Fiziologia efortului curs 4

Efortul si aparatul cardiovascular

 Raspunsul tensiunii arteriale la efort

• Rapusnsul presiunii arteriale la efort variaza in

functie de tipul de efort efectuat.
 Raspunsul tensiunii arteriale la efort

• Compresiunea mecanica a arterelor

Exercitiile de forta  periferice care asigura fluxul sanguin
contractia care determina muscular
scurtarea musculara

Cresterea dramatica a compresiunii

vasculare

Cresterea rezistenteui periferice

Reducerea perfuziei musculare

 Exercitii de rezistenta
•Fluxul de sânge de la nivel muscular scade direct proporțional cu forta
maxima exercitata.
•Pentru restabilirea fluxului  este necesara
•stimularea substantiala a sistemului nervos simpatic
•cresterea debitului cardaic
•cresterea presiunii arteriale sistolice .

•Amploarea răspunsului hipertensiv este direct proportionala cu

• intensitatea efortului
•cu volumul de masa musculara activat

• Ca raspuns la exerciții de rezistență adultii tineri si varstnici sanatosi

au modificari hemodinamice similare pe termen scurt: compresia
vasculară arteriala crește dramatic rezistenta periferica  reduce perfuzia
musculara.
• Tipul efortului creste substantial ( vezi tabel):
– presiunea arteriala sistolica
– umplerea cardiaca
• Exercitiile care determina activarea unui numar mare de muschi ( volum mare de masa
musculara implicat in efort) + o crestere substantiala a fortei pentru a putea fi executate 
o crestere si mai importanta a presiunii arteriale
 Raspunsul tensiunii arteriale la efort

• Rasunsul exacerbat al PA la efort se datoreaza

efectului combinat determinat de :
• (1) stimuarea importanta a centrilor de reglare
cardiovascualara prin intremediul activarii
unor zone extinse ale cortexului motor

• (2) feedback–ul periferic oferit de masa

musculara contractila indus de activarea
acestor centri
• Raspunsul acut cardiovascular la exercitiile cu rezistenta mare poate
deveni periculor pentru indivizii cu boli vasculare, neantrenati
specific pe acest tip de effort.

• Exercitiile efectuate in regim de

rezistenta crescuta: raspuns vascular
superior (in special la nivelul membrelor
inferioare vs. superioare) comparativ cu
exercitiile aerobice ritmice efectuate
continuu

++++++++++++++++++++++++++++++++

• Presiunea intraoculra creste

considerabil in timpul exercitiilor de
rezistenta  risc de afectare oculara
• efectul este mai crescut daca efortul
se efectueaza in apnee ( ridicarea de
greutati)
Exercitii cu intesitate constanta
• Activitate musculara ritmica
(e.g., jogging, inot, ciclism

• Rezistentei periferice

• Fluxului sanguin in teritorii

mai largi
• Alternanta contractie-relaxare 
propulsarea sangelui prin patul vascular 
intoarcerea venoasa spre inima
 Fluxul sanguin

TAS ( TA sistolica) In primele minute

Efortul continua  TA

140 mmHg 160 mmHg

Efortul continua  TAS gradual

Arteriolele din musculatura activa continua
sa se dilate  scaderea rezistentei la flux
 Exercitii graduale
• Dupa cresterea initiala rapida fata de
valoarea de repaus
 TAS creste linear cu intesitatea efortului
 TAD ramane stabila sau scade la intensitati
crescute ale efortului
• Persoanele sanatoase , sedentarii si atletii
de anduranta : raspunsuri similare ale
tensiunii arteriale la efort.

• Efort maxim efectuat de persoane sanatoase

si fit  TAS ≥ 200mmHg Hg in ciuda
rezistentei vasculare periferice reduse
–  se datoreaza mai ales cresterii
substantiale a debitului cardiac in timpul
efortului la persoane cu capacitate aeroba
crescuta
 Raspunsul TA la exercitiile pentru trenul
superior
• Exercitiile din trenul superior produc o crestere mai mare a TAS +TAD
decat cele pentru trenul inferior efectuate la un consum V·O2max
dat pentru fiecare tip de exercitiu

• Musculatura mai mica a membrului superior

+ vascularizatia ofera o rezistenta periferica
mai crescuta la flux decat la nivelul membrului
inferior +un aport de sange crescut

• DE ACEEA persoanele cu afectiuni

cardiovazcualre ar trebui sa antreneze in
special grupele mari de muschi prin exercitii
tipice: mers alert, ciclinf, alergare si sa nu se
axeze in special pe activitati care antreneaza
un numar limitat de muschi
 LA REVENIRE

