TULBURĂRILE ANXIOASE LA COPIL

ȘI ADOLESCENT

ȘI

Asist.Univ. Dr. LAURA NUSSBAUM

UMF “V. Babeș” 2011
 ANXIETATEA

 Reprezintă o stare caracterizată prin emoții

subiective, puternic negative, de diferite
intensități acompaniate de simptome corporale,
în cadrul căreia individul anticipează posibile
pericole ulterioare
 Interferă cu dezvoltarea normală
 Cu substrat neurobiologic si neurofiziologic
 global face parte din răspunsurile la stress ale
organismului
 ANXIETATEA

 Frica: reacție de alarmă imediată

în fața pericolului existent
 Tulburarea Anxioasă: anxietatea
excesivă, disfuncțională, însoțită
de emoții negative și frică
 ANXIETATEA Normală vs.
Patologică
• Un sistem de alarmă biologic activat de perceperea
unui pericol
• Se asociază deobicei cu discomfortul corporal
• Normal, pregătește individul pentru un răspuns protectiv
• Prin hiperactivare devine contra–productivă, fiind
disfuncțională
• E Anormală când e disproporționată față de pericolul
potențial sau când apare în situații considerate drept
inofensive
 CONSIDERAȚII DEVELOPMENTALE

 Anxietatea
 Perioada de sugar: zgomote,
persoane străine
 Mica copilărie: întuneric,
separare
 Vârsta școlară: injurii, dezastre
naturale
 Adolescență: griji cu privire la
competențe, performanțe, sănătate
 CONSIDERAȚII DEVELOPMENTALE

 Conform DSM-IV la copii

 Anxietatea poate fi exprimată prin plâns,
furie, “freezing”
 Spre deosebire de adulți, copiii, în general
nu recunosc că fricile nu sunt rezonabile și
sunt excesive
 Dificultate în ceea ce privește
recunoașterea simptomelor
 Simptomele de Internalizare sunt mai greu de
observat
 Copiii nu dispun de abilități verbale
corespunzătoare de a comunica propriile
 ANXIETATEA la Copii și Adolescenți

l Fricile, grijile sunt uzuale în copilărie

l Tulb. Anxioasă
» Griji mai severe și persistente
» Interferă cu funcționarea
l Majoritatea fricilor din copilărie dispar, însă adulții cu
Tulburări Anxioase raportează că s-au simțit anxioși în
copilărie - “Întotdeauna am fost așa !”
l Prevalența
» 12 - 20% dintre copii și adolescenți sunt diagnosticați cu o
Tulburare Anxioasă
 Importanța TA ca grup

• Reprezintă cele mai uzuale tulburări

mentale
– Prevalența de-a lungul vieții pentru oricare
TA = 24.9%
• Prezintă o evoluție cronică și multiple
comorbidități,
 Anxietatea Developmental
Sugar Debutul
Periferic în Tulb.
Reactiv Jocul cu De Panică
Ceilalți copii

Copil Frici/
Inhibat Fobii
Sociale

<2 2 5 8 13 14-18 20 30
Vârsta(ani)
 FACTORI DE
VULNERABILITATE ȘI RISC
FACTORI VULNERABILITATE SI
RISC
 Prenatali: expunere la droguri (mame),stres prenatal

