectiva unui

autor care se declară a fi spectator şi martor neimplicat

 secolul al XIX- lea

 constituia un mod intim de exprimare

 secolul al XX-lea

 confesiunea se diversifică şi se impune ca specie literară de

interes
 Jurnalul

foileton
îmbină formula jurnalului cu cea a cronicii sociale
 un fel de istorie subiectivă
 devenită document
 Istoria nenorocirilor mele (Historia calamitatum mearuni)/
Abélard (1079-1142), teolog şi logician considerat primul
intelectual al evului mediu
 Viaţa lui Benvenuto Cellini scrisă de el însuşi
 aduce o imagine vie a epocii renascentiste

 Jurnalul fraţilor Goncourt

 publicat în timpul vieţii autorilor, cu intenţia de a surprinde imaginea
epocii lor în maniera cronicii senzaționale sau a consemnării
subiective.
 Jurnalul
foileton
Tehnica de realizare a jurnalului
 relatare,naraţiune, portret,
consemnarea unor idei

 Stilul este înrudit cu cel epistolar

şi cu cel memorialistic
Temă

 Combinaţi două evenimente, unul

cultural şi altul politic, din
actualitate şi realizaţi o pagină de
jurnal foileton
 Intenţia voastră este de a informa în
legătură cu cele două evenimente,
dar de a transmite şi o imagine a
vieţii cotidiene, receptate subiectiv
 Manifestul şi programul
estetic
 Manifestul literar
 marchează nevoia de schimbare
 se caracterizează prin nonconformism, agresivitate,
limbaj şocant, expunerea unor teze, fără a se acorda
atenţie argumentului
 Programul estetic
 este o scriere care cuprinde idei şi principii
 îşi propune să le urmeze o grupare, un cerc, o şcoală
literară
 pre deosebire de manifest, programul se întemeiază
uneori pe o doctrină estetică
Manifestul literar

 este scrierea cu valoare programatică a unui autor

sau a unui grup, prin care se anunţă o schimbare
fundamentală fie pentru scriitor, fie pentru mersul
general al culturii

 marchează trecerea de la o etapă culturală la alta şi

reprezintă un act de revoltă

 cuprinde o dorinţă acerbă de schimbare

Manifestul literar

 Începutul secolului XX
 avangardiste
 au contribuit la apariţia mai multor
curente şi tendinţe înnoitoare
 suprarealismul
 teatrul absurd
 neomodemismul
MANIFEST ACTIVIST
CĂTRE TINERIME/Ion
Vinea-1924
 Jos Arta căci s-a prostituat! Poezia nu este decât
un teasc de stors glanda lacrimală a fetelor de
orice vârstă! Teatrul, o reţetă pentru melancolia
negustorilor de conserve; Literatura, un clistir
răsuflat; Dramaturgia, un borcan de fetuşi
fardaţi; Pictura, un scutec al naturii, întins în
saloanele de plasare;Muzica, un mijloc de
locomoţiune în cer;Sculptura, ştiinţa pipăirilor
dorsale;Arhitectura, o antrepriză de mausoleuri
înzorzonate;Politica, îndeletnicirea cioclilor şi a
asasinilor;...Luna, o fereastră de bordel la care
bat întreţinuţii balului şi poposesc flămânzii din
furgoanele artei.
MANIFEST ACTIVIST
CĂTRE TINERIME/Ion
Vinea-1924
 VREM minunea cuvântului nou şi plin în sine;
expresia plastică strictă şi rapidă a aparatelor
Morse. DECI moartea romanului-epopee şi a
romanului psihologic anecdota şi nuvela
sentimentală, realismul, exotismul, romanescul
să rămână obiectul reporterilor iscusiţi.(Un bun
reportaj cotidian înlocuieşte azi orice lung
roman de aventuri sau de analiză);Vrem
teatrul de pură emotivitate, teatrul ca
existenţă nouă, dezbărată de clişeele şterse
ale vieţii burgheze de obsesia înţelesurilor şi a
orientărilor.
MANIFEST ACTIVIST
CĂTRE TINERIME/Ion
Vinea-1924
 Vrem artele plastice libere de sentimentalism,
de literatură şi anecdotă, expresie a fonnelor şi
a culorilor pure în raport cu ele însele.(Un
aparat fotografic perfecţionat înlocuieşte
pictura de până acum şi sensibilitatea artiştilor
naturişti). Vrem stăpânirea individualismului ca
scop, pentru a tinde la arta integrală, pecete a
marilor epoci (elenism, romantism, goticism,
bizantinism etc.) şi simplificarea procedeelor
până la economia formelor primitive (toate
artele populare, olăria şi ţesăturile româneşti
etc.)
Caracteristici