Indiferent de mecanism reducerea TA post-efort

moderat poate fi considerat un
“ tratament nemedicamentos al hipertensiunii ”
Fluxul sanguin cardiac–Sistemul coronarian
• In fiecare zi prin camerele inimii circula 2000 galoane de
sange .
• Intre camerele cardiace si miocard nu exista comunicare
vasculara sangele nu trece direct in muschiul cardiac
• Circulatia miocardica este asigurata de sistemul coronar 
irigarea prin Arterele coronare dreapta si stanga = asigura
circulatia la suprafata cordului
• Coronarele mari se desprind din aorta ascendenta 
deschiderea este in apropierea valvelor semilunare 
locul in care sangele oxigenat paraseste ventriculul stang
• Coronara dreapta : iriga predominant AD+VD
• Coronara stanga :
– iriga AS+VS + mici portiuni din VD
– contine cea mai mare aprte a sangelui din sistemul coronar
 Fluxul sanguin cardiac –Sistemul
coronarian
• Coronarele  formeaza in final o retea de
capilare care patrund in profunzimea miocardului

• Sangele paraseste sistemul coronar prin

– sinusul coronar ( miocardul VS)
– venele cardiace anterioare ( miocardul VD) care se
golesc direct in AD
• Fiecare sistola ventriculra  200-250ml
sange/minut in sistemul coronar = 5% din totatul
debitului cardiac
Sistemul cornarian – plan anterior si posterior
 Aportul si utilizarea oxigenului in miocard
• Repaus:
– Miocardul extrage 70 - 80% din O2 in vasele coronariene
– Dimensiunea extractiei de O2 la nivel miocardic este mul suerioara
altor tesuturi care pot extrage doar 25% din O2 Consequently, a
proportionate increase in coronary blood flow in exercise essentially
provides the sole mechanism to increase myocardial oxygen supply.

• Efort intens:
– fluxul coronarian creste de 4-6x val de repaus prin :
• nivelului crescut al metabolismului cardiac  VD in sistemul
coronarian .
• medierea prin SNV simpatic  cresterea fluxului sanguine
coronarian in timpul efortului dar mecanismul de feedback de
control este inca necunoscut
• cresterea TA : cresterea TA induce o crestere proportional a a
fluxului sanguin coronarian
 Efectele unui aport sanguin insuficient
• Viabilitatea miocardului depinde de asiugarea unui volum adecvat de sange oxigenat

 spre deosebire de musculatura scheletala sincitiul cardiac are o capacitate limitata

de generare de energie insistem anaerob!!!!

–  perfuzia extensiva asigura aportul de sange oxigenat la nivel capilar pana la o

distributie de 1:1 1 capilar pentru fiecare fibra muscualra cardiaca

• Hipoxia= stimul potent pentru cresterea fluxului sanguin miocardic

• Fluxul sanguin coronarian insuficient durere pectorala = ANGINA PECTORALA 

poate apare in cursul efortului din cauza necesarului energetic crescut la nivel

miocardic

• efecte nefavorabile IREVERSIBILE:

– formarea unui cheag de sange / tromb in circulatia coronariana infarct de

miocard ( moarte tisulara) cu diferite grade de severitate  deces

 Dublul produs -RPP : factor de estimare a
activitatii miocardice
• Dublul produs ( produsul frecventa-presiune) -RPP
– e compus din 2 factori importanti:
• TAS maximala –determianta la nivelul arterei brahiale
• Frecventa cardiaca
• Se calculeaza dupa formula:

• Pe o plaja larga de intensitati ale efortului se coreleaza direct

proportional cu
– consumul miocardic de oxygen
– cu fluxul coronarian la persoanele sanatoase
 RPP
• Valori tipice pentru RPP variaza:
• Repaus: 6000 ( FC= 50 b/min; TAS (SBP) = 120 mm Hg)

• Efort –in functie de intensitate si tipul efortului  ≥ 40,000

( FC= 200 b/min; TAS (SBP) = 200 mm Hg)
– Efortul in regim de rezistenta efectuat pentru trenul superior 
produce un RPP SEMNIFICATIV MAI MARE ( FC + TAS mai mari )
decat eforturile ritmice efectuate pentru trenul inferior

