Îngrijirea nou-născutului

și alimentația sugarului

Prof dr Matei Dumitru

I. Îngrijirea nou-născutului

• Anamneza
• Examen clinic
• Recomandari
 Anamneza
• nou-născutul trebuie preluat de MF din primele 24 de ore de la externare
• modul cum a decurs naşterea, VG, Scor APGAR
• perioada postnatală precoce
• istoricul prenatal
• datele antropometrice(greutate,talie,perimetre)
• screeningul senzorial
• datele examenului fizic
• icter fiziologic
• incidente în evoluţia postnatală
• vaccinări(hepatită B, BCG)
• existenţa unor malformaţii(inclusiv luxaţia congenitală de şold)
• dificultaţi de alăptare la sân, posibilităţi de îngrijire, condiţii de locuit
 Examenul clinic
• Tegumente şi mucoase
• - icter,cianoză,descuamatie;
• - echimoze,hematoame;
• - nevi pigmentări,hemangioame;
• - leziuni cutanate,vezicule, pustule,eritem
• - aspectul bontului, plagii ombilicale

• Mucoase
• - stomatita candidozică sau eritematoasă;
• - sîngerări gingivale
• - leziuni faringiene postinstrumentare
Examenul clinic
Examenul clinic

• Ţesut celular adipos

• - abundent la macrosomi
• - diminuat la prematuri
• - absent la dismaturi
Examenul clinic
• Sistem muscular
• - hipertonia musculaturii flexoare
• - hipotonie
• - spasticitate
• - mişcări asimetrice
 Examenul clinic
• Sistem osteo-articular
• - integritate
• - deformări articulare
• - asimetrie de segmente osoase
• - fracturi-claviculă, craniu, membre
• - mobilitate articulară
• - deformari osoase- torace, membre
• - malformaţii : şold, craniu(macro, microcefalie)
• - rahischizis
• - fontanela anterioară: dimensiuni
• - dehiscenta suturilor, hiperostoza suturilor
 Examenul clinic

• Aparat respirator
- dimensiuni, simetrie
- ampliatii toracice
- sonoritate
- murmur vezicular:prezent, absent parcelar(zone atelectatice)
- ritm respirator:frecventa 30-40/minut, usor neregulat
 Examenul clinic
• Aparat cardiovascular
- caracterul şi intensitatea zgomotelor cardiace
- frecvenţa cardiacă(normal 120/minut)
- prezenţa unor sufluri cardiace
- prezenţa pulsului la arterele femurale (lipsa lui in
coarctaţie de aorta)
- prezenţa cianozei (generalizate, a extremitaţilor,
periorale)
Examenul clinic
• Aparat digestiv
- malformaţii bucale- palatoschizis
- tulburări de deglutiţie
- apetit, scaune, vărsături
- distensie abdominală
- hepato/splenomegalie
- hernie inghinală, ombilicală
Examenul clinic
• Aparat urogenital
- micţiuni, flux urinar, diureză
- urini hipo/hipercrome, hematurie
- malformaţii genitale: hipospadias, hipertrofie de clitoris, ambiguitate
sexuală
- ectopie testiculară
Examenul clinic
• Sistem nervos
- tonus/reactivitate
- reflexe arhaice
- motilitate, reflectivitate
- crize de apnee si cianoză
- tulburari de supt/deglutiţie
- ritm somn/veghe
- ţipat particular
Examenul clinic
• Organe de simţ
• Aparat ocular – strabism, nistagmus,asimetrii pupilare
• Cataractă
• Microoftalmie
• Exoftalmie
• Ptoza palpebrala
• Secreţii conjunctivale
Examenul clinic
• Aparat auditiv
Malformaţii pavilionare
Tuberculi pretragieni
Atrezie coanală
Malformatii ale piramidei nazale
Auz
Examenul clinic

• Aspecte generale
- dismorfie
- malformaţii majore/minore
- sindrom malformativ complex
 Recomandari
Importanţa alimentaţiei la sân
educaţie sanitară precoce şi intensă efectuată de medicul de familie
-explicarea si promovarea alimentaţiei la sân încă din perioada prenatală;
-mama trebuie să considere acest act natural şi perfect realizabil;
-medicul de familie şi asistenta trebuie să ajute mama în a deprinde cât
mai corect tehnica alăptării la sîn;
-se va explica mamei superioritatea laptelui uman în raport cu formulele
de lapte artificial şi laptele de vacă;
-nu se vor exagera eventualele ‘”eşecuri” de început ale alăptării,mama
fiind ajutată şi sprijinită în vederea depăşirii acestora;
-nu se va oferi”gratuit” lapte praf mamei pentru a nu fi tentata să-l
administreze copilului.
 Recomandari
• Tehnica alimentaţiei la sân
• a. pregătirea pentru alimentaţie
• b. precocitatea punerii la sân
• c. tehnica alternanţei sânilor
• d. durata suptului : - este in medie de 20 min., in primele zile este de 10
min
• e. ritmul suptului: - un orar elastic este de 3-4 ore cu o pauză de 7 ore în
cursul nopţii(7-8 mese pe zi)
• f. cantitatea de lapte : 60-70ml/masă la 200ml/masă
• g. recomandări la sfîrşitul suptului
 Recomandari
• Tehnica alimentaţiei la sîn
• h. cantitatea laptelui pe 24 ore:
• nevoile de lapte cresc proporţional cu vârsta
- <2 săptamîni: 60-90ml/supt
- 3 săptămîni- 2 luni –120-150 ml/masă
- 2-3 luni : 150-170ml/masă
- >3-4 luni : 180-200 ml/masă
• i. modalitaţi de apreciere a suficienţei suptului:
- comportamentul sugarului după supt
- aspectul curbei ponderale
- proba suptului(este combătută)
- numărul micţiunilor(> 5-6 ori pe zi)
• j.Durata alimentaţiei naturale este de min 6 luni şi se poate prelungi pînă la 2
ani.
 Tehnica alimentaţiei
artificiale