 PERINATALI: suferința perinatală-hipoxia

EXPERIENȚE în dezvoltare
-avute în primii 3 ani (Thoenen, Perry,1995 )
-dezvoltarea atasamentului
-capacitate de răspuns la stres
 Factori de risc
 TEMPERAMENTALI:
 INHIBIȚIA COMPORTAMENTELOR (MurisVanBrakel,2004)
 Disgust sensitivity (De Jong,2002)- percepția cu
desgust (scârbos)
 EXPERIENȚE NEGATIVE ÎNVĂȚATE
 Informația negativă
 EVENIMENTE DE VIAȚĂ
 FACTORI FAMILIALI(supraprotecția,educația)
 FACTORI PROTECTIVI
 REZILIENȚA(Masten,Coatsworth,1998):
 Controlul comportamentelor (Muris,2004)
 Controlul înțelegerii(percepției)-/emoțiilor
negative (Muris,Pina,2003)
 Corecția distorsiunilor cognitive- a
reactivit.cronice, interpretărilor negative,
catastrofale
 Abilități bune de COPING
 INFLUENȚE FAMILIALE
 GENETICE
 FORMAREA ATAȘAMENTULUI
 INTĂRIREA COMPORTAMENTELOR DE
EVITARE
 ÎNVĂȚAREA NEGATIVĂ
 SUPRAPROTECȚIA
 PARENTING RESTRICTIV
 REJECȚIE
 Cond Medicale care Mimează Anxietatea
sau TA Secundare …

Substanțelor - Pseudoepfedrina, nicotina, cafeina,

marijuana, LSD, cocaina, MDMA (ecstasy),
etnobotanicele

Cond. Medicale – Aritmia Cardiacă , Insuf. Cardiacă

Congestivă, hipertiroidism, Adrenohiperplazia
congenitală, hipoglicemia, Feocromocitom
Medicația – Stimulantă, Teofilină.
 TULB. ANXIOASE- Simptome

Griji, frici excesive Fatigabilitate

Neliniște
Iritabilitate Hipervigilență
Tensiune musculară
Obsesii / Compulsii Palpitații
Respirațiea alertă
Frica de a pierde controlul, de moarte
Dificultăți de concentrare
Tulb. De Somn
 CLASIFICARE TULB. ANXIOASE
DSM IV-TR
• ANXIETATEA DE SEPARARE
• Tulb. de PANICĂ cu/fără AGORAFOBIE
• FOBIA SPECIFICĂ
• FOBIA SOCIALĂ
• ANXIETATEA GENERALIZATĂ
• TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVĂ
• STRESUL POSTTRAUMATIC- PTSD
• STRESUL ACUT
• TA datorată unei condiții medicale
• TA indusă de o substanță
 TULB. ANXIOASE- Prevalența

Tulburarea de Panică 1.5 -3.5%

Fobia Specifică 10 -11.3%
• situațională
• environmentală
• animale
• sânge/injecții

Fobia Socială 3 -13%

TOC 2.5%
T A Generalizată 12-18 %
PTSD 1-14%
 PrevalențaTulb. Anxioase la Copii

16
14
12
10
8 18 %
6
4
2 7% 2-5 %
4%
0
1%

Anxietatea Fobia Fobia Anxietatea de Mutism

Generalizată Socială Școlară Separare electiv
 Etiopatogenia Tulb. Anxioase

l Genetica
» Ereditate estimată - 29 – 50%
» Genetica joacă un rol mai semnificativ în Anxietatea de Separare
l Parenting joacă și el un rol
» 24% din varianță
l Reglarea Emoțiilor, atașamentul
l Percepția lipsei de acceptare a colegilor, reprezintă un factor
în fobia socială
l Factorii de risc pentru PTSD includ:
» Stresul Familial, Stilurile de coping
» Experimentarea precedentă a traumelor
 Anxietatea și Panica:
Un Model Cauzal Integrat
Factori Biologici