– PRACTICAL FACT!!!!! exista un risc mai mare de dezvoltare a bolii

coronariene la cei care au compromisa perfuzia miocardica si
distributia cu sange oxigenat in miocard
RPP
 Mecanisme de reglare si integrare
cardiovasculra
• Muschiul cardiac spredeosebire de alte tesuturi isi
mentine propriul sau ritm  RITMICITATE
• FC = 60-80 (100) b/min  controlata de descarcarea
pacemaker-ului natural al inimii:
• Nodul sino-atrial - NSA localizat in AD in zona de varsare
a venei cave superioare
• NSA se depolarizeaza/repolarizeaza spontan 
initiaza un stimul pentru activitatea electrica cardiaca
• Transmisia impulsului cardiac
NSA Atrii NAV  Fascicol His Purkinje  Ventriculi
• * NAV- nodul atrio-ventricular – al doilea pace-maker
natural al inimii ( FC= 30-40 b/min)
Transmisia impulsului cardiac
Reglarea extrinseca a FC si a circulatiei
Modifcarile rapide ale FC se realizeaza prin
•  intermediul fibrelor nervoase care inerveaza direc miocardul
•  mesagerii chimici din sangele circulant
• Acest mechanism extrinsic de reglare a functiei cardiace
– accelereaza FC pregatind cordul de efort
– Apoi, rapid ajusteaza FC in functie de intesitatea
• Mecanismele de reglare extrinseca a FC au un interval foarte larg in care
pot regala efficient FC:
• de la 25-30b/min in conditii ambulatorii normale la atletii de
anduranata foarte bine antrenati
• Pana la 200b/min in cazul efortului maximal atast la persoanele
antrenate cat si la cele neantrenate
•
 Mecanismul de reglare extrinseca
anterior si din timpul efortului
• Mecanismul de reglare extrinseca anterior si din timpul
efortului presupune integrarea informatiilor venite de la creier
si de la sistemul nervos periferic spre central cardiovascular
localizat in medulla ventrolaterala Se regleaza
– debitul cardiac
– distributia preferential spre ogranele corpului
Impulsurile nervoase simpatice si parasimpatice –f;uxul
informatiilor nervoase in reglarea activitatii cardiace
 Influenta simpatica
• Stimularea nervilor cardioacceleratori simpatico  eliberare de
catecolamine: epinephrine si norepinefrina
–  Accelerarea si stimularea NSA  depolarizare 
cresterea FC > 100b/min ( tahicardie ) = efect cronotrop
–  Stimuarea contractilitatii miocardice = efect inotrop 
scop: augmentarea volumului bataie ( cantitatea de sange
eliberata din ventriculi la o contractie cardiaca)
• Forta de contractie pote dubla volumul bataie in conditii
de stimulare simpatico maximala
–  afectarea fluxului sanguin vasoconstarictie la nivelul corpului cu
exceptia circulatiei coronariene

•
 Stimularea simpatica

• Epinefrina eliberata din medulosuprarenala in

timpul stimularii simpatico generale  efecte
similare dar mai lente asupra FC  tahicardie
• Norepinephrine = vasoconstrictor general eliberat
de fibrele adrenergice
 Influenta Parasimpatica
• SNVPS are originea in trunschiul cerebral si in segmentele
sacrale
• Stimularea SNVPS  eliberare de acetilcolina  reduce rata
de descarcare a NSA  FC (bradicardia) prin stimularea
estensiva a vagului cu originea in centrul cardioinhibitor din
medulla
• Stimularea SNVPS :
– stimularea tisulara: muschii irisului, vezicula biliara ductele bilaire,
bronhii si arterele coronare + cu exceptia glandelor sudoripare induce
secretie glandulara
– Inhibarea: sfincterelor musculare intestinale, musculaturii intestinale si
vascularizatia pielii
 Influenta Parasimpatica
• Efort:
– La debutul efortului + efort usor –moderat  FC
creste prin inhibarea SNVPS in special prin activarea
la nivel central a comenzilor
– Efort intens FC creste prin inhibarea suplimentara a
SNVPS + activarea directa si stimualrea nervilor
cardioacceleratori simpatici

• Magnitudinea crestereii FC depinde direct

proportional de intesitatea si de durata efortului
 Comanda Centrala: Integrarea informatiilor de la
nivelul centrilor superiori
• Impulsurile originare de la centrii somatotmotori superiori
moduleaza continuu activitatea medullei
• Centrii motori recruteaza fibre musculare necesare
activitatii fizice
• Impulsurile de la centrii de comanda centrali descind prin
cai aferente scurte spre centrul cardiovascular din medulla
–  se coordoneaza rapid ajustarile necesare pentru activitatea
cardiaca si vasculara
–  optimizarea perfuziei tisulare + mentinerea TA
–  stimularea medullei de catre cortexul motor  cresterea
volumului de masa musculara activata in timpul efortului