• Administrarea cu biberonul sau linguriţa – sterilizate

prin fierbere
• Sunt necesare :
- 8-10 biberoane
- 10 tetine(cauciuc, material plastic, silicon)

Laptele trebuie administrat călduţ la temperatura de

38º.
Biberonul se va ţine în poziţie înclinată ca tetina să fie
plină tot timpul.
Poziţia în timpul suptului a sugarului să fie oblică. Durata
mesei –10-15 minute.
Igiena tegumentelor şi mucoaselor

• Riscul infecţiilor cu poartă de intrare cutanată este foarte mare

datorita particularitaţile tegumentelor la nou-nascut
• lipsa stratului cornos,
• lipsa Ph-ului acid,
• lipsa florei saprofite,
• deficienţa de apărare imunitara locală,
• riscul infecţiilor cu poartă de intrare cutanată este foarte mare.
 Igiena tegumentelor şi
mucoaselor
- necesitatea toaletei locale cu apă fiartă şi răcită şi tampoane sterile
la nivelul plicilor cutanate şi regiunii inghinogenitale
- toaleta mucoaselor:bucale, oculare, genitale
- îngrijirea bontului şi plagii ombilicale cu apă sterilă, alcool alb 70º şi
tampoane sterile;
- baie generală,efectuată zilnic de preferinţa la aceeiaşi oră – se va
insista asupra igienei cadiţei de baie testată cu termometrul(38º) sau
prin metoda tradiţională “cu cotul” ;
- importanţa masajului la baie(înainte sau după baie) cu ulei cu
vitamina F sau ulei fiert şi răcit
- toaleta nazală cu SF - preferabil înainte de supt pentru a-i asigura un
comfort de respiraţie în timpul suptului şi a prevenirii aerofagiei si
aerocoliei.
 Tehnica înfaşatului

• se recomandă îmbrăcăminte lejeră, absorbabilă

din bumbac
• folosirea pamperşilor pe timpul nopţii, iar în
cursul zilei intermitent pentru a nu se ajunge la o
iritaţie şi eritem inginogenital
Patul copilului

• - să fie prevăzut cu saltea “respirabilă” din iarbă de mare;

• - plasarea lui să fie într-o zonă “neutră” a camerei din punct de vedere
termic;
• - nu se va folosi perna pentru cap.
 Igiena mediului ambiant

• camera să fie curată şi plasată în partea însorită a locuinţei

• temperatura din camera să fie între 20-22º cu 2º mai mult (24º) la baie;
• umiditatea aerului la un grad de umiditate de 50-60% folosind aparate
speciale sau vase cu apă;
• aerisirea camerei de 3-4 ori pe zi;
• monitorizarea temperaturii camerei(eventual şi a umiditaţii) folosind
termometre de cameră;
• evitarea “vicierii aerului” din camera de către persoane straine sau
supraaglomerare;
• camera copilului să aibă pardoseală uşor de întretinut(gresie, linoleum, etc).
Baile de aer