• genetica
• neurobiologie

Factori Psihologici Factori Environmentali

• controlabilitatea • evenimente de viață

stresante
• condiționarea (experiențele învățate)
• presiunea socială
• cogniții / expectații asupra pericolului
• sensitivitatea/ sensibilitatea pt Anxietate
 IPOTEZE
NEUROBIOLOGICE
 Orice produce frica (pericole reale, stimuli imaginari)
declanșează o REACȚIE DE “SUPRAVIEȚUIRE” a SNC și
SN perif. cu exprimare neurofiziolog., endocrină
Luptă, Fugă sau “Freeze”?
 Neurobiology
• Anxiety disorders originate from an increased arousal in the
limbic system
– specific patterns of neuronal activity result in the actual sensation of
anxiety
– Amygdala, which is in the limbic system, plays a central role in fear and
anxiety and is involved in the expression and acquisition of AMIGDALA
conditioned fear primește
aferențe prin
SRAA - SIST.
RETICULAT
ASCENDENT
ACTIVATOR
care modulează
PROCESAREA
LIMBICĂ
 SUBSTRATUL NEUROBIOLOGIC
al ANXIETĂȚII
Neuronii
DOPAMINERGICI HIPOCAMP Aferențe
MEZOCORTICALI -rol cheie în
învățare
= ținta
neurotransmițătorilor
SRAA reglează stressului
răspunsul la Amenințare
-în TA are volum
scăzut

AMIGDALA
Neuronii
=Regiune cheie în procesarea/
DOPAMINERGICI
integrarea emoțiilor
MEZOLIMBICI
-primește aferențe prin SRAA
-SIST. RETICULAT ASCENDENT
SUBSTRAT NEURO-ANATOMIC

Interrelaţii
între SNC (sist prefrontal)
sistemul nervos periferic
procesele neuro-musculare
diferenta interemisferica

 PATTERNURI DE ACTIVARE
distorsionată a unor regiuni cerebrale
diferite în TULB. ANXIOASE
 TULB. PANICĂ…… la niv. HIPOCAMP
 Amigdala dreaptă
TULB.AFECTIVĂ….Amigd.stgă
 FOBIA SOCIALĂ- Răspuns exagerat al
amigd. și structurilor TEMPORALE medii-
declanșat de imagini ale fețelor umane
 Tulb. ANXIOASE diferite
sunt mediate de circuite diferite
NEUROBIOLOGIA ANXIETĂȚII
Loocus coeruleus-sist. NA noradrenergic
MEZOLIMBIC-sist DOPA minergic
Important in sesizare
percepere,interpretare

Nucleul STRIEI TERMINALIS

Deficit SEROTONINĂ

Relația între Amigdala DR. și

ANXIETATE
Amigd.STG. și Depresie
 Modelul neurobiologic
 Cercetările neuroimagistice (Rauch si col.,2003)
atestă:
 Amigdala, Cortexul Prefrontal și Hipocampul=
implicate în patofiziologia PTSD
 Corticostriatul (Cortexul orbito-frontal) în TOC
 Anormalități difuze în Tulb. de Panică
 CONCLUZIE:dif forme clinice de Tulb.Anx.sunt
mediate de neurocircuite diferite
ETIOPATOGENIA Tulb. ANXIOASE
Deficite de Reglare
ale SIST. Funcționarea
NA-Noradrenergic anormală
SEROTONINERGIC
NOREPINEFRINĂ
GABA

TA TA
 Anxietatea de Separare: Prezentare Clinică

• Copiii cu Anxietate de
Separare manifestă distres
la separarea de părinți sau
alte figuri majore de
atașament , se agață de
aceștia și nu vor să se
despartă

• Pot manifesta chiar o reacție

de panică

• Refuză să meargă la școală

sau oriunde fără părinți
 CARACTERISTICI CLINICE și
CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM IV-TR
1. ANXIETATEA DE SEPARARE
A. Anxietate excesivă și inadecvată evolutiv referitoare la
separarea de persoanele de care individul e atașat, cu
îndeplinirea a 3 criterii din următoarele:
1. Detresă excesivă când survine separarea de persoanele de atașament
major
2. Teamă excesivă în legătură cu pierderea/vătămarea persoanelor de
atașament
3. Teamă excesivă că un evenimenst nefericit va duce la separarea de o
persoană de atașament major
4. Refuz persistent de a merge la școală sau în altă parte din cauza fricii de
separare
5. Opoziție excesivă de a rămâne acasă, singur, fără pers. de atașament
6. Refuz de a merge la culcare fără pers. de atașament major
 CARACTERISTICI CLINICE și
CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM IV-TR
1. ANXIETATEA DE SEPARARE (cont)
7. Coșmaruri repetate pe tema separării
8. Acuzarea de simptome somatice când survine separarea

