TEMEIURILE ŞI IMPLICAŢIILE

HRISTOLOGICE ALE DISPUTEI

ICONOCLASTE
 DILEMA HRISTOLOGICĂ ICONOCLASTĂ
C
circumscrie şi
A B Dumnezeirea
(amestecul monofizit)
Ipostasul
Dacă Circumscrie Contemplaţia minţii, bazată
necircumscris al lui pe scrierile sfinte
zugravul (înscrie) D

OPOZIŢIE
Hristos
zugrăveşte doar trupul
neîndumnezeit pseudo-icoanele „făcute de
mână” = lemn neînsufleţit
(separaţia nestoriană) (idol)

E mână”, circumscrisă, a trupului
Necircumscrierea
omenităţii universale
a lui Hristos
Substrat general modelat de forma
dumnezeiască ce nu posedă trăsături
individuale (iconice)
OPOZIŢIE
G
Icoana consubstanţială, „nefăcută de
F Sf. Euharistie necircumscris al lui Hristos
(Teodor de Mopsuestia)
Necircumscrierea
trupului înviat al lui H
Hristos
Simbolul neantropomorfic al
(Eusebiu de Cezareea,
Tipul Crucii Trupului necircusmcris al lui Hristos
Teodor de Mopsuestia)
 sens pozitiv (primar): contur, schiţă, înfăţişare exterioară

Filosofia greacă
A sens negativ: limită spaţială (în geometrie sau în spaţiul fizic), limită
temporală, definire, sfârşit, suprimare

necircumscrierea Dumnezeirii ≠ circumscrierea creaturilor

Teologia
patristică circumscrierea omenităţii lui Hristos ≠ necircumscrierea Dumnezeirii Sale
(sec. II-VII)
caracterul individual al unei persoane
CIRCUMSCRIEREA
(„circumscrierea” ipostasului ≠ „necircumscrierea” fiinţei)
(perigraphe)

Teologia
sens pozitiv = sens negativ → circumscriere = înscriere
iconoclastă

limită ontologică-3 specii: spaţială, temporală, comprehensibilitatea

Teologia
iconodulă
însuşire fundamentală a omenităţii lui Hristos
sinonimie circumscriere-înscriere
ÎNSCRIEREA
(graphe)
DISTINCŢIE - sursă: distincţia damaschiniană definiţie (horos) ≠ descriere (hypographé)
- circumscrierea-premisă necesară, dar nu suficientă a înscrierii
(Sf. Nichifor - sursa circumscrierii Trupului lui Hristos-chenoza Cuvântului, nu arta
Hristos-prototip al icoanei Sale Mărturisitorul) pictorului
(are o formă trupească văzută,
reprezentabilă iconic)
 TEZA ICONODULĂ: „Cel necircumscris S-a circumscris trupeşte, Cel nevăzut S-a făcut văzut în trup”
B

A zugrăvi icoana lui Hristos = a mărturisi taina (paradoxul) Întrupării → „Hristos nu e Hristos dacă nu se zugrăveşte”
INSCRIPTIBILITATEA OMENEASCĂ A LUI HRISTOS

Două firi → două

ARGUMENTE PRIVIND CIRCUMSCRIEREA ŞI

serii de proprietăţi
Hristos e circumscris şi
necircumscris
≠ logica iconoclastă: Hristos are o fire compusă sau un trup
diferit de al nostru

Solidaritatea schimbarea unei iconoclaştii neagă omenitatea lui Hristos, deci

însuşirilor ce însuşiri → schimbarea Întruparea
alcătuiesc o serie celorlalte

Ipostasul simplu al lui Hristos devine prin Întrupare compus şi Ipostasul lui Hristos e
Ipostas compus
dublu, fără schimbare: subiect al celor două firi→ circumscris şi
(Sf. Teodor)
asigură unirea/neschimbarea firilor/însuşirilor necircumscris*

Momentele Iconomiei Patimile şi

Cuvântului întrupat Moartea Sa

- Hristos Mijlocitor
Mărturii
- opoziţia simplu ≠ compus (argumente logice)
SS, SP, logice
- circumscrierea Sf. Euharistii
 Replica
Caracterul
iconodulă necircumscris al Dumnezeirea necircumscrisă în Întrupare → cu atât mai mult
Dumnezeirii necircumscrisă în icoană
(Sf. Nichifor)
C
Acuza de
monofizitism

schimbarea însuşirilor (înţelegere monfizită a unirii

Reducere la absurd ipostatice)
(Sf. Teodor)
Dumnezeirea a pătimit împreună cu trupul

Raportul Teologie-
D Iconomie
treimea ipostasurilor nu rupe unitatea Dumnezeirii

(Sf. Teodor) dualitatea firilor (serilor de însuşiri) nu rupe unitatea Ipostasului lui
Hristos
Acuza de
nestorianism Argumentul
„procesul pictorului” e absurd, căci el nu are o putere mai mare decât
Patimilor şi Morţii
moartea asupra lui Hristos
Domnului
(Sf. Nichifor)

nu arta e cauza împărţirii, ci chenoza Cuvântului, Care Şi-a asumat prin

Întrupare circ. şi inscr. şi a produs El Însuşi Sf. Mahramă
 E. Caracterul individual-concret al omenităţii lui Hristos

Cuvântul „nu a asumat un om oarecare, ci omul universal, adică întrega natură umană,
dar pe cea contemplată într-un individ, iar după această natură este văzut şi figurat, pipăit
şi circumscris”. (Sf. Teodor Studitul, Antirr. adv. Iconom., I, 4)

„Căci cele universale îşi au existenţa în cele individuale, cum de pildă umanitatea
(există) în Petru şi Pavel şi în ceilalţi (indivizi) de aceeaşi specie. Iar dacă nu există
indivizi singulari, se desfiinţează şi omul în genere (universal)”. (Ibidem, III, A. 15)
 apariţiile lui Hristos după Înviere
F Mărturii SS, SP, logice

red. la abs.: oamenii înviaţi ar deveni necircumscrişi

Distincţia însuşiri primare (corporalitatea) creaţie

Circumscrierea însuşiri naturale ≠ afecte ≠
trupului înviat trupeşti ireproşabile însuşiri secundare (moarte, stricăciune) cădere
al lui Hristos (Sf. Nichifor)

Distincţia
prefacere ≠ înnoire
definiţia firii (logos) ≠ modul de existenţă al firii (tropos)
(Sf. Nichifor apud Sf.
Maxim)

Conceptul de eikon ob. iconoclastă ilogică, căci trupul ≠ icoana trupului

Combaterea
doctrinei
euharistice
iconoclaste Realismul euharistic
Sf. Euharistie = Trupul antitipuri = darurile anterior sfinţirii
Domnului, nu icoana Sa
 RELAŢIA DINTRE ICOANA LUI HRISTOS ŞI TIPUL CRUCII
H
Întreţin acelaşi tip
asemănare, omonimie, prezenţă harică, rol liturgic (relaţie bijectivă)
de relaţie cu
prototipurile lor

Echivalenţa dintre
Icoana lui Hristos şi
tipul Crucii (S VII) 1. realizate din materie
Alte argumente
2. nu există o poruncă expresă de instituire
(Sf. Teodor
3. mimesis artistic & spiritual
Studitul)

iconoclaştii sunt duşmani ai Crucii şi lipsiţi de logică

Raportul dintre
cauzele
(prototipurile) lor

Întâietatea Icoanei
lui Hristos faţă de
tipul Crucii
Superioritatea
icoanei faţă de
semn (simbol)