• Acest tip de control neuronal are loc in perioada preefort –

perioada anticipatorie + in stadiile initiale ale efortului
• Comanda centrala asigura cel mai important control al FC
in timpul efortului
• Controlul neuronal central = esential pentru
raspunsurile anticipatorii + raspunsurile organismului
imediat dupa start (in cazul sprintului)  stimuleaza
mobilizarea rapida a rezervelor fiziologice
• In contrast acest tip de stimulare nu functioneaza
pentru evenimentele care impun efort de durata
• Inima “porneste” rapid in timpul efortului prin scaderea
inhibarii SNVPS si cresterea stimularii de la centrii
centrali de comanda
• Impulsul accelerator = inceputul efortului  provine
dina ctivarea receptorilor articulari si musculari .
• O contributie mai redusa la cresterea FC  o are SNVS
•  activat prin mecanisme reflexe si nu prin control
central!!!!
•  influenta SNVS nu se manifesta pana cand
intesitatea efortului nu a atins pragul efortului moderat
•  Apoi FC va creste gradual atingand cateva platouri
 Raspunsul periferic
• Centrii cardiovasculari primesc informatii reflexe senzoriale ( feedback) de la
chemo+ mecanoreceptorii din periferie, din articulatii , muschi
•  impulsurile aferente de la acesti receptori  modifica raspunsul
– vagal (parasympathetic)
– simpatic  raspunsuri cardiovasculare si respiratorii adaptate
nevoilor de effort

• Activarea aferentelor venite de la treminatiile senzitive sensibile la modificati

chimice  reglarea activarii simpatice in timpul efortului submaximal
• Metabolitii produsi primar in timpul activitatii musculare  stimuleaza asa zisul
metaboreflex.

• Exita 3 mecanisme care evalueaza permanent natura si intensitatea efortului si

masa musculara activata:
• 1. Impulsurile nervoase reflexe date de deformarea mecanica ce apare in muschiul
activ (
• 2. Stimualrea chimica ce se produce in muschiul activ
• 3. Informatiile probvenite de la ariile motorii ale centrului de coamnda centrsl
 DISTRIBUTIA SANGELUI
• La dilatatie maxima vasele sanguine din organism pot
gazdui aprox 20l sange =4x vol. sanguin normal
•  mentinerea fluxului sanguin si a TA in special in
timpul efortului necesita o reglare fina a echilibrului
dintre VC si VD
• Capacitatea rapida a vaselor de a se contracta/dilata
rapid
 asigura redistribuirea rapida a fluxului sanguin in
vederea asigurarii si mentinerii nevoilor metabolice
tisualre.
 optimizeaza TA in circuitul sanguin
 Factori fizici care ar putea afecta
fluxul sanguin
• Volumul de sange in orice vas este in relatie cu 2 factori:
• 1. Direct proportional cu gradientul de presiune dintre
capetele vasului si nu cu presiunea absoluta din vas!!!!!
• 2. Invers proportional cu rezistenta la flux detremianta de
forta generata de frictiunea sangelui cu peretele intren al
vasului ( forta care se opune curgerii)

• Exista 3 factori care detremina aceasta rezistenta la flux:

• 1. Vascozitatea sanguina
• 2. Lungimea vasului
• 3. Raza ( diametrul ) vascular – probabil cel mai important
factor
• Feedback-ul de la mecanoreceptori guverneaza reglarea nervoasa centrala a
fluxului sanguin + TA in timpul eforturilor dinamice

• Baroreceptorii din sinusul carotidian + arcul aortic = receptori senzitivi

• Mecanoreceptorii cardiopulmonari din VS, AD si venele mari - receptori motori

• Functioneaza ca si controller de feedback negativ:

• (1) inhiba activitatea simpaticului la nivelul centrului cardiovascular
• (2) inhiba cresterile necoordonate ale TA: Cresterea TA  stimuleaza
baroreceptorii reduc activitatea cardiaca + stimuleaza vasodilatatia
vsascularizatiei periferice  scaderea TA la valori normale

• Efort: TA ramane reglata eficient dar la valori crescute

 Efectul Efortului
• Cresterea cheltuililor energeticve: necesita ajustarea rapida a fluxului sanguin :
• Nervii + metabolitii locali actioneaza asupra fibrelor musculare netede ale arteriolelor 
vasodilatatie capabila de a primi volumuld e sange crescut
• Vasoconstrictia viscerala + efectul de pompa dat de contractia musculaturii scheletice 
dirijeaza o cantitate mare de sange spre circulatia centrala
• Degutul efortului: componenta vasculara a musculaturii active  dilatarea arteriolelor 
irigarea crescuta a muschiului
• In contrast arteriolele din alte organe  vasoconstrictie  scade perfuzia viscerelor direct
proportional cu intensitatea efortului