 Idei, principii sau formule care îl

nemulţumesc pe autor

 Nemulţumirea poate fi sau nu motivată

 Şochează, atrage atenţia pe orice cale

 De cele mai multe ori propune teze,

fără a le susţine prin programe
Programul estetic

 este o scriere care cuprinde idei şi principii pe care

îşi propune să le urmeze o grupare, un cerc, o
şcoală literară
 Programul revistei Dacia literară
 INTRODUCŢIE ( 1840)/Mihail Kogălniceanu
 “Dacia”, afară de compunerile originale a redacţiei
şi a conlucrătorilor săi, va primi în coloanele sale
cele mai bune scrieri originale ce va găsi în
deosebitele jumaluri româneşti. Aşadar, foaia
noastră va fi un repertoriu general a literaturii
româneşti, în carele, ca într-o oglindă, se vor vede
scriitorii moldoveni, munteni, ardeleni, bănăţeni,
bucovineni, fieştecarele cu ideile sale, cu limba sa,
cu chipul său.
INTRODUCŢIE
( 1840)/Mihail Kogălniceanu
 Urmând unui asemine plan, “Dacia” nu poate
decât să fie bine primită de publicul cetitor. Cât
pentru ceea ce se atinge de datoriile redacţiei,
noi ne vom sili ca moralul să fie pururea pentru
noi o tablă de legi şi scandalul o urâciune
izgonită. Critica noastră va fi nepărtinitoare: vom
critica cartea, iară nu persoana. Vrăjmaşi ai
arbitrarului, nu vom fi arbitrari în judecăţile
noastre literare. Iubitori a pacei, nu vom primi nici
în foaia noastră discuţii ce ar pute să se schimbe
în vrajbe. Literatura are trebuinţă de unire, iar nu
de dezbinare; cât pentm noi dar, vom căuta să nu
dăm cea mai mică pricină din carea s-ar putea,
isca o urâtă şi neplăcută neunire. în sfârşit, ţălul
nostru este realizaţia dorinţii ca românii să aibă o
limbă şi o literatură comună pentru toţi.
INTRODUCŢIE
( 1840)/Mihail Kogălniceanu
 Dorul imitaţiei s-a făcut la noi o manie
primejdioasă, pentru că omoară în noi duhul
naţional. Această manie este mai ales
covârşitoare în literatură. Mai în toate zilele ies
de sub teasc cărţi în limba românească. Dar ce
folos! că sunt numai traducţii din alte limbi şi
încă şi acele de-ar fi bune. Traducţiile însă nu
fac o literatură. Noi vom prigoni cât vom pute
această manie ucigătoare a gustului original,
însuşirea cea mai preţioasă a unei literaturi.
Istoria noastră are multe fapte eroice,
frumoasele noastre ţări sunt destul de mari,
obiceiurile noastre sunt destul de pitoreşti şi
poetice, pentru ca să putem găsi şi la noi
sujeturi de scris, fără să avem pentru acesta
trebuinţă să ne împrumutăm de le alte naţii.
Foaia noastră va primi cât se poate mai rar
traduceri din alte limbi; compuneri originale îi
vor umple toate coloanele.
INTRODUCŢIE
( 1840)/Mihail Kogălniceanu
 “Dacia” ce prin urmare va cuprinde toate
ramurile literaturei noastre, va fi despărţită în
patru părţi. în partea dântâi vor fi compuneri
originale a conlucrătorilor foaiei; partea a două
va ave articole originale din celelate jurnaluri
româneşti. Partea a treia se va îndeletnici cu
critica cărţilor nouă, ieşite în deosăbitele
provinicii a vechii Dacii. Partea a patra, numită
Telegrafii Daciei, ne va da înştiinţări de cărţile
ce au să iasă în puţin, de cele ce au ieşit de sub
tipar, relaţii de adunările învăţaţilor români, ştiri
despre îjteratorii noştri şi, în sfârşit, tot ce poate
fi vrednic de îfsemnat pentru publicul român.
Caracteristici

 programul se întemeiază pe o doctrină, respectiv pe

totalitatea ideilor, tezelor, programelor, artelor
poetice, principiilor care definesc un mod de
gândire, un sistem de receptare a lumii

 doctrinele estetice sunt elaborate şi de o singură

persoană, care vorbeşte în numele ei, dar care, de
regulă, îşi capătă adepţi.

 Titu Maiorescu este creatorul primei doctrine estetice

Caracteristici

 Articol cu funcţie
programatică:
 Să spună în numele cui este scris
 Să emită teza sau doctrina coordonatoare
 Să exprime clar ideile care i se subordonează
 Să-şi fixeze poziţia faţă de climatul cultural
contemporan
 Să numească principiile şi căile care duc spre
o construcţie viitoare
Temă

 Decrieți un program literar la

alegere

 Descrieți un manifest literar la

alegere