• nou-nascutul va fi scos zilnic în aer liber după primele 2-3 săptămîni

• iniţial 10-15 minute
• ulterior se va creşte progresiv la 3-4 ore de 1-2 ori pe zi
 - explicarea ritmului somn veghe
- explicarea colicilor sugarului şi cum acestea pot fi
tratate
- recunoaşterea primelor semne care pot anunţa o
boala(refuzul alimentaţiei, pertubarea ritmului
Alte sfaturi somn/veghe, modificarea comportamentului
copilului, etc)
primite de
- se va învaţa mama cum să trateze iniţial o stare
mama febrilă pînă la venirea medicului
- se va explica mamei importanţa vaccinarii copilului,
a profilaxiei rahitismului şi anemiei feriprive
- informarea mamei privind alimentele pe care nu le
poate lua in timpul alaptării
- evitarea fumatului, alcoolului, condimentelor sau a
altor alimente care modifica gustul laptelui
 Dificultăţi şi incidente în timpul alimentaţiei (1)
a.Diminuarea reflexului de supt şi eficienţei suptului
- la prematuri, encefalopat
- malformaţii ale gurii si cavitaţii bucale
- malformaţii viscerale grave
Se recomandă : - alimentaţia prin gavaj sau cu linguriţa cu lapte de mamă muls
b.Obstrucţia nazală: - rinite, adenoidite
Se recomandă: - aspiraţia secreţiilor nazale cu o pară de cauciuc, urmată de
instilarea de ser fiziologic- cîteva picături
c. Regurgitaţiile şi vărsăturile: - eructaţie- eliminarea aerului din stomac datorat aerofagiei
- regurgitaţie – eliminarea aerului însoţit de mici cantiţăti de lapte
-vărsătura- eliminare de lapte“modificat” în cantitate mai
mare la un interval de timp după supt.
Se recomandă : respectarea unei tehnici de alaptare corecte.
 Dificultăţi şi incidente în timpul alimentaţiei (2)
d. Colicile abdominale
- Atenţie! Colici + vărsături – învaginaţie intestinală
- Nu se cunosc cu certitudine cauzele apariţiei colicilor
- Debutul este în primele 15 zile de viaţă şi durează 2-3 luni
- Clinic: agitaţie paroxistică (îşi frecă picioarele)apărute după supt şi durează 5 – 20 minute după care dispar brusc.
- Cauze posibile : - supra alimentaţia, subalimentaţia sugarului
- aerofagia, aerocolia
- factori constituţionali – caracterul mai “dramatic”al colicilor la uni sugari – hipertonie vagala
- factori materni : - mama cu un grad superior de inteligenţă, mame optimiste, stabile « feminine »
- consumul de lapte de vacă
Tratament :
- tehnica alimentară corectă cu favorizarea eliminării aerului înghitit;
- masarea abdomenului;
- comprese calde pe abdomen-uscate
- administrarea unor medicamente anticolinergice şi mai rar medicaţie sedativă
- aerisirea camerei copilului
Dificultăţi şi incidente în timpul alimentaţiei (3)
• e. Diareea post prandială:
• - survine la sugarul alimentat natural în primele 3-4 luni de viaţă
- scaunele sunt semilichide , verzi, explozive, uneori cu mucus,
însoţite de colici
• Recomandări: - respectarea ritmului şi cantităţi de lapte necesar;
• - supravegherea stării generale şi aspectului curbei
ponderale care este normală.

• f.Constipaţia:
• - apare mai rar la sugarul alimentat natural;
• - administrarea unui supozitor de glicerină dacă sugarul nu a avut scaun
1-2 zile;
• Atenţie la constipaţie prin subalimentare – curba ponderală
nesatisfacatoare !
Alimentaţia sugarului prematur la domiciliu

• La prematuri alimentaţia ridică unele probleme concordante cu gradul

prematurităţii.
• Se recomandă continuarea alimentaţiei la domiciliu cu acelaşi preparat din
maternitate sub directa supraveghere a medicului şi a asistentei .Alimentul ideal
recomandat este laptele de mamă – iniţial muls.Se va administra imediat şi nu se va
fierbe.Ulterior se va încerca punerea la sîn pentru cîteva minute.
• După 1-3 săptămîni majoritatea prematurilor se obişnuiesc cu alimentaţia la
sîn(>250gr).
• Numărul de mese poate fi de 8-10/zi, iar cantitatea de lapte poate ajunge la 180-
200ml/kg/zi.
• Dacă circumstanţele impun alimentaţia artificială a prematurului se va folosi un
preparat de lapte adaptat sau semiadaptat cum ar fi : Milumil, Preaptamil, Humana).
• Se va acorda o atenţie deosebită pentru suplimentare cu fier, vit.C, calciu, vit.D.
Alimentaţia mamei care alaptează

• Aport alimentar echilibrat în principii nutritive,cît mai variată pentru aportul tuturor
factorilor nutritivi.
• Pregătirea alimentelor să fie cât mai simplă: carne şi legume fierte; salate, fructe.
• Se va evita EXCESUL de dulciuri, alimente picante, grăsimi, prăjeli,excesul de sare,
ciocolată, cafea, fumatul.
• NU se vor consuma alimente ce modifică gustul laptelui: muştar, usturoi.
• NU se poate alăpta în condiţiile unei diete de slăbire!
• Excesul de proteine nu creşte secreţia lactată! Excesul de grăsimi poate reduce secreţia
lactată!
• Excesul de lichide poate scădea secreţia lactată prin intervenţia hormonului
antidiuretic.
• Cantitatea de lichide la mama care alaptează este autoreglată prin senzaţia proprie de
sete, berea şi ceaiul nu stimulează secreţia lactată!
 Examenele de bilant