• Exista doi factori care contribuie la redistribuirea fluxului sanguin din tesuturile nonactive:
• (1) cresterea stimularii simpatice
• 2) modificarile chimice locale care stimuleaza direct vasoconstrictia locala

• Rinichii – exemplu clasic pentru ajustarea si conservarea fluidelor organismului

viavasocnstrictia simpatica a vascularizatiei proprii .
• Fluxul sanguin renal de repaus= 1100ml/min ( 20% DC)  in timpul efortului maximal FSR
scade la 250ml /min
• Efecte similare se produc si in ficat, pancreas tubul digestiv
 Factori musculari
• fluxul sanguin muscular este in stransa legatura necesarul metabolic local .
• Regularea = interactiunea vasoconstrictia mediata nervos si substantele chimice
vasoactive locale
• Repaus 30-40% dintre capilare raman deschise
• Deschiderea supliemntara a capilarelor dormante determina :
1. Cresterea fluxului sanguin total muscular w
2. Distribuirea unui volum amre de sange cu o crestere minima a vitezei fluxului
3. Cresterea suprafetei de schimb gazos si de nutrienti
• Scaderea ofertei de O2  stimul important pentru vasodilatatie in muschiul
scheletal si cardiac
•  cresterea fluxului sanguin
•  cresterea ofertei de O2
•  Cresterea concentratiei de Mg2+, adenozina, CO2 si Ca2+
•  cresterea temperaturii
•  cresterea produsilor de metabolism  cresterea fluxului venos
Regularea FC in conditii normale. Transplantul cardiac produce denervarea
prin indepartsrea vagului si a eferentelor simpatice ale miocardului. In acest
caz epinefrina circulanta este dea ca re asigura mecanismul primar de
reglare al FC de effort.
 Capactatea functionala a sistemului
cardiovascular
• Debitul cardiac

• the heart during a 1-minute period. The maximal value

reflects
• the functional capacity of the cardiovascular system.
• Output from the heart, as with any pump, depends on its
rate
• of pumping (heart rate, HR) and quantity of blood ejected
• with each stroke (stroke volume, SV). Cardiac output
computes
• as follows:
 Debitul cardiac in repaus
• DC variaza considerabil in repaus
• Factori care influenteaza variatiile DC:
• status emotional – alterreaza fluxul sanguin
cerebral ( centrul de comanda central) 
nervii cardioaccelratori moduleaza rezistenta
periferica la flux  sangele este redirectionat
spre creier
 Persoane neantrenate
• Pentru persoana neantrenata
• FC medie = 70b/min  asigura un DC= 5l
• Volumul bataie la femei este cu 25% mai
redus decat la barbati = 50-60ml  datorita
diferentelor de dimensiuni corporale
 Atletii de anduranta
• Antrenamentul de anduranta  Stimualrea parasimpatica ( acetilcolina) a NSA
 reducerea FC

• In acelasi timp activitatea simpatica de repaus scade  adaptare la antrenament

 explica valorile scazute ale FC la atletii mari de anduranta ( aprox 50b/min )
– Perioade scurte de antrenament de anduranta au efecte minimale de scadere a FC de repaus

• DC al atletilor de anduranta = 5l/min dar volumul bataie este crescut= 100ml

• Exista 2 factori care explica cresterea volumului bataie la o FC redusa – in cazul

atletilor de anduranta :
• 1. Cresterea tonului vagal si reducerea celui simpatic  reducerea FC
• 2. Cresterea volumului sanguin, a contractilitatii miocardice si a compliantei VS 
cresterea volumului bataie
 DC in timpul efortului
• Fluxul sanguin sistemic creste direct proportional cu
intensitatea exercitiului
• DC creste rapid in perioada de tranzitie de la repaus
la effort constant dupa care cresterea este graduala
pana la atingerea platoului cand fluxul sanguin
asigura nevoile metabolice
• Persoanele antrenate ating o FC maximala mai
redusa in timpul efortului decat cele sedentare de
aceeasi varsta  pentru acelasi DC volumul bataie
trebuie sa fie mult mai mare
• La atletii se atinge un DC maxim doar pe baza
acestui volum bataie crescut
 Exemplu
• Valori medii ale DC, FC, vol, bataie la o
persoan antrenata vs una sedentara in timpul
repausului si efortului maximal :
Redistribuirea fluxului sanguin in repaus
• Repaus:
• mediu cu confort tremic : DC normal = 5 l
• Distributie in toate segmentele organismului
– 20%  tesutul muscular
– tractul digestiv, ficatul, splina creierul si rinichii
primesc cea mai mare partea fluxului sanguin
Redistribuirea fluxului sanguin in timpul
efortului