B. Durata e de cel puțin 4 săptămâni

C. Debutul înainte de 18 ani
D. Deteriorarea semnificativă clinic în funcționarea socială,
școlară
E. Perturbarea nu survine exclusiv în cursul unei T.Pervazive
de Dezvoltare, a SZ sau a Tulb. Psihotice
 Anxietatea de Separare:
Comorbidități

• Aprox. 65% dintre copiii cu AS prezintă

de-a lungul vieții și alte TA

• Cele mai frecvente comorbidități:

– Fobia simplă (37%),
– Fobia socială (19%)

• Aprox 30% prezintă și o tulburare

depresivă
• Aprox. 27% prezintă comorbid o tulburare
de comportament disruptiv - ADHD,
Tulburare Opoziționist Sfidătoare sau o
Tulburare de Conduită
 Tulburarea de Anxietate Generalizată

• reprezintă anxietatea necontrolabilă, pervazivă cronică

•Psihologic (griji excesive)
• Somatic (ex tensiune musculară)
• Comorbiditățile psihiatrice sunt frecvente
– Depresia
– Alte Tulb. Anxioase
– Abuzul de Substanțe
 Caracteristici Clinice
• Copiii cu Anxietate Generalizată, adesea sunt
perfecționiști, își fac griji despre ce părere
au ceilalți despre ei

• Caută excesiv aprobarea, solicită frecvent

reasigurări
• Nivelul lor crescut de anxietate contribuie la
declanșarea simptomelor fizice

• cefalee, amețeală, probleme digestive, de somn

 CARACTERISTICI CLINICE și
CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM IV-TR
2. ANXIETATEA GENERALIZATĂ
A. Anxietate și preocupare, survenind mai multe zile timp de cel
puțin 6 luni, în legătură cu evenimente sau activități

B. Persoana constată că e dificil să își controleze preocuparea

C. Anxietatea e asociată cu 3 sau mai multe dintre următ. 6

simptome:
1. 1. Neliniște
2. 2. Fatigabilitate
3. 3. Dificultate în concentrare / senz. de vid mintal
4. 4. Iritabilitate
5. 5. Tensiune musculară
6. 6. Perturbare de somn
 CARACTERISTICI CLINICE și
CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM IV-TR
2. ANXIETATEA GENERALIZATĂ (cont.)

D. Focarul anxietății nu e limitat la elementele unui alt

diagnostic de TA (Fobie socială, PTSD, Atac panică)

E. Anxietatea cauzează o deteriorare semnificativă clinic în

domeniile de funcționare importante

F. Perturbarea nu se datorează efectelor directe ale unei subst,

ale unei condiții medicale generale
Anxietatea Generalizată: Comorbidități

•Studiile incriminează că
•96 % dintre copiii cu Anxietate Generalizată
întrunesc de asemenea criterii pentru alte TA
•Cele mai frecvente comorbidități
– Fobia Socială (57%),
– Fobia Specifică (43%)
– Anxietate de Separare (37%).
•Aprox. 50% dintre copiii cu Anxietate
Generalizată pot prezenta comorbid o Tulburare
depresivă
•Aprox 20% prezintă comorbid Tulb Disruptive de
comportament
 FOBII
SPECIFICE
FOBII SPECIFICE
Specific Phobias
 CARACTERISTICI CLINICE și
CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM IV-TR
3. FOBIILE SPECIFICE
A. Frică marcată și persistentă, excesivă sau nejustificată,
provocată de prezența sau anticiparea unui obiect sau
situații specifice (animale, injecție, sânge, înălțime)

B. Expunerea la stimulul fobic provoacă un răspuns anxios

imediat

C. Persoana recunoaște că frica sa este excesivă sau

nejustificată

D. Situația fobică e evitată sau îndurată cu anxietate

 CARACTERISTICI CLINICE și
CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM IV-TR
3. FOBIILE SPECIFICE (cont.)