Etape de dezvoltare Periodicitate

În perioada de sugar 1 lună,2luni, 4luni, 6luni, 9luni, 12luni
În perioada 1-4 ani 15luni, 18luni, 24luni, 3ani, 4ani
În perioada 5-10 ani 5ani, 6ani, 7ani, 8ani, 9ani, 10ani
În perioada 11-18 ani Anual
Examenele de bilant-continut
Date antropometrice : greutate , lungime, indice ponderal

Rezumatul examenului clinic

Dezvoltarea psihomotorie

Aprecierea corectitudinii alimentaţiei recomandate

Evaluarea eficienţei profilaxiei antirahitice şi a celei antianemice

• Fiecare examen de bilanţ se va încheia cu o concluzie
asupra stării de sănătate a copilului.
 Tabel nr.1
Greutate, talie şi perimetru braţ mediu la băieţi raportate la
percentilele 3,50,97
Varsta Greutate ( Kg. ) Talie ( cm. ) Perimetrul brat mediu
(cm.)
3 50 97 3 50 97 3 50 97
Naştere 2,5 3,5 4,4 50 30 35 38
3 luni 4,4 5,7 7,2 55 60 65 38 41 43
6 luni 6,2 7,8 9,8 62 66,5 71 41 44 46
9 luni 7,6 9,3 11,6 66,5 71 76 43 46 47
12 luni 8,4 10,3 12,8 70 75 80 44 47 49
18 luni 9,4 11,7 14,2 75 81 87 46 49 51
2 ani 10,2 12,7 15,7 80 87 93 47 50 52
Varsta Greutate ( Kg. ) Talie ( cm. ) Perimetrul braţ mediu
(cm.)

3 ani 11,6 14,7 17,8 86 95 102 48 50 53

4 ani 13 15 21 94 101 110 - - -
5 ani 14 19 23 100 108 117 49 51 54
6 ani 16 21 27 105 114 124 - - -
7 ani 17 23 30 110 120 130 - - -
8 ani 19 25 34 115 126 137 50 52 55
9 ani 21 27,5 39 120 132 143 - - -
10 ani 23 30 44 125 137 148 - - -
11 ani 25 34 50 129 142 154 - - -
 Perioadele de dezvoltare ale copilului

• Perioada intrauterină :
- etapa embrionară : 0-12 săptămâni
- etapa fetală : 13 săptămâni – naştere

• Prima copilarie ( de la naştere – 3 ani )

- etapa nou născut : 0 – 28 zile
- etapa de sugar : 29 zile – 12 luni
- anteprescolar : 1 – 3 ani
Perioadele de dezvoltare ale copilului

• A doua copilărie :
- perioada preşcolară : 3 – 6 (7) ani

• A treia copilărie :
- etapa de şcolar mic : 6 – 12 ani
- etapa de şcolar mare : 12 – 14 (15) ani
- adolescenţă > 14 ani ( fete ) şi 15 ani (băieţi) pînă
la 18 ani.
 Evaluarea nou născutului

• În funcţie de vârsta gestaţională (VG) nou

născutul poate fi:
- nou-nascut prematur < 37 saptamâni
- nou-născut la termen: VG 38-42
săptămâni
- nou născut post matur: VG > 42
săptămâni
• Parametrii antropometrici la naştere :
- greutate : 2800 – 4000 g
- talie : 50 -52 cm
- perimetrul cranian : 35 – 36 cm
- perimetrul toracic : 33 – 34 cm
 Creşterea în perioada de sugar
• Creşterea în greutate:
- în primele 4 luni creşte 750gr./lună
- între 5-8 luni creşte 500gr./lună
- între 9-12 luni creşte 250 gr./lună.
Sugarul născut cu 3000 gr. îsi dublează greutatea la 4 luni, şi şi-o triplează la 1 an
• Creşterea în lungime:
- 5 cm. în prima lună;
- 4 cm. în luna a II-a;
- 3 cm. în luna a III-a;
- 2 cm. în luna a IV-a;
- 1 cm./luna între a V-a şi a XII-a lună
Sugarul creşte an primul an cu 22-25 cm. atingând o lungime de 73-75 cm.
• Fontanela anterioară 3-5 cm la naştere şi se va micşora treptat pentru ca la 9-12 luni să se
inchidă.
• Perimetrul toracic este de 33-34 cm. la naştere, ulterior va creşte 3 cm în prima lună,2 cm în
luna a doua, şi 1 cm./lună pana la 1 an.
 Dentitia
temporara
Dezvoltarea neuropsihică la sugar si copil
Varsta Motor Social Auzul si vorbirea Ochii si mainile
(luni)
1 luna Tine capul drept timp Se linisteste Se sperie de sunete Urmareste lumina
de cateva secunde cand e ridicat in cu privirea
brate
2 luni Tine capul ridicat cand Zambeste Asculta clopotei sau Misca ochii in
sta pe burta zgomote stridente sus, in jos si
lateral
3 luni Da zdravan din Urmareste cu Cauta sunetele cu Se uita de la un
picioare privirea privirea obiect la altul
4 luni Ridica capul si pieptul Zambeste si el Rade Prinde si tine in
cand sta pe burta la examinator mana cuburi
5 luni Tine capul drept fara Se bucura cand Intoarce capul dupa Trage hartia din
sa-I cada te joci cu el sunet fata ochilor
6 luni Se ridica in maini cand Intoarece capul Chicoteste la auzul Ia cubul de pe
sta pe burta dupa persoana unei voci sau unei masa
care vorbeste melodii
7 luni Se intoarce de pe burta pe Bea din cana sau Scoate patru sunete Cauta obiectele
spate din ceasca diferite cazute pe jos

