Concentrarea

soluției de zahăr
A ELABORAT
 Purificarea şi concentrarea zemii de difuzie
Zeama rezultată în urma extragerii zahărului din sfeclă conţine, pe lângă zahăr şi un
mare număr de substanţe cu caracteristici fizice şi chimice diferite, denumite
nezaharuri. Purificarea urmăreşte îndepărtarea cât mai completă a lor, în urma
căreia să rezulte o zeamă bogată în zahăr, de calitate superioară.
Schema tehnologică de purificare și concentrare a
zemii de difuzie:
 Fierberea este operaţia prin care zeama groasă obţinută la evaporare (concentrare), avand 60 -
65o Brix, se concentrează până la 90 - 93 oBrix, obţinandu-se o masă groasă, care reprezintă o
suspensie de cristale de zahăr într-un sirop mamă. Siropul mamă conţine în soluţie tot nezahărul
aflat în zeama groasă, precum si o parte din zahărul pe care impurităţile îl menţin necristalizabil.
Siropul mamă sau siropul de scurgere, este un sirop intercristalin, cu puritate inferioară masei
groase.
 Aparatele de fierbere a zemii groase sunt de doua tipuri: - aparate de fierbere verticale, cu
funcţionare discontinuă; - aparate de fierbere cu funcţionare continuă. Se utilizează aparatele de
fierbere sub vacuum, cu circulaţie mecanică a zemii groase. În acest aparat concentrarea finală a
masei se poate face până la 95-96o Brix, pentru a avea cât mai puţin zahăr în siropul
intercristalin, deci pierderi de zahăr în melasă cât mai mici. Fierberea poate dura 8-16 ore.
 După fierbere la Brixul dorit, masa groasă este descărcată într-un malaxor-cristalizator, răcit,
amplasat sub aparatul de fierbere. În malaxorul-cristalizator masa groasă se răceste si zahărul
cristalizează. Răcirea trebuie astfel condusă încât siropul mamă (intercristalin) să fie suprasaturat
(α = 1,1). Răcirea finală se face până la 35o C, iar înainte de centrifugare masa fiartă (masa groasă)
se încălzeste la 40-45o C, astfel încât siropul intercristalin să devină o soluţie saturată cu α = 1,0,
vâscozitatea fiind mai mică cu 20 – 30%.