E. Evitarea, anticiparea anxioasă interferează semnificativ cu

rutina și activitatea persoanei

F. La indivizii sub 18 ani, durata e de cel puțin 6 luni

G. Anxietatea, evitarea fobică asociată cu obiectul sau situația

specifică nu sunt explicate mai bine de alte tulburări mintale-
TOC- frica de murdărire la cineva cu obsesie referit. la
contaminare
Anxiet. De Separare- evitarea școlii
 Fobia Socială

lCopilul e timid, prezintă retragere

socială
lEvită interacțiunile sociale
l Etiologie
» Supraestimarea pericolului
» Subestimarea abilităților de
coping
» Abilități sociale proaste
Fobia Socială : Caracteristici Clinice
• Copiii cu Fobie socială devin
anxioși când sunt confruntați
cu situațiile sociale fobogene
dar

• De asemenea prezintă și
anxietate anticipatorie

• Aceasta interferă cu abilitatea

de funcționare a copilului pe o
arie vastă de domenii,
incluzând dezvoltarea
 Fobia Socială

 Discomfort de a se afla în centrul atenției

 Evitarea sau refuzul de a iniția conversații, de a performa în fața
celorlalți
 Evitarea contactului vizual
 Vorbire în șoaptă
 Interacțiune și conversție minimă cu colegii
 Izolare față de grup
 Preocupare excesivă în legătură cu evaluările negative, umilirea
 Dificultăți de vorbire în public
 Atacurile de Panică

• În ce tulburări pot să apară atacuri de

panică?
– Tulburarea de Panică, Anxietatea
Generalizată, PTSD, TOC, Fobii, Tulb.
Depresivă Majoră
 Atacuri de Panică  Tulb. de Panică
Diagnostic Spontan Situațional Anticipator Activare Evitanță
Autonomic Fobică
Tulb. de +++ +/- +++ +++ +
Panică
Agora-fobia +/- +/- +++ ++ +++
Fobia - ++ ++ ++ +++
Specifică
Fobia +/- +++ ++ ++ +++
Socială
PTSD +/- ++ +/- +++ +
Anx. +/- +/- +/- + +/-
General.
 Tulburarea de Panică

•Atacuri de panică + agorafobie

•Comorbidități psihiatrice frecvente
– Depresia
– Alte TA
– Abuz de Subst.
•High medical utilization
 CARACTERISTICI CLINICE și
CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM IV-TR
4. ATACUL DE PANICĂ
O perioadă distinctă de frică intensă sau de disconfort în care 4
sau mai multe din următ. simptome apar brusc și ating culmea
în decurs de 10 minute:
1. palpitații, bătăi puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac
2. transpirații
3. tremor sau trepidație
4. senzație de scurtare a respirației
5. Durere sau disconfort precordial
6. greață sau detresă abdominală
7. senzație de amețeală, vertij, dezechilibru sau leșin
8. Frica de pierdere a controlului sau de a nu înnebuni
9. Frica de moarte
10. Parestezii – senz. de amorțeală
11. Frisoane sau valuri de căldură
Tulburarea Obsesiv-Compulsivă
Tulburarea Obsesiv-Compulsivă
Obsesii:
idei, gânduri, impulsuri sau imagini persistente
care sunt experimentate ca intruzive,
nepotrivite și cresc anxietatea

Compulsii:
comportamente sau acte mentale repetitive
care au drept scop prevenirea sau reducerea
anxietății și stresului cauzat de obsesii
 Obsesii
de Contaminare
Nesiguranța Excesivă
Nevoia de Simetrie
Obsesii Agresive
Religioase