8 luni Incearca insistent sa Isi priveste Tipa pentru a-I acorda Duce jucariile dintr-o
umble de-a busilea imaginea in oglinda atentie mana in alta

9 luni Merge de-a busilea pe Te ajuta sa-I ti cana Zice mama sau tata Manuieste doua
podea cand bea obiecte deodata

10 luni Sta in picioare sustinut Zambeste la Asculta ceasul Loveste doua obiecte
propria imagine din unul de altul
oglinda

11 luni Se impinge ca sa se ridice Se hraneste cu Pronunta doua cuvinte Prinde cantr-un cleste
in picioare degetele inteligibil

12 luni Merge sau se da la o Aplauda ( se joaca Pronunta 3 cuvinte Tine creionul in mana
parte cu mainile inteligibil ca si cand ar vrea sa
aplaudand) deseneze
13 luni Sta singur in picioare Tine singur cana din care bea Se uita la poze Si-a dezvoltat o
preferinta pentru una
dintre maini

14 luni Merge singur Foloseste lingura Isi recunoaste propriul Face semne cu
nume creionul

15 luni Urca scarile Isi recunoaste proprii pantofi Pronunta clar 4-5 Pune un obiect peste
cuvinte altul

16 luni Isi impinge carutul, Incearca sa apese pe clanta Pronunta clar 6-7 Mazgaleste fara
calul de jucarie, etc. cuvinte probleme

17 luni Se suie pe scaun Manuieste bine cana din care bea Face conversatii balbait Trage de fata de masa
ca sa ajunga la un
obiect

18 luni Merge cu spatele Isi scoate singur pantofii si Apreciaza pozele din Se joaca constructiv
sosetele carti

19 luni Urca si coboara Isi cunoaste o parte a corpului Pronunta 9 Face un turn din 3
scarile cuvinte piese
II Alimentatia
sugarului
Importanta alimentatiei la san

• Laptele uman reprezinta alimentul ideal, de neegalat

in primul an de viata si singura sursa de alimentatie in
primele 6 luni.
• Sugarii in primele 6 luni de viata - crestere rapida in
greutate si inaltime;
• Total dependenti de alimentatia lactata;
• Mare vulnerabilitate la deficintele nutritionale
cantitative si calitative;
• Risc de afectare a cresterii si a starii de nutritie (chiar
afectarea creierului).
• Aceasta creeaza avantaje: pentru copil, pentru mama
si pentru societate.
 Avantaje pentru copii
• Nevoi nutritive perfect adaptate cantitativ si calitativ
• Rol psihoemotional
• Protectie antiinfectioasa:
• Ig G, IgM, IgA/IgAs,
• Macrofage, LT, LB, interferon, enzime (lizozim, peroxidaze)
• Flora saprofită prezenta in laptele uman 103-106/mm3
• Scaderea riscului diareei, de otita medie , ITU, moarte subita
• Scade riscul septicemiei, meningitei si enterocolitei necrozante.
• Creste IQ copilului
• Scaderea incidentei alergiilor alimentare
• Scade riscul de rahitism și anemie feriprivă
 Sistemul
imun al nou-
născutului
este imatur
HMO

• Laptele uman conține componente bioactive-

oligozaharide=HMO (Human Milk Oligosaccharides)
• = 1-10g/l
 Laptele matern
conține o varietate
mai mare de
oligozaharide
decât formula,
care reprezintă
suportul necesar
dezvoltării
diferitelor bacterii.
 HMO

• Lapte uman matur

HMO=1-10g/l

• Colostru
HMO =15-32g/l
 HMO
1. ROL antiinfecțios =
blocheaza receptorii de fixare
ai microb
 HMO

• 1.ROL antiinfecțios
• 2. Maturarea mucoasei
intestinului
 HMO

• 1.ROL antiinfecțios
• 2.Maturarea mucoasei
intestinului
• 3.Dezvoltarea florei intestinale
 HMO

• 1.ROL antiinfecțios
• 2.Maturarea mucoasei
intestinului
• 3.Dezvoltarea florei
intestinale
• 4.Stimularea sistemului imun
• 5.Efect antialergic
 HMO
• Influențează pozitiv imunitatea
• locală
• sistemică
• Modulează funcția imună
Avantaje pentru mama

• Amenoreea de lactatie
• Mentinerea siluetei mamei
• Reducerea riscului cancerului de san si ovarian
• Reducerea riscului de osteoporoza
 Avantaje pentru societate

• Reducerea costurilor pentru sanatatea

copilului, prin scaderea riscului de imbolnavire
la copilul alimentat la san;
• Scade absenteismul la locul de munca al
mamei nevoita sa-si ia concediu medical
pentru ingrijirea copilului bolnav.
Alaptatul la san (SUA, 2002) era de:
• 60% ≤ 6 luni;
• 33% 6 luni – 1 an;
• 15% > 1 an.
 Situaţia alăptării, analizată prin prisma
indicatorilor recomandaţi de OMS
• 1.Iniţierea timpurie a alăptării
• în prima jumătate de oră →8,3 % dintre copii
• procentul a fost de 3 ori mai mare în SPC, comparativ cu celelalte spitale
• Intârzierea iniţierii alăptării ţine de mai mulți factori, între care naşterea
prin cezariană.
• Iniţierea alăptarii în primele 4 ore de viaţă la
40% dintre copii care s-au născut pe cale vaginală
9% dintre copiii născuți prin cezariană
Situaţia alăptării, analizată prin prisma
indicatorilor recomandaţi de OMS
• 2. Alăptarea exclusivă
• 12,6% - 6 luni
• 30% - prima lună de viaţă
• mediul urban =15,4%
• mediul rural = 9,8%
• Educaţia mamei s-a asociat pozitiv cu prevalenţa alăptării exclusive la
cele două extreme ale nivelului şcolarităţii
• mamele cu studii superioare = 15 %
• cele cu educaţie puţină = 17%
Situaţia alăptării, analizată prin prisma
indicatorilor recomandaţi de OMS
• 3.Dieta minimum diversificată
• O treime dintre copiii sub un an nu aveau dieta minimum
diversificată, prin consumul de alimente din cel puţin trei grupe
alimentare, prevalenţa fiind mai crescută în mediul rural
• Carnea şi oul lipseau aproape sistematic din dieta copiilor de 1 an
unul din 5 au consumat carne în ziua precedentă studiului
unul din 20 de copii au consumat ouă în ziua precedentă studiului
• Cei mai mulţi copii au mâncat în ziua precedentă produse din făină
de grâu, lactate şi legume/fructe.
Insuficienta lactatiei primare

• Insuficienta lactatiei primare este rara, compozitia chimica a laptelului

uman este aproximativ aceeasi la toate mamele (exceptand grasimile
si unele vitamine).

• Renuntarea cu usurinta la alaptatul la san din motive de insuficienta

cantitativa sau deficiente calitative nu este reala.
 Compozitia laptelui uman

Ca la orice alta specie, compozitia laptelui uman este adaptata nevoilor

fiziologice ale speciei respective;

in functie de stadiul lactatiei;

Compozitia laptelui uman variaza:
in cursul aceleiasi zile;
in cursul aceluiasi supt;
la nastere prematura;
in functie de necesarul de lapte al sugarului;
in functie de factori etnici si socio-economici
 • In primele zile de la nastere laptele este mai vascos, bogat
in proteine si minerale – numit colostru.
• Laptele de tranzitie – se secreta intre 6-10 zile
• Are compozitie intermediara intre colostru si laptele
Compozitia definitiv
• In nasterea prematura laptele este mai bogat cu 15-25% in
laptelui proteine si 40-50% in lipide.
uman
Compozitia LU/LV (g/l)
LU LV
Glucide totale 70 48
lactoza 60 47
oligozaharide 10 0,1
Proteine totale:
10 35
- cazeina:
4 28
- proteinele
lactoserului 6 6
- lactoglobulina 0 3,7
- lactalbumina 3,5 1,5
- lactotransferina 1-2 urme
- imunoglobuline 1-2 urme
Lipide 40 35
Saruri minerale:
2-3,5 8
Aport energetic (Kcal) 680 650
 Compozitia laptelui uman si a formulelor de lapte pentru sugari
Lapte uman Formule standard Formule pentru Formule din Nutramigen Pregestimil
( / dl) (/ dl) prematuri soia ( / dl) ( / dl)
( / dl) ( / dl)
Calorii 67 (Kcal) 67 67 -81 67 67 67
Proteine (g) 1,1 1,5 2,0 – 2,4 1,7 1,9 1,9
(% calorii) (6%) (9%) ( 12%) 10% 11% 11%
Raportul 80/20 60/40, 60/40 Proteine din Cazeina Hidrolizat de
p. lactoser 18/82 soia hidrolizata, cazeina, L- Cisteina
cazeina Tirozina, Tirozina, Triptofan
Triptofan
Grasimi (g) 4,0 3,6 3,4 – 4,4 3,6 3,3 3,8
% calorii (55%) (50%) (45%) (48%) (45%) (48%)
MCT (%) 0 0 40 - 50 0 0 55
Carbohidrati 7,2 6,9 – 7,2 8,5 – 8,9 6,8 7,3 6,9
(% calorii) (40%) ( 41%) ( 42%) (40%) ( 44%) ( 41%)
Sursa Lactoza Lactoza Lactoza Sirop de Sirop de porumb Sirop de porumb
porumb Amidon de Amidon de porumb
Sucroza porumb Dextroza
Minerale
Calciu (mg) 290 420-550 1115-1452 700 635 777
Fosfor (mg) 140 280-390 561-806 500 420 500
Sodiu (mEq) 8,0 6,5 – 8,3 11-15 13 14 14
Vit. D (ui) urme 400 1000-1800 400 400 400
(mOsm/L) 75 100-126 175 - 213 126-150 175 125
Comentarii Alimentul de Risc de intoleranta Fortificat cu Folosit in Folosit pentru Folosit in sindromul
referinta la proteinele L.V., proteine Ca++, intoleranta la intoleranta la de malabsortie,
Deficit de vit. D, Sangerari, Anemie, P, Na+, Vit.D, lactoza si la proteine L.V. si intoleranta la
Deficit de vit. K Wheezing, Eczema MCT proteinele L.V. lactoza (alergie) proteinele L.V. si
Poate da intole- lactoza (alergie)
ranta la soia
Tipuri de alimentatie

Exclusiv la Predominant
san la san

Mixt (san +
Artificial
formula)
 Tehnica alimentatiei la san

• Este foarte importanta pentru mentinerea si

prevenirea unor incidente ce pot apare ca
urmare a unei tehnici defectuoase: regurgitatii,
varsaturi, colici abdominale, etc.

• Tehnica corecta este cea a alternatiei sanilor

cate 5 minute de doua ori la fiecare san.
 • Sunt de mai multe categorii: preparate standard,
formule pentru prematuri, formule dietetice
(delactozate, cu proteine de soia, hipoalergice,
elementale / enterale, etc.).

Formulele de Formulele standard sunt:

lapte praf
• de prima varsta pentru sugarul intre 0 – 4 luni;
• de varsta a 2 –a destinate sugarului intre 4 – 8 luni;
• de continuare destinate copilului intre 8 luni – 3
ani.
 Diversificarea alimentatiei la sugar

• Se recomanda dupa varsta de 6 luni

• 17 saptamani alimentat artificial
• 26 saptamani alimentat exclusiv la
san
• Respectarea unor reguli privind principiul
progresivitatii alimentului nou introdus si
a ordinii introducerii alimentelor de
diversificare (supa de zarzavat cu carne,
fainoase cu lapte, masa de fructe).

• Nu se va forta copilul sa manance toata

ratia oferita, pentru a evita instalarea
anorexiei psihogene
 Reguli privind diversificarea sugarului
• Orice aliment nou se introduce cand sugarul este sanatos
• Introducerea alimentului nou se va face progresiv
• Alimentul nou va fi oferit inaintea celui cu care era obisnuit
• Se recomnada introducerea alimentului de diversificare cu
lingurita
• Se indroduce un singur aliment pe saptamana
• La orice semn de intoleranta, varsaturi/ diaree se va
intrupe temporar alimentul nou, se va relua dupa refacerea
tolerantei digestive
• Nu se va forta copilul sa manance toata ratia oferita
• Alimentul nou va fi PROPUS, NU IMPUS
• Nu se va adauga sare la alimentul de diversificare
• Nu se recomanda sucul de fructe, ci pulpa de fructe
 Diversificarea alimentatiei la sugar
Supa de legume iniţial se va introduce morcov, iar
ulterior se vor pasa și alte zarzavaturi (cartofi, păstârnac,
pătrunjel, ţelină), ulterior supa va fi îmbogăţită cu ulei
de măsline, sau unt (5 g) de bună calitate – valoarea
calorică se va îmbogăţi cu făinoase, făină de orez

Fructele – mere, piure de piersici sau banane –la masa

de la ora 10, se poate asocia cu brânză de vaci și biscuiţi
fără gluten

Carnea (pasăre, vită) fiartă separat și tocată se va asocia

cu supă sau piure de legume -7 luni
Făinosul cu lapte se poate introduce la masa de la ora
18.00

Gălbenușul de ou – fiert tare, se poate introduce la supă

sau la piureul de legume de la vârsta de 7 luni, treptat
 Diversificarea alimentatiei la sugar

• Folosirea unor fainuri fortificate cu vitamine si in special cu fier este necesara mai ales la
sugarul care nu primeste lapte uman si dupa 6 luni.

• Aceste cereale se pot amesteca cu lapte muls, lapte praf sau apa si mai tarziu cu fructe.

• Nu se recomanda faina cu gluten inainte de 8 luni deoarece creste riscul de intoleranta la

gluten.

• Cele mai folosite fainuri de start sunt cele de : orez, ovaz, orz si porumb.