Compulsii
Verificarea
De Spălare și Curățare
Nevoia de întrebare și confesare
Simetrie și precizie
Repetarea cuvintelor sau Acțiunilor
 CARACTERISTICI CLINICE și
CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM IV-TR
5. TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVĂ
A. A. Fie OBSESII sau COMPULSII
OBSESII
1. gânduri, impulsuri sau imagini persistente care sunt
experimentate la un moment dat, ca intruzive și inadecvate și
care cauzează o anxietate considerabilă
2. gândurile, impulsurile sau imaginile nu sunt pur și simplu
preocupări excesive în legătură cu probl. reale de viață
3. Persoana încearcă să suprime astfel de gânduri ori să le
neutralizeze cu alte gânduri ori acțiuni
4. recunoaște că gândurile, impulsurile obsesive sunt un produs al
propriei sale minți
 CARACTERISTICI CLINICE și
CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM IV-TR
5. TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVĂ (cont.)

COMPULSII
1. Comportamente repetitive (spălat de mâini, verificatul) sau
acte mintale(rugatul, calculatul, repetarea cuvintelor în gând)
pe care persoana se simte constrânsă să le efectueze ca
răspuns la o obsesie ori conform unor reguli care trebuie
aplicate în mod rigid

2. Comportamentele sau actele mintale sunt destinate să

prevină sau să reducă detresa dar nu sunt corespunzătoare
ori sunt clar excesive
 CARACTERISTICI CLINICE și
CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM IV-TR
5. TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVĂ (cont.)

B. Persoana recunoaște că obsesiile sau compulsiile sunt

excesive sau iraționale
C. Obsesiile sau compulsiile cauzează o disfuncție marcată,
sunt consumatoare de timp sau interferează semnificativ cu
rutina și activitățile persoanei
D. Conținutul obsesiilor nu se restrânge la o altă tulburare
prezentă pe Axa I.
E. Perturbarea nu se datorează consumului de subst. sau unei
cond. medicale generale
 TOC: Comorbidități

– depresia
– Alte TA
– ADHD
– Tulburare Tourette și ticuri
– tricotilomania

•Tulb Co-existente ale TOC determină ca

diagnosticarea și tratarea să fie și mai dificile
Tulburarea de Stres Posttraumatic PTSD

• apare frecvent în urma unor experiențe

covârșitoare de amenințare a supraviețuirii
• Categorii de Simptome:
– Reexperimentarea
– Evitarea
– Activarea, tensiunea crescută
 PTSD

l Expunerea la traumă
» Abuz fizic sau sexual cronic
» Violență comunitară
» Dezastre naturale
l Simptome
» Flashback-uri, coșmaruri, gânduri intruzive
» Evitanță
» Hiperexcitabilitate și vigilență
l Etiologie
» Anxietate preexistentă
» Stres familial și stiluri de coping
» Răspuns parental la traumă
 CARACTERISTICI CLINICE și
CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM IV-TR
6. TULBURAREA DE STRES POST TRAUMATIC

A. Persoana a fost expusă unui eveniment traumatic:

1. 1. A experimentat, a fost martoră la evenimente care au
implicat
2. moartea, amenințarea cu moartea, o vătămare serioasă sau
3. periclitarea integrității corporale
4. 2. Răspunsul persoanei a implicat o frică intensă, neputință
sau
5. oroare
B. Evenimentul traumatic e reexperimentat persistent prin:
1. Amintiri recurente și intrusive ale evenimentului-imagini, gânduri,
percepții
2. Vise detresante recurente ale evenimentului
3. include sentimentul retrăirii experienței, iluzii, episoade
disociative de flashback
4. Detresă psihologică intensă la expunerea la stimuli care
 CARACTERISTICI CLINICE și
CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM IV-TR
6. TULBURAREA DE STRES POST TRAUMATIC

4. Detresă psihologică intensă și reactivitate la expunerea la stimuli

care seamănă cu un aspect al evenimentului traumatic

C. Evitarea persistentă a stimulilor asociați cu trauma și

paralizia reactivității generale – eforturi de a evita ce se
asociază cu trauma, sentiment de detașare de alții, de viitor
îngustat
D. Simptome persistente de excitație crescută – dificultate de
adormire, iritabilitate, hipervigilitate
E. Durata perturbării e mai mult de o lună
F. Cauzează deteriorarea semnificativă în domeniile de funcț.
 PTSD Comorbidități

– Tulb. Depresive (50-70%)

– Abuz de Subst.
– Alte TA
– Comorbiditatea predictează:
• cronicitatea, disabilitatea, riscul
crescut de suicid, și răspuns mai
prost la tratament
 PTSD-Tratament
 CBT focalizat pe traumă
1. Psihoeducație și abilități de
parenting
2. relaxare
3. Modulare afectivă: identificarea
și copingul cu emoțiile negative
4. Strategii cognitive
5. Redarea traumei
6. Sesiuni de terapie copil-părinte
7. Creșterea siguranței și
dezvoltării viitorului
 Diagnosticul Diferențial al TA
 Cu Tulb organice și Neurologice, ce pot fi
însoțite de anxietate marcată și atacuri de panică:
 Epilepsia- confuzia între A. De Panică și crizele
vegetative
 Tumori frontale
 Stări post TCC
 Psihoze organice- toxice, infecțioase
 Hipoglicemia
 Diagnosticul Diferențial al TA
 Hipertiroidismul
 Aritmii cardiace
 Reacții medicamentoase adverse
 Cu Tulb. PSIHICE
 Pavorul nocturn
 Debutul psihotic
 Tulb. Reactivă de atașament
 Tulb. Depresive
 Tulb. De învățare
 Retardul mental
 Tulb. De Adaptare
 Deficitul de atenție care se asociază frecvent cu
Anxietatea
Tratamentul Tulb. Anxioase la Copil și
Adolescent

Terapii psihologice
Cognitive
Tratamente bazate pe Expunere
Relaxare
Prevenția ritualurilor

Tratamente Biologice
Medicație
Terapia Cognitiv Comportamentală

 Implică o abordare structurată pentru

învățarea membrilor familiei cum să
răspundă la simptome
 Învățarea strategiilor de gândire
obiectivă
 focalizarea majoră asupra recadrării
gândurilor copilului și învățarea unor
strategii de coping
 CBT

STRATEGII COMPORTAMENTALE

• expunerea controlată la situațiile anxiogene

• persoana învață că situația nu e periculoasă și

anxietatea se va estoma
 CBT

 Terapia prin Expunere

 Desensibilizarea sistematică
 Ex. de Relaxare
 Strategii de Coping
 Expunerea
 Crearea unei ierarhii a
anxietății
 Lista evenimente anxiogene, pe o
scală de la 0-100
 Ex.: Frica de șerpi
 A vorbi despre 3
 Poze cu șerpi 5
 Filme 6
 Atingere 8

 Expunerea Gradată: Copilul

confruntă frica
 Expunere cu Prevenția
Răspunsului
 TOC
 Exemplu
 Copilul atinge ușa (expunere)
 Dar nu se spală

Desensibilizarea Sistematică

 Învățarea copilului să se relaxeze

 Ierarhizarea fricii
 Practica Reîntăririi

 Expunerea la o
situație
anxiogenă
apoi oferirea unei
RECOMPENSE
 Medicația
Anxiolitică (Benzodiazepine)
• Alprazolam (Xanax)
• Clonazepam (Rivotril)
• Lorazepam (Ativan)
• Diazepam (Valium)

Alte Antidepresive
• Venlafaxină (Effexor)
• Imipramină (Tofranil)
• Clomipramină (Anafranil)
 Medicația

Inhibitori Selectivi ai Recaptării Serotoninei (SSRIs)

• Fluoxetină (Prozac)
• Sertralină (Zoloft)
• Paroxetină (Paxil)
• Fluvoxamină (Luvox)
• Citalopram (Celexa)