• Amestecurile de cereale ( grau, porumb, orz, ovaz si soia) se folosesc la sugarul dupa 8 luni.
 Diversificarea alimentatiei la sugar
• Se prefera prepararea manuala a meselor de
diversificare (75%) respectand regulile de
igiena si evitand adaosul de sare sau alti
aditivi.

• Nu trebuie obisnuiti sugarii sa adoarma cu

biberonul cu lapte sau suc deoarece pot
dezvolta distrofie dentara.
 Diversificarea alimentatiei la sugar

• Alimentele cu potential alergic trebuie evitate, mai ales la sugarii proveniti din
familii cu antecedente de alergie ( in special peste, arahide, alune, oua, produse
lactate).

• Crenvustii, strugurii si alunele prezinta risc de aspiratie, iar folosirea lor necesita o
maruntire care sa previna o potentiala obstructie a cailor aeriene superioare.

• Mierea nu ar trebui folosita inainte de 1 – 2 ani pentru ca exista riscul de botulism

infantil.
Necesarul de vitamine si minerale a copilului si adolescentului

Grupa de Ca P Mg Vit Fluor Vit. Vit. Niacina B6 Ac. Vit. Ac. Biotina Colina
varsta mg/zi mg/ mg/ .D mg/ zi B1 B2 mg/ zi mg/ Folic B12 Pantenonic pg/ zi mg/ zi
Sugar zi zi μg/ mg/ mg/ zi zi μg/ μg/ mg/ zi
zi zi zi zi
0-6 luni 210 100 30 5 0,01 0,2 0,3 2 0,1 65 0,4 1,7 5 125
7-12 luni 270 275 75 5 0,5 0,3 0,4 4 0,3 80 0,5 1,8 6 150

Copil 500 460 80 5 0,7 0,5 0,5 6 0,5 150 0,9 2 8 200
1-3 ani
4-8 ani 800 500 130 5 1 0,6 0,6 8 0,6 200 1,2 3 12 250
Sex masculin
9-13 ani 1300 1250 240 5 2 0.9 0,9 12 1 300 1,8 4 20 375
14-18ani 1300 1250 410 5 3 1,2 1,3 16 1,3 400 2,4 5 25 550
19-30ani 1000 700 400 5 4 1,2 1,3 16 1,3 400 2,4 5 30 550
31-50ani 1000 700 420 5 4 1,2 1,3 16 1,3 400 2,4 5 30 550
51-70ani 1200 700 420 10 4 1,2 1,3 16 1,7 400 2,4 5 30 550
>70 ani 1200 700 420 15 4 1,2 1,5 16 1,7 400 2,4 5 30 550
Sex feminin
9-13ani 1300 240 240 5 2 0,9 0,9 12 1 300 1,8 4 20 375
14-18ani 1300 360 360 5 3 1 1 14 1,2 400 2,4 5 25 400
19-30ani 1000 310 310 5 3 1,1 1,1 14 1,3 400 2,4 5 30 425
31-50ani 1000 320 320 5 3 1,1 1,1 14 1,3 400 2,4 5 30 425
51-70ani 1200 320 320 10 3 1,1 1,1 14 1,5 400 2,4 5 30 425
>70ani 1200 320 320 15 3 1,1 1,1 14 1,5 400 2,4 5 30 425
Gravida
≤18ani 1300 1250 400 5 3 1,4 1,4 18 1,9 600 2,6 6 30 450
19-30ani 1000 700 350 5 3 1,4 1,4 18 1,9 600 2,6 6 30 450
31-50ani 1000 700 360 5 3 1,4 1,4 18 1,9 600 2,6 6 30 450

Lactatie
≤ 18ani 1300 1250 360 5 3 1,4 1,6 17 2 500 2,8 7 35 550
19-30ani 1000 700 310 5 3 1,4 1,6 17 2 500 2,8 7 35 550
31-50ani 1000 700 320 5 3 1,4 1,6 17 2 500 2,8 7 35 550
Recomandari alimentare la copilul mic si
prescolar
• Ideal sa nu se introduca laptele de vaca pana la 2 ani pentru prevenirea hemoragiilor intestinale
oculte. Evitarea excesului de lapte – maxim 500 ml /zi. Consumul de sucuri nu trebuie sa
depaseasca 120 – 180 ml/zi.

• In general aportul de fier alimentar este insuficient, fiind necesara suplimentarea cu fier
medicamentos.

• Daca profilaxia cu fier este obligatorie la varsta de sugar, ea se recomanda si la copilul 1 – 3 ani in
doza de 0,5 – 1 mg / zi in cure de 1 – 2 luni de 2 – 3 ori /zi.

• Insusirea unui comportament alimentar sanatos din primii ani de viata reprezinta o metoda de
preventie importanta pentru unele boli cronice ale adultului cum ar fi: obezitatea, diabetul si
bolile cardiovasculare.
Bibliografie
Va